Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024: Raport Interimar

OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights Election Observation Mission Republic of Moldova Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024

INTERIM REPORT 13 September –2 October 2024

4 October 2024

I. EXECUTIVE SUMMARY

● The presidential election and constitutional referendum regarding the country’s integration in the European Union (EU) will take place simultaneously on 20 October. The incumbent, President Maia Sandu and 10 other candidates are contesting the election. Opponents to the referendum, including those who declare themselves as pro-EU, criticise the decision to hold the referendum, including its simultaneous scheduling with the election.

● A presidential candidate who obtains at least half of the votes cast is considered elected and the election is valid, if at least one third of voters registered in the voters list participated. If no candidate obtains the required number of votes, a second round is held two weeks later between the two leading candidates. The candidate with the highest number of votes wins, subject to a turnout of at least one fifth of voters registered in the voters’ lists. The constitutional referendum proposal is considered adopted if it receives a majority of the votes cast, while its validity requires the participation of at least one third of the persons in the voters list.

● The legal framework has been frequently reviewed, including shortly prior to the 2024 election. The amendments, inter alia, altered the dates for the election and the referendum, banned political parties, who had previously been suspended, from participating in elections, and introduced postal voting in select countries abroad. The Constitutional Court repealed provisions introduced before the 2023 local elections prohibiting contestants from unconstitutional political parties, and some provisions on political statements in the media. While some changes aimed at strengthening the integrity of campaign finance were adopted to address prior ODIHR recommendations, other ODIHR recommendations remain unaddressed.

● The presidential election and the constitutional referendum will be administered by a three-tier structure comprising the Central Election Commission (CEC), 37 District Electoral Councils (DECs) and 2,221 Precinct Electoral Bureaus (PEBs), of which 30 are established for voters residing on the left bank of the Nistru river (Transnistria), 231 for out-of-country voting, and three for handling of postal voting. The CEC has met almost all legal deadlines thus far, despite being understaffed in several departments. Its sessions are open to observers and the media and streamed online.

● The State Voter Register, extracted from the population register and maintained and updated by the CEC, includes, as of 1 September, 3,300,790 voters. Of these, 285,900 voters without a registered address in Moldova and 274,718 residing in Transnistria will not be included in the voters list and can be added to a supplementary list on election day.

● Presidential candidates can be nominated by political parties or electoral blocs or stand as independents. Each candidacy must be supported by 15,000 signatures collected in a minimum of 18 administrative-territorial units. Four initiative groups had their registration application denied as the CEC questioned their candidates’ independent status as required for candidates nominated by initiative groups. The CEC received candidate registration applications from 12 out of 13 initially registered initiative groups, and ultimately rejected one and registered 11 presidential candidates; seven men and four women. ODIHR Election Observation Mission Page: 2 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

● Only political parties and electoral blocs can participate in the referendum campaign which must register with the CEC and expressly declare whether they intend to campaign in favour or against the referendum proposal. The CEC registered 16 referendum participants, of which one was later de-registered. Out of the 15 participants, 13 registered to campaign for a “Yes” vote and two for a “No” vote. Only two participants that had nominated a candidate for president, PAS and the Together Bloc, also registered for the referendum (both for “Yes”).

● The campaigns officially began on 20 September. While four presidential candidates launched their campaign activities on this day or shortly thereafter, most other candidates still had not begun their campaign a full week later, some citing delays caused by campaign finance rules. There have been a few formal complaints by candidates alleging misuse of administrative resources by the government and other campaign violations.

● Election and referendum campaigns can be financed from donations by individuals and legal entities, and funds of political parties and candidates. All campaign related transactions shall be made via a dedicated account, which, because of legal procedures, political parties can open earlier than independent candidates. Interim campaign finance reports are filed on a weekly basis by contestants and service providers. Contestants submit final reports three days after the elections. The CEC is in charge of campaign financing oversight and conducts ex-ante and ex-post control. It acts upon complaints or ex officio. Financing and reporting violations entail sanctions up to deregistration of a candidate, suspension of state funding, or the activity of a political party.

● Freedom of expression is enshrined in the Constitution. To protect information space, counter interference attempts from abroad and the influence of political figures over media, the government has adopted several restrictive measures but concerns about the spread of manipulative content in unregulated online spaces remain. The legal framework regulates the audiovisual media's coverage of the election and referendum campaigns regarding equal advertising conditions, free airtime and fairness, accuracy and impartiality. To date, 31 radio and TV stations have informed the regulator of their intention to cover the campaigns. On 20 September, ODIHR EOM commenced its media monitoring.

● The legal standing to file complaints is granted to voters, electoral contestants, referendum participants, observers and the election administration in regards to violations of their rights. Actions and decisions of the election administration can be challenged to a superior election commission, and appealed at court. Ten CEC decisions on the registration of candidates and referendum participants were appealed, with the courts upholding all but one. One case against the CEC decision on the establishment of polling stations abroad was rejected as inadmissible by courts. The CEC rejected eight complaints, primarily alleging campaign violations and misuse of administrative resources by the ruling party, as inadmissible, and granted one on formation of PEBs abroad.

● Citizen and international observers have the right to observe the entire election process, including voting abroad, and to access all election information and materials. By 2 October, the CEC had accredited international observers from 29 organizations and citizen observers from three organizations.

II. INTRODUCTION

Following an invitation from the authorities and in line with its mandate, the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) established an Election Observation Mission (EOM) on 13 ODIHR Election Observation Mission Page: 3 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

September. 1 The ODIHR EOM, headed by Ambassador Urszula Gacek, consists of an 11-member core team based in Chișinău and 26 long-term observers deployed on 20 September across Moldova. Mission members are drawn from 24 OSCE participating States and 56.8 percent of mission members are women. ODIHR has requested participating States to second 200 short-term observers to observe election-day proceedings.

III. BACKGROUND AND POLITICAL CONTEXT

On 16 May the Parliament of the Republic of Moldova announced that the presidential election would be held on 20 October, simultaneously with a constitutional referendum related to the country’s potential EU integration. The holding of the events concurrently required legal changes that were subject to legal challenge and political criticism.2

President Sandu, nominated by Party of Action and Solidarity (PAS), was elected in November 2020 with 57.7 percent of the vote after facing then-President Igor Dodon, of the Party of Socialists of the Republic of Moldova (PSRM), in the second round of the election. 3 Following early parliamentary elections in July 2021, PAS won 52.8 percent of the vote and 63 out of 101 parliamentary seats. 4

Women make up 39.6 percent of the parliament. 5 In addition to the president, women serve in numerous high-level positions, including the heads of the Central Election Commission (CEC), the Constitutional Court, the Anti-Corruption Prosecutor’s Office and the Audiovisual Council (AVC). Between August 2021 and February 2023, the prime minister was also a woman.

The incumbent president and PAS made the fight against corruption among their top priorities, introducing measures to address long-standing issues of institutional malfeasance and financial fraud. Since the war in Ukraine began in February 2022, the longstanding political discourse over the country’s geopolitical orientation has intensified. The government has also increased investigations into interference from abroad, including those made through illicit funding, disinformation campaigns, and cyberattacks.

In June 2022, Moldova was granted the status of a European Union (EU) candidate country and began accession talks in December 2023. Later that month, the president requested the parliament to initiate a referendum on constitutional amendments on the irreversibility of Moldova’s EU path. 6 The referendum

1 See previous ODIHR election observation reports on Moldova. 2 Under the Constitution, the presidential election shall be held within two months after the expiration of the incumbent’s four-year mandate. In January 2024, the respective provision of the Election Code was amended with the rule that presidential election shall be held not later than 90 days before the expiration of the incumbent’s mandate. Simultaneously, the prohibition to hold a referendum on the same day alongside an election was repealed. The Constitutional Court denied as inadmissible the complaint challenging the constitutionality of the date for presidential election. 3 Maia Sandu founded PAS in 2016 but following her election as president resigned from her position as the head of the party and withdrew her membership. 4 The remaining allocation resulted in the Bloc of Communists and Socialists receiving 32 seats and the Șor Party receiving six seats. In June 2023, on a petition by the government citing criminal convictions of the Șor Party leader and other members and repeated irregularities sanctioned by the CEC and the courts related to vote-buying and other campaign finance malfeasance, the Constitutional Court dissolved the party as unconstitutional and ordered its removal from the register of parties. Five Şor Party MPs retained their mandates as independent, while the sixth seat remains vacant after Mr Ilan Şor was stripped of his mandate, having been sentenced in absentia by a final court decision in April 2023 to 15 years imprisonment for fraud and money laundering. 5 A 40 per cent gender quota for electoral lists was introduced in 2016 and in 2019 it was strengthened to provide for a minimum of four candidates of the same sex for every 10 seats. In the 2019 elections, women won only 25.7 percent of seats in parliament. 6 The President made the request during her annual public address in December 2023. ODIHR Election Observation Mission Page: 4 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

was formally initiated by 46 PAS Members of Parliament (MPs) upon the president’s proposal. 7 After the favourable assessment of the constitutionality of the proposed amendments by the Constitutional Court, 8 a parliamentary majority composed solely of PAS MPs approved the decree on the constitutional referendum, scheduling it simultaneously with the presidential election. 9 The decision to hold the referendum has been criticised by opponents for a lack of consultation, its overall necessity at this point in the accession process, and its simultaneous scheduling with the presidential election.

IV. LEGAL FRAMEWORK AND ELECTORAL SYSTEM

The presidential election and the constitutional referendum are primarily regulated by the 1994 Constitution and the 2022 Electoral Code (both last amended in 2024), as well as the 2007 Law on Political Parties (LPP, last amended in 2024), and other relevant laws. 10 The legal framework for elections is supplemented by CEC regulations, covering a wide area of issues. 11 The electoral legal framework has been frequently reviewed by parliament, with the new Electoral Code amended eight times since its entry into force in January 2023, including shortly prior to these elections. In 2023, the PAS parliamentary majority undertook several attempts to change the eligibility rules for election contestants by prohibiting the candidacy of individuals associated with political parties determined as unconstitutional. 12 Subsequently, these provisions were repealed by the Constitutional Court as unconstitutional. 13 In January 2024, the parliamentary majority amended the Electoral Code and the LPP. Changes included: altering the dates for the presidential election; removing the prohibition on holding elections and a constitutional referendum on the same day, and introducing a ban on suspended political parties from

7 According to the Constitution, at least one third of all MPs (34 MPs) is required to table the initiative for constitutional amendments, along with a favorable conclusion on the constitutionality of the referendum initiative adopted by at least four of the six judges of the Constitutional Court. 8 Article 208 of the Electoral Code provides that a republican referendum decision shall be adopted if it gained the majority of the votes cast. Under Article 142(1) of the Constitution, “[t]he provisions on the sovereign, independent and unitary character of the state, as well as on its permanent neutrality can only be amended if they are approved at a referendum by the majority of citizens included in the voters lists”. Article 11(3) of the Law on International Agreements states that "Ratification or accession to an international treaty that limits the sovereign... character of a state, ...which is expressed, in particular, ...in the transfer of national competence into the jurisdiction of a supranational structure is allowed only...after a referendum”. On 16 April 2024, the Constitutional Court concluded that the amendments related to the EU integration do not pertain to the constitutionally established sovereign, independent, unitary, and permanently neutral character of the state (para 30). 9 Of 80 MPs present at the 16 May plenary session, 56 MPs from the PAS voted in favour, 20 MPs abstained (of these, 6 were MPs without party affiliation, 14 of the Socialists and Communists bloc), and 4 MPs from the Socialists and Communists bloc voted against. 10 Other applicable legislation includes the 2002 Criminal Code and the 2008 Code on Contraventions, the 2018 Code on Audiovisual Media Services, the 2022 Law on Advertising, the 2011 Law on Personal Data Protection, the 2000 Law on Citizenship, the 2001 Law on the Administrative-Territorial Organisation (all last amended in 2024), the 2008 Law on Assemblies (amended in 2018), and the 1994 Law on Special Legal Status of Găgăuzia. Moldova is party to major international and regional instruments covering the holding of democratic elections. 11 The CEC regulated most aspects of the electoral process, including voter and candidate registration, voter lists, the rules on election campaigning, including in the media, political and campaign financing, election disputes resolution, voting and tabulation of election results. 12 The first bill on the amendments was adopted in July 2024, supported by 56 PAS MPs of 57 MPs present on the first reading on 14 July, and by 54 MPs on the final reading. The second bill on amendments was adopted on 4 October 2023 by 58 PAS MPs of 60 MPs present (1 PAS MP and 1 MP without affiliation abstained). 13 In the Joint Opinions (CDL-AD(2023)031 and CDL-AD(2023)048) on the amendments and their Joint amicus curiae brief on the ineligibility of persons connected to political parties declared unconstitutional, the ODIHR and Venice Commission recommended revising the laws citing, inter alia, the deficiencies in compliance with the principles of foreseeability and proportionality, overly broad definitions, as well as the potential effect on the presumption of innocence, and the necessity an effective remedy, with guarantees of due process and possibilities for appeal. ODIHR Election Observation Mission Page: 5 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

participating in elections and distributing political advertising. 14 Other recent changes to the Electoral Code were aimed at strengthening campaign finance rules and the efficiency of campaign finance oversight, as previously recommended by ODIHR. However, other ODIHR recommendations remain unaddressed, including those related to the limitations on active suffrage rights; voter registration and the timeline for a second round of the presidential elections. The amendments were adopted only shortly before the start of the current electoral period. 15 In May 2024, a new law introduced postal voting abroad for select countries, and amended the Electoral Code to allow the CEC to act in case of early termination of the powers of the Central Election Council of the Autonomous Territorial Unit of Găgăuzia. 16 In July 2024, the Constitutional Court repealed the Electoral Code provisions restricting public political statements in the media by candidates and third parties for noncompliance with the freedom of expression. 17 The president is directly elected from a single nationwide constituency for a four-year term, with a limit of two consecutive terms. A candidate who obtains at least half of the votes cast is considered elected. The election is valid, if at least one third of voters registered in the voter lists participated. 18 If no candidate obtains the required number of votes, a second round is held two weeks later between the two leading candidates. In the second round, the candidate who obtains the highest number of votes is considered elected, subject to a turnout of at least one fifth of voters registered in the voter lists. 19 If the turnout is not achieved in the second round, repeat voting is conducted within two weeks. The right to initiate a binding constitutional referendum belongs to the parliament, the government, and the citizens. 20 The proposal is approved through a referendum, if it receives a majority of the votes cast, while its validity requires the participation of at least one third of the persons in the voter lists. If passed, outcomes of constitutional referenda are binding and of legal supremacy. The final version of the question for the referendum was formulated as follows: “Do you support the amendments to the Constitution in order to enable the Republic of Moldova to join the European Union?”, with the text of the amendments changing the preamble to include provisions confirming the European identity of the people of the Republic of Moldova, the irreversibility of the European path of the country and the integration into the EU as its strategic goal; and a new chapter of two articles, enabling

14 The activities of a political party can be suspended, inter alia, for financial or reporting violations, but not during an ongoing election campaign, if it is a participant. Other amendments to the Electoral Code and LPP concerned the mechanism and use of donations to political parties, financial reporting and oversight. 15 The January amendments were adopted on the first reading in two weeks after the bill was tabled, and in its final version within a month. The opposition did not participate in the voting (of 61 MPs present on the third reading, 57 were PAS MPs). The legally required public consultations were not conducted. 16 On 10 May 2024, a new law was adopted, which introduced postal voting as an alternative method of voting in select countries, and stipulated the scope for its implementation for the first time during the presidential election, limiting it to six countries, and also stipulating its application for the referendum, if conducted simultaneously. See the Venice Commission Opinion on the law. The amendments to the Electoral Code related to Găgăuzia were adopted in the aftermath of the decision of the local assembly to terminate the powers of the permanent Central Electoral Council of Găgăuzia. 17 By law, all media are obliged to submit a plan for election campaign coverage in advance to the AVC. Article 90 para 2 of the 2022 Electoral Code prohibited any interventions of contestants and third parties during election campaigns in programmes, other than those expressly declared by the media to the AVC as part of their planned programme for the electoral period. 18 If this threshold is not met, the election shall be repeated within two weeks. 19 The turnout requirement for the second round of presidential election was introduced in the 2022 Electoral Code. 20 Such referenda can be proposed by at least one third of all MPs in the parliament, or by at least 200,000 voters. The president may only initiate consultative non-binding referenda. ODIHR Election Observation Mission Page: 6 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

the parliament to adopt organic laws to accede to the EU founding agreements, and acknowledging the precedence of the EU acquis over the national legal framework. 21

V. ELECTION ADMINISTRATION

The presidential election and the constitutional referendum are administered by a three-tier structure comprising the CEC, 37 District Electoral Councils (DECs), and 2,221 Precinct Electoral Bureaus (PEBs). 22 Of the latter, 30 are established for voters residing on the left bank of the Nistru river (Transnistria), 231 for out-of-country voting, 23 which represents a 54 percent increase since the 2021 parliamentary elections, and three are assigned to handle postal voting, which is available for the first time in these elections to voters abroad residing in six designated countries. 24

The CEC is a permanent body appointed in 2021. It consists of nine members, one nominated by the president and eight by the parliamentary factions, proportional to their representation. 25 Five of the CEC members, including the chairperson, are women. The CEC has broad responsibilities in managing election processes; it coordinates the activities of all electoral bodies, oversees the election campaign and campaign finance, decides on complaints, operates election management systems, registers candidates and referendum participants, maintains the State Voter Register (SVR) and the roster of election officials.

DECs establish PEBs, participate in their training, supervise their activity, and distribute their funds and election materials; assist the CEC with campaign finance oversight, decide on complaints, and tabulate results at the district level. Each DEC has a permanently employed chairperson and members appointed ad hoc before each election by district courts, district councils and parliamentary parties. 26 Following the adoption of the 2022 Electoral Code, permanent DEC chairpersons were appointed in 2023. According to the CEC, these permanent appointments have facilitated election preparations and reduced the necessary training time. PEBs are temporary bodies, whose members are appointed by local councils and parliamentary parties. All DECs established their respective PEBs by the legal deadline of 25 September and PEB training sessions are ongoing and being observed by the ODIHR EOM. Seventy per cent of DEC members and fifty-nine per cent of DEC chairpersons are women.

Despite being understaffed in several departments, the CEC has so far met legal deadlines in preparation of the election and referendum, with one exception. 27 CEC sessions have been open to observers and to the media and streamed live, and recordings remained available online. Session agendas have been published on the CEC website ahead of each session, and the decisions adopted have been published promptly afterwards. Through CICDE, the CEC has been conducting trainings for election officials and

21 Under the Constitution, the parliament adopts constitutional laws by a two-thirds majority of Parliament (67 votes). Organic laws are adopted to regulate, inter alia, state governance and local administration by a majority of Parliament (51 votes). Under the Law on International Agreements, international agreements are ratified by an organic law. Article 8 of the Constitution requires revision of the Constitution prior to ratification of international agreements that are contrary to the Constitution. 22 The CEC established two municipal DECs (Chișinău and Bălți), 32 raion DECs, one DEC for Găgăuzia, one for voters residing in Transnistria, and one for voters abroad. 23 The decision to establish only 5 polling stations in the Russian Federation was criticized by some political actors and challenged in court by one (see Election Dispute Resolution section). 24 The United States of America, Canada, Norway, Sweden, Finland, and Iceland. The possibility of adopting postal voting on a wider-scale permanent basis will be assessed following the 2024 election. 25 The 2022 Electoral Code introduced a new 7-member CEC with one member nominated each by the President; the Ministry of Interior; the Supreme Council of Magistracy; civil society, and the parliamentary opposition, as well as two by the parliamentary majority. However, the new formula will only be applied in 2026 when the mandate of the current CEC expires. 26 In Găgăuzia these elections will be administered by a temporary DEC. 27 The CEC registered one participant in the referendum the day after the legal deadline. ODIHR Election Observation Mission Page: 7 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

other stakeholders and prepared a voter information campaign, including materials in six languages, as well as in Braille and with sign-language interpretation. 28

VI. VOTER REGISTRATION

Citizens aged 18 or older are eligible to vote, except those deprived of this right by a court decision on the basis of intellectual or psychosocial disability. Previously, ODIHR criticized suffrage restrictions based on such disability as being at odds with international standards. 29

Voter registration is passive, continuous and centralised. The CEC maintains the SVR, which is based on data extracted from the population register. 30 On 1 September, the SVR included 3,300,790 voters. Of these, 285,900 voters without a registered address in Moldova and 274,718 residing in Transnistria will not be included in the voter list and can be added to supplementary voter lists on election day. 31 ODIHR EOM interlocutors did not question the inclusiveness of the SVR, however some expressed concerns regarding records of deceased citizens remaining in the register.

From 30 September voter lists should be available for public scrutiny at polling station premises. Voters can also verify their own records online. Corrections can be requested until 13 October.

Upon request, mobile voting will be available to voters in medical institutions, to prisoners and to voters homebound due to age, disability or illness. Voters who are not at their registered address on election day can request absentee voter certificates.

VII. CANDIDATE AND REFERENDUM REGISTRATION

Citizens eligible to vote may stand for election if they are at least 40 years old, have resided permanently in the country for at least 10 years, and are proficient in the Romanian language. The 2022 Electoral Code introduced higher education as an eligibility requirement. 32 Active military service personnel, persons sentenced to imprisonment or those with unexpunged criminal record for intentional crimes, and persons deprived of the right to occupy positions of responsibility by a final judicial decision may not stand.

Presidential candidates can be nominated by political parties and electoral blocs or, in the case of independent candidates, by groups of voters. 33 Registration is a two-step process; all nominating entities are required to first register initiative groups, which then collect and submit between 15,000 and 25,000 supporting signatures, with a minimum of 600 signatures from at least 18 out of the 35 administrative- territorial units. For the first time in this election, voters could sign in support of more than one presidential candidate, as previously recommended by ODIHR.

28 The six languages are Romanian, Russian, Ukrainian, Romani, Bulgarian and Gagauz. 29 Paragraph 7.3 of the 1990 OSCE Copenhagen Document states that the participating States will “guarantee universal and equal suffrage to adult citizens”. According to Articles 12 and 29 of the UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD), “State Parties shall recognize that persons with disabilities enjoy legal capacity on an equal basis with others in all aspects of life” and ensure their “right and opportunity [...] to vote and be elected”. Paragraph 48 of General Comment No. 1 to Article 12 of the CRPD states that “a person’s decision-making ability cannot be a justification for any exclusion of persons with disabilities from exercising [...] the right to vote [and] the right to stand for election”. 30 The State Population Register is maintained by the State Services Agency. 31 The Electoral Code provides for electronic verification of voter data on election day against the centralised register to safeguard against multiple voting. 32 The Electoral Code requires submission of a diploma of a completed bachelor degree, or an equivalent. 33 In order to be nominated by voters, a presidential candidate shall create an initiative group of 25 to 100 voters; the creation of the initiative group shall comply with formal requirements determined by the Election Code. ODIHR Election Observation Mission Page: 8 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

Candidate nominations were made between 21 August and 20 September. 34 The CEC received 18 applications for registration and registered 13 initiative groups. 35 Of these, 12 subsequently submitted nomination documents and supporting signature lists. The CEC reviewed them within the deadline and registered 11 candidates, seven men and four women. 36 According to the Election Code, the CEC may de-register candidates at any time until election day. Campaigning for the constitutional referendum can be conducted only by political parties and electoral blocs which register with the CEC and expressly declare whether they intend to campaign in favour or against the referendum proposal. 37 By the 20 September deadline, the CEC received applications for registration from 19 prospective referendum participants and registered 16. 38 Of the latter, the Chance party was later de-registered after a court ordered the limitation of the party’s activities for three months (see Election Dispute Resolution), resulting in 15 registered contestants. 39

VIII. CAMPAIGN ENVIRONMENT

The official campaign period for both the presidential election and the constitutional referendum began on 20 September and will end on 18 October at midnight. During this period, electoral advertising is only allowed for candidates and referendum participants registered by the CEC. The use of administrative resources and the organisation of concerts or other performances that contain ‘identification elements’ of electoral competitors are prohibited. 40

34 Initiative groups could be registered between 21 August and 31 August, and the period allocated for gathering support signatures was between 21 August and 20 September. 35 Four initiative groups had their candidates’ independent status questioned by the CEC. The CEC ultimately denied registration to initiative groups supporting: Mr Bolea, who is the chairperson of the Renaissance Party; Mr Tabarcea, for engagement in activities, including campaigning, for the Chance party; and Mr Borodachi, a member of the PACE political party. Mr Tarlev, a fourth candidate claiming to be independent, had the initial registration of his initiative group revoked, but was ultimately registered as a party candidate (Future of Moldova). The initiative group of Mr Pleșca was denied registration because he was nominated by the European Social Democratic Party of Moldova while being president of the Christian Social Union of Moldova (CSURM). His nomination was also not submitted in accordance with the nominating party’s statute. The initiative group of Ms Corsun was denied registration after she failed to demonstrate Romanian language proficiency. 36 The initiative group supporting Mr Munteanu submitted insufficient valid support signatures; the initiative group supporting Mr Arseni did not submit nomination documents and support signatures. 37 A total of 13 parties were registered in support of “Yes”: Green Ecologist Party, Respect Moldova movement, Alliance of Liberals and Democrats for Europe, Coalition for Unity and Prosperity, “Together” Bloc, Party of Action and Solidarity, National Alternative Movement, Home Democracy Party, Alliance for the Union of Romanians, “We” Political Party, Party of National Reunification “Home”, European Social Democratic Party and the “People's Will” Party. Two parties were registered in support “No”: Party of Communists of the Republic of Moldova (PCRM) and Renaissance. There is no option to register to campaign for a boycott of the referendum. 38 The Victory electoral bloc was denied registration for failing to provide supplementary clarification requested by the CEC on the agreement to form the bloc and for applying to register with the same name as one of the member parties, contrary to a CEC instruction. The PACE party and the Victory party were denied registration for failing to prove that the application was submitted by those authorised to do so according to the party statute and, in the case of Victory, for representing a “camouflaged electoral bloc”. 39 Two days before the November 2023 local elections, a Commission for Exceptional Situations, established as part of a state of emergency declared due to the war in Ukraine, ordered the de-registration of all candidates nominated by the Ilan Șor affiliated Chance Party, affiliated to the bloc “Chance. Duties. Realization” (Șansă, Obligații, Realizări, ȘOR) founded by Ilian Șor following the banning of the Șor Party. The order was based on claims of vote buying and violations of campaign finance rules, including the use of undeclared funds through sponsorship projects initiated by Mr. Şor. This was overturned by the Chișinău Court of Appeal in December 2023. In May 2024, the Ministry of Justice requested new restrictions based on the party’s failure to comply with CEC requirements. On 16 August, the Bălți Court ordered a three-month suspension of the party, which was confirmed by the Bălți Court of Appeal on 11 September 2024. 40 Prohibitions include launching or participating in the launching of infrastructure projects or public procurements carried out from the national public budget and the use of public equipment, means, and goods. ODIHR Election Observation Mission Page: 9 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

By the official start of the campaign period on 20 September, the CEC had completed registration procedures for only four out of 11 candidates. 41 While these candidates launched their campaign activities on this day or shortly thereafter, most other candidates still had not begun campaigning a full week later. Some reported delays to the start of their campaign stemming from campaign financing rules (see Campaign Finance section). As of 29 September, all candidates had launched their campaigns. 42

Although access to information of public interest is constitutionally guaranteed, the Electoral Code does not require the government to provide objective information to the voters on the referendum options in line with good practice. 43 In only two cases is a party who has nominated a presidential candidate also registered to participate in the referendum campaign. 44 President Sandu’s support for voting “Yes” in the referendum is a visible part of her presidential campaign. The government continues to provide public information on the “benefits and opportunities offered by” the EU. 45 Observers have observed very few of the 15 referendum participants actively campaigning. There have been a few formal complaints by candidates alleging misuse of administrative resources by the government and other campaign violations (see Election Dispute Resolution).

Campaign activities by presidential candidates include rallies, press conferences and tents in Chișinău and in other parts of the country, including in Fălești, Cahul and Soroca. The EOM observed public gatherings in Chișinău and Comrat denouncing President Sandu and the EU by actors not registered as participants in either the presidential election or the constitutional referendum. While certain campaign regulations are applicable to campaign activities on social networks, as the online space remains underregulated, there is no clarity on their enforcement. 46 Approximately one-third of registered candidates are actively campaigning on social networks as are political actors who are not registered as participants. 47 On 24 September, the CEC launched a code of conduct, committing the signatories to conduct a fair campaign, respectful to other participants, free from sexist language or hate speech, avoiding intimidation of electoral officials and refraining from corruption in any form. 48

41 Mr Stoianoglo, Ms Sandu, Mr Usatîi and Mr Tarlev were registered by 20 September. Ms Vlah, Mr Chicu, Mr Năstase, Mr Ţîcu, Ms Furtună, Ms Morari and Mr Ulianovschi were registered by 24 September and within the legal deadline for signature verification. 42 Four candidates: Mr Ţîcu, Mr Ulianovschi, Ms Vlah, and Ms Furtună launched their campaigns on 29 September; the last to do so. 43 Guideline I.3.1.d and the Explanatory Memorandum of the Venice Commission’s Code of Good Practice on Referendums state, in part: “The authorities must provide objective information… This implies that the text submitted to a referendum and an explanatory report or balanced campaign material from the proposal’s supporters and opponents should be made [directly] available to electors sufficiently in advance… in order to enable voters to arrive at an informed opinion…”. The Law on Advertising defines public information on election and referenda as information of public interest, and prohibits inclusion of political advertising, or information aiming to influence adoption of legislative acts. The legislation requires such information to be provided in a comprehensive and objective manner. 44 The “Together” Bloc, which nominated Mr Ţîcu; and PAS, which nominated Ms Sandu. 45 The website of the Government of Moldova directly links to the “Europa pentru tine” (Europe for you) webpage. 46 Campaign materials shall be distributed on social media on a contractual basis, be marked as campaign advertising, referencing the contractor. The restrictions on aggressive, discriminatory or harmful content, symbols of foreign states and organisations, and images of foreign public figures apply to campaigns on social media. 47 On 23 September, Ilan Șor announced via Telegram a promise that if citizens vote “No” in the referendum all households would receive free gas in December. He also promised two billion dollars in investment and a ban on “LGBT propaganda”. 48 On 24 September, the code of conduct was signed by Mr Stoinologo, Ms Sandu, Ms Vlah, Mr Chicu, Ms Furtuna, Mr Ulianovschi and Ms Morari as well as by five parties participating in the referendum. It remains open for signature. Mr Tarlev announced his intention not to sign. ODIHR Election Observation Mission Page: 10 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

IX. CAMPAIGN FINANCE

Campaign finance rules apply to both election and referendum campaigns. These can be financed from monetary and in-kind donations by individuals and legal entities, and funds of political parties and candidates. Contestants are also entitled to state-subsidised resources. 49 The campaign expenditure and monetary donations are limited to 0.1 percent of the state revenues for the election year, which is doubled if the same contestant participates in both the election and referendum campaigns. 50 Donations by individuals and candidates cannot exceed six average monthly salaries up to 30 percent of the donor’s annual income. Legal entities can donate up to 12 average monthly salaries. 51 Political parties can transfer up to 70 percent of the party’s funds within the general threshold. The law prohibits donations from a number of sources subject to foreign influence, and from public resources. 52 In-kind donations, including voluntary work, goods and services, shall be calculated and reported based on their average market values. Unlawful donations shall be transferred to the state budget. All campaign-related transactions shall be made to and from bank accounts for initiative groups and election campaigns. 53 Political parties may open them before registration, while independent candidates only after registration. To open a bank account a unique fiscal number is required. Transactions to the accounts are allowed from the point of registration, but expenditures earlier than 30 days prior to elections are prohibited. The banks are obliged to open campaign accounts within a three-day deadline. Some contestants alleged delays in acquiring a unique fiscal number and opening bank accounts that impacted the start of their campaigns. Interim campaign finance reporting obligations are imposed on contestants and service providers on a weekly basis. 54 Additionally, contestants must submit final reports for the work of the initiative groups three days after submission of signatures and the final audited campaign reports three days after the election day. 55 The CEC elaborated financial reporting templates and maintains an online submission platform, which requires technical improvements to be fully operational. The CEC is in charge of campaign financing oversight and conducts ex-ante and ex-post control, including planned and extraordinary full or partial financial audits. It acts upon complaints or ex officio. The CEC’s oversight capacity is weakened by understaffing, but it may, however, request support of

49 These include free airtime, meetings venues, and interest free loans partially refunded by the state in proportion to the valid votes cast for the respective contestant. The amounts of the loans are determined by the CEC. The interest free loans are not allocated for referendum campaigns. Parliamentary political parties are entitled to annual state funding proportional to their representation. 50 The CEC announced the limit on expenditure for the presidential and referendum campaigns of MDL 65,930,540 (EUR 3,350,000) each. 51 EUR 4,188 for individuals and EUR 8,376 for legal entities. Donations from Moldovan citizens residing abroad, recipients of social benefits and public servants are subject to additional limitations. 52 This includes national legal entities with any form of public funding, ownership or affiliation, any foreign or foreign funded public or private entities, any public associations, anonymous or third-party donations. 53 Small cash donations are allowed, subject to documentation, but cannot be used before transfer to the campaign account. 54 Banks, advertising companies and media outlets shall report to the CEC. The reports shall disclose all campaign- related transactions, including in-kind. 55 Contestants competing in the second round have to report after the second round on the entire campaign. On average, candidate’s nomination expenses amounted to EUR 15,000-17,000 (Mr Usatii, Ms Vlah, Ms Morari); Mr Chicu and Ms Sandu reported the highest nomination-related expenses of approximately EUR 25,000; nominations of Mr Chicu, Mr Usatii, Ms Sandu were primarily funded by their designating parties; Mr Stoianoglo and Mr Tarlev reported to rely solely on donated services amounting to EUR 700 and 500, respectively; Mr Țîcu funded his own campaign; the others relied on individual donations. The CEC issued warnings to five candidates for late submission of the final nomination reports, and sanctioned one candidate for campaigning after the submission of nomination signatures. ODIHR Election Observation Mission Page: 11 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

specialised governmental agencies. 56 The failure of contestants to provide information upon the CEC’s request, as well as any financial violations, entail sanctions up to deregistration of a candidate or suspension of activities of political parties. 57 The CEC is obliged to publish reports on the campaign finance control results within a three-day deadline, the conclusions and applied sanctions can be appealed.

X. MEDIA

The most popular sources for news and information are search engines and social media platforms, followed by television. The internet penetration rate stands at 71.5 percent, but mobile coverage is available all over the country. 58 Freedom of expression is enshrined in the Constitution and generally respected. Editorial independence and access to information is legally guaranteed and censorship is forbidden. The 2021 amendments to audiovisual legislation that brought the appointment and dismissal of the management of the public broadcaster TeleRadio-Moldova (TRM) and its regulator under parliamentary control were publicly criticized. 59

The media landscape is polarised along political lines and constantly faces challenges of information manipulation and interference from abroad. 60 In addition, until recently a significant part of the media market was controlled by outlets affiliated to influential business people. The government has tried to address these issues by enacting legislation to fight disinformation and adopting restrictive measures to protect its information space, including closing down broadcast media outlets. Content from some of the closed media outlets later reappeared in the less regulated online media environment.

During campaign periods, audiovisual media’s political coverage is tightly regulated to ensure fairness, accuracy and impartiality. Contestants should be granted equal advertising conditions and are allocated an amount of free airtime on radio and TV. 61 Audiovisual media must submit an editorial statement to their regulator, the AVC, for approval if they want to cover the campaigns. By the legal deadline of 27 September, 31 of them have done so, of which 17 intend to host debates. The AVC has started monitoring them. After training of monitors, part of the monitoring was outsourced to civil society.

Online media and social networks are far less regulated. The EOM has been informed that the largest volume of disinformation and false information appears online. Institutions tasked with overseeing

56 The CEC is part of an inter-agency working group with the law enforcement and fiscal agencies, facilitating the exchange of data. The CEC stated that the DECs’ field monitoring of expenditures by political players contributed to the efficiency of the oversight, assisting in identifying unreported expenditures. 57 Sanctions for political parties also include deprivation of entitlement to state funding. During the reporting period, the activities of one political party were suspended for financial violations, and proceedings to limit the activities of seven parties, due to the failure to submit financial reports, were pending decisions. 58 See Moldova. Vibrant Information Barometer 2024, Irex. 59 See the November 2021 legal analysis by the OSCE Representative on Freedom of the Media. See also the open letter by the European Broadcasting Union (EBU). 60 In 2022 and 2023, under rules of emergency regime, licences of 12 TV stations which were retransmitting content from Russia's TV channels were suspended for disseminating disinformation about war in Ukraine among other offences (see ODIHR EOM final report on local elections 2023). In 2024, the government withdrew the licences of eight more audiovisual media outlets under auspices of Council for the promotion of investment projects of national importance. In the majority of cases, the given reason is financial transactions showing affiliation to sanctioned individuals or fugitives Ilan Sor and Vladimir Plahotniuc whose investments are deemed contradictory to state security. Security and Intelligence Service (SIS) continues to block websites on grounds of spreading false information, including seven during the election period so far (six of them with a Russian domain). In April 2024, AVC imposed record fines (60 000 and 40 000 lei, respectively) on Gagauzian regional public broadcaster GRT and regional outlet ATV for spreading disinformation which is prohibited by provisions of protecting national audiovisual space which were introduced in Audiovisual Media Services Code in 2022. 61 The Electoral Code envisages five minutes of free airtime in TV stations and 10 minutes in radio for each candidate and referendum participant, allocated in the first 15 days of campaign. ODIHR Election Observation Mission Page: 12 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

compliance with the campaign finance rules and media coverage have identified this as a significant problem.

On September 20, the ODIHR EOM started monitoring four television channels, one radio, and five online news outlets. 62 To emphasise the special responsibility of public broadcasters during election and referendum campaigns, both TV and the radio channel of TRM are included in the monitoring sample.

XI. ELECTION DISPUTE RESOLUTION

Voters, electoral and referendum contestants, observers and the members of election administration bodies have standing to file complaints about any alleged violations of their individual rights. Actions, inactions and decisions of election management bodies can be challenged to the superior election commission, and their decisions can be appealed to the court. Complaints about the activities of presidential candidates and referendum participants are to be submitted to the CEC. The CEC decides on complaints related to violations of campaign rules and financing, while complaints related to the media are decided by the AVC. The Chișinău Court of Appeal (CCA) decides on appeals of CEC and AVC decisions. The Supreme Court of Justice (SCJ) is the final instance of judicial review. The deadlines to submit and decide on complaints are three days; election day complaints should be decided on the same day. Since the call of the elections, twelve CEC decisions have been appealed to the CCA, ten of which were subsequently reviewed by the SCJ. 63 The CCA rejected all but one of the appeals as unfounded, and the SCJ rejected the further appeals as inadmissible. Two complaints were filed at the CCA against the CEC for failing to adopt formal decisions while rejecting initiative groups. One case was denied and in the other the CCA obliged the CEC to review the case and adopt a formal decision. The CEC informed that it received eight complaints alleging misuse of administrative resources by the government and other campaign violations, allegedly made by PAS, all of which were rejected. 64 As of 2 October, the CEC has not published online some of its decisions on complaints. The CEC granted a complaint against a DEC for voting abroad, which failed to form 3 of 5 PEBs in the Russian Federation, requesting the DEC to form all PEBs.

XII. CITIZEN AND INTERNATIONAL OBSERVERS

The Election Code provides for observation of the electoral process, including out-of-country voting, by citizen and international observers. Accredited observers have the right to access all election information and materials and to observe all electoral procedures. Citizen observers can be appointed by civil society organizations and institutions conducting training and research in the field of elections. Electoral contestants may not appoint observers but enjoy the right to scrutinise the electoral process.

62 EOM monitors JurnalTV, Moldova 1, PRO TV, TV8 and Radio Moldova during primetime hours of 18:00 to 24:00. Online news sites newsmaker.md, noi.md, point.md, stiri.md and zdg.md will be monitored qualitatively. 63 Seven of these concerned the CEC rejections to register the initiative groups for the presidential election, and two the rejection to register an electoral bloc, and a party, for the referendum and presidential election. The CCA denied as unfounded a complaint against the CEC’s inadmissibility decision on a complaint alleging campaign violations by Ms Sandu and the decision to deny registration of Mr Munteanu. The PSRM requested the CCA to partially repeal the CEC decision on polling stations abroad regarding the polling stations in the Russian Federation, the CCA and the SCJ denied the admissibility of the complaint. 64 The complaints were filed by Mr Bolea, Mr Chicu, Mr Voronin and Mr Usatîi, and citizens. The allegations concerned, inter alia, the “Europe for You” campaign launched by the government after the announcement of the election and the referendum, early campaigning and alleged participation of the underaged in the electoral campaign and the President’s donation to a charity. ODIHR Election Observation Mission Page: 13 Republic of Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024 Interim Report (13 September – 2 October 2024)

By 2 October, the CEC had accredited international observers from 29 organizations and citizen observers from three organizations. Among the latter, Promo-LEX, the largest citizen observer organization, has deployed 45 LTOs and aims to deploy approximately 600 stationary STOs and 70 mobile STO teams and to cover all polling stations established for voters residing in Transnistria and 50 polling stations abroad.

XIII. ODIHR EOM ACTIVITIES

The ODIHR EOM commenced its work on 13 September. The ODIHR EOM has met with the Ministry of Foreign Affairs, the CEC, candidates, the AVC, civil society organizations, and representatives of OSCE participating States. It has established working relations with relevant stakeholders involved in the election process. LTOs have met stakeholders at the local level in their respective areas since their deployment on 20 September.

The English version of this report is the only official document. An unofficial translation is available in Romanian.

Biroul OSCE pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului Misiunea de Observare a Alegerilor Republica Moldova Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024

RAPORT INTERIMAR 13 septembrie –2 octombrie 2024

4 octombrie 2024

I. REZUMAT

● Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) vor avea loc simultan în data de 20 octombrie. Președinta în exercițiu, Maia Sandu, precum și alți 10 candidați electorali candidează la funcția de președinte în cadrul alegerilor. Oponenții referendumului, inclusiv cei care se declară proeuropeni, critică decizia desfășurării acestuia, inclusiv organizarea sa odată cu alegerile prezidențiale.

● Un candidat prezidențial este considerat ales dacă obține cel puțin jumătate din totalul voturilor exprimate, iar alegerile sunt valide, dacă participă cel puțin o treime dintre alegătorii înregistrați în listele electorale. În cazul în care niciunul dintre candidații la funcția de președinte nu obține numărul necesar de voturi, în termen de două săptămâni va avea loc un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi. Candidatul cu cel mai mare număr de voturi este câștigător, sub rezerva unei participări de cel puțin o cincime dintre alegătorii înregistrați în listele electorale. Propunerea referendumului constituțional este considerată adoptată dacă o majoritate a voturilor exprimate sunt în favoarea acesteia, iar referendumul este validat, dacă participă cel puțin o treime dintre persoanele înregistrate în listele electorale.”

● Revizuirea cadrului legal a fost făcută în mod frecvent, inclusiv, cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din 2024. Potrivit amendamentelor, printre altele, au fost modificate termenele de organizare a alegerilor și referendumului, li s-a interzis participarea la alegeri partidelor politice suspendate anterior și a fost introdus votul prin corespondență în anumite țări din străinătate. Curtea Constituțională a respins prevederile introduse înainte de alegerile locale din 2023 ce interziceau candidaților din partidele politice neconstituționale să candideze, precum și unele dispoziții referitoare la declarațiile politice în mass-media. Deși unele modificări ce vizau întărirea integrității finanțării campaniilor au fost adoptate pentru a răspunde recomandărilor precedente propuse de ODIHR, alte recomandări ODIHR rămân în continuare neabordate.

• Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional sunt administrate de o structură electorală cu trei niveluri, constând din Comisia Electorală Centrală (CEC), 37 consilii electorale de circumscripție (CECE) și 2,221 birouri electorale ale secțiilor de votare (BESV), dintre care 30 pentru alegătorii dimiciliați pe malul stâng al Nistrului (Transnistria), 231 pentru votul din străinătate, iar 3 pentru votul prin corespondență. Pînă acum, CEC a respectat aproape toate termenele legale, în pofida insuficienței de resurse umane în mai multe secții. Sesiunile CEC sunt deschise pentru observatori și mass-media și transmise online. Până la data de 1 septembrie, Registrul de Stat al Alegătorilor, extras din Registrul de Stat al Populației, gestionat și actualizat de către CEC, includea 3,300 790 de alegători. Dintre aceștia, 285,900 alegători fără înregistrare la domiciliu sau reședință în Republica Moldova, 274,718 alegători care locuiesc pe malul stâng al Nistrului nu vor fi incluși în listele electorale și pot fi adăugați în listele suplimentare în ziua alegerilor. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 2 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

● Candidații la funcția de președinte pot fi desemnați de partide politice sau blocuri electorale sau pot fi candidați independenți. Fiecare candidatură trebuie să fie susținută de 15 000 de semnături de susținere colectate din cel puțin 18 unități teritorial administrative. CEC a respins cererea de înregistrare a patru grupuri de inițiativă, întrucât statutul independent al candidaților respectivi a trezit îndoieli, conform procedurii legale de desemnare a candidaților de către grupurile de inițiativă. CEC a primit cereri de înregistare a candidaților de la 12 dintre cele 13 grupuri de inițiativă înregistrate inițial, și în cele din urmă, a respins o cerere și a înregistrat 11 candidați la funcția de președinte, șapte bărbați și patru femei.

● La campania electorală pentru referendum pot participa doar acele partide politice și blocuri electorale care se înscriu la CEC și declară în mod expres dacă intenționează să facă agitație electorală în favoarea sau împotriva propunerii referendumului. CEC a înregistrat 16 participanți la referendum, iar unuia i-a fost ulterior anulată înregistrarea. Dintre cei 15 participanți, 13 s-au înregistrat pentru a face agitație pentru votul „Da”, iar doi pentru votul „Nu”. Doar 2 participanți care și-au înaintat un candidat la funcția de președinte, PAS și Blocul Electoral Împreună, s-au înscris, de asemenea, la referendum. (amândouă partidele pentru votul „Da”)

● Campaniile electorale au început oficial în data de 20 septembrie. În timp ce patru candidați la funcția de președinte își lansaseră activitățile de campanie în acea zi sau la scurt timp după aceea, majoritatea candidaților nu-și începuseră campania nici măcar o săptămână mai târziu, unii invocând întârzieri legate de regulamentul privind finanțarea campaniei electorale. Totodată, unii candidați au depus plângeri privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către guvern, precum și alte încălcări ale regulilor campaniei.

● Campaniile electorale și de referendum pot fi finanțate din donații ale persoanelor fizice și juridice, precum și din fondurile partidelor politice și ale candidaților. Toate tranzacțiile legate de campania electorală trebuie făcute dintr-un cont bancar special, pe care, datorită procedurilor legale, partidele politice îl pot deschide mai devreme decât candidații independenți. Rapoartele interimare de finanțare a campaniei sunt depuse săptămânal de către concurenții electorali și prestatorii de servicii. Concurenții electorali depun rapoartele finale în decurs de 3 zile după alegeri. CEC este responsabilă de supravegherea finanțării campaniei și efectuează controlul ex-ante și ex-post. Aceasta acționează pe baza reclamațiilor sau din oficiu. Încălcările legate de finanțare și raportare pot atrage sancțiuni, inclusiv anularea înregistrării unui candidat, suspendarea finanțării de stat, sau suspendarea activității unui partid politic.

• Libertatea de exprimare este garantată de Constituție. În vederea protejării spațiului informațional, contracarării tentativelor de interferare din străinătate și influențelor personalităților politice asupra mass-media, guvernul a adoptat o serie de măsuri restrictive. Cu toate acestea, rămân unele îngrijorări privind răspândirea conținutului manipulativ în spațiile online nereglementate. Cadrul legal reglementează acoperirea mediatică audiovizuală a campaniilor electorale și de referendum în ceea ce privește condițiile egale de publicitate, timpul gratuit de emisie și corectitudinea, acuratețea și imparțialitatea. Până în momentul de față, 31 de posturi radio și TV au informat organul de supraveghere în domeniul audiovizualului de intenția lor de acoperire mediatică a campaniilor. În data de 20 septembrie, MOA ODIHR a început monitorizarea mass-mediei.

• Alegătorii, candidații electorali, participanții la referendum, observatorii și administrația electorală beneficiază de dreptul legal de a depune reclamații dacă le-au fost încălcate drepturile. Acțiunile și deciziile administrației electorale pot fi contestate la o comisie electorală superioară și atacate în instanță. Zece decizii ale CEC privind înregistrarea candidaților și participanților la referendum au Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 3 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

fost contestate, iar în toate cazurile cu excepția unuia instanțele au menținut deciziile CEC. Un recurs împotriva deciziei CEC referitoare la înființarea secțiilor de votare în străinătate a fost respins de instanțe ca fiind inadmisibil. CEC a respins opt plângeri care acuzau, în principal, pretinse încălcări ale campaniei și utilizarea abuzivă a resurselor administrative din partea partidului de guvernământ ca fiind inadmisibile, dar a admis un recurs cu privire la înființarea birourilor secțiilor de votare în străinătate.

● Atât observatorii naționali, cât și cei internaționali se bucură de dreptul de a observa întregul proces electoral, inclusiv votul în străinătate, și de a accesa toată informația și materialele electorale. Până în data de 2 octombrie, CEC a acreditat observatori internaționali din 29 de organizații și observatori naționali din 3 organizații.

II. INTRODUCERE

În urma unei invitații din partea autorităților și în conformitate cu mandatul său, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a delegat o misiune de observare a alegerilor în data de 13 septembrie. 1 Condusă de ES Ambasadoarea Urszula Gacek, Misiunea este formată dintr-o echipă de 11 membri aflați la Chișinău și 26 de observatori pe termen lung repartizați în toată țara începând cu 20 septembrie. Membrii Misiunii provin din 24 de state participante ale OSCE, iar 56,8% din componența misiunii sunt femei. ODIHR a solicitat statelor participante să delege 200 de observatori pe termen scurt pentru observarea procedurilor în ziua scrutinului.

III. CONDIȚIILE ȘI CONTEXTUL POLITIC

În data de 16 mai Parlamentul Republicii Moldova a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc în data de 20 octombrie, la aceeași dată cu referendumul constituțional privind potențiala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Desfășurarea acestor evenimente în mod simultan a impus modificări legale, care au fost supuse contestării juridice și criticilor politice. 2

Președinta Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a fost aleasă în noiembrie 2020 cu 57,7% din voturi, după ce s-a confruntat în cel de-al doilea tur de scrutin cu președintele de atunci, Igor Dodon, înaintat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). 3 În urma alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2021, PAS a câștigat 52,8% din voturi, obținând 63 din 101 de mandate. 4

1 Vezi rapoartele anterioare ODIHR cu privire la Republica Moldova. 2 Conform Constituției, alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc în termen de două luni de la expirarea mandatului de patru ani al președintelui în exercițiu. În ianuarie 2024, dispoziția respectivă din Codul Electoral a fost amendată, cu prevederea că alegerile prezidențiale se vor desfășura nu mai târziu de 90 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. Odată cu aceasta, a fost abrogată și interdicția de a organiza un referendum în aceeași zi cu alegerile. Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă plângerea care contesta constituționalitatea datei alegerilor prezidențiale. 3 Maia Sandu a fondat PAS în 2016, dar, în urma alegerii sale ca președintă, aceasta a demisionat din funcția de lider al partidului și și-a retras calitatea de membru. 4 Repartizarea rămasă a rezultat în obținerea a 32 de mandate de către Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și 6 mandate de către Partidul Șor. În iunie 2023, ca răspuns la o petiție a guvernului, invocând condamnările penale ale liderului Partidului Șor și ale altor membri, precum și neregulile repetate sancționate de CEC și instanțe, legate de cumpărarea de voturi și alte abuzuri financiare în campanie, Curtea Constituțională a dizolvat partidul ca fiind neconstituțional și a ordonat eliminarea sa din registrul partidelor. Cinci deputați ai Partidului Șor și-au păstrat mandatele ca independenți, în timp ce al șaselea loc rămâne vacant după ce domnul Ilan Șor a fost privat de mandat, fiind condamnat în absență printr-o decizie finală a instanței în aprilie 2023 la 15 ani de închisoare pentru fraudă și spălare de bani. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 4 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

Femeile dețin 39,6 la sută din portofoliile parlamentare. 5 Pe lângă președinta țării, femeile ocupă numeroase funcții de nivel înalt, inclusiv conducerea Comisiei Electorale Centrale (CEC), Curții Constituționale, Procuraturii Anticorupție și Consiliului Audiovizual (CA). De asemenea, funcția de prim-ministru a țării a fost ocupată de o femeie în perioada august 2021 și februarie 2023.

Președinta în exercițiu și PAS au făcut din lupta împotriva corupției una dintre prioritățile lor de vârf, introducând măsuri pentru a aborda problemele de lungă durată referitoare la încălcările instituționale și frauda financiară. De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, s-a intensificat discursul politic de lungă durată cu privire la orientarea geopolitică a țării. Guvernul a intensificat, de asemenea, investigațiile privind intervențiile din străinătate, inclusiv cele realizate prin finanțare ilicită, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice.

În iunie 2022, Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (UE) și a început negocierile de aderare în decembrie 2023. Apoi, în aceeași lună, președinta a solicitat parlamentului să inițieze un referendum privind amendamentele constituționale referitoare la ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. 6 Referendumul a fost inițiat oficial, la propunerea preeșdintei, de către 46 de membri ai parlamentului din partidul PAS. 7 După evaluarea favorabilă a constituționalității amendamentelor propuse de către Curtea Constituțională, 8 o majoritate parlamentară formată exclusiv din membri PAS a aprobat decretul privind referendumul constituțional, programându-l odată cu alegerile prezidențiale. 9 Decizia de a organiza referendumul a fost criticată de opoziție pentru lipsa de consultare, necesitatea sa generală în acest moment al procesului de aderare și programarea sa simultană cu alegerile prezidențiale.

IV. CADRUL LEGAL ȘI SISTEMUL ELECTORAL

Organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional sunt reglementate, în principal, de prevederile Constituției din 1994 și de cele ale Codului Electoral din 2022 (ambele modificate ultima dată în 2024), precum și de prevederile Legii din 2007 privind Partidele Politice (LPP,

5 O cotă de gen de 40% pentru listele electorale a fost introdusă în 2016, iar în 2019 a fost întărită pentru a prevedea un minim de patru candidați de același sex pentru fiecare 10 mandate. La alegerile din 2019, femeile au obținut doar 25,7% din mandatele de deputat. 6 Președinta a făcut solicitarea în timpul discursului său public anual din decembrie 2023. 7 Conform Constituției, pentru a formula inițiativa de amendamente constituționale, este necesară cel puțin o treime din voturile tuturor deputaților (34 de deputați) precum și o concluzie favorabilă privind constituționalitatea inițiativei de referendum adoptată de cel puțin patru dintre cei șase judecători ai Curții Constituționale. 8 Articolul 208 din Codul Electoral prevede că o hotărâre se adoptă prin referendum republican dacă obține majoritatea voturilor exprimate. Conform articolului 142(1) din Constituție, "[d]ispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor inclusi în listele electorale." Articolul 11(3) din Legea privind Tratatele Internaționale prevede că "Nu se admite ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la un tratat internațional care limitează caracterul suveran... al statului, ... exprimate, în particular, ... prin transfer al competenței naționale în favoarea unei structuri supranaționale, decât după examinarea problemei în cadrul unui referendum republican." În data de 16 aprilie 2024, Curtea Constituțională a concluzionat că amendamentele referitoare la integrarea în UE nu se referă la caracterul suveran, independent, unitar și permanent neutru al statului (paragraful 30). 9 Din cei 80 de deputați prezenți la ședința plenară din 16 mai, 56 de deputați din PAS au votat în favoare, 20 de deputați s-au abținut (dintre care șase erau deputați fără apartenență politică, iar 14 din blocul Socialiștilor și Comuniștilor), iar patru deputați din blocul Socialiștilor și Comunistilor au votat împotrivă. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 5 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

amendată ultima dată în 2024), dar și de prevederile altor legi relevante. 10 Cadrul legal pentru alegeri este completat de reglementările CEC, care acoperă o gamă largă de probleme. 11

Cadrul electoral legal a fost revizuit în mod frecvent de parlament, noul Cod Electoral fiind modificat de opt ori de la intrarea sa în vigoare în ianuarie 2023, inclusiv cu puțin timp înainte de aceste alegeri. În 2023, majoritatea parlamentară PAS a întreprins mai multe schimbări de a modifica criteriile de eligibilitate pentru concurenții electorali, interzicând candidaturile persoanelor asociate cu partidele politice declarate neconstituționale. 12 Ulterior, aceste dispoziții au fost abrogate de Curtea Constituțională ca fiind neconstituționale. 13 În ianuarie 2024, majoritatea parlamentară a modificat Codul Electoral și Legea privind Partidele Politice. Modificările includ: modificarea datei alegerilor prezidențiale, eliminarea interdicției de a organiza alegeri și un referendum constituțional în aceeași zi și introducerea unei interdicții pentru partidele politice suspendate de a participa la alegeri și de a distribui publicitate politică. 14

Alte modificări recente ale Codului Electoral au vizat întărirea regulilor de finanțare a campaniilor și eficiența supravegherii finanțării campaniilor, așa cum a fost recomandat anterior de ODIHR. Cu toate acestea, alte recomandări ODIHR rămân neabordate, inclusiv cele legate de limitările drepturilor electorale active, înregistrarea alegătorilor și termenul pentru un al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Amendamentele au fost adoptate cu puțin timp înainte de începerea actualei perioade electorale. 15 În mai 2024, o nouă lege a introdus votul prin corespondență în străinătate pentru anumite țări și a modificat

10 Alte legislații aplicabile includ Codul Penal din 2002 și Codul Contravențional din 2008, Codul Serviciilor Media Audiovizuale din 2018, Legea cu privire la publicitate din 2022, Legea privind protecția datelor cu caracter personal din 2011, Legea cetățeniei din 2000, Legea privind organizarea administrativ-teritorială din 2001 (toate amendate ultima dată în 2024), Legea privind întrunirile publice din 2008 (amendată în 2018) și Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994. Moldova este parte la principalele instrumente internaționale și regionale legate de desfășurarea alegerilor democratice. 11 CEC a reglementat cele mai multe aspecte ale procesului electoral, inclusiv înregistrarea alegătorilor și candidaților, listele electorale, regulile privind campaniile electorale, inclusiv în mass-media, finanțarea partidelor și campaniei electorale, soluționarea disputelor electorale, votarea și centralizarea rezultatelor alegerilor. 12 Primul proiect de lege privind amendamentele a fost adoptat în iulie 2024, susținut de 56 de deputați PAS dintre cei 57 de deputați prezenți la prima lectură din 14 iulie, și de 54 de deputați în lectură finală. Al doilea proiect de lege privind amendamentele a fost adoptat pe 4 octombrie, 2023 de 58 de deputați PAS dintre cei 60 de deputați prezenți (1 deputat PAS și 1 deputat fără apartenență politică s-au abținut). 13 În Opiniile Comune (CDL-AD(2023)031 şi CDL-AD(2023)048) privind amendamentele și în Memoriul amicus curiae comun în ceea ce privește ineligibilitatea persoanelor care au legături cu partidele politice declarate neconstituționale, ODIHR și Comisia de la Veneția au recomandat revizuirea legilor, invocând, printre altele, neconformitate cu principiile previzibilității și proporționalității, definiții prea ample, precum și efectul potențial asupra prezumției de nevinovăție, și necesitatea unei căi de atac eficiente, cu garanții de respectare a procedurii legale și posibilități de recurs. 14 Activitățile unui partid politic pot fi suspendate, printre altele, pentru încălcări financiare sau de raportare, dar nu în timpul unei campanii electorale, dacă partidul participă în cadrul acesteia. Alte amendamente la Codul Electoral și la LPP s-au referit la mecanismul și utilizarea donațiilor către partidele politice, aspecte de raportare financiară și supraveghere. 15 Amendamentele din ianuarie au fost adoptate în prima lectură la două săptămâni după ce proiectul de lege a fost prezentat, iar în versiunea finală acestea au fost adoptate în termen de o lună. Opoziția nu a participat la vot (din cei 61 de deputați prezenți la a treia lectură, 57 erau deputați PAS). Consultările publice, obligatorii prin lege, nu au fost realizate. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 6 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

prevederile Codului Electoral pentru a permite CEC să acționeze în cazul încetării premature a mandatelor Consiliului Electoral Central al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. 16 În iulie 2024, Curtea Constituțională a abrogat prevederile Codului Electoral care restricționau declarațiile politice publice în mass-media făcute de către candidați și terțe părți, pentru că acestea veneau în contradicție cu libertatea de exprimare. 17

Președintele este ales direct dintr-o singură circumscripție națională pentru un mandat de patru ani. Aceeași persoană poate îndeplini funcția de președinte cel mult două mandate consecutive. Pentru ca un candidat prezidențial să fie ales, este necesar ca cel puțin jumătate din totalul voturilor exprimate să fie în favoarea acestuia, iar pentru ca alegerile să fie considerate valide, trebuie să voteze cel puțin o treime din alegătorii înregistrați pe listele electorale. 18 În cazul în care niciunul dintre candidații la funcția de președinte nu obține numărul necesar de voturi, în termen de două săptămâni va avea loc un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi. În al doilea tur de scrutin, candidatul cu cel mai mare număr de voturi este câștigător, sub rezerva unei participări de cel puțin o cincime dintre alegătorii înregistrați în listele electorale. 19 Dacă prezența la vot nu este atinsă în cel de- al doilea tur de scrutin, vor fi organizate alegeri repetate în termen de două săptămâni. Dreptul de a iniția un referendum constituțional obligatoriu aparține parlamentului, guvernului și cetățenilor. 20 Propunerea este aprobată prin referendum, dacă obține o majoritate din totalul voturilor exprimate, în timp ce pentru a asigura condițiile de valabilitate ale referendumului, trebuie să participe cel puțin o treime din persoanele aflate în listele electorale. Dacă sunt adoptate, rezultatele referendumurilor constituționale sunt obligatorii și au prioritate legală.

Versiunea finală a întrebării pentru referendum a fost formulată astfel: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, textul amendamentelor modificând preambulul cu scopul de a include prevederi ce confirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova, ireversibilitatea parcursului european al țării și integrarea în UE ca obiectiv strategic; și un nou capitol de două articole, care permite parlamentului să adopte legi organice pentru a adera la tratatele fondatoare ale UE și a recunoaște prioritatea acquis-ului UE față de cadrul legal național. 21

16 În data de 10 mai 2024, a fost adoptată o nouă lege, care a introdus votul prin corespondență ca metodă alternativă de vot în anumite țări și a stabilit pentru prima dată domeniul de aplicare a acesteia în timpul alegerilor prezidențiale, limitându-se la șase țări și stipulând, de asemenea, aplicarea acesteia pentru referendum, dacă este desfășurat simultan. Vezi Avizul Comisiei de la Veneția cu privire la lege. Amendamentele la Codul Electoral referitoare la Găgăuzia au fost adoptate în urma deciziei adunării locale de a înceta mandatele Consiliului Electoral Central al Găgăuziei. 17 Legea obligă ca toate instituțiile mass-media să prezinte cu anticipație Consiliului Audiovizual un plan pentru acoperirea mediatică a campaniei electorale. Articolul 90, alin. 2 din Codul Electoral din 2022 interzicea orice intervenții ale concurenților electorali și terțelor părți în programele media în timpul campaniilor electorale, cu excepția celor declarate în mod expres de către mass-media Consiliului Audiovizual ca parte a programului lor planificat pentru perioada electorală. 18 Dacă acest prag nu este atins, alegerile vor fi repetate în termen de două săptămâni. 19 Cerința prezenței la vot pentru validarea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a fost introdusă în prevederile Codului Electoral din 2022. 20 Astfel de referendumuri pot fi propuse de cel puțin o treime din toți deputații din parlament sau de cel puțin 200.000 de alegători. Președintele poate iniția doar referendumuri consultative, fără caracter obligatoriu. 21 Conform Constituției, parlamentul adoptă legi constituționale cu votul a două treimi din Parlament (67 de voturi). Legile organice sunt adoptate pentru a reglementa, printre altele, guvernarea de stat și administrația locală cu o majoritate parlamentară (51 de voturi). Conform Legii privind Acordurile Internaționale, acordurile internaționale sunt ratificate printr-o lege organică. Articolul 8 din Constituție prevede revizuirea Constituției înainte de ratificarea acordurilor internaționale ce vin în contradicție cu Constituția țării. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 7 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

V. ADMINISTRAREA ALEGERILOR

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional sunt administrate de o structură electorală cu trei niveluri, constând din CEC, 37 consilii electorale de circumscripție (CECE) și 2,221 birouri electorale ale secțiilor de votare (BESV), 22. Dintre acestea, 30 de birouri sunt înființate pentru alegătorii domiciliați pe malul stâng al râului Nistru (Transnistria), 231 pentru votul din străinătate 23, ceea ce reprezintă o majorare cu 54% față de alegerile parlamentare din 2021, iar 3 birouri sunt pentru votul prin corespondență, o premieră în cadrul acestor alegeri pentru alegătorii de peste hotarele țării, rezidenți în cele 6 țări desemnate. 24

CEC este un organ permanent numit în 2021. Componența sa include nouă membri, dintre care unul este nominalizat de către Președinte și opt membri de către fracțiunile parlamentare în mod proportional reprezentării lor în parlament. 25 Cinci dintre membrii CEC sunt femei, inclusiv președinta insituției. CEC are responsabilități largi în gestionarea proceselor electorale; coordonează activitățile tuturor organismelor electorale, supraveghează campania electorală și finanțarea campaniei, se pronunță asupra sesizărilor, operează sistemele de gestionare a alegerilor, înregistrează candidații și participanții la referendum, menține Registrul de Stat al Alegătorilor și registrul funcționarilor electorali.

Consiliile electorale de circumscripție (CECE) numesc birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV), participă la instruirea acestora, le supraveghează activitatea și le distribuie fondurile și materialele electorale; oferă sprijin Comisiei Electorale Centrale în supravegherea finanțării campaniilor electorale, se pronunță asupra sesizărilor și calculează rezultatele la nivel raional. Fiecare CECE are un președinte angajat permanent și membri numiți ad hoc înainte de fiecare alegeri de către judecătorii, consiliile locale de nivelul al doilea și partidele parlamentare. 26

În urma adoptării Codului electoral în 2022, președinții permanenți ai CECE au fost numiți în 2023. Potrivit CEC, aceste numiri permanente au facilitat pregătirea alegerilor și au redus timpul necesar pentru instruire. BESV sunt organisme temporare ai căror membri sunt numiți de consiliile locale și de partidele parlamentare. Toate CECE și-au înființat BESV până la termenul legal de 25 septembrie, iar sesiunile de formare a BESV sunt în curs de desfășurare și sunt observate de Misiunea ODIHR. Șaptezeci la sută dintre membrii CECE și cincizeci și nouă la sută dintre președinții acestora sunt femei.

În ciuda lipsei de personal în mai multe departamente, CEC a respectat până în prezent termenele legale în pregătirea alegerilor și a referendumului, cu o singură excepție. 27 Ședințele CEC au fost deschise pentru observatori și mass-media, au fost transmise online și apoi au rămas disponibile online. Ordinea de zi a ședințelor a fost publicată pe website-ul CEC înainte de fiecare ședință, iar deciziile adoptate au fost publicate cu promptitudine. Prin intermediul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE), CEC a organizat cursuri de formare pentru funcționarii electorali și alți participanți și a pregătit

22 CEC a instituit două CECE municipale (Chișinău și Bălți), 32 de CECE raionale, un CECE pentru Găgăuzia, unul pentru alegătorii care locuiesc în Transnistria și unul pentru alegătorii din străinătate. 23 Decizia de a deschide doar 5 secții de votare în Federația Rusă a fost criticată de unii actori politici și contestată în instanță de unul dintre aceștia (a se vedea secțiunea Soluționarea litigiilor electorale). 24 Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Posibilitatea adoptării votului prin corespondență pe o scară mai largă și permanentă va fi evaluată după alegerile din 2024. 25 Noile prevederi ale Codului electoral din 2022 au introdus o nouă componență CEC, de 7 membri, dintre care câte un membru este desemnat de președinte, de Ministerul de Interne, de Consiliul Superior al Magistraturii, de societatea civilă și de opoziția parlamentară, iar doi de majoritatea parlamentară. Noua formulă va fi aplicată, însă doar în 2026, când expiră mandatul actualei CEC. 26 În Găgăuzia, aceste alegeri vor fi administrate de un CECE temporar. 27 CEC a înregistrat un participant la referendum a doua zi după termenul legal. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 8 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

o campanie de informare a alegătorilor, inclusiv materiale în șase limbi, precum și în Braille și cu interpretare în limbajul semnelor. 28

VI. ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR

Cetățenii care au cel puțin 18 ani au drept de vot, cu excepția celor care sunt privați de acest drept printr- o hotărâre judecătorească pe motiv de dizabilitate intelectuală sau psihologică. Anterior, BIDDO a criticat restricțiile privind dreptul de vot pe motiv de dizabilitate, considerându-le incompatibile cu standardele internaționale. 29

Înregistrarea alegătorilor este pasivă, continuă și centralizată. CEC gestionează Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA), care se bazează pe date extrase din Registrul de Stat al Populației. 30 La 1 septembrie, Registrul de Stat al Alegătorilor includea 3 300 790 de alegători. Dintre aceștia, 285 900 de alegători care nu au o adresă înregistrată în Moldova și 274 718 alegători care locuiesc în Transnistria nu vor fi incluși în lista electorală și pot fi adăugați pe listele electorale suplimentare în ziua alegerilor. 31 Interlocutorii Misiunii ODIHR nu au pus la îndoială caracterul incluziv al RSA, însă unii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la înregistrările cetățenilor decedați care rămân în registru.

Începând cu 30 septembrie, listele electorale trebuie să fie disponibile pentru examinarea publică la sediul secțiilor de votare. De asemenea, alegătorii își pot verifica propriile înregistrări online. Corecțiile pot fi solicitate până la 13 octombrie.

La cerere, votul mobil va fi disponibil alegătorilor din instituțiile medicale, deținuților și alegătorilor imobilizați la domiciliu pe motiv de vârstă, dizabilitate sau boală. Alegătorii care nu se vor afla la adresa lor înregistrată în ziua alegerilor pot solicita certificate pentru drept de vot în absență.

VII. ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR ȘI REFERENDUMULUI

Pot candida la alegeri toți cetățenii cu drept de vot, care au cel puțin 40 de ani împliniți, au rezidență permanentă în țară de cel puțin 10 ani și posedă limba română. Prevederile Codului Electoral din 2022 au introdus completarea ciclului de studii superioare ca o cerință de eligibilitate pentru a candida la alegeri. 32 Personalul militar activ, deținuții care își execută pedeapsa în sistemul penitenciar, persoanele ale căror cazier judiciar activ include infracțiuni comise în mod deliberat, precum și persoanele private de dreptul de a ocupa funcții publice printr-o decizie judecătorească definitivă nu pot candida la alegeri.

28 Cele 6 limbi sunt: română, rusă, ucraineană, romani, bulgară și găgăuză. 29 Paragraful 7.3 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 stipulează că statele participante vor „garanta dreptul de vot universal și egal pentru cetățenii adulți”. Conform articolelor 12 și 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), „statele părți vor recunoaște că persoanele cu dizabilități se bucură de capacitate legală pe baza egalității cu ceilalți, în toate domeniile vieții” și vor asigura „dreptul și oportunitatea [...] de a vota și de a fi alese”. Paragraful 48 din Comentariul general nr. 1 la articolul 12 din CRPD afirmă că „capacitatea de luare a deciziilor a persoanei nu poate fi o justificare pentru excluderea persoanelor cu dizabilități de la exercitarea [...] dreptului de vot [și] dreptului de a candida la alegeri”. 30 Registrul de Stat al Populației este gestionat de Agenția Servicii Publice. 31 Codul electoral prevede verificarea electronică a datelor alegătorilor în ziua alegerilor, prin confruntarea acestora cu registrul centralizat, pentru a preveni votul multiplu. 32 Codul electoral impune prezentarea unei diplome de licență finalizată sau a unui echivalent. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 9 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

Candidații la funcția de președinte pot fi nominalizați de partide politice și blocuri electorale sau, în cazul candidaților independenți, de grupuri de alegători. 33 Înregistrarea este un proces ce constă din două etape; toate entitățile nominalizante sunt obligate, mai întâi de toate, să înregistreze grupurile de inițiativă, care apoi colectează și depun între 15.000 și 25.000 de semnături de susținere, cu un minim de 600 de semnături din cel puțin 18 din cele 35 de unități administrativ-teritoriale. Pentru prima dată, alegătorii au putut semna în sprijinul mai multor candidați la prezidențiale, așa cum a fost recomandat anterior de ODIHR.

Desemnarea candidaților a fost efectuată între 21 august și 20 septembrie. 34 CEC a primit 18 cereri de înregistrare și a înregistrat 13 grupuri de inițiativă. 35 Dintre acestea, 12 au depus ulterior documentele de nominalizare și listele de semnături de susținere. CEC le-a revizuit în termenul stabilit de lege și a înregistrat 11 candidați, șapte bărbați și patru femei. 36 Conform Codului Electoral, CEC poate anula înregistrarea candidaților electorali în orice moment până în ziua alegerilor.

Campania pentru referendumul constituțional poate fi desfășurată doar de partidele politice și blocurile electorale care se înregistrează la CEC și declară în mod expres dacă intenționează să facă campanie în favoarea sau împotriva propunerii de referendum. 37 Până la termenul limită din 20 septembrie, CEC a primit cereri de înregistrare de la 19 potențiali participanți la referendum și a înregistrat 16. 38 Dintre aceștia, înregistrarea partidului Șansă a fost ulterior anulată după ce o instanță a dispus limitarea

33 Pentru a fi nominalizat de alegători, un candidat la funcția de președinte trebuie să constituie un grup de inițiativă format din 25 până la 100 de alegători; constituirea grupului de inițiativă trebuie să respecte cerințele legale stabilite de Codul electoral. 34 Grupurile de inițiativă au putut fi înregistrate între 21 august și 31 august, iar perioada alocată pentru strângerea semnăturilor de susținere a fost între 21 august și 20 septembrie. 35 Patru grupuri de inițiativă au avut statutul de independent al candidaților respectivi contestat de CEC. CEC a refuzat în cele din urmă înregistrarea grupurilor de inițiativă care susțineau: pe domnul Bolea - președintele Partidului Renaștere; pe domnul Tabarcea, pentru implicarea în activități, inclusiv de agitație electorală pentru Partidul Șansă; și pe domnul Borodachi, membru al partidului politic PACE. Domnului Tarlev, un al patrulea candidat care s-a prezentat ca independent și i-a fost revocată înregistrarea inițială a grupului său de inițiativă, dar candidatura sa fost în cele din urmă înregistrată din partea unui partid (Viitorul Moldovei). Grupul de inițiativă al domnului Pleșca a fost refuzat pentru că acesta a fost nominalizat de Partidul Social Democrat European din Moldova, în timp ce era președinte al Uniunii Sociale Creștine din Moldova (USCM). Nominalizarea sa nu a fost, de asemenea, depusă conform statutului partidului nominalizator. Înregistrarea grupului de inițiativă al doamnei Corsun a fost refuzată după ce aceasta nu a reușit să demonstreze competența în limba română. 36 Grupul de inițiativă care îl susținea pe domnul Munteanu a depus un număr insuficient de semnături valide de susținere; grupul de inițiativă care îl susținea pe domnul Arseni nu a depus documentele de nominalizare și semnăturile de susținere. 37 Un total de 13 partide au fost înregistrate în favoarea opțiunii „Da”: Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Democrația Acasă, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Politic „Noi”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Două partide au fost înregistrate în favoarea opțiunii „Nu”: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Partidul Renaștere. Nu există opțiunea de înregistrare pentru a face agitație electorală în vederea boicotării referendumului. 38 Înregistrarea blocului electoral Victorie a fost refuzată din cauza neprezentării clarificărilor suplimentare solicitate de CEC referitoare la acordul de formare a blocului și pentru că a solicitat înregistrarea cu același nume ca unul dintre partidele membre, contrar unei instrucțiuni CEC. Partidul PACE și partidul Victorie au fost, de asemenea, refuzate de a se înregistra din cauza neîndeplinirii cerinței de a demonstra că cererea a fost depusă de persoanele autorizate să facă acest lucru conform statutului partidului și, în cazul partidului Victorie, pentru că reprezenta un „bloc electoral camuflat”. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 10 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

activităților acestuia pentru trei luni (vezi Soluționarea disputelor electorale), fapt ce a condiționat înregistrarea a 15 participanți. 39

VIII. CAMPANIA ELECTORALĂ

Perioada oficială de campanie atât pentru alegerile prezidențiale cât și pentru referendumul constituțional a început în data de 20 septembrie și se va încheia în 18 octombrie la miezul nopții. În această perioadă, publicitatea electorală este permisă doar candidaților și participanților la referendum înregistrați de CEC. Utilizarea resurselor administrative și organizarea de concerte sau alte spectacole care conțin „elemente de identificare” ale concurenților electorali sunt interzise. 40

Până la începutul oficial al perioadei de campanie din 20 septembrie, CEC finalizase procedurile de înregistrare pentru doar patru din cei 11 candidați. 41 Acești candidați și-au început activitățile de campanie în acea zi sau la scurt timp după, dar majoritatea celorlalți candidați nu-și începuseră campania nici măcar o săptămână mai târziu. Unii au raportat întârzieri ale demarării campaniei legate de regulile de finanțare a campaniei (vezi secțiunea Finanțarea Campaniei). Până în data de 29 septembrie, toți candidații își lansaseră campaniile. 42

Deși accesul la informațiile de interes public este garantat prin Constituție, Codul Electoral nu prevede ca guvernul să pună la dispoziție alegătorilor informații obiective despre opțiunile referendumului în conformitate cu bunele practici. 43 În doar două cazuri, partide care au nominalizat un candidat la funcția de președinte, s-au înregistrat de asemenea la campania referendumului. 44 Sprijinul președintei Sandu pentru votul „Da” în referendum este o parte vizibilă a campaniei sale prezidențiale. Guvernul continuă să ofere informații publice despre „beneficiile și oportunitățile oferite de” UE. 45 Observatorii au remarcat că foarte puțini dintre cei 15 participanți la referendum desfășoară o campanie activă. Au fost depuse

39 Cu două zile înainte de alegerile locale din noiembrie 2023, o Comisie pentru Situații Excepționale, constituită ca parte a regimului stării de urgență declarate din cauza războiului din Ucraina, a ordonat radierea tuturor candidaților nominalizați de Partidul Șansă afiliat lui Ilan Șor și afiliat la blocul „Șansă. Obligații. Realizări” (ȘOR), fondat de Ilian Șor după interzicerea Partidului Șor. Ordinul a fost emis pe baza unor acuzații de cumpărare a voturilor și încălcări ale regulilor de finanțare a campaniei, inclusiv utilizarea de fonduri nedeclarate prin proiecte de sponsorizare inițiate de domnul Șor. Acest ordin a fost anulat de Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2023. În mai 2024, Ministerul Justiției a solicitat restricții noi bazate pe neconformarea partidului cu cerințele CEC. În data de 16 august, Judecătoria Bălți a dispus suspendarea partidului pentru o perioadă de trei luni, care a fost confirmată de Curtea de Apel Bălți în data de 11 septembrie 2024. 40 Interdicțiile includ lansarea sau participarea la lansarea de proiecte de infrastructură sau achiziții publice desfășurate din bugetul public național, precum și utilizarea echipamentului, mijloacelor și bunurilor publice. 41 Domnul Stoianoglo, doamna Sandu, domnul Usatîi și domnul Tarlev au fost înregistrați până în 20 septembrie. Doamna Vlah, domnul Chicu, domnul Năstase, domnul Ţîcu, doamna Furtună, doamna Morari și domnul Ulianovschi au fost înregistrați până în 24 septembrie și în cadrul termenului legal pentru verificarea semnăturilor. 42 Patru candidați: Domnul Ţîcu, Domnul Ulianovschi, Doamna Vlah și Doamna Furtună și-au lansat campaniile în data de 29 septembrie; ultimii care au făcut acest lucru. 43 Ghidul I.3.1.d și Memorandumul explicativ la Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția privind referendumurile stipulează, parțial: „Autoritățile trebuie să ofere informații obiective... Aceasta implică faptul că textul supus referendumului și un raport explicativ sau materiale de propagandă electorală echilibrate din partea susținătorilor și opozanților propunerii ar trebui să fie puse [direct] la dispoziția alegătorilor cu suficient timp înainte... pentru a permite alegătorilor să își formeze o opinie în cunoștință de cauză...”. Legea cu privire la publicitate definește informația publică despre alegeri și referendumuri ca fiind informații de interes public și interzice includerea publicității politice sau a informațiilor care urmăresc influențarea adoptării actelor legislative. Legislația impune ca aceste informații să fie furnizate într-o manieră cuprinzătoare și obiectivă. 44 Blocul Electoral „Împreună”, care l-a desemnat pe Domnul Ţîcu; și PAS, care a nominalizat-o pe Doamna Sandu. 45 Website-ul Guvernului Republicii Moldova face legătura directă cu pagina „Europa pentru tine”. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 11 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

câteva sesizări formale din partea candidaților privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către guvern, precum și alte încălcări ale regulilor campaniei. (vezi Soluționarea disputelor electorale)

Activitățile de campanie ale candidaților la funcția de președinte includ mitinguri, conferințe de presă și corturi în Chișinău și în alte părți ale țării, inclusiv în Fălești, Cahul și Soroca. Misiunea ODIHR a observat adunări publice în Chișinău și Comrat, în care câțiva actori politici, neînregistrați ca participanți la alegerile prezidențiale sau la referendumul constituțional acuzau în mod public Uniunea Europeană și pe președinta Sandu. Deși unele reglementări se pot aplica activităților campaniei electorale pe rețelele sociale, luând în considerare faptul că spațiul online rămâne subreglementat, nu există claritate cu privire la aplicarea acestora. 46 Aproximativ o treime dintre candidații înregistrați desfășoară o campanie activă pe rețelele sociale, la fel ca și actorii politici care nu sunt înregistrați ca participanți. 47 În data de 24 septembrie, CEC a lansat un cod de conduită, angajând semnatarii să desfășoare o campanie corectă, respectuoasă față de ceilalți participanți, care să nu conțină limbaj sexist sau discursuri de ură, evitând intimidarea funcționarilor electorali și abținându-se de la corupție în orice formă. 48

IX. FINANȚAREA CAMPANIEI

Regulile de finanțare a campaniei se aplică atât campaniilor electorale, cât și celor referendare. Acestea pot fi finanțate din donații monetare și în natură efectuate de persoane fizice și juridice, precum și din fondurile partidelor politice și ale candidaților. Concurenții electorali au, de asemenea, dreptul la resurse subvenționate de stat. 49 Cheltuielile de campanie și donațiile monetare sunt limitate la 0,1% din veniturile de stat pentru anul electoral, această limită fiind dublată dacă același concurent electoral participă atât la alegeri, cât și la referendum. 50

Donațiile din partea persoanelor fizice și a candidaților nu pot depăși șase salarii medii lunare, până la 30% din venitul anual al donatorului. Persoanele juridice pot dona până la 12 salarii medii lunare. 51 Partidele politice pot transfera până la 70% din fondurile partidului în cadrul plafonului general. Legea interzice donațiile dintr-o serie de surse supuse influenței externe și din resurse publice. 52 Donațiile în

46 Materialele de propaganda electorală vor fi distribuite pe rețelele sociale pe o bază contractuală, vor fi marcate ca publicitate electorală și vor face referire la contractor. O serie de restricții se aplică campaniilor pe rețelele sociale: restricții cu privire la conținutul agresiv, discriminatoriu sau dăunător, la simbolurile statelor și organizațiilor străine, precum și la imaginile autorităților publice străine. 47 În data de 23 septembrie, Ilan Șor a anunțat prin Telegram o promisiune că, dacă cetățenii votează „Nu” în referendum, toate gospodăriile vor primi gaze gratuite în decembrie. De asemenea, a promis două miliarde de dolari în investiții și o interdicție asupra „propagandei LGBT”. 48 În data de 24 septembrie, codul de conduită a fost semnat de Domnul Stoianoglo, Doamna Sandu, Doamna Vlah, Domnul Chicu, Doamna Furtună, Domnul Ulianovschi și Doamna Morari, precum și de cinci partide participante la referendum. Acesta rămâne deschis pentru semnături. Domnul Tarlev și-a anunțat intenția de a nu semna. 49 Acestea includ timp de emisie gratuit, locații pentru întâlniri și împrumuturi fără dobândă parțial rambursate de stat în proporție cu numărul de voturi valide obținute de fiecare candidat. Sumele împrumuturilor sunt determinate de CEC. Împrumuturile fără dobândă nu sunt alocate pentru campaniile referendumului. Partidele politice parlamentare beneficiază de finanțare anuală de stat în mod proportional reprezentării acestora în Parlament. 50 CEC a anunțat plafonul cheltuielilor pentru campaniile prezidențiale și de referendum de 65.930.540 MDL (3.350.000 Euro) fiecare. 51 Limitele de donație: 4.188 Euro pentru persoanele fizice și 8.376 Euro pentru persoanele juridice. Donațiile din partea cetățenilor moldoveni care locuiesc în străinătate, a beneficiarilor de ajutoare sociale și a funcționarilor publici sunt supuse unor limitări suplimentare. 52 Aceasta include persoanele juridice naționale cu orice formă de finanțare publică, proprietate sau afiliere, orice entitate publică sau privată străină sau finanțată din străinătate, orice asociații publice, donații anonime sau de la terți. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 12 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

natură, inclusiv munca voluntară, bunurile și serviciile, trebuie calculate și raportate pe baza valorilor lor medii de piață. Donațiile ilegale vor fi transferate în bugetul de stat. Toate tranzacțiile legate de campanie trebuie efectuate către și din conturile bancare ale grupurilor de inițiativă și campaniilor electorale. 53 Partidele politice pot deschide aceste conturi înainte de înregistrare, în timp ce candidații independenți pot face acest lucru doar după înregistrare. Pentru a deschide un cont bancar, este necesar un cod fiscal unic. Tranzacțiile către conturi sunt permise din momentul înregistrării, dar cheltuielile efectuate cu mai mult de 30 de zile înainte de alegeri sunt interzise. Băncile sunt obligate să deschidă conturile de campanie într-un termen de trei zile. Unii participanți au reclamat pretinse întârzieri în obținerea unui cod fiscal unic și în deschiderea conturilor bancare, care au avut un impact asupra demarării campaniilor lor.

Concurenții electorali și prestatorii de servicii au obligația de a întocmi săptămânal rapoarte interimare privind finanțarea campaniei. 54 În plus, concurenții electorali trebuie să depună atât rapoartele finale privind activitatea grupurilor de inițiativă în decursul a trei zile după depunerea semnăturilor și cât și rapoartele finale de campanie auditate în decursul a trei zile după ziua alegerilor. 55 CEC a elaborat modele de raportare financiară și menține o platformă online pentru depunerea acestora, care necesită îmbunătățiri tehnice pentru a deveni complet funcțională.

CEC este responsabilă de supravegherea finanțării campaniei și efectuează controlul ex-ante și ex-post, inclusiv de procedurile de audit financiar planificat și extraordinar complet sau parțial. Aceasta acționează în baza reclamațiilor sau din oficiu. Capacitatea de supraveghere a CEC este slăbită de deficitul de personal, dar aceasta poate solicita sprijinul agențiilor guvernamentale specializate.56 Nerespectarea de către participanți a solicitărilor CEC de a furniza informații, precum și orice alte încălcări financiare, atrag sancțiuni care pot ajunge până la anularea înregistrării unui candidat sau suspendarea activităților partidelor politice. 57 CEC este obligată să publice rapoartele privind rezultatele controlului finanțării campaniei într-un termen de trei zile, iar concluziile și sancțiunile aplicate pot fi contestate.

53 Donațiile mici în numerar sunt permise, cu condiția să fie documentate, dar nu pot fi utilizate înainte de transferul în contul campaniei. 54 Băncile, companiile de publicitate și mass-media trebuie să raporteze către CEC. Rapoartele trebuie să furnizeze informații cu privire la toate tranzacțiile legate de campania electorală, inclusiv cele în natură. 55 Candidații care concurează în al doilea tur de scrutin trebuie să prezinte raportul cu privire la întreaga campanie electorală după încheierea rundei a doua de alegeri. În medie, cheltuielile pentru nominalizarea candidaților s-au ridicat la aproximativ 15.000-17.000 Euro (Dl. Usatii, Dna. Vlah, Dna. Morari); Dl. Chicu și Dna. Sandu au raportat cele mai mari cheltuieli legate de nominalizare, de aproximativ 25.000 Euro; nominalizările Dlui. Chicu, Dlui. Usatii și Dnei. Sandu au fost finanțate în principal de partidele care le-au desemnat; Dl. Stoianoglo și Dl. Tarlev au raportat că se bazează exclusiv pe servicii donate în valoare de 700 Euro, respectiv 500 Euro; Dl. Țîcu și-a finanțat singur campania; ceilalți s-au bazat pe donații individuale. CEC a emis avertismente pentru cinci candidați pentru depunerea tardivă a rapoartelor finale de nominalizare și a sancționat un candidat pentru că a făcut agitație electorală după depunerea semnăturilor de nominalizare. 56 CEC face parte dintr-un grup de lucru interinstituțional cu agențiile de aplicare a legii și agențiile fiscale, facilitând schimbul de date. CEC a declarat că monitorizarea pe teren a cheltuielilor efectuate de către actorii politici relevanți realizată de CECE a contribuit la eficiența supravegherii, ajutând la identificarea cheltuielilor neraportate. 57 Sancțiunile pentru partidele politice includ și privarea de dreptul la finanțare de la stat. În perioada de raportare, activitatea unui partid politic a fost suspendată pentru încălcări financiare, iar procedurile de limitare a activităților a șapte partide, din cauza neprezentării rapoartelor financiare, erau decizii în așteptare. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 13 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

X. MEDIA

Cele mai populare surse de știri și informații sunt motoarele de căutare și platformele social media, urmate de televiziune. Rata de penetrare a internetului este de 71,5 %, dar acoperirea mobilă este disponibilă în întreaga țară. 58 Libertatea de exprimare este înscrisă în Constituție și, în general, este respectată. Independența editorială și accesul la informații sunt garantate prin lege, iar cenzura este interzisă. Modificările din 2021 ale legislației audiovizuale, care au adus sub control parlamentar numirea și demiterea conducerii radiodifuzorului public TeleRadio-Moldova (TRM) și a autorității sale de reglementare au fost criticate public. 59

Peisajul mediatic este polarizat politic și se confruntă în mod constant cu provocări legate de manipularea informațiilor și de interferențele din străinătate. 60 În plus, până de curând, o parte semnificativă a pieței media a fost controlată de instituții afiliate unor oameni de afaceri influenți. Guvernul a încercat să rezolve aceste probleme prin adoptarea de legi pentru combaterea dezinformării și prin adoptarea de măsuri restrictive pentru protejarea spațiului său informațional, inclusiv prin închiderea unor instituții media audiovizuale. Conținutul unora dintre posturile media închise a reapărut ulterior în mediul online, mai puțin reglementat.

În timpul perioadelor de campanie, acoperirea politică a mass-media audiovizuale este strict reglementată în vederea asigurării corectitudinii, acurateții și imparțialității. Concurenților trebuie să li se acorde condiții egale de publicitate și li se alocă un anumit timp de emisie gratuit la radio și televiziune.61 Instituțiile mass-media audiovizuale trebuie să prezinte Consiliului Audiovizual o declarație editorială pentru aprobare, dacă doresc să asigure o acoperire mediatică campaniilor electorale. Până la termenul legal de 27 septembrie, 31 dintre acestea au făcut deja acest lucru, dintre care 17 intenționează să găzduiască dezbateri. CA a început monitorizarea acestora. După formarea monitorilor, o parte din monitorizare a fost externalizată către societatea civilă.

Mass-media online și rețelele sociale sunt mult mai puțin reglementate. Misiunea ODIHR a fost informată că cel mai mare volum de dezinformare și de informații false provine din mediul online. Instituțiile însărcinate cu supravegherea respectării normelor de finanțare a campaniilor electorale și acoperirii mediatice au identificat această problemă ca fiind una semnificativă.

58 Vezi Moldova. Vibrant Information Barometer al org. Irex, 2024. 59 Vezi analiza juridică din noiembrie 2021 realizată de Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei. De asemenea, vezi scrisoarea deschisă a Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UERT). 60 În 2022 și 2023, în conformitate cu prevederile Legii privind regimul stării de urgență, licențele a 12 posturi TV care retransmiteau conținut de la canalele TV din Rusia au fost suspendate pentru diseminarea dezinformației despre războiul din Ucraina, printre alte încălcări (Vezi raportul final al Misiunii ODIHR pentru alegerile locale din 2023). În 2024, guvernul a retras licențele a încă opt agenții media audiovizuale sub auspiciile Consiliului Audiovizual pentru promovarea proiectelor de investiții de importanță națională. În majoritatea cazurilor, motivul invocat sunt tranzacțiile financiare care arată afilieri cu persoane sancționate sau fugari, precum Ilan Sor și Vladimir Plahotniuc, ale căror investiții sunt considerate drept contradictorii cu securitatea națională. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) continuă să blocheze site-uri web pe motiv de răspândire a informațiilor false, inclusiv șapte în perioada electorală de până acum (șase dintre ele având un domeniu rusesc). În aprilie 2024, CA a impus amenzi record (de 60.000 și 40.000 de lei, respectiv) radiodifuzorului public regional GRT și outletului regional ATV pentru răspândirea dezinformației, care este interzisă prin dispozițiile de protecție a spațiului audiovizual național introduse în Codul Serviciilor Media Audiovizuale în 2022. 61 Codul Electoral prevede cinci minute de timp de emisie gratuit pentru fiecare candidat și participant la referendum pe posturile TV și 10 minute pe posturile radio, alocate în primele 15 zile ale campaniei. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 14 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

La 20 septembrie, Misiunea ODIHR a început să monitorizeze patru canale de televiziune, un post de radio și cinci canale de știri online. 62 Pentru a pune în prim plan responsabilitatea specială a radiodifuzorilor publici în timpul campaniilor electorale și de referendum, atât canalul TV, cât și cel radio al TRM sunt incluse în eșantionul de monitorizare.

XI. RECLAMAȚII ȘI CONTESTAȚII

Alegătorii, concurenții electorali și la referendum, observatorii și membrii organelor de administrare a alegerilor beneficiază de dreptul de a depune plângeri cu privire la orice presupusă încălcare a drepturilor lor individuale. Acțiunile, inacțiunile și deciziile organismelor administrației electorale pot fi contestate la comisia electorală superioară, iar deciziile acestora pot fi atacate în instanță. Plângerile privind activitățile candidaților la funcția de președinte și ale participanților la referendum trebuie depuse la CEC. CEC se pronunță asupra plângerilor legate de încălcarea regulilor campaniei și aspectelor de finanțare a acesteia, în timp ce plângerile legate de mass-media sunt soluționate de CA. Curtea de Apel Chișinău se pronunță asupra recursurilor la deciziile CEC și CA. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) este ultima instanță de control judiciar. Termenele pentru depunerea plângerilor și luarea deciziilor sunt de trei zile; plângerile din ziua alegerilor ar trebui să fie soluționate în aceeași zi.

De la convocarea alegerilor, douăsprezece decizii CEC au fost contestate la Curtea de Apel Chișinău, dintre care zece au fost ulterior revizuite de CSJ. 63 Curtea de Apel a respins toate recursurile cu o excepție - ca nefondate, iar CSJ a respins recursurile ce au urmat ca inadmisibile. La Curtea de Apel au fost depuse două plângeri împotriva CEC pentru că nu a adoptat decizii formale în respingerea grupurilor de inițiativă. Un recurs a fost respins, iar în celălalt CA a obligat CEC să reexamineze apelul și să adopte o decizie oficială.

CEC a informat că a primit opt plângeri privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către guvern și alte încălcări ale campaniei, care ar fi fost comise de PAS, toate acestea fiind respinse. 64 Până la data de 2 octombrie, CEC nu a publicat online unele dintre deciziile sale cu referire la plângeri. CEC a admis o plângere împotriva unui CECE privind votarea în străinătate, care nu a format trei din cele cinci BESV din Federația Rusă, și a dispus ca CECE să formeze toate BESV.

XII. OBSERVATORII NAȚIONALI ȘI INTERNAȚIONALI

Codul electoral prevede observarea procesului electoral, inclusiv a votului din afara țării, de către observatorii naționali și internaționali. Observatorii acreditați au dreptul de a accesa toate informațiile și

62 Misiunea ODIHR monitorizează JurnalTV, Moldova 1, PRO TV, TV8 și Radio Moldova în intervalul orelor de vârf, între 18:00 și 24:00. Site-urile de știri online newsmaker.md, noi.md, point.md, stiri.md și zdg.md vor fi monitorizate calitativ. 63 Șapte dintre acestea s-au referit la respingerea de către CEC a înregistrării grupurilor de inițiativă pentru alegerile prezidențiale, iar două au vizat respingerea înregistrării unui bloc electoral și a unui partid pentru referendum și alegerile prezidențiale. Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondată o plângere împotriva deciziei de inadmisibilitate a CEC referitoare la o reclamație care susținea pretinse încălcări ale campaniei de către doamna Sandu și deciziei de a respinge înregistrarea domnului Munteanu. PSRM a solicitat Curții de Apel Chișinău să anuleze parțial decizia CEC referitoare la secțiile de votare din străinătate, în legătură cu secțiile de votare din Federația Rusă, iar Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție au respins admisibilitatea plângerii. 64 Plângerile au fost depuse de domnii Bolea, Chicu, Voronin, Usatîi și cetățeni. Acestea s-au referit, printre altele, la campania „Europa pentru Tine” lansată de guvern după anunțarea alegerilor și referendumului, la agitația electorală prematură și la presupusa participare a minorilor în campania electorală, precum și la donația Președintelui către o organizație caritabilă. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Republica Moldova, Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional, 20 octombrie 2024 Pagina: 15 Raportul Interimar (13 septembrie – 2 octombrie 2024)

materialele electorale și de a observa toate etapele procesului electoral. Observatorii naționali pot fi desemnați de organizațiile societății civile și de instituțiile care desfășoară activități de formare și cercetare în domeniul electoral. Concurenții electorali nu pot desemna observatori, dar se bucură de dreptul de a examina procesul electoral.

În data de 2 octombrie, CEC a acreditat observatori internaționali din partea a 29 de organizații și observatori naționali din partea a trei organizații. Dintre observatorii naționali, Promo-LEX, cea mai mare organizație de observatori naționali, a delegat 45 de observatori pe termen lung și își propune să delege aproximativ 600 de observatori staționari pe termen scurt și 70 de echipe mobile de observatori pe termen scurt și să acopere toate secțiile de votare deschise pentru alegătorii care locuiesc în Transnistria și 50 de secții de votare din străinătate.

XIII. ACTIVITĂȚILE MISIUNII ODIHR

Misiunea ODIHR și-a început activitatea în data de 13 septembrie. Echipa Misiunii s-a întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, CEC, candidați electorali la funcția de președinte, reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului, organizațiilor societății civile și reprezentanți ai statelor participante la OSCE. La fel, echipa Echipa Misiunii a stabilit relații de lucru cu actorii relevanți implicați în organizarea și desfășurarea procesului electoral. Din ziua deplasării lor în teritoriu, 20 septembrie, observatorii pe termen lung s-au întâlnit cu actori la nivel local în zonele respective.

Versiunea în limba engleză a acestui raport este singurul document oficial. Traducerea neoficială este disponibilă în limba română.