Participants’ guide group sessions 1–9 Caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities
Participants’ guide group sessions 1–9 Caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities Caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities: participants’ guide, group sessions 1–9 ISBN 978-92-4-004891-1 (electronic version) ISBN 978-92-4-004892-8 (print version) © World Health Organization 2022 Some rights reserved. This work is available under the Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 3.0 IGO licence (CC BY-NC-SA 3.0 IGO; https://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/igo). Under the terms of this licence, you may copy, redistribute and adapt the work for non-commercial purposes, provided the work is appropriately cited, as indicated below. In any use of this work, there should be no suggestion that WHO endorses any specific organization, products or services. The use of the WHO logo is not permitted. If you adapt the work, then you must license your work under the same or equivalent Creative Commons licence. If you create a translation of this work, you should add the following disclaimer along with the suggested citation: “This translation was not created by the World Health Organization (WHO). WHO is not responsible for the content or accuracy of this translation. The original English edition shall be the binding and authentic edition”. Any mediation relating to disputes arising under the licence shall be conducted in accordance with the mediation rules of the World Intellectual Property Organization (http://www.wipo.int/amc/en/mediation/rules/). Suggested citation. Caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities: participants’ guide, group sessions 1–9. Geneva: World Health Organization; 2022. World Health Organization; 2022. Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. Cataloguing-in-Publication (CIP) data. CIP data are available at http://apps.who.int/iris. Sales, rights and licensing. To purchase WHO publications, see http://apps.who.int/bookorders. To submit requests for commercial use and queries on rights and licensing, see https://www.who.int/copyright. Third-party materials. If you wish to reuse material from this work that is attributed to a third party, such as tables, figures or images, it is your responsibility to determine whether permission is needed for that reuse and to obtain permission from the copyright holder. The risk of claims resulting from infringement of any third-party-owned component in the work rests solely with the user. General disclaimers. The designations employed and the presentation of the material in this publication do not imply the expression of any opinion whatsoever on the part of WHO concerning the legal status of any country, territory, city or area or of its authorities, or concerning the delimitation of its frontiers or boundaries. Dotted and dashed lines on maps represent approximate border lines for which there may not yet be full agreement. The mention of specific companies or of certain manufacturers’ products does not imply that they are endorsed or recommended by WHO in preference to others of a similar nature that are not mentioned. Errors and omissions excepted, the names of proprietary products are distinguished by initial capital letters. All reasonable precautions have been taken by WHO to verify the information contained in this publication. However, the published material is being distributed without warranty of any kind, either expressed or implied. The responsibility for the interpretation and use of the material lies with the reader. In no event shall WHO be liable for damages arising from its use. Layout by Harri Aittasalo; illustrations by Miguel Mendes. iii Contents Acknowledgements........................................................................................................................................ iv Introduction......................................................................................................................................................v 1 Session 1: Getting children engaged...............................................................................................1 2 Session 2: Keeping children engaged ...........................................................................................33 3 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines ......................... 68 4 Session 4: Understanding communication ...................................................................................91 5 Session 5: Promoting communication......................................................................................... 116 6 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help.............................................141 7 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated ..................................................................................................................................165 8 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour ......................................................192 9 Session 9: Problem-solving and self-care...................................................................................230 Annex: Summary of tips and key messages ...........................................................................................262 iv Acknowledgements Project coordination The development and field testing of the caregiver skills training package has been coordinated by Chiara Servili under the direction of Tarun Dua, Shekhar Saxena (until 2018) and Dévora Kestel (from 2019), WHO Department of Mental Health and Substance Use. Content development Main contributors (in alphabetical order, with affiliation at time of contribution) External experts: Felicity L. Brown (War Child Holland and University of Amsterdam, Netherlands), Laura Pacione (University of Toronto, Canada), Erica Salomone (University of Milano-Bicocca, Italy), Stephanie Shire (University of Oregon, United States of America (USA)). WHO technical staff: Chiara Servili (Department of Mental Health and Substance Use, Headquarters) Technical inputs and review (in alphabetical order, with affiliation at time of contribution) External experts: Nazmin Abdullah (Universiti Kebangsaan, Malaysia), Amina Abubakar (KEMRI- Wellcome Trust, Kenya), Julnar Al-Kaied (International Medical Corps, Syrian Arab Republic), Carlos G. Alonso-Rivera (International Pediatric Association, Mexico), Ana Andreeva-Sapundzhieva (Center for Social Rehabilitation and Integration, Bulgaria), Maria Paz Araya (Ministry of Health, Chile), Anara Asanalieva (Center for Children with Autism, Kyrgyzstan), Gulnaz Azhymambetova (Department of Health, Kyrgyzstan), Alexandra Bagney (Médecins sans Frontières, Spain), Merry Barua (Action for Autism, India), Tolulope Bella-Awusah (University of Ibadan, Nigeria), Erlinda Borromeo (Autism Hearts Foundation, USA), Daniel Bulte (University of Oxford, United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland (United Kingdom)), July Caballero (Ministry of Mental Health, Peru), Carmen Julissa Cayo Medina (Instituto Nacional de Salud Mental, Peru), Ya-Chih Chang (Autism Speaks, USA), Tony Charman (King’s College London, United Kingdom), Biyuan Chen (Sun Yat-Sen University, China), Mariana Chervenkova (Autism Today Association, Bulgaria), Chung-Hsin Chiang (NCU, Taipei), Youngmin Choi (Republic of Korea), Brian Cort (Canada), Carla Cortez (Peru), Sebastián Cukier (PANAACEA, Argentina), Cristiane Silvestre de Paula (Mackenzie Presbyterian University, Brazil), Luc de Montigny (McGill University, Canada), Petrus De Vries (University of Cape Town, South Africa), Limia Dewan (BRAC Centre, Bangladesh), Marie-Charlotte Dextraze (Madawaska Valley Homeschoolers, Canada), Gauri Divan (Sangath, India), Pamela Dixon (Autism Speaks, USA), Winnie Dorego (Eastern Visayas Centre for Health Development, Philippines), Svyatoslav Dovbnya (Naked Heart Foundation, Russian Federation), Dzhamilia Dunganova (Kyrgyz State University, Kyrgyzstan), Patrick Dwyer (University of California, Davis, USA), Julian Eaton (CBM West Africa, Togo), Aala El- Khani (University of Manchester, United Kingdom), Mayada Elsabbagh (McGill University, Canada), Mohamed Ali AbdulFattah Mohamed ElShazly (International Medical Corps, Turkey), Camilla Ferrante (University of Milano-Bicocca, Italy), Magdalene Foo (Institute of Mental Health, Singapore), Natsuko Fukuda (Republic of Korea), Daniel Fung Shuen Sheng (Institute of Mental Health, Singapore), Galiya Gaas (Hand in Hand, Kyrgyzstan), Eman Gaber (Cairo University, Egypt), Fe Garcia (World Vision International, USA), Ricardo Garcia (University of Chile, Chile), Jason Garner (Dubai Health Care City, vAcknowledgements United Arab Emirates), Tewodros Getye (Nehemiah Autism Center, Ethiopia), Mehdi Ghanadzade (VRF Institute, the Islamic Republic of Iran), Lucky Ghose (BRAC Centre, Bangladesh), Deepa Grover (UNICEF), Sudhanshu Grover (Action for Autism, India), Fiorella Guerrero (University of Florida, USA), Hailiang Guo (China Women’s Development Foundation, China), Syed Usman Hamdani (Human Development Research Foundation, Pakistan), Charlotte Hanlon (Addis Ababa University, Ethiopia), Sarah Louise Harrison (International Medical Corps, Turkey), Homayoun Hashemi (State Welfare Organization of Iran, the Islamic Republic of Iran), Paola Hebe Jelonche (Fundación Visibilia, Argentina), Rosa Hoekstra (King’s College London, United Kingdom), Maria del Milagro Huaman Lu (Soy Austista y Que!, Peru), Yasmin Hussain (SEAMEO SEN, Malaysia), Judy Hutchings (Bangor University, United Kingdom), Alaa Ibrahim (McGill University, Canada), Ivan Ivanov (Community Support Centre, Bulgaria), Seokyeon Ji (Republic of Korea), Sazlina Kamaralzaman (Universiti Kebangsaan, Malaysia), Tsveta Kamensky (UNICEF Bulgaria), Connie Kasari (University of California, USA), Raheleh Khansari (State Welfare Organization of Iran, the Islamic Republic of Iran), Leekyung Kim (Republic of Korea), Yeni Kim (Republic of Korea), Yongjik Kim (Autism Society of Korea, Republic of Korea), Margarita Kinshina (Ministry of Health, Russian Federation), Phiona Naserian Koyiet (World Vision, Kenya), Vibha Krishnamurthy (Ummeed Child Development Center, India), Kim Kwang-Hee (Republic of Korea), Samer Laila (International Medical Corps, Turkey), Pierina Landolfi (PANAACEA, Argentina), Layma Lankmane (The Way Out Fund, Russian Federation), Janet Lau (University of Hong Kong, China, Hong Kong SAR), Rachel Leung (China, Hong Kong SAR), Janice Light (Penn State University, USA), Miroslava Macheva (Community Centre for Child and Parent Support, Bulgaria), Milena Marinova (UNICEF Bulgaria), Rositsa Markova (Centre for Complex Care for Children with Disabilities and Chronic Conditions, Bulgaria), Helen McConachie (Newcastle University, United Kingdom), Sharynne McLeod (Charles Sturt University, Australia), Nermeen Abdelaziz M. Moharam (Médecins du Monde, Egypt), Inna Monova (Naked Heart Foundation, Russian Federation), Cecilia Montiel Nava (Autism Speaks, USA), Carina Morillo (Fundación Brincar por un autismo feliz, Argentina), Tatiana Morozova (Naked Heart Foundation, Russian Federation), Lucia Murillo (Autism Speaks, USA), Basma T. M. Nakhleh (Pediatric Society of Palestine, occupied Palestinian territory, including east Jerusalem), Young Namkung (Republic of Korea), Thi Nha Trang Nguyen (Vinschool Primary, Viet Nam), Bolajoko Olusanya (Centre for Healthy Start Initiative, Nigeria), Elisey Osin (The Way Out Fund, Russian Federation), Narges Parastari Farkoosh (State Welfare Organization of Iran, the Islamic Republic of Iran), Diane Philipp (University of Toronto, Canada), Shawn Picard (Canada), Rolando Pomalima (National Institute of Mental Health, Peru), Maryam Pourseid (State Welfare Organization of Iran, the Islamic Republic of Iran), Marie-Helen Prud’homme (McGill University Health Centre, Canada), Atif Rahman (University of Liverpool, United Kingdom), Rocio del Pilar Ramirez Flores (Instituto Nacional de Salud Mental, Peru), Salvador Ramírez Gallegos (Mexico), Alexia Rattazzi (PANAACEA, Argentina), Kara Reagon (Autism Speaks, USA), Brian Reichow (University of Florida, USA), Peter Rosenbaum (CanChild Centre, Canada), Cécile Rousseau (McGill University, Canada), Eoin Ryan (International Medical Corps, USA), Sayed Abdullah Sadat (MBC, Islamic Republic of Iran), Bettina Schwethelm (UNICEF), Mawathage Fatima Sudarshi Perera Seneviratne (University of Colombo, Sri Lanka), Koyeli Sengupta (Ummeed Child Development Center, India), Hibah Abdullah Shata (Child Early Intervention Medical Center, United Arab Emirates), Rehana Sherif Yekatit (12 Hospital, Ethiopia), Andy Shih (Autism Speaks, USA), Kimberlee Shoecraft (International Rescue Committee, USA), Norbert Skokauskas (Norwegian University of Science and Technology, Norway), Sofía Sol Hilsenrat (Fundacion Brincar por un autismo feliz, Argentina), Wei- Tsuen Soong (China), Maria Stancheva (Center for Social Rehabilitation and Integration, Bulgaria), Claudine Storbeck (Centre for Deaf Studies – HI HOPES – University of the Witwatersrand, South Africa), Delfina Suaya (Ministry of Health of the province of Buenos Aires, Argentina), Inyoung vi Participants’ guide, group sessions 1–9 Sung (Republic of Korea), Markos Tesfaye (Jimma University, Ethiopia), Hasnah Toran (Permata Kurnia, Malaysia), Vivek Prabhakar Vajaratkar (Sangath Centre, India), Elie S. Valencia (Columbia University, USA), Desislava Vassileva (Autism Today Association, Bulgaria), Krista Vick (University of Saskatchewan, Canada), Manuela Wälchli (Switzerland), Saima Wazed Hossain (Shuchona Foundation, Bangladesh), Inka Weissbecker (International Medical Corps, USA), Nickoleta Yoncheva (Кarin Dom, Bulgaria), Anastasia Zalogina (Naked Heart Foundation, Russian Federation), Xiaobing Zou (Sun Yat-Sen University, China). WHO technical staff: Claudina Cayetano (Regional Office for the Americas), Ken Carswell (Department of Mental Health and Substance Use, Headquarters), Bernadette Daelmans (Department of Maternal, Newborn, Child and Adolescent Health and Ageing, Headquarters), Pauline Kleinitz (Non-Communicable Diseases, Headquarters), Khalid Saeed (Regional Office for the Eastern Mediterranean), Sabine Van Tuyll Van Serooskerken Rakotomalala (Department for the Social Determinants of Health, Headquarters). Financial contribution WHO gratefully acknowledges the financial support provided by Autism Speaks. vii Introduction This participants’ guide is part of a package of materials for the delivery of WHO’s Caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities. Background WHO’s caregiver skills training was developed to facilitate access to parenting skills and strategies for caregivers of children with developmental delays or disabilities. The target audience is caregivers of children aged 2–9 years with developmental delays or disabilities, with a specific focus on the caregivers of children with delays and impairments in social and communication domains. However, a child does not need to have a diagnosis for caregiver skills training to be used, and the age range can be adjusted slightly depending on the needs of the setting. Overview of CST structure The caregiver skills training intervention is designed to be delivered in nine group sessions and three home visits by trained and supervised non-specialist facilitators. Additional group sessions and home visits can be offered to allow more time for strategies on caregiver wellbeing and for strategies tailored to the needs of caregivers of children who have little or no spoken language. Materials There are five parts of the caregiver skills training package while two additional parts are being developed: Introduction; Adaptation and implementation guide; Facilitators’ guide: group sessions 1–9; Participants’ guide: group sessions 1–9; Home visit guide for facilitators; Caregivers of children who have little or no spoken language: facilitators’ and participants’ guides (forthcoming); Caregiver wellbeing: facilitators’ and participants’ guides (forthcoming). The introduction provides information on how to use the different materials. How to use this guide This guide is meant to be used by caregivers who are participating in WHO’s caregiver skills training. The guide provides content that will be used during each of the caregiver skills training core group sessions (sessions 1–9). It contains illustrated descriptions of the key messages and tips (skills and strategies) taught in each session as well as goal-setting activities, questions to check your own learning and a template for sharing information on local resources for families (to be adapted to the local context). Content of the group sessions Sessions 1 and 2 focus on getting children engaged in activities (both daily home activities and play) and keeping them engaged. Session 3 focuses on the development of play and home routines as a means of encouraging engagement, communication, positive behaviour and skills for daily living and play. Sessions 4 and 5 focus on recognizing a child’s communication abilities and creating opportunities to promote communication. Session 6 focuses on teaching skills for everyday living in small steps using different levels of help. Sessions 7 and 8 focus on promoting positive behaviour and reducing challenging behaviours. Session 9 focuses on caregiver well-being, problem-solving and setting goals for ongoing practice. Introduction viii Participants’ guide, group sessions 1–9 Can I use this guide on my own without participating in the caregiver skills training? Caregivers who wish to learn the strategies on their own due to personal preference or because there is no local caregiver skills training course being offered are directed to WHO’s eLearning caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities. This free course is for caregivers to access directly as self-directed online learning. The course is accessible in English here: https://openwho. org/courses/caregiver-skills-training. A free OpenWHO account is necessary to access it. To create an OpenWHO account, go to https://openwho.org/account/new (you will need an email address to register). Other language versions of eLearning caregiver skills training will be made available. Check https://openwho. org/courses for availability. Adaptation and implementation considerations For additional information on adaptation of this guide see Adaptation and implementation guide. 1Session 1: Getting children engaged1 2Participants’ guide, group sessions 1–9 Contents Introductions and contact information..................................................................................3 Overview..............................................................................................................................4 Group rules..........................................................................................................................5 Goals of the caregiver skills training course........................................................................6 What we will learn today......................................................................................................8 Personal goals.....................................................................................................................9 Mary’s story part 1: Introducing Jacob...............................................................................10 Key message 1 ..........................................................................................................13 The behaviour thermometer ..............................................................................................14 My child’s behaviour thermometer.....................................................................................15 Key message 2 ..........................................................................................................16 Mary’s story part 2: Learning through everyday activities .................................................17 Key message 3 ..........................................................................................................22 Tip 1...........................................................................................................................23 Tip 2...........................................................................................................................24 Tip 3...........................................................................................................................26 Home practice activity .......................................................................................................27 Questions to assess your own learning.............................................................................28 Answers to questions ........................................................................................................29 Services and resources for families...................................................................................30 Next steps..........................................................................................................................32 3Session 1: Getting children engaged Introductions and contact information Our facilitators are: 1) Contact at: 2) Contact at: Our master trainer is: Contact at: Our sessions will take place at: Call/Text if you miss a session or will be late 4Participants’ guide, group sessions 1–9 Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 5Session 1: Getting children engaged Group rules The following rules are intended to help everyone feel comfortable when participating: 1) Respect each other’s privacy. Do not share anything you learn about other families outside of this room – especially their private challenges or problems. 2) Listen to others and allow each person enough time to share their thoughts and ideas. 3) Be respectful of different opinions. 4) Help others by sharing your own experiences with the group and offering suggestions, support and encouragement. 5) Place your telephones on silent. If you need to take an important call, please step away from the group. 6Participants’ guide, group sessions 1–9 Learn to use gestures and words to communicate. Spend more time sharing engagement in activities and routines with you and others. Show appropriate behaviour more often with fewer challenging behaviours. Learn new skills to be more independent in day-to-day activities. To help your child Goals of the caregiver skills training course 7Session 1: Getting children engaged )eel more confident helping your child to communicate and learn new things. Connect with your child by enjoying and sharing daily activities. Meet other caregivers who have similar experiences. Learn ways to support your own health and well-being. To help you Goals of the caregiver skills training course 8Participants’ guide, group sessions 1–9 What we will learn today more about how the course can help children and families; information about developmental delays and disabilities; how to help children learn and develop by getting them engaged in everyday activities. 9Session 1: Getting children engaged What I want from this course: (for me, for my child, and for my family) 1) 2) 3) Things I can do to help obtain what I need from this course: (e.g. practise at home, talk with other parents, involve other family members) 1) 2) 3) Personal goals 10 Participants’ guide, group sessions 1–9 Mary’s story part 1: Introducing Jacob Mary lives with her husband, her three children – Jacob, Faith and Abigail – and her husband’s mother, Olisa. Jacob is their first child. When Jacob was 3 years old, Mary began to realize he was different from other children because he still could not talk. Mary thought it was her fault, but she could not understand what she was doing wrong. Jacob also had big outbursts and it was difficult to get him dressed. Mary says: “Jacob has always loved watching me cook. When he was little, it was hard for him to sit and focus. But sometimes I would cook and he would help me by fetching me the vegetables I had cut so that I could put them into the pot. He loved that! 11 Session 1: Getting children engaged Jacob is also a very affectionate child, and we enjoy cuddling him.” Jacob, now 7 years old, is still a very active boy and, among other things, he likes being outside and watching the older boys play ball. Mary was able to get Jacob a place at his local school, but it was not easy. All children have a right to education, but she had to talk to the principal in advance and advocate for her son. Mary says: “Jacob still loves “helping me cook”. We still spend time cooking together. He loves to put the food I have chopped into the pot and stir it with a spoon.” 12 Participants’ guide, group sessions 1–9 It is still hard for Jacob to sit for long periods but he can now sit still when he has to do short activities, before needing a break. He has made some progress and can now use some words. He still needs help to get dressed, but changing his clothes is not so difficult anymore. Mary says “Taking care of a child with developmental delay or disability is a big and often stressful job. It can feel like we are always rushing from one thing to the next, and constantly thinking. Because of this, we can feel quite stressed and overwhelmed.” When it is busy and stressful, we have learned to pause and find a moment of calm. We take three calm breaths and just focus on breathing for a moment. I am also working on self-care by trying to get enough sleep and connecting with my friends more often. This also takes extra effort and time but it is important that I take care of myself too. 13 Session 1: Getting children engaged All children can learn and develop skills Key message 1 • With support, children with developmental delays and disabilities can learn new skills and participate in everyday activities. 14 Participants’ guide, group sessions 1–9 Hot/red (not regulated but agitated) Very upset, angry or overexcited. Needs help to calm down. Signs you may notice: crying, screaming, whining, tantrum or meltdown behaviour, running away, rolling on the floor, overexcitement, running around. Warm/yellow 6howing first signs of agitation, frustration, distress or upset. Signs you may notice: making repetitive sounds, whining, fussing, fidgeting, moving around, looking around, not taking turns or participating in the routine, becoming “unengaged”. Cool/green (regulated) Calm, alert and ready to learn. Signs you may notice: smiling and laughing, body is still and relaxed, making sounds or talking. The behaviour thermometer 15 Session 1: Getting children engaged Hot/red (not regulated but agitated) Warm/yellow 6howing first signs of agitation, frustration, distress, upset. Cool/green (regulated) Calm, alert and ready to learn. My child’s behaviour thermometer My child is cool/green when: My child is warm/yellow when: My child is hot/red when: 16 Participants’ guide, group sessions 1–9 Key message 2 • It is easier to learn and try to do difficult tasks when children are calm and cool. • We can use strategies to help children stay calm, cool and ready to learn. Children learn best when they are calm and cool 17 Session 1: Getting children engaged When Jacob was 3 years old, Mary and her husband were really struggling with him. They first asked the advice of Father Emmanuel, leader of their parish. He suggested they take Jacob to the clinic. After some time, they got an appointment to see a specialist doctor. The doctor asked many questions and checked Jacob. She then said: “I have checked your son’s development. By ‘development’, I mean the changes that happen as a child grows and gains new skills, such as moving and walking, communicating, interacting with people, playing and learning new things”. Mary’s story part 2: Learning through everyday activities 18 Participants’ guide, group sessions 1–9 The doctor explained: “All children develop at different speeds. Your son is developing differently and more slowly in some of these areas. Your son has a developmental delay. This means that he is having difficulty with his development. There are many reasons why children can have developmental difficulties. We do not know the exact cause.” She continued: “However, I want you to know that your child’s difficulties are not your fault and are not related to anything you have done, or to witchcraft, spirits, or other things. Sometimes caregivers blame themselves for not trying hard enough to teach their children, but we know this is not a cause of developmental delays.” 19 Session 1: Getting children engaged “Unfortunately, there is no medicine or quick treatment that will solve the difficulties your son is having, but there are things you can do to help his development. Continue to show your child that you accept and love him. A safe, secure and loving environment will help your child develop and learn. Take classes so that you can learn special skills to help him and the rest of your family, and to use best the skills and resources you already have.” Mary went to the course that the doctor recommended. After each session, at home, she practised with Jacob the skills she was learning at the course. Her husband and her mother-in-law could not come to the course, but Mary brought home the guides to show them. 20 Participants’ guide, group sessions 1–9 At the beginning, it was difficult, particularly for her husband, to accept that their first-born son was having troubles. But both Mary and her husband persisted in practising the skills taught at the course and this helped Jacob stay calm and be more comfortable. They learned how to include Jacob more often in everyday activities and how to use a positive, calm tone of voice to help him learn to communicate using gestures and words. The skills they learned in the course actually helped all of their children. 21 Session 1: Getting children engaged Jacob’s parents and grandmother practised the skills every day. For a long time, nothing seemed to change. However, they kept practising and over time Jacob learned to tell his family what he needs by pointing and using some words. Well... most of the time, anyway. Jacob is 7 years old now and he is much happier because he can communicate more easily. Jacob’s parents are less stressed too, and their home is more peaceful. 22 Participants’ guide, group sessions 1–9 Eating, dressing and washing Cleaning chores Going to market or going to meet other children Playing, singing, reading, story-telling and dancing You can help your child to develop by engaging with her/him in everyday activities and games Key message 3 • Sharing activities helps your child to engage with others and learn new things. • Activities include your everyday routines, not just special activities for children. 23 Session 1: Getting children engaged Set up the space: remove distractions and make a safe place to interact Tip 1 Move away or cover extra furniture, household objects and other favourite objects. Remove distractions by turning off telephones, television or radio. Ask other adults and children to move away or watch from behind your child. Help your child to focus on the shared activity and on you by clearing a space on the table or ¿oor right in front of your child and around your child. Help your child pay attention to the activity by moving away distractions. 24 Participants’ guide, group sessions 1–9 6he washes his face first. Then she helps him put on his shirt. She gives him a choice: wash his face or put on his shirt first. She sees him look at the washcloth and reach out his hand. Start with 2 or 3 motivating choices and follow your child’s choice Tip 2 • We can give choices between items (e.g. 2 shirts, 2 books, 2 snacks) or a choice of which activity to do first. • You can give your child a choice of which task to do first if you have two tasks and you need to do both. Good choices are tasks that can be done in any order (e.g. wash face or brush teeth first). • Choices give children some control over the activity. • Choices help you understand which activity will be motivating for your child. • Choices make the activity more interesting and motivating for the child. • If your child does not make a choice, you can make a choice for your child. 25 Session 1: Getting children engaged Other examples of giving choices and following the child’s choice Tip 2, continued 26 Participants’ guide, group sessions 1–9 Move in front of your child, get down to your child’s level, and have the activity between you and the child Move in front of your child. Sit directly in front of your child with the activity in between you and the child. If your child sits on your lap, try to turn the child around to face you and bring the activity materials between you and the child. It is easier for your child to share the activity with you when both you and the objects are in front of the child. Tip 3 27 Session 1: Getting children engaged Choose two everyday activities to do with your child until the next session. Choose activities that will be motivating for your child and that occur most days. Give your child a choice between activities and follow your child’s choice. Plan to spend a minimum of 5 minutes with your child for each practice activity. Try to practise the activities every day. Remember to practise the tips from this session: Home practice activity 1. Set up the space: remove distractions and make a safe place to interact. 2. Start with 2 or 3 motivating choices and follow your child’s choice. 3. Move in front of your child, get down to your child’s level and have the activity between you and the child. Key messages All children can learn and develop skills. Children learn best when they are calm and cool. You can help your child to develop by engaging with her/him in everyday activities and games. Tips 28 Participants’ guide, group sessions 1–9 Questions to assess your own learning Try to answer these questions after the group session to assess your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Instructions: Choose the best answer for each question from the options below by putting a mark beside the option you choose. Afterwards, check your answers and circle the correct option. Question 1 Sometimes when Mary is helping Jacob to get ready in the morning, he is moving around and it is difficult for Mary to dress him. What could Mary do to make it easier to engage Jacob? A. Turn off the radio B. Crouch down in order to be on the same level as Jacob C. Give him a choice between putting on his shirt or pants first D. All of the above (A, B and C). Question 2 Mary would like to start Jacob’s bedtime routine with 2 or 3 motivating activities and follow Jacob’s choice. What are two good options she could give Jacob? A. Change out of clothes OR Get into bed B. Wash face OR Brush teeth C. Have a snack OR Brush teeth D. Get into bed OR Wash face. 29 Session 1: Getting children engaged Answers to questions These are the answers to the questions to assess your own learning on the previous page. Check the answers only after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Correct answer to Question 1 is: D: All of the above (A, B and C) Explanation: Turn off the radio: YES. Removing distractions will make it easier for Jacob to focus on the activity. Crouch down to be on the same level as Jacob: YES. Getting in front of Jacob and on the same level will help Mary get his attention. Give him a choice between putting on his shirt or pants first: YES. Choices can make activities more motivating and enjoyable for children. Correct answer to Question 2 is B: Wash face OR Brush teeth Explanation: Mary plans to follow Jacob’s choice by doing the activity he chooses first. It is best if Mary gives Jacob 2 or 3 choices of activities that can be done in any order. Change out of clothes OR Get into bed: NO. Changing out of clothes needs to be done first, so in this case it does not make sense to ask Jacob which one he wants to do first. Have a snack OR brush teeth: NO. It is best to brush teeth after a snack so Mary, rather than Jacob, should decide in which order to do these tasks. Get into bed OR Wash face: NO. It is best to have a wash before getting into bed, so it would be better to give Jacob a choice between two tasks that can be done in any order. 30 Participants’ guide, group sessions 1–9 Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 31 Session 1: Getting children engaged Notes 32 Participants’ guide, group sessions 1–9 Date of next group session: In the next group session we will learn how to connect with children and help them learn by doing everyday activities together. If you cannot come to the next session for whatever reason, you are still welcome to come to the following session. If you come to the following session 15 minutes early, the facilitators will help you review the things you have missed. Next steps 33 Session 2: Keeping children engaged2 34 Participants’ guide, group sessions 1–9 Overview............................................................................................................................35 Home practice review........................................................................................................36 What we will learn today....................................................................................................37 Personal goals...................................................................................................................38 Mary’s story (continued): Stigma and beliefs.....................................................................39 Levels of engagement .......................................................................................................41 Laila’s story: Learning to spend more time in shared engagement ...................................45 Key message 1 ..........................................................................................................48 Key message 2 ..........................................................................................................49 Tip 1...........................................................................................................................50 Key message 3 ..........................................................................................................51 Ways to play ......................................................................................................................52 Ways to play – examples of activities................................................................................53 Goals for play ....................................................................................................................55 Play ideas .........................................................................................................................56 Tip 2...........................................................................................................................57 Tip 3...........................................................................................................................58 What to use to praise your child? ......................................................................................59 Home practice activity .......................................................................................................60 Ideas for praise..................................................................................................................62 Questions to check your own learning...............................................................................63 Answers to questions ........................................................................................................64 Services and resources for families...................................................................................65 Next steps .........................................................................................................................67 Contents 35 Session 2: Keeping children engaged Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 36 Participants’ guide, group sessions 1–9 Activities we tried: Good things that happened: 1) 2) 3) Things I can try next time: 1) 2) 3) Home practice review 37 Session 2: Keeping children engaged more about how to include your child in everyday activities and share activities to help your child develop; tips to notice what your child is interested in and what motivates her/him, and to notice when your child is being good and respond with praise; tips to select play activities that are at the right level for your child. What we will learn today 38 Participants’ guide, group sessions 1–9 My child’s play skills goals (next steps) are: 1) 2) 3) What I can do to help my child reach these goals: 1) 2) 3) Personal goals 39 Session 2: Keeping children engaged Jacob would often get very upset and scream and cry for a long time. Mary was very concerned that Jacob was not talking and that he spent a lot of time by himself. It was very difficult to get him interested in doing activities together. Mary at first did not share her worries because she was afraid of what other people might think. She would confide to her husband her worries about their son, but sometimes she and her husband disagreed. They were both tired and stressed. Mary’s story (continued): Stigma and beliefs 40 Participants’ guide, group sessions 1–9 She knew it was not her fault that Jacob was struggling, but it was very difficult to go out with him. Some people in her community believed that children who cannot speak, or who act strangely, are possessed or evil. Others think their mothers are cursed or have done something wrong. At the group, she found out that many other caregivers were feeling the same way. She heard how other caregivers were struggling and felt isolated from other people in their family or in the community. They found it helpful to talk together. 41 Session 2: Keeping children engaged These children are not paying attention to anyone or anything. Being not engaged makes it difficult for children to learn. Interacting with people and sharing activities together is best for learning. Levels of engagement Level of engagement: not engaged 42 Participants’ guide, group sessions 1–9 These children are paying attention only to objects. They are not focusing on or interacting with people. Being object-engaged makes it difficult for children to learn. Interacting with people and sharing activities together is best for learning. Level of engagement: object-engaged 43 Session 2: Keeping children engaged Level of engagement: shared engagement These children are sharing engagement with someone (noticing a person and doing a shared activity at the same time). Shared engagement is best for learning. 44 Participants’ guide, group sessions 1–9 Remember: No child spends 100% of the time sharing engagement. Children will spend some time at all three levels – our goal is to help them spend more time sharing engagement each time we do the activity. For some children we will start by spending a few seconds sharing engagement during an activity. Not engaged Object- engaged Sharing- engagement Engagement steps Goal: To spend more and more time sharing engagement. 45 Session 2: Keeping children engaged This is Laila’s favourite book. She knows all the words. She likes to say the words on each page in order. She gets upset if her mother tries to tell a different story or skips pages. Laila is often focused on her book and not on the people around her. Laila’s mother would like to share an activity with Laila. She looks and listens in order to notice what Laila is interested in. She sees Laila looking at a page of the book with a tiger in a jungle. Then Laila’s mother has an idea for an activity! She brings over a box and some animal pictures. She points to the box and says, “Laila, this is a jungle!”. Laila’s story: Learning to spend more time in shared engagement 46 Participants’ guide, group sessions 1–9 Laila’s mother tries to get Laila involved in the activity. She moves in front of Laila and gets down to her level. She puts the activity between her and Laila. Then she puts a tiger figure in the jungle box and says, “Tiger is in the jungle!”. Laila looks at her mother for just a second and then she turns back to the book. Laila’s mother tries again. She notices Laila looking at an elephant in the book. Laila’s mother shows Laila the elephant and says, “We have an elephant!” Laila watches this time. 47 Session 2: Keeping children engaged Laila’s mother puts an elephant in the jungle box while Laila watches. Then Laila puts an elephant in the “jungle”! This is shared engagement: Laila and her mother are doing an activity together and Laila is noticing her mother and the activity at the same time! Laila’s mother wants to encourage Laila so she looks excited and says, “Elephants go in!” Then Laila looks at the book again and tries to name the animals. Her mother praises Laila by clapping her hands because she knows that children learn best during activities that are fun, positive and full of praise. 48 Participants’ guide, group sessions 1–9 When you are sharing engagement, you have the chance to: Respond to your child’s communication about the activity. Show your child new words to use in the activity. Respond to your child’s actions. Show your child new ways to use the materials. Children have more opportunities to learn when they are sharing engagement – noticing you and your activity Key message 1 Shared engagement means that the child is paying attention to two things at the same time: 1. you, and 2. the activity you and your child are doing together. Other times children may be: • not engaged: wandering, showing repetitive behaviour, staring off into space or looking around; • object-engaged: looking at objects, lining up objects, repetitive play with objects. When children are not engaged or are object-engaged, they communicate and learn less. 49 Session 2: Keeping children engaged Children learn best during activities that are fun, positive and full of praise Key message 2 You can help make activities fun and positive by: • speaking to your child in a positive and kind tone of voice; • relaxing and celebrating your child’s skills, attempts and appropriate behaviour; • being physically gentle; • showing affection; • praising your child. 50 Participants’ guide, group sessions 1–9 Look and listen – Notice what your child is motivated by and interested in Take a couple of seconds to notice what your child is interested in. Give your child 2 or 3 activity options. What does your child choose to do? Responding to your child’s choice is a way to notice her/his interest. Follow only appropriate and safe choices. If a child regularly does not seem interested in choosing certain options, it may be because these are too easy or too difficult for the child. In the next activity we will find out how to select the best options to offer your child. We will need to offer options that are at the right level for your child! Tip 1 51 Session 2: Keeping children engaged Children can learn communication skills and other skills by playing with you Key message 3 • Play is a powerful way to build a connection between children and their caregivers. • Through play, children learn communication and other skills. This is true for all children, including those with developmental delays or disabilities. • Children are more likely to share engagement and learn if an activity is fun and playful. 52 Participants’ guide, group sessions 1–9 Why is it important to know your child’s ways to play? So that you can offer play choices at the right level. − Playing the way your child does helps the child develop play skills and share engagement when you play together. − Ways to play that are too easy can be boring. − Ways to play that are too hard can be frustrating or difficult for the child to understand. Ways to play There are different ways to play: 53 Session 2: Keeping children engaged People games Swinging or chase games Clapping or singing a song Simple play with objects Rolling a ball, pushing a toy along the ground Shaking, banging or dropping objects Put-together play Stacking cups or blocks on top of each other Putting objects in a box, taking objects out of a box Building something (e.g. house, village, tower) Ways to play Ways to play – examples of activities Look at these pictures to find how your child plays now (your child’s ‘way to play’) 54 Participants’ guide, group sessions 1–9 Early pretend play Pretend to do a familiar action, like sleeping, eating or pouring a drink into cups Start to use dolls and animals (e.g. putting animals together in a farm or feeding a doll) Advanced pretend play Pretend dolls and animals are alive (as if they are walking, talking, eating or sleeping) Pretend to be someone else, such as a mother cooking a meal for the family Pretend objects are something else (e.g. a stick is a plane) Playing with books or pictures Adult names the pictures; child looks or points; adult tells the story Adult and child take turns talking about each page of the story 55 Session 2: Keeping children engaged Goals for play The way my child plays now (put an X next to the ways to play your child has mastered): Goals for play How my child plays now People Games Simple Play Put Together Play Early Pretend Play Advanced Pretend Play People Games Simple Play Put Together Play Early Pretend Play Advanced Pretend Play My child’s next steps in play Next steps for my child (put an X next to the way to play you will show your child): 56 Participants’ guide, group sessions 1–9 1) 2) 3) Now that you know how your child plays now and their next steps: − you can plan to offer choices between 2 or 3 activities at the level your child plays at now; − and think of how you can show your child the next step within that play activity. Try to pick play ideas that are similar to what your child likes or does already. − For example, play in the same way with new materials (bang a block with a stick; bang a cup with a stick) − Or play in a new way that is not too difficult with the same materials (take things out of a box; put things inside a box) When we pick ways to play that are too difficult or too easy for a child, it is harder for the child to share engagement and communicate. It is ok to play people games with children of all ages and abilities but always select other play ideas with objects too! Play ideas can become more complex as children grow. Play ideas 57 Session 2: Keeping children engaged Your child may need your help to learn how to play. By playing with you, the child will learn how to play in more complex ways over time. This means that: − you should play in the way your child plays now; − at times you show the child how to play in a more complex way (the child’s next step). This way your child will: − remain motivated and not frustrated; − continue to practice her/his current play skills; − learn more complex play skills (the child’s next step). You can show your child how to: − play in the same way as the child plays now but with new or more materials; − play in a new way with toys (a way that is a little more complex than how your child plays now). Find out how your child likes to play and show the child new ways to play Tip 2 58 Participants’ guide, group sessions 1–9 Look and listen – Notice when your child is being good and respond with praise Engaging in play in and home activities is hard work for your child! Watch for skills and appropriate behaviour that you can praise. Be a detective! Find as many moments as you can to praise your child. Praise helps a child understand that you know she/he is trying to participate. Praise encourages a child to try again. Praise helps your activities be fun and positive. Tip 3 59 Session 2: Keeping children engaged What to use to praise your child? Tell the child that she/he did well. This will be enough for many children most of the time. You can do this with: − a big smile, clapping, praising with words (“Well done”, “Good try!”, “Nice job cleaning up”); − tickling, a favourite routine (such as peekaboo, or swinging in the air). Sometimes, you can choose to give your child a small “prize” for trying something new or doing something well. This may work best with activities that may be very important to you or your family but are not very motivating for your child. You could give your child: − a favourite toy or object; or − a small piece of a favourite food. Remember to give your child a big smile and praise her/him with words at the same time too! Encourage all adults in your household to praise your child. 60 Participants’ guide, group sessions 1–9 Choose two everyday activities that you will do with your child or involve your child in. Choose activities that will motivate your child and that occur on most days. Plan to spend at least 5 minutes with your child every time you do the activity together. Try to practise the activities every day. Target activities: Other activities I could try if these do not work out: 1) 2) Home practice activity 61 Session 2: Keeping children engaged Try to share engagement with your child and remember to practise all the tips we have learned so far: Session 2: Keeping children engaged 1. Look and listen – Notice what your child is motivated by and interested in. 2. Find out how your child likes to play and show the child new ways to play. 3. Look and listen – Notice when your child is being good and respond with praise. Key messages Children have more opportunities to learn when they are sharing engagement – noticing you and your activity. Children learn best during activities that are fun, positive and full of praise. Children can learn communication skills and other skills by playing with you Tips Session 1: Introduction – Getting children engaged 1. Set up the space: remove distractions and make a safe place to interact. 2. Start with 2 or 3 motivating choices and follow your child’s choice. 3. Move in front of your child, get down to your child’s level, and have the activity between you and the child. Key messages All children can learn and develop skills. Children learn best when they are calm and cool. You can help your child to develop by engaging with her/him in everyday activities and games. Tips 62 Participants’ guide, group sessions 1–9 Ideas for praise Ways to praise When I could praise my child 63 Session 2: Keeping children engaged Questions to check your own learning Try to answer these questions after the group session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following pages. Instructions: Choose the best answer for each question from the options below. Put a mark beside the option you choose. Afterwards, check your answers and circle the correct option. True or False: You should praise your child for trying something new (like trying to dress herself) even if she/he does not do it perfectly. Mary would like to “catch Jacob being good” so she can praise him for appropriate behaviour. What could she try to notice? A. B. C. D. 64 Participants’ guide, group sessions 1–9 These are the answers to the questions to check your own learning on the previous page. Check the answers only after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Answer to Question 1: TRUE Explanation: You should praise your child for trying to do something positive, and not just for getting it right. Praise encourages your child to try again. Praise is a type of reward that makes the behaviour more likely to happen again. Praise helps to make activities fun and positive for your child and is especially important for tasks that are new or difficult. Answer to Question 2: D. All of the above (A, B and C) Explanation: These are all good opportunities for Mary to “catch Jacob being good” and to praise him for appropriate behaviour. Jacob playing quietly while she talks on the telephone: YES. It is easier to notice when children are being too loud, but it is important to notice and praise them when they are quiet. Jacob sitting in church and only squirming around and whining a little bit: YES. Normally, Jacob moves around a lot, so Mary can try to notice times when he is calmer and praise him at those times. Jacob holding still for a few seconds so that she can wash his face: YES. It is especially helpful to praise Jacob for doing tasks that are difficult for him. Answers to questions 65 Session 2: Keeping children engaged Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 66 Participants’ guide, group sessions 1–9 Notes: 67 Session 2: Keeping children engaged Date of next group session: In the next group session we will learn how to create routines with children by playing and doing everyday activities together. If you cannot come to the next session for whatever reason, you are still welcome to come to the following session. If you come to the following session 15 minutes early, the facilitators will help you review the things you have missed. Next steps 68 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines3 69 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Overview............................................................................................................................. 70 Home practice review......................................................................................................... 71 What we will learn today..................................................................................................... 72 Shalini’s story: Using play and home routines to create opportunities for shared engagement........................................................................................................................ 73 Key message 1 ........................................................................................................... 77 Ideas for home activities you can use to build routines...................................................... 78 Ideas for play activities you can use to build routines ........................................................ 79 Tip 1............................................................................................................................ 80 Tip 2............................................................................................................................ 82 Tip 3............................................................................................................................ 83 Home practice activity ........................................................................................................ 84 Questions to check your own learning................................................................................ 85 Answers to questions ......................................................................................................... 86 Services and resources for families.................................................................................... 88 Next steps .......................................................................................................................... 90 Contents 70 Participants’ guide, group sessions 1–9 Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 71 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Activities we tried: Good things that happened: 1) 2) 3) Things I can try next time: 1) 2) 3) Home practice review 72 Participants’ guide, group sessions 1–9 What we will learn today How to create play and home routines that you can do every day with your child. Ways to help you connect with your child and share engagement. (Shared engagement is when your child notices both you and a shared activity at the same time). 73 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines My name is Shalini and I live with my husband and family in a small fishing village. We have three children: Rashmi, Dinesh and Viran. My youngest son, Viran, is a different child. He is now 5 years old but he is different from other children of his age. Shalini’s story: Using play and home routines to create opportunities for shared engagement 74 Participants’ guide, group sessions 1–9 Over time, I learned that playing together is an important way that Viran can connect with me, but I did not know how to play with him at first. Then I learned how to play with him so we could really play together. At first, I felt pretty silly, and I was not sure what to do. It has been a long time since I was a child! In the past I would try to play pretend with him, but he did not seem to understand that. Viran loves building things. Now I know that the way to play is to look and listen to find out what he is interested in. I can imitate what he does with the toys or I can show him a new appropriate way to play with a toy. Over time I found ways to engage with Viran in play and to start having fun in our shared playtime. My other children would often try to play with Viran, and sometimes they would get upset when he did not play. At other times they would ignore him, which made me feel sad for Viran. While my eldest daughter and son would play imaginative games together with the toys, Viran seemed to be content to spend a lot of time lining up household things in rows on the floor. 75 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines I also learned that I can use the same strategies that I use in play to build routines in other daily activities. I have made routines where I look and listen for Viran’s communication and his actions. When we wash dishes, I let him go first. He starts to wash a dish, and then I can imitate him and show him a word “wash!” When we come home from the market, Viran likes to help me unpack the bags. He takes an item out of the bag, and then I can imitate. I show him words like “take out” and “bread” that I want him to learn to say on his own. We go back and forth until all the items are out of the bags. This is our grocery routine. 76 Participants’ guide, group sessions 1–9 Sometimes he still suddenly gets very frustrated when I try to show him another way to play, and he pushes me away. This means he is tired or wants to stop, so we take a break or try something different for a while. I know it is important that play should be fun and enjoyable for him. Sometimes Viran still gets “stuck” looking at something or lining things up in a row on the floor. When this happens, I show him a new way we can build towers and many times he starts building again. 77 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines 9 9 Build play and home activity routines to help your child learn and develop Key message 1 1 2 3 4 78 Participants’ guide, group sessions 1–9 Ideas for home activities you can use to build routines Cleaning up after meals Unpacking groceries Hanging clothes to dry Watering plants Feeding animals Making the bed Sweeping Mealtimes Bath time Getting dressed or undressed Taking off shoes Washing hands or face Examples of everyday activities that provide opportunities to engage children in routines: My home routines 1) 2) 3) 79 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Ideas for play activities you can use to build routines Cars and trucks Blocks Playdough / clay Balls Books Puzzles Dolls and characters Shakers Begin with play routines at the right level for your child. You can then gradually add more steps at the same play level and steps at the next play level (your child’s next steps). People games Simple play Put-together play Early pretend play Advanced pretend play My play routines 1) 2) 3) 80 Participants’ guide, group sessions 1–9 By imitating, you are rewarding your child’s play ideas. Only imitate appropriate actions that you want to see again. Do not imitate challenging behaviour (throwing) or repetitive behaviour without any interaction between you and your child (such as lining up the items or looking at the items). 1 2 3 4 Look and listen to your child’s actions and join in the routine by doing the same thing as your child. Join in the routine – Take your turn by imitating what your child is doing Tip 1 81 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines To share a routine, it is best to have multiple items – e.g. 2 cars or 2 dolls. Use your own toy or materials to take your turn. That way, you will not upset your child by taking her/his item to demonstrate play actions. Tip 1, continued 82 Participants’ guide, group sessions 1–9 Adding steps makes your routine longer and gives more time to share engagement. Many children need help to learn how to play appropriately with toys. Show and say helps your child to develop more complex play skills. Show and say when: you cannot imitate your child; your child does not know what to do next; your child is “stuck” on a repetitive action; your child is not engaged and you need to get back into the routine. Show and say – Give your child a new step for your routine Tip 2 83 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Restarting the steps and doing the routine again makes your routine longer, easier and more fun. It is OK to repeat! All children learn from repeating stories when they play. You will probably become bored before your child does! What was the first step of your routine? Once you have done all the steps in your routine, start again with the first step. Start again quickly and try to make it fun and exciting! Restart your routine to help your child spend more time sharing engagement Tip 3 84 Participants’ guide, group sessions 1–9 Choose one home routine and one play or game routine that you will do with your child or involve your child in. You can choose one of the activities you did before or two new activities. Pick routines you will try to do every day. Plan to spend 5 minutes with your child for each routine. Remember to practise the tips from this session: Home practice activity Key messages Build play and home activity routines to help your child learn and develop. 1. Join in the routine – Take your turn by imitating what your child is doing. 3. Restart your routine to help your child spend more time sharing engagement. 2. Show and say - Give your child a new step for your routine. Tips 85 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Questions to check your own learning Try to answer these questions after the session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Instructions: Choose the best answer for each question from the options below by putting a mark beside the option you choose. Afterwards, check your answers and circle the correct option. Shalini notices that Viran has been spinning a spool (from a spool of thread) on the floor for a while. She would like to play with him so she can help him pay attention to her and an activity at the same time. What should she do? A. B. C. D. Viran likes to pick up sticks in the yard and Shalini wants to create a routine with this activity. She gets a box to put the sticks in. What could she do to create a fun routine? A. B. C. D. 86 Participants’ guide, group sessions 1–9 These are the answers to the questions to check your own learning on the previous page. Only check the answers after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Answer to Question 1: B: Get another spool and show Viran how to roll the spool down a tilted book and say “Go!”, then wait to see if he will try it. If he doesn’t try it, try show and say again. Explanation: Viran gets stuck on spinning objects (repetitive behaviour). Shalini wants to show Viran a new appropriate way to play with the objects. She gets her own spool so that they can both take turns in the play routine. She uses show and say to show Viran how to do simple play with the spool and tells him a new word: “Go!” Why option A is incorrect: Just imitating Viran will not be as helpful for his learning. Viran is object-engaged. He does not notice Shalini or share engagement when he is spinning the spool on his own. Why options C and D are incorrect: Taking Viran’s spool away, even to show him a new way to play with it, might be upsetting to him. When imitating, it is best to use your own similar object rather than using your child’s. Answers to questions 87 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Answer to Question 2 D: A and B are both helpful for creating a fun routine. Explanation: Shalini can create a routine by starting with an activity that Viran is already doing (picking up sticks) and then showing him a new step (putting the stick in the box and saying “Put in!”). The steps in this routine are: 1) Pick up a stick, and 2) Put it in the box and say “Put in!” She wants to create a back-and-forth pattern to make it easier for Viran to pay attention to her and the shared activity. Encouraging Viran by saying “Good job finding sticks!” will make the activity more fun for him and will help him to continue with the routine. Why option C is incorrect: Telling Viran to pick up all the sticks he can find and put them in the box is giving him a job to do, but the purpose of this activity is to find a routine that they can do together. If Viran is picking up sticks alone, he is object- engaged (paying attention to objects but not focusing on or interacting with people). Shalini wants Viran to share engagement (pay attention to her and to a shared activity at the same time) which is the best for learning. 88 Participants’ guide, group sessions 1–9 Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 89 Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Notes: 90 Participants’ guide, group sessions 1–9 Date of next group session: In the next group session we will learn about communication and how to help children communicate using gestures and words. If you cannot come to the next session for whatever reason, you are still welcome to come to the following session. If you come to the following session 15 minutes early, we will help you review the things you have missed. Please try to bring some of the materials you use during your home practice routine to the next session so you can use them to practise during the session. Next steps 91 Session 4: Understanding communication4 92 Participants’ guide, group sessions 1–9 Overview............................................................................................................................. 93 Home practice review......................................................................................................... 94 What we will learn today..................................................................................................... 95 Personal goals.................................................................................................................... 96 Lalitha’s story Part 1: Introduction to communication ......................................................... 97 Key message 1 ......................................................................................................... 100 Key message 2 ......................................................................................................... 102 Communication goals ....................................................................................................... 103 Lalitha’s story Part 2: Saanvi’s communication ................................................................ 104 Key message 3 ......................................................................................................... 105 Tip 1.......................................................................................................................... 106 Tip 2.......................................................................................................................... 107 Tip 3.......................................................................................................................... 108 Tip 4.......................................................................................................................... 109 Home practice activity ...................................................................................................... 110 Questions to check your own learning...............................................................................111 Answers to questions ....................................................................................................... 112 Services and resources for families.................................................................................. 113 Next steps......................................................................................................................... 115 Contents 93 Session 4: Understanding communication Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 94 Participants’ guide, group sessions 1–9 Target routines we tried: 1) 2) Good things that happened: 1) 2) 3) Things I can try next time: 1) 2) 3) Home practice review 95 Session 4: Understanding communication What we will learn today Today we will learn about communication. We will start by talking about the ways your child is communicating now. Then we will start to learn strategies to help advance your child’s communication skills. 96 Participants’ guide, group sessions 1–9 Personal goals My child’s communication goals (next steps) are: 1) 2) What I can do to help my child reach these goals: 1) 2) 3) 97 Session 4: Understanding communication It’s difficult for Saanvi to communicate and tell her mother what she wants. Because Saanvi is sitting next to the water jug, Lalitha thinks that Saanvi is thirsty. She thinks Saanvi is trying to tell her that she wants some water by crying. Lalitha is trying to help Saanvi learn the word “water” so that she can ask for water with words instead of crying. She gives Saanvi a cup with some water in it and says “water”. Lalitha’s story Part 1: Introduction to communication 98 Participants’ guide, group sessions 1–9 Lalitha sees Saanvi moving toward her and the cup. She sees Saanvi look up at her. She understands this is Saanvi’s way of asking for more water. Every time Lalitha gives her water, she says “water” when she hands Saanvi the cup. Then one day, Saanvi made a sound – “ugh” – when Lalitha was pouring water. 99 Session 4: Understanding communication 100 Participants’ guide, group sessions 1–9 Children communicate using words, behaviour without words, and challenging behaviour Words: clear words, unclear words or something that sounds similar to a word, like “ca” for “cat” Odd words: repetitive sounds, words or phrases, echoed words, repetition of words and phrases heard from videos or books Sounds: crying, yelling, whining, sounds that means “yes” or “no” etc. Body: turning or moving towards something, taking someone’s hand to put it on an object (to get help), pulling someone by the hand, turning or nodding the head, gesturing with the head Hands: pointing to something, showing or giving an object to someone, reaching, grabbing or pushing something away Key message 1 Children may use challenging behaviour to communicate when other ways of communicating are difficult. These are ways children communicate: 101 Session 4: Understanding communication Hands: using sign language Eyes: looking at someone; looking quickly at something and then at someone, staring at something Face: facial expressions, smiling, moving the eyebrows etc. Challenging behaviour: Screaming, throwing things, breaking things, falling to the floor, biting, scratching, hitting other people or themselves Key Message 1, continued 102 Participants’ guide, group sessions 1–9 Key message 2 Focus on your child and look and listen to her/him to notice what they are interested in and when they are trying to communicate with you. When your child is interested or communicating, these are great opportunities to connect with the child and help her/him learn new things. Look and listen to notice when your child is communicating 103 Session 4: Understanding communication Communication goals Eye gaze or body movements Grabs, reaches or pulls you by the hand Points to ask Show or points to share interest Makes sounds 1 word 2 words together 3 or more words together How my child communicates now My child’s next step Use any gesture to ask; make a sound Point to ask Point or show to share interest; make a sound Try to make sounds more often; shape a sound into 1 word Add more words; combine 2 words Add more words; combine 3 words Longer sentences Put an X next to ways your child uses to communicate: Put an X next to your child’s next step to communicate: 104 Participants’ guide, group sessions 1–9 Lalitha’s story Part 2: Saanvi’s communication 105 Session 4: Understanding communication Children can use words, behaviour without words, or challenging behaviour to try to send you a message. What is your child trying to say to you? Is your child: − asking for something? − asking for something to stop? − trying to share something with you? − trying to tell you that she/he is scared, tired, hungry or excited? Key message 3 When you notice your child communicating, find out what message your child is trying to send you 106 Participants’ guide, group sessions 1–9 Respond with words and gestures to all your child’s communication, even when it is unclear Tip 1 Gestures give children another way to communicate. Responding to all communication, even if it is unclear or odd, encourages children to communicate and helps them to learn new and more complex ways in which they can communicate. Pointing to the object Holding up and showing the object Giving the object Respond with Show and say – Use a gesture (show) and a word (say) to all your child’s communication, even when it is unclear. Gestures you can use include: 107 Session 4: Understanding communication Use words and gestures that match your child’s language level Tip 2 This means that: − sometimes you should talk using the same level of language that your child has now; − sometimes you show the child how to talk in a more complex way (their next step). If your child is − quiet, uses sounds or unclear words: sometimes you shape sounds into a word, sometimes you use a word. If your child is talking using − 1 word at a time: sometimes you use 1 word, sometimes 2 words; − 2-word combinations: sometimes you use 2 words together, sometimes 3 words; − 3–4 word phrases: sometimes you use 3–4-word phrases, sometimes you use longer phrases; − sentences: you can use sentences. This way your child will: − remain motivated and not frustrated; − continue to practise her/his current communication skills; − learn more complex communication skills (their next step). Remember always to use a gesture by pointing to what you are talking about, showing your child the object or giving the object to your child. Gestures help your child understand your communication better. 108 Participants’ guide, group sessions 1–9 Wait to give your child room to communicate Tip 3 Stay quiet and wait for your child to communicate (just a few seconds). While you are waiting, look and listen for: sounds; words; gestures; eye gaze (when your child is looking at something). Avoid asking questions – e.g. Do not say “What happened?” or “Did the tower crash?” Avoid testing your child with questions – e.g. Do not say “What colour is this block?” Avoid telling your child what to say – e.g. Do not say “Say ‘crash!’ Say ‘crash!’ 109 Session 4: Understanding communication Talk about what your child is looking at and doing Tip 4 This shows your child that you have noticed what she/he is paying attention to. Notice where your child’s eyes are looking and what your child is doing. Talk about (say) what your child is doing or looking at. Remember always to use a gesture by pointing to what you are talking about, showing your child the object or giving the object to your child. Gestures help your child understand your communication better. 110 Participants’ guide, group sessions 1–9 Choose two play or home activities that you will do with your child or involve your child in (e.g. play, hand-washing, snack etc.). These could be the same activities you did before, or something different. Choose things you do almost every day. When you do the activity, plan to spend 5 minutes focusing on your child’s communication and trying to engage your child. Remember to practise the tips from this session: Home practice activity 1. Respond with words and gestures to all your child’s communication, even when it is unclear. 2. Use words and gestures that match your child’s language level. 3. Wait to give your child room to communicate. 4. Talk about what your child is looking at and doing. Key messages Children communicate using words, behaviour without words, and challenging behaviour. Look and listen to notice when your child is communicating. When you notice your child communicating, find out what message your child is trying to send you. Tips 111 Session 4: Understanding communication Try to answer these questions after the session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Instructions: Choose the best answer for each question from the options below by putting a mark beside the option you choose. Afterward, check your answers and circle the correct option. Lalitha’s daughter, Saanvi, mainly uses sounds to communicate, like “Ugh” when she wants something. She knows three words: “no”, “cat” and “duck”. When Lalitha communicates with her daughter, how many words should she use most of the time? A. One word and a gesture. B. Two-word combinations and a gesture. C. Three-word combinations and a gesture. D. As many words as possible and a gesture Saanvi is looking towards the bookshelf. Lalitha picked out a book on dogs because dogs are Saanvi’s favourite animal. She opened the book and started reading. Saanvi does not seem very interested. She is looking back at the shelf and not paying attention to Lalitha. What should Lalitha do next? A. Hold the book up higher in front of Saanvi’s face and keep reading. B. Wait, look and listen to see what book Saanvi is looking at on the shelf. C. Wait, look and listen to see what book Saanvi is looking at on the shelf, and then help Saanvi to find the book she wants on the shelf. D. Decide that Saanvi is not interested in books and change the activity. Questions to check your own learning 112 Participants’ guide, group sessions 1–9 Answers to questions These are the answers to the Questions to check your own learning on the previous page. Check the answers only after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Answer to Question 1: A) One word Explanation: It is best to use words and gestures that match the child’s language level. Saanvi uses sounds to communicate most of the time and some words. For children who are communicating mainly using sounds it is best to communicate using one word and a gesture. However, it is fine if Lalitha sometimes uses more words when taking to Saanvi. Two-word or three-word combinations – These are OK sometimes, but Lalitha should mainly use one word at a time. As many words as possible – Talking at a level that is too far above Saanvi’s level would make it more difficult for her to learn. It is best to match the child’s language level. Answer to Question 2: C) Wait, look and listen to see what book Saanvi is looking at on the shelf, then help Saanvi find the book she wants on the shelf. Explanation: Children can use behaviour without words to try to send you a message. It is important to ask yourself, “What is my child trying to say?” In this case, Saanvi is looking back at the bookshelf. Because Lalitha picked the book, she did not have the chance to see what Saanvi was interested in and follow her choice. We want Saanvi to be motivated to look at the book with Lalitha. She is more likely to communicate and share engagement when she is interested in the book. In answer C, Lalitha waits, and she uses look and listen to notice what Saanvi is interested in and she responds to help Saanvi make her choice. 113 Session 4: Understanding communication Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 114 Participants’ guide, group sessions 1–9 Notes: 115 Session 4: Understanding communication Date of next group session: In the next group session we will build on what we have learned about communication. We will talk about strategies you can use to help our child communicate more. We will also see how you can use everyday activities to create opportunities for communication. Please bring some of the materials you use during your home practice routine to the next session so that you can use them to practise during the session. Next steps 116 Session 5: Promoting communication5 117 Session 5: Promoting communication Contents Overview..........................................................................................................................118 Home practice review ......................................................................................................119 What we will learn today ..................................................................................................120 Personal goals .................................................................................................................121 Fernando’s story: Helping Anna learn to request what she needs ..................................122 Key message 1 ........................................................................................................126 Key message 2 ........................................................................................................127 Key message 3 ........................................................................................................128 Tip 1 .........................................................................................................................129 Tip 2 .........................................................................................................................130 Tip 3 .........................................................................................................................131 Tip 4 .........................................................................................................................133 Home practice activity .....................................................................................................134 Questions to check your own learning.............................................................................135 Answers to questions ......................................................................................................136 Services and resources for families.................................................................................138 Next steps........................................................................................................................140 118 Participants’ guide, group sessions 1–9 Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 119 Session 5: Promoting communication Target routines we tried: 1) 2) My child communicated by: 1) 2) 3) Things I can try next time: 1) 2) 3) Home practice review 120 Participants’ guide, group sessions 1–9 How to look and listen to notice when your child is communicating to request How to look and listen to notice when your child is communicating to share How to use everyday activities to create opportunities for communication What we will learn today 121 Session 5: Promoting communication Personal goals My child’s communication goals (next steps) are: 1) 2) 3) What I can do to help my child reach these goals: 1) 2) 3) 122 Participants’ guide, group sessions 1–9 My name is Fernando and I am a father of two girls – Anna and Roberta. My daughters are only two years apart, but they are very different. Anna is a slow learner, while Roberta is only 4 years old but she is already more mature and can do more things than Anna. The early years were the hardest. There were times when I did not feel well because I was thinking so much about Anna’s disability and what it means for her and our family. Having a daughter like Anna is not what I thought it would be, but I am sure no one feels prepared to have a child with a disability. I learned early that the most important things I can do are love her, accept her for who she is and try to help her; I do not need to fix her. This is hard for me, however, because I want the best for both my daughters. Fernando’s story: Helping Anna learn to request what she needs 123 Session 5: Promoting communication Anna did not learn to say any words until recently, and she still gets very upset sometimes and has tantrums. This really frustrates me. It is hard for us when she cannot tell us what she wants or needs, because all we can do is guess, but I realize how difficult it must be for her too. I have been encouraging Anna to use gestures and words by responding whenever I notice her communicating. I thought that I needed to show her how to use many words, but I realised that I needed to start at her level with one or two very basic words so that she could learn. I have really focused on noticing when Anna seems to want something. When I see that she wants something, I know it is important to wait a few seconds to give her a chance to request. If she does not, I can use simple words and a gesture to show her how to request. 124 Participants’ guide, group sessions 1–9 Even if Anna does not try to request in the way I showed her, I just show her one more time and give her the toy right away. I know it is important never to withhold food, water or favourite items from a child. I also try to notice my daughter’s behaviour when something unexpected or exciting happens. Anna really loves cats, and when we see a cat, I wait a few seconds to give her a chance to share. If she does not share, I use simple words and a gesture to show her how to share something interesting with me. 125 Session 5: Promoting communication I think in the past I was always in a hurry, but Anna needs extra time to think. She is now beginning to show us what she wants and needs and she is slowly learning more and more. Her behaviour has been getting better too. I am also helping my youngest daughter to improve her communication by adding more words when I talk to her. 126 Participants’ guide, group sessions 1–9 Access to something To get a break from something To stop an activity they do not like To continue an activity they do like Comfort or attention Help to do something Key message 1 • One of the main reasons we communicate is to request (we ask for something) Children may request: Look and listen to notice when your child is communicating to request 127 Session 5: Promoting communication The other main reason we communicate is to share (we show or tell someone about something). Communicating to share means communicating for the purpose of sharing your interest with another person. When you are communicating to share, you are trying to share an experience with another person: − you may be trying to get the other person to notice something (e.g. an object, person, event) that is interesting or unexpected; − you may be trying to get the other person to notice your emotion about something that just happened (e.g. surprise, fear, joy, puzzlement). Communication to share is especially difficult for some children. Children may communicate to share: Something exciting or new Something unexpected A favourite item, activity, person etc. Look and listen to notice when your child is communicating to share Key message 2 128 Participants’ guide, group sessions 1–9 Mealtime Shopping Cleaning Being outside Washing hands Dressing Key message 3 Use everyday activities to create opportunities for communication 129 Session 5: Promoting communication When a child is quiet, you can show a gesture and say a word. Show: point to something. Say: what it is called. Show: hold up and show an object. Say: the name of the object. Show: give the object to share. Say: the name of the object. Show and say – Demonstrate words and gestures that your child can use to communicate Tip 1 130 Participants’ guide, group sessions 1–9 When you notice your child communicating, say the same words as your child and add one new word. Reminder: Adding too many words can be confusing and too difficult for children to use on their own. Try adding only one word. Repeat your child’s words and expand your child’s language Tip 2 131 Session 5: Promoting communication Create opportunities for your child to request Try these options with activities, food or toys your child likes: Keep objects out of reach, but in sight so your child can point to or reach for them. Offer your child a choice by holding two items in sight but out of reach. Ask “Do you want toy or ball?” Give one item at a time or small pieces of something while keeping the rest out of reach. Wait to see if your child will ask for more (Give, Give, Give, Wait). Remember: never to keep food or water from your child. Give your child food and water whenever you think she/he needs it. When you are promoting communication to request, it is important to hold items out of reach so the child cannot grab them (grabbing is not communication to request). Keep objects out of reach, but in sight Offer your child a choice and hold the items out of reach Give one item at a time, then wait (Give, Give, Give, Wait) Tip 3 132 Participants’ guide, group sessions 1–9 As soon as your child communicates that she/he wants more (with eyes, sound, reaching etc.), give more right away. Use words your child can use to request. Wait Look and listen. Does your child ask for more? Give Give Give Tip 3, continued 133 Session 5: Promoting communication Create opportunities for your child to communicate to share Tip 4 This works well within a routine that you and your child know well. 1) Create a “surprise effect” in your routine − You could try something unexpected or fun, such as putting the block on your head, rather than on the other blocks. − You could use any opportunity of something unexpected happening, such as a loud noise from outside or the blocks falling down. 2) Wait to see if your child communicates to share her/his interest or emotion with you. 3) If she/he does not, show and say (demonstrate words and gestures your child can use to share her/his interest), then wait for your child to share in return. 134 Participants’ guide, group sessions 1–9 Choose 1 everyday activity that you will do with your child or involve your child in. When you do the activity, plan to spend at least 5 minutes noticing when your child communicates to share or request. You can create opportunities for your child to share by − trying something unexpected or fun and seeing if your child shares it with you; − waiting, demonstrating words and gestures that your child can use to share, and waiting again to see if she/he tries to use them. You can create opportunities for your child to request by − keeping objects your child likes out of reach but within the child’s sight; − giving your child a choice between two things; − giving small pieces of something your child wants while keeping the rest out of reach (Give, Give, Give, Wait). Remember to practise the tips from this session: Home practice activity 1. 2. 3. 4. Key messages Look and listen to notice when your child is communicating to request. Look and listen to notice when your child is communicating to share Use everyday activities to create opportunities for communication. Tips 135 Session 5: Promoting communication Try to answer these questions after the session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Instructions: Choose the best answer for each question from the options below by putting a mark beside the option you choose. Afterwards, check your answers and circle the correct option. Question 1 Fernando is trying to help his daughter, Anna, to learn to ask for things. What could he do to help her learn to request at snack time? A. Offer her a choice of two different kinds of fruit by holding them up outside of her reach and asking “Do you want banana or melon?” B. Break off a small piece of banana and give it to her, then wait to see if she will ask for another piece. C. Do not give her a snack until she requests it. D. A and B are good choices but C is not a good choice. Question 2 Fernando and Anna are walking outside when Anna notices a big brown dog and says “Dog!” Fernando notices that Anna is interested in the dog. He wants to repeat her words and expand her language. What should he do? A. Say “That’s a very big brown dog!” B. Say “Wow, what a big dog! Look, look there are birds in that tree over there!” C. Say “Big dog” and point at the dog. D. Look over at the dog but say nothing. Questions to check your own learning 136 Participants’ guide, group sessions 1–9 These are the answers to the questions to check your own learning on the previous page. Check the answers only after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Answer to Question 1: D: A and B are good choices, but C is not a good choice. Explanation: These are good choices to help a child to learn to request: • Offer a choice by holding two items in the child’s sight but out of reach and asking the child which one they want. • Give small pieces of something one at a time and keep the rest out of reach. Wait to see if your child will ask for more. • Keep objects out of reach but in the child’s sight so that your child can point or reach for them. Why option C is incorrect: Keeping food or water from a child will not help the child learn. Even if Anna does not try to ask for snack, her father should give her food and water whenever he thinks she needs it. Answers to questions 137 Session 5: Promoting communicationCaregiver Skills Training Session 4, Understanding communication Answer to Question 2: C: Say “Big dog” and point at the dog. Explanation: When you notice your child communicating, say the same words as your child and try adding one new word. Anna used one word “Dog”, so Fernando should add one more word. He could say “Big dog” or “Brown dog” or “Walk dog”. Using gestures when you talk is also important so Fernando should gesture by pointing to the dog. • Answer A: Saying “That’s a very big brown dog!” is too many words. Also, Fernando should use a gesture, like pointing, when he says the words. • Answer B uses too many words and also demands the child change her focus to what the adult is interested in rather than follow the child’s interest in the dog. • Answer D: [Look over at the dog but say nothing] Pointing at the dog should be combined with words: Fernando should repeat the word that Anna used and add one more word and point to the dog at the same time. Repeating and expanding language is good, and modelling pointing shows the child how to use gesture with words at the same time. 138 Participants’ guide, group sessions 1–9 Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 139 Session 5: Promoting communication Notes: 140 Participants’ guide, group sessions 1–9 Date and time of home visit: Date of next group session: In the next group session we will discuss how you can help your child to learn skills for daily living If you cannot come to the next session for whatever reason, you are still welcome to come to the following session. If you come to the following session 15 minutes early, the facilitators will help you to review the things you have missed. Next steps 141 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help6 142 Participants’ guide, group sessions 1–9 Overview..........................................................................................................................143 Home practice review......................................................................................................144 What we will learn today..................................................................................................145 Personal goals.................................................................................................................146 Mimi’s story: Teaching a routine in small steps ...............................................................147 Key message 1 ........................................................................................................150 Tip 1.........................................................................................................................151 Using pictures to teach small steps of a routine .............................................................152 Example: Picture schedule for washing hands................................................................152 Levels of help ..................................................................................................................153 Tip 2.........................................................................................................................154 Tip 3.........................................................................................................................155 Tip 4.........................................................................................................................156 Home practice activity .....................................................................................................157 Questions to check your own learning.............................................................................159 Answers to questions ......................................................................................................160 Services and resources for families.................................................................................162 Next steps........................................................................................................................164 Contents 143 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 144 Participants’ guide, group sessions 1–9 Home practice review Target routines we tried: 1) 2) I made opportunities for my child to communicate to share or request when I: 1) 2) My child communicated by: 1) 2) Things I can try next time: 1) 2) 3) 145 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help how to divide big tasks, such as dressing and handwashing, into small steps; how to select which small step to teach first that there are different levels of help you can provide to help your child learn the steps; how to give your child the lowest level of help necessary, both in play and home routines. What we will learn today 146 Participants’ guide, group sessions 1–9 One daily routine I want my child to do successfully is: Personal goals The small steps in my target routine are: My child can do this step on her/his own 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) &ircle the small step you will teach first. Today we will focus on breaking this routine into small steps. We will pick one step to begin to teach the child 147 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help My name is Mimi and I am the caregiver for my grandson, Abel, who was diagnosed with a developmental disability when he was three years old. Abel is different. He does not say much, and he can spend hours sitting by himself. He likes to hum to himself, look up at the lights and move his fingers in front of his eyes. Other people think this behaviour is strange, but I think it is fine because it seems to calm him down. He will not usually look at you – but I have taught him a few songs that we like to sing together, and he seems to like it when I tell him stories before bed. Mimi’s story: Teaching a routine in small steps 148 Participants’ guide, group sessions 1–9 I wanted Abel to learn how to do more things on his own like wash his hands. At first, we were having a difficult time getting him to do anything at all. I was just doing everything for him. Then I learned how to break each activity down into very small steps to help him understand what he needed to do. I taught him just one small step at a time and provided him with lots of help at first. I started by teaching him to dry his hands because it is an easy step and he likes the feeling of the towel on his hands. I still need to help with steps that are difficult. I give him lots of encouragement just by saying what he is doing, like “Abel, we are washing hands!” I think learning to do these small steps on his own makes us both feel proud of him. 149 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help With a lot of practice and encouragement, Abel is now able to do many of the steps to wash his hand by himself! I still need to help Abel to turn on the tap and put the soap in his hands. But now after a lot of practice, Abel can rub the soap in his hands, put it back in the tray, scrub his hands under the water until the soap is gone, and dry his hands on a towel. I still need to help to turn off the tap, but Abel is doing most of the work himself. With some help, he is learning to dress himself too. 150 Participants’ guide, group sessions 1–9 You can help your child to learn new skills for everyday life by helping them and practising with them every day. The skills for everyday life that we will talk about in this session are getting dressed and undressed and washing hands. You can use the strategies from this session to help your child learn new skills in many contexts: play skills, other skills in home routines and everyday life. Key message 1 Your child can learn new skills for everyday life by practising with your help 151 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help Which step should you teach first? Teach the very first step if your child is not yet doing any of the steps on their own. OR Teach the very last step if it is the simplest or most fun. OR If your child can already do some steps, teach the first step that the child cannot do on their own. For example, if the child can get their shirt ready and put their head in, but not put their arms in yet, teach the child to put one arm in as the next step. 1 5 3 2 4 Break the skill into small steps and teach your child one small step at a time Tip 1 For example, putting on a shirt has five steps: The first step The last step 152 Participants’ guide, group sessions 1–9 “Turn on water” “Hands in water” “Pick up soap” “Rub soap” “Put down soap” “Rub hands” “Rinse hands” “Turn off water” “Dry hands” Using pictures to teach small steps of a routine Example: Picture schedule for washing hands 153 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help These are the different levels of help you can give your child when you are teaching a small step of a bigger task. We focus on self-care skills for everyday life but you can also use these strategies to teach other skills, such as play skills and skills for other home routines. LEVEL 1: Show and say Show your child what to do and say the step in words your child can understand. If your child does not try it, say the step one more time to remind the child. LEVEL 2: *ive a little physical help to start or finish the action. In this example, the caregiver takes the child’s hand and gently helps him to start to pull the zipper from the bottom. Then the child finishes the step. LEVEL 3: Give a lot of physical help by gently taking the child’s hand and doing the whole action from start to finish. Giving more help The highest level of help Levels of help 154 Participants’ guide, group sessions 1–9 Let your child learn! Give the lowest level of help needed for your child to be successful Tip 2 Try to give the lowest level of help whenever possible: − If your child is successful, continue to use the lower level of help. − If your child is not successful, keep the higher level of support for a little longer. Show and say (lowest level of help) Show and say Wait for the child to try. Say again if the child does not try Praise the child for trying Give a little physical help - to get the action started Get the action started Let the child finish Praise the child for trying Give a lot of physical help - to help the child to do the whole action Help the child to do the whole action Praise the child for trying You can also use these levels of help when you are teaching your child new ways to play 155 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help Use language that your child can understand. Give similar instructions each time. Stay positive and praise your child every time she/he tries the step. Give clear and consistent instructions and praise your child for trying Tip 3 156 Participants’ guide, group sessions 1–9 To teach your child a big task or routine, you will focus on different small steps over time. Each time you practise, ask yourself: Is the step we are working on too hard? Is there a different step that would be better to teach first? Is the step we are working on too easy? Can my child already do this step with little or no help? If yes, then I can teach the next small step in the big task. $sk yourself can I teach a different step? Tip 4 Our goal was for the child to learn the first step. 1ow the child can do the first step, we need a new goal. The child needs help to get her head in the shirt so mother will give a reminder and say the step again. Our new goal is for the child to put the shirt over her head. The child needs more help, so mother adds a little physical help and gently starts to pull the shirt over her child’s head. 157 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help Continue to practise two home routines with your child. These could be the same routines you did before, or something different. When you do the routines, plan to spend at least 5 minutes with your child and notice and respond to your child’s communication. Choose one small step of a bigger task within one of the routines that you want your child to learn. Try to practise this task at least three times per week. Plan the level of help you will start with The three levels are 1) Show and say, 2) a little physical help and 3) a lot of physical help. My home practice plan Home practice activity 1. Target Routine (bigger task): 2. Small step that I will teach: 3. Level of help I will give (Circle): Show and say A little physical help A lot of physical help Home practice activity 158 Participants’ guide, group sessions 1–9 Remember to practise the tips from this session: Break the skill into small steps and teach your child one small step at a time. Let your child learn! Give the lowest level of help needed for your child to be successful. Give clear and consistent instructions and praise your child for trying. Ask yourself: can I teach a different step? Key messages Your child can learn new skills for everyday life by practising with your help. Tips 159 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help Try to answer these questions after the session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Instructions: Choose the best answer for each question from the options below. Afterward, check your answers and circle the correct option. Question 1 Mimi is trying to teach her grandson Abel how to wash his face with a cloth. She started by teaching him the first step: getting the cloth and bringing it to the sink. Now he can do that step on his own. Mimi turns on the tap because it is difficult for Abel to do and she gives him a little physical help to get the cloth wet. Abel does not like to have his face wiped with the cloth, so Mimi does that for him. Afterward, Mimi hangs up the cloth and they sing a song together, which Abel really likes. “Mimi would like to keep the activity fun and motivating for Abel. What would be the best step to teach him next? A. Get the cloth and bring it to the sink. B. Turn on the tap. C. Wet the cloth. D. Wipe his face with the cloth. E. Hang up the cloth to dry before they sing a song together. Question 2 Mimi decides to teach Abel the last step of the routine: hang up the cloth to dry. What level of help could she try first? A. Show and say. B. A little physical help. C. A lot of physical help. Questions to check your own learning 160 Participants’ guide, group sessions 1–9 These are the answers to the questions to check your own learning on the previous page. Check the answers only after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Answer to Question 1: E: Hang up the cloth to dry before they sing a song together. Explanation: This would be a good step for Mimi to choose next because it is simple and it will probably be a fun and motivating step for Abel. By learning to hang up the cloth he is able to finish the task on his own and then sing a song with his grandmother right afterwards, which he enjoys. A. Get the cloth and bring it to the sink – No, Abel can already do this step on his own, so Mimi does not need to work on it any longer. She should be consistent and should continue to have Abel do it on his own. She should try to remember not to do this step for him, even if she can do it faster than Abel does. B. Turn on the tap – This is the next step after Abel gets the cloth. However, it is a difficult step for Abel, so it is not the best one to work on next, even though it comes right after a step he can do on his own. C. Wet the cloth – Mimi could work on this step, but it comes in the middle of the task and it is followed by a step that Abel does not like (having his faced wiped with the cloth) so it is probably not the most fun or motivating step. D. Wipe his face with the cloth – No, Abel does not like this step, so it might be harder to teach him to do it on his own. It is probably best to teach him the easier steps first. Answers to questions 161 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help Answer to Question 2: A: Show and say Explanation: Mimi thinks that Abel will be able to do this simple step on his own, so she will use the lowest amount of help to start: Show and say. If Abel is successful in doing this step on his own, Mimi can continue to use this lower level of help. If Abel is not successful, she can try a higher level of help for a while longer. B. A little physical help and C. A lot of physical help No, Mimi thinks that Abel will be able to hang up the cloth on his own so it is best if she starts with a lower level of help and increases the level of help if needed. Her goal is for Abel to do the step with as little help as possible. 162 Participants’ guide, group sessions 1–9 Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 163 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help 1otes 164 Participants’ guide, group sessions 1–9 Date of next group session: In the next group session we will discuss child behaviour, positive behaviour, and skills. If you cannot come to the next session for whatever reason, you are still welcome to come to the following session. If you come to the following session 15 minutes early, we will help you review the things you have missed. 1ext steps 165 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated7 166 Participants’ guide, group sessions 1–9 Overview..........................................................................................................................167 Home practice review......................................................................................................168 What we will learn today..................................................................................................170 Personal goals.................................................................................................................171 Ling’s story: Understanding children’s behaviour and regulation ....................................172 What is behaviour?..........................................................................................................175 The behaviour thermometer ...........................................................................................176 Tip 1.........................................................................................................................177 Key message 1 ........................................................................................................178 Tip 2.........................................................................................................................180 Tip 3.........................................................................................................................181 Tip 4.........................................................................................................................182 Before, During and After Behaviour chart for Session 7..................................................184 Home practice activity .....................................................................................................185 Questions to check your own learning.............................................................................186 Answers to questions ......................................................................................................188 Services and resources for families.................................................................................189 Next steps........................................................................................................................191 Contents 167 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 168 Participants’ guide, group sessions 1–9 Home practice review Routine 1: In the past week we focused on breaking a routine into small steps and helping our child to learn one small step. Target small step: Level of help I gave (Circle): Show and say A little physical help A lot of physical help Success we had: Next time I can try: 169 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Routine 2: Success we had: Target small step: Level of help I gave (Circle): Show and say A little physical help A lot of physical help Next time I can try: 170 Participants’ guide, group sessions 1–9 How to help children to stay regulated (calm, cool and ready to learn). How to understand the messages children are trying to send us using challenging behaviour. Ways to try to prevent the challenging behaviour. What we will learn today 171 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Personal goals Want to see more (appropriate behaviour) Want to see less often (challenging behaviour) Routine 1: Routine 2: My target routines are: 1) 2) 172 Participants’ guide, group sessions 1–9 Ling’s story: Understanding children’s behaviour and regulation My name is Ling. I have a son, Wei, who was diagnosed with a delay when he was very young. We live with my husband, Jun and my mother, Lanfen. Wei is now 6 years old and I am glad to report that we have come very far from where we started. It is difficult to know how to teach your child to behave. Sometimes we think we need to be harsh so that the child will learn. But through the parenting course, I have learned about other, better ways to teach a child how to behave. I must admit that I lost my patience with my son all the time when he was a toddler. Mealtimes were a challenge. Wei turned our mealtimes into a game where he would get up from the table and run around. He would smile at me and laugh since, like many small children he thought the chase game was fun! Unfortunately, it was not fun for me or for the rest of our family. 173 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated I explained our challenges at mealtime to a nurse we saw at the clinic. She told me that she would check to make sure there was nothing medically wrong with Wei’s stomach and digestive system. We had tests done at the clinic and the doctor said everything was normal. The nurse explained that there are strategies I can use to help make our mealtimes better. She explained that, like many young children, Wei wants my attention – any kind of attention! Not only when I praise him, but also when I yell at him to come back to the table. These are both ways of giving him attention. I learned that when Wei is running and laughing very hard he is having difficulty in keeping his body “regulated”. I can help Wei by quietly giving his shoulders some pressure by pressing and squeezing with my hands. This helps Wei to stay regulated and to settle down and sit in his chair. 174 Participants’ guide, group sessions 1–9 I also learned that I need to set up our mealtime environment to help Wei stay in his chair. I was putting Wei’s chair at the end of the table and it was very easy for him to get up. Now, I sit at the end of the table and Wei sits across the corner of the table from me in his chair against the wall. I made a smaller space so it is more difficult for Wei to jump out of his chair. I also learned to give Wei lots of attention and praise for sitting at the table and eating his meal. The moment he sat in his chair I would praise him and give him lots of attention “Wei, you are sitting so nicely!” 175 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated 1) Skills The “good behaviour” that you want to see more of 2) Challenging behaviour The behaviour you want to stop or see less of What is behaviour? Behaviour includes everything we do! 176 Participants’ guide, group sessions 1–9 Hot/red Very upset, angry or overexcited. Needing help to calm down. Warm/yellow Showing first signs of frustration, distress, upset. Cool/green Calm, alert and ready to learn. My child is cool/green when: My child is warm/yellow when: My child is hot/red when: The behaviour thermometer What did you notice about your child’s behaviour this week? 177 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Tip 1 Respond to skills and appropriate behaviour with praise and encouragement Praise can help your child stay regulated and engaged in your activity. Praise rewards the child and makes the behaviour more likely to happen again. Notice when your child is “being good” (behaving well) or doing something well. Respond with attention, smiles and kind words. Praise and encourage your child for trying difficult tasks (e.g. by saying “You are trying!” or “You are helping!”) 178 Participants’ guide, group sessions 1–9 Key message 1 We need to understand the reason for a child’s challenging behaviour to help stop it or make it happen less often. Behaviour can help children get access to something they want. Behaviour can help a child get attention from someone. Children can communicate by using challenging behaviour to get access or attention, to avoid something or to get a sensation Behaviour happens for a reason, although sometimes the reason for the behaviour is difficult to understand. 179 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Behaviour can help a child stop or avoid something they do not like. Behaviour can help a child get a sensation (or a feeling). It is important to remember that some behaviour happens for physical or medical reasons that the child cannot control. Children should never be punished for behaviours they cannot control, like wetting themselves in their sleep. Key Message 1, continued 180 Participants’ guide, group sessions 1–9 Think about what happened right before the behaviour and ask yourself: What was my child doing when I approached? Is this type of situation especially difficult for me or my child? (For instance, it is very difficult for my child to put her favourite cars away, or we were going on an outing that my child does not enjoy.) What was my child’s behaviour like when I approached? Cool, warm, hot? Was my child trying to communicate something to me (e.g. how they were feeling, or what they wanted or needed) through the challenging behaviour? Did my child understand my instructions? Look and listen for signals before the challenging behaviour It is easier for children to come back to “green/cool” when they are showing only the first signs of being upset. Tip 2 181 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated 1) Set up the environment: ─ Reduce clutter by taking away extra objects. ─ Add structure (e.g. a table and chair or a place to sit with the child’s back against a wall). 2) Give warnings before changing activities: ─ Tell your child several minutes in advance of changing activities. ─ Say how many minutes are left and then count down the last few seconds. ─ Give your child a clear instruction and help your child to follow it when the time is up. ─ You can also use a timer so your child can see how much time is left. ─ In the next session we will also talk about how you can use a picture schedule to help your child to know what is coming next. Setting up the environment and giving warnings before you change activities will help your child to stay calm and cool. Arrange your environment and give warnings before changing activities to help your child stay cool Reduce clutter and add structure (e.g. a table and chair). Give warnings before changing activities. Tip 3 182 Participants’ guide, group sessions 1–9 If your child has a “meltdown” or “tantrum”, stay calm and wait for the child to calm down. Then think about the reason for the behaviour. Tip 4 Follow these steps when the child is showing severe hot or red behaviour: 1) Stay calm to help your child return to calm ─ Model being calm. Try to remain quiet and avoid telling your child to “stop it”, “be quiet” or “calm down”. 2) Give your child space but stay nearby ─ If you are out and about, ask others to move away to give your child space. ─ If you are at home, if possible, bring your child to a “safe spot” in your home. 3) Protect your child and others ─ While in a “meltdown” children could injure themselves or others because of the state of distress they are in. ─ Protect your child and others around them if needed. For example, move the child if she/he is near something dangerous, like a hot stove or a roadway. If other children are frightened, comfort them, or ask another adult to help. 4) Do not reward the behaviour ─ Avoid rewarding the hot or red behaviour with extra attention or by trying to calm the child with a treat. Give attention when the child has calmed down or stopped the behaviour. 5) Offer a choice of a calming routine ─ ing nk 6) Then, when the meltdown is over, try to understand the behaviour ─ Once the child has calmed down, think about what happened before the behaviour. Is there a trigger that could be avoided, such as too much noise or a difficult transition from a favourite activity to an activity the child does not like? ─ derstand what message the child was sending with this behaviour. 183 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Tip 4, continued Stay calm to help your child return to calm. Give your child space but stay nearby. Avoid rewarding the behaviour with extra attention or trying to calm the child with a treat. Give attention when the child has calmed down. Once the child has calmed down, think about what happened before the behaviour. Try to understand what message the child was sending. 184 Participants’ guide, group sessions 1–9 Before During (the behaviour) After Reason for behaviour How to reduce the behaviour What happened immediately before the behaviour? How did the child behave? What happened immediately after the behaviour? What was the reason for the behaviour? What could you do to prevent the behaviour? • Did you ask your child to do something? • Was there a change in activities? • Was a favourite toy or item not available? • Crying and lying on the floor? • Refusing to collaborate with an important task? • Screaming “no”? • Did you give attention (positive or negative)? • Did you give your child access to something? • Did you stop the activity? • To get access to something • To get attention • To avoid or stop something • To get a sensation • Provide praise and encouragement • Set up the environment by reducing clutter and adding structure • Give clear and consistent instructions • Give warnings before changing activities • Use countdowns or timers Before, During and After Behaviour chart for Session 7 185 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Choose 2 home routines that you will do with your child or involve your child in. These could be the same routines as you did before, or something different. Choose something you will try to do every day. When you do the routine, plan to spend at least 5 minutes focusing on noticing and responding to your child’s communication and: 1) Look and listen for challenging behaviours and their signals in your routines. Think about what happens before the challenging behaviour. Use your “Before, During and After Behaviour” chart as a reminder. 2) Choose 1 skill from the “want to see more” list (see “Personal goals” on page 7) Plan to notice when your child is doing this behaviour each day. Make a plan for how to praise and reward your child with attention, smiles and kind words. 3) Look and listen for a challenging transition Try one strategy that you learned today. Home practice activity Remember to practice the tips from this session: Key messages Children can communicate by using challenging behaviour to get access or attention, to avoid something or to get a sensation. 1. Respond to skills and appropriate behaviour with praise and encouragement. 2. Look and listen for signals before the challenging behaviour. 3. Arrange your environment and give warnings before changing activities to help your child stay cool. 4. If your child has a “meltdown” or “tantrum”, stay calm and wait for the child to calm down. Then think about the reason for the behaviour. Tips 186 Participants’ guide, group sessions 1–9 Try to answer these questions after the session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Question 1 Instructions: Match the behaviour on the left with the reason for the behaviour on the right by drawing a line that connects the two. Afterwards, check your answers on the following pages. A. When Tyree is playing outside and his mother tries to bring him inside for bedtime, he says “No, no, no!” and falls to the ground. To get access to something. B. Jacob likes to stare at lights and sometimes he wiggles his fingers in front of his eyes. When he is excited, sometimes he flaps his arms like wings. To get attention. C. When her father is talking on the telephone, Anna starts yelling and throwing her toys onto the floor. To avoid or delay something. D. When Saanvi and her mother walk by a store that sells sweets, Saanvi whines and tries to pull her mother towards the store. To get a sensation. Questions to check your own learning 187 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Instructions: Choose the best answer for each question from the options below. Afterward, check your answers and circle the correct option. Question 2 Anne wants to make it easier for Tyree to stay calm and cool when they are getting ready to leave the house in the morning. What should she do? A. Say “Good try!” when he tries to dress himself and puts his shirt on backwards. B. Tell him that he can play for two more minutes and then it will be time to put on his shoes. C. Try to act and speak calmly when she talks to him. D. All of the above (A, B and C). 188 Participants’ guide, group sessions 1–9 These are the answers to the questions to check your own learning on the previous pages. Only check the answers after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Question 1: Answers and explanation: A. To avoid or delay something When Tyree refuses to go inside to bed and falls on the ground, he is delaying his bedtime. Refusing to go inside may help him stay outside longer. This behaviour also gives him attention from his mother. B. To get a sensation Jacob gets a sensation from his vision when he stares at the lights and wiggles his fingers in front of his eyes. He gets the sensation of movement when he flaps his arms. These sensations help him feel calm. C. To get attention When Anna makes a noise when her father is on the telephone, he comes over to tell her to be quiet. This gives her attention. Even negative attention can be a reward for a child. D. To get access to something Saanvi wants her mother to buy her sweets. Sometimes when she whines extra loudly, her mother gives in and buys her sweets to keep her quiet. Now every time they walk by the store, Saanvi whines loudly. Answer to Question 2: D: All of the above (A, B and C) Explanation: Praising children for good behaviour, giving two minutes advanced notice before changing activities and remaining calm yourself are all good ways to help children stay calm and cool. Answers to questions 189 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 190 Participants’ guide, group sessions 1–9 Notes: 191 Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Date of next group session: In the next group session, we will discuss child behaviour and strategies to reduce challenging behaviour. If you cannot come to the next session for whatever reason, you are still welcome to come to the following session. If you come to the following session 15 minutes early, we will help you to review the things you have missed. Next steps 192 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour8 193 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Overview..........................................................................................................................194 Home practice review ......................................................................................................195 What we will learn today ..................................................................................................196 Personal goals .................................................................................................................197 The behaviour thermometer ............................................................................................198 Tip 1 .........................................................................................................................199 Activity or day schedules show your child many steps at a time ....................................200 Four goals for responding to challenging behaviour .......................................................201 Maya’s story ....................................................................................................................203 Luc’s story .......................................................................................................................205 Key message 1 ........................................................................................................206 Challenging behaviour to get access to something .........................................................207 How to respond to challenging behaviour that aims to get access to something ............208 Tip 2 .........................................................................................................................209 Challenging behaviour that seeks attention ...................................................................211 How to respond to challenging behaviour that seeks attention .....................................212 Tip 3 .........................................................................................................................213 Challenging behaviour to stop or avoid something .........................................................214 How to respond to challenging behaviour to avoid something ........................................215 Tip 4 .........................................................................................................................216 Challenging behaviour to get access to a sensation .......................................................217 How to respond to challenging behaviour to get a sensation ..........................................218 Tip 5 .........................................................................................................................219 Before, During and After Behaviour chart for Session 8 ..................................................220 Home practice activity .....................................................................................................221 Questions to check your own learning.............................................................................223 Answers to questions ......................................................................................................225 Services and resources for families.................................................................................227 Next steps........................................................................................................................229 Contents 194 Participants’ guide, group sessions 1–9 Overview Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions 195 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Our target challenging behaviour was: To reduce/stop the behaviour I tried to: Our target routines were: 1) 2) I think the behaviour happened because: Home practice review 196 Participants’ guide, group sessions 1–9 More about how to manage challenging behaviour. How to identify challenging behaviours and help your child to decrease these behaviours. What we will learn today 197 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Personal goals The two target routines I plan to do with my child this week are: Today we will plan how to respond to these challenging behaviours. 1) 2) Want to see more (appropriate behaviour) Want to see less often (challenging behaviour) Routine 1: Routine 2: 198 Participants’ guide, group sessions 1–9 The behaviour thermometer What did you notice about your child’s behaviour this week? Hot/ red Very upset, angry or overexcited. Needing help to calm down. Warm/yellow Showing first signs of frustration, distress, upset. Cool/ green Calm, alert and ready to learn. My child is cool/green when: My child is warm/yellow when: My child is hot/red when: 199 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Use picture schedules to help your child to understand activities and stay calm You can show the two pictures to the child and say, “First we wash our face and hands, and then we put on clothes.” Pictures schedules help to warn your child that a change is coming. This can lower anxiety and stress about what will happen next. Tip 1 First–then schedules show your child what is happening now and what will happen next. 200 Participants’ guide, group sessions 1–9 Activity or day schedules show your child many steps at a time This after-school schedule has a picture for each step the child will do once she/he comes home: Take off shoes Have something to eat Pick up brother Play 201 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Four goals for responding to challenging behaviour Reason for the behaviour goal for responding To get access to something Help the child to use communication skills to ask (by using a gesture, sign, picture, or saying a word) OR – if you do not wish to provide the item – be consistent and do not give the item when there is challenging behaviour. Give no attention or response for challenging behaviour (ignore the behaviour) … ... AND reward appropriate behaviour and skills with praise and attention. To get attention 202 Participants’ guide, group sessions 1–9 REASON FOR THE BEHAVIOUR GOAL FOR RESPONDING To stop or avoid something Set clear, consistent and appropriate expectations and help your child to understand that challenging behaviour will not stop the activity. Provide a safe and appropriate way of getting the sensation ... ... AND help your child to communicate to get the sensation she/he wants. To get a sensation 203 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Maya’s story Maya’s mother has been working on a tooth-brushing routine every night. Maya does not like brushing her teeth. Her mother reminds her that it is time to brush her teeth before she goes to bed. Maya ignores her mother’s reminder and continues to play around with her brother. Look and listen for: 1) What happens before the behaviour. 2) The challenging behaviour. 3) What happens after the behaviour. What is the message the child is sending with the challenging behaviour? Notice how the caregiver responds. 204 Participants’ guide, group sessions 1–9 Maya’s mother waits for a couple of minutes and then asks Maya again to brush her teeth. Maya whines to have a few more minutes to play before bed. Sometimes Maya’s mother lets her have more time to avoid the battle over brushing her teeth. Sometimes she tells her “No” and asks her again to brush her teeth. When she does this, Maya sometimes cries, screams and flops to the floor. Sometimes Maya’s mother gives up and does not make her brush her teeth. 205 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Luc’s story Louis-Philippe tries to continue the call but eventually Luc’s running and yelling are so loud that Louis-Philippe tells his son loudly to stop or tries to get Luc to sit quietly with him while still on the telephone. Louis-Philippe has a job that requires him to make a lot of telephone calls. He tries to make his calls while his son Luc is at school but calls still need to be made when Luc is at home. When Louis-Philippe answers the telephone, Luc begins to yell for his dad loudly “Dad, dad! Look at this! Dad, dad!” and runs around the house. Look and listen for: 1) What happens before the behaviour. 2) The challenging behaviour. 3) What happens after the behaviour. What is the message the child is sending with the challenging behaviour? Notice how the caregiver responds. 206 Participants’ guide, group sessions 1–9 Find out the reason for your child’s challenging behaviour and decide how to respond based on that reason (to get access or attention, to avoid or to get a sensation) Avoid or stop something Think about what happened before, during and after the behaviour to find out the reason for the behaviour There are different things you can do to decrease or stop these challenging behaviours, depending on the reason for the behaviour Get attentionGet access Get a sensation Key message 1 There are four reasons for challenging behaviour: 207 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Example of an incorrect response that will increase challenging behaviour Why should we respond in a different way? Giving children what they want when they scream and cry, without teaching them a new way to request, will not help them to learn to use words and gestures to communicate. Behaviour can help children get access to something they want Challenging behaviour to get access to something 208 Participants’ guide, group sessions 1–9 When you want the child to have the item, help the child use communication skills (a gesture, sign, picture, or saying a word) When you do not wish to give the item, do not give in. Be consistent, do not give the child the item while the child is showing challenging behaviour. How to respond to challenging behaviour that aims to get access to something 209 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Respond to challenging behaviour that aims to get access by teaching your child to use communication skills 1 2 Tip 2 Respond to challenging behaviour that aims to get access by teaching your child to use communication skills: – words – gestures – sign language – pointing to a picture of the item. Show and say – demonstrate words and gestures your child can use to communicate. Work on communication strategies each day when your child is cool, calm and ready to learn. This way you can help your child to build the skills she/he needs to replace the challenging behaviour. She notices his behaviour to get access (crying and reaching) and responds by using show and say – she demonstrates words (“Want snack!”) and a gesture (pointing) he can use to request. Then she waits for a moment to give him room to try these communication skills. 210 Participants’ guide, group sessions 1–9 Tip 2, continued 3 4 He doesn’t try the new skills this time, but goes back to the same behaviour to get access (crying and reaching). She responds to his communication (crying and reaching) by giving him the snack right away. She also repeats the words he can use to request (“Want snack!”). She doesn’t need to wait for him to try the words and gesture before she gives the snack. After she works on communication skills each day and responds to his behaviour many, many times with words and gestures, he makes a sound and reaches out his hand to request! She is very excited to see this and responds by giving him the snack right away and saying the words he can use to request (“Want snack!”) Much later 211 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Challenging behaviour that seeks attention Behaviour can help a child get attention from someone. Attention can be positive (looking at the child, talking to the child or engaging in the activity) or negative (scolding, yelling, physically moving the child). Responding to challenging behaviour by giving attention to the child will make it more likely to happen again. 212 Participants’ guide, group sessions 1–9 How to respond to challenging behaviour that seeks attention Ignore: Do not look at the child or talk to the child while you are waiting for the challenging behaviour to stop. When the challenging behaviour stops, praise the child right away, even for something very small, such as sitting and being quiet for a few seconds. 213 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Ignore challenging behaviour that is seeking attention if it is safe and okay to do so Remember that when you begin to ignore behaviour to get attention, it will usually get worse before it gets better. This is because your child will usually try harder to get you to notice her/him. When the challenging behaviour stops, praise your child right away, even for something very small, such as sitting and being quiet for a few seconds. Do not look at the child, talk to the child or shout while you are waiting for the challenging behaviour to stop (this would reward the child with attention). Tip 3 Ask yourself: Could the behaviour hurt my child or another person? Is my child scared, hurt or sick (i.e. in need of my attention)? If your answer to both questions is “No”, you can ignore the behaviour. 214 Participants’ guide, group sessions 1–9 Challenging behaviour to stop or avoid something Behaviour can help a child stop or avoid something that she/he does not like. 215 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour How to respond to challenging behaviour to avoid something If the routine is challenging for your child, try to: make the routine easier for your child; offer help; use picture schedules; use countdowns or timers. If your child can do the activity, be clear, kind and firm. Help your child to understand that challenging behaviour will not stop the activity. 216 Participants’ guide, group sessions 1–9 Set clear, consistent and appropriate expectations to reduce challenging behaviour that aims to avoid or stop a routine 1 3 2 4 Tip 4 “Clear” – Use words your child can understand. “Consistent” – Expect the same thing from your child each time and increase your expectations slowly over time. “Appropriate” – Choose activities and routines at the right level for your child: – If the activity is too difficult, make it easier or more fun for your child, offering help, praising, setting up the space, singing or finding an easier time to do the activity. – If the activity is too easy, make it more interesting by varying the materials or teaching new steps. 217 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Challenging behaviour to get access to a sensation Behaviour can help a child get sensation (a feeling) A child tries to touch strangers’ clothing because the child likes the feeling of fabric. A child chews on things that are dirty or unsafe, such as items from the ground. 218 Participants’ guide, group sessions 1–9 Provide the child with a piece of fabric they can touch instead. Teach the child to ask for the piece of fabric using words or gestures. Create a necklace that the child can chew on by putting some flexible plastic tubing on a string. Teach the child to chew on the necklace instead of dirty or unsafe things. For a child who chews on things that are dirty or unsafe, such as items from the ground: How to respond to challenging behaviour to get a sensation Choose a more appropriate way to give the child the sensation. For a child who tries to touch strangers’ clothing because the child likes the feeling of fabric: 219 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour A child touches a stranger’s clothing because the child likes to touch fabric. Give the child a piece of fabric to touch instead and teach the child to ask for it using words or gestures. Teach a safe and appropriate behaviour to replace sensation-seeking challenging behaviour. Tip 5 Ask yourself: Does this behaviour put my child at risk? Does this behaviour disrupt my child’s engagement and learning? If not, think about focusing first on another challenging behaviour. Teach a safe and appropriate behaviour to give access to the same sensation. This behaviour will replace the current challenging behaviour. Teach your child to ask to get the sensation they want. 220 Participants’ guide, group sessions 1–9 Before, During and After Behaviour chart for Session 8 Before During (the behaviour) After Reason for behaviour How to reduce the behaviour What happened immediately before the behaviour? How did the child behave? What happened immediately after the behaviour? What was the reason for the behaviour? What could you do to prevent the behaviour? How should you respond based on the reason for the behaviour? Did you ask your child to do something? Was there a change in activities? Was a favourite toy or item not available? Crying and lying on the floor? Refusing to collaborate with an important task? Screaming “no”? Did you give attention (positive or negative)? Did you give your child access to something? Did you stop the activity? To get access to something To get attention To avoid or stop something To get a sensation Teach words and gestures for requesting. Ignore behaviour if it is safe and OK to do so. Set clear, consistent and appropriate expectations. Teach a new way to get a sensation. 221 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Choose 2 everyday activities (home routines) that you will do with your child or involve your child in. These could be the same activities you did before, or something different. Choose something you do each day. When you do the activity, plan to spend at least 5 minutes with your child and notice and respond to your child’s communication. Look and listed for challenging behaviours and their signals. Think about what happens before, during and after the challenging behaviour. Use the plan you made to respond to the challenging behaviour. The target challenging behaviours are: Activity 1 Behaviour: Reason for behaviour: Plan to respond: Activity 2 Behaviour: Reason for behaviour: Plan to respond: Home practice activity 222 Participants’ guide, group sessions 1–9 Remember to practise the tips from this session: Key messages Find out the reason for your child’s challenging behaviour and decide how to respond based on that reason (to get access or attention, to avoid or to get a sensation). 1. Use picture schedules to help your child understand activities and stay calm. 2. Respond to challenging behaviour that aims to get access by teaching your child to use communication skills. 3. Ignore challenging behaviour that is seeking attention if it is safe and okay to do so. 4. Set clear, consistent and appropriate expectations to reduce challenging behaviour that aims to avoid or stop a routine. 5. Teach a safe and appropriate behaviour to replace sensation- seeking challenging behaviour. Tips 223 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Try to answer these questions after the session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Question 1 Instructions: Match the behaviour on the left with the goal for your response to the behaviour on the right by drawing a line that connects the two. Some behaviours may have more than one goal. Afterward, check your answers on the following pages. A. When Tyree is playing outside and his mother tries to bring him inside for bedtime, he says “No, no, no!” and falls to the ground. Do not give the item when there is challenging behaviour. B. Jacob likes to stare at lights and sometimes he wiggles his fingers in front of his eyes. When he is excited, sometimes he flaps his arms like wings. Give no attention or response (ignore the behaviour) then reward appropriate behaviour with praise and attention. C. When her father is talking on the telephone, Anna starts yelling and throwing her toys onto the floor. Set clear expectations and help the child to understand that challenging behaviour will not delay the activity. D. When Saanvi and her mother walk by a store that sells sweets, Saanvi whines and tries to pull her mother toward the store. Show the child a better way to get the sensation, but if the behaviour does not disrupt engagement and learning, think about focusing on another challenging behaviour first. Questions to check your own learning 224 Participants’ guide, group sessions 1–9 Instructions: Choose the best answer for each question from the options below. Afterward, check your answers and circle the correct option. Question 2 Maya’s mother wants to make it easier for Maya to cooperate when she is braiding Maya’s hair. What should she do when she is braiding and Maya starts whining? A. Make sure that she is being gentle and not hurting Maya. B. Sing a song while she continues to braid. C. Count down the number of seconds until the activity is finished. D. Plan to braid one side and then take a break before braiding the other side, rather than taking a break when Maya starts whining. E. All of the above (A, B, C and D) 225 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour These are the answers to the questions to check your own learning on the previous page. Only check the answers after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Question 1: Answers and explanation: A. Set clear expectations and help the child understand that challenging behaviour will not delay the activity. When Tyree refuses to go inside to bed and falls on the ground, he is delaying his bedtime. His mother can set clear expectations by showing him a “first-then” card, and say “first we play outside, then we get ready for bed”. She can also count down how much time Tyree has left to play. She should try not to let Tyree stay outside longer when he is showing challenging behaviour. B. Show the child a better way to get the sensation, but if the behaviour does not disrupt engagement and learning, think about focusing first on another challenging behaviour. Jacob gets a sensation from his vision when he stares at the lights and wiggles his fingers in front of his eyes. He gets the sensation of movement when he flaps his arms. These sensations help him feel calm. If these behaviours do not get in the way of him interacting with other people and learning, it might be best to focus on other challenging behaviours first. C. Give no attention or response (ignore the behaviour) then reward appropriate behaviour with praise and attention. If Anna’s father comes over to tell Anna to be quiet, this gives her attention and even negative attention can be a reward for a child. It would be best if he did not look at Anna or talk to her while she is showing challenging behaviour. Then as soon as she is quiet, he should go to her and tell her that she is doing a good job being quiet. Answers to questions 226 Participants’ guide, group sessions 1–9 D. Do not give the item when there is challenging behaviour. Give no attention or response (ignore the behaviour), then reward appropriate behaviour with praise and attention. Saanvi wants her mother to buy her sweets and every time they walk by the store, Saanvi whines loudly. Sannvi’s mother should not give Saanvi sweets when she is whining. She can ignore Saanvi’s whining by not looking or talking to Saanvi while she is whining. Then, as soon as Saanvi is quiet, her mother should praise her with kind words: “You’re calm now!” Answer to Question 2: E: All of the above (A, B, C and D) Explanation: Maya’s mother could make it easier for Maya to cooperate with braiding by singing, being gentle and using a countdown or timer. If braiding is a long activity, she can plan to take a break after finishing one side. Maya’s mother should avoid stopping the activity when Maya is whining. If she stops braiding when Maya is whining, it will make it more likely that Maya will whine in future. She could also make it easier for Maya by using a picture schedule to show Maya what will happen after braiding is finished. 227 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 228 Participants’ guide, group sessions 1–9 Notes: 229 Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Date of next group session: In the next group session we will learn about continuing to make progress with your children and how to care for ourselves. If you cannot come to the next session for whatever reason, you are still welcome to come to the following session. If you come to the following session 15 minutes early, we will help you to review the things you have missed. Next steps 230 Session 9: Problem-solving and self-care9 231 Session 9: Problem-solving and self-care Overview..........................................................................................................................232 Home practice review......................................................................................................233 What we will learn today..................................................................................................235 Review of target skills......................................................................................................236 Planning your child’s next communication goals .............................................................238 Key message 1 ........................................................................................................239 Tip 1.........................................................................................................................240 Tip 2.........................................................................................................................241 Rosa’s story Part 1: Learning to look after my health and well-being..............................242 Key message 2 ........................................................................................................246 Rosa’s story Part 2: Problem-solving ..............................................................................247 Key message 3 ........................................................................................................252 Home practice activity .....................................................................................................253 Questions to check your own learning.............................................................................255 Answers to questions ......................................................................................................257 Services and resources for families.................................................................................259 Next steps .......................................................................................................................261 Annex: Summary of tips and key messages ...................................................................262 Contents 232 Participants’ guide, group sessions 1–9 Date, time, location Home visit 1 Call to check in Session 1 Introduction – Getting children engaged Call to check in Session 2 Keeping children engaged Call to check in Session 3 Helping children to share engagement in play and home routines Text message reminder about next session Session 4 Understanding communication Text message reminder about next session Session 5 Promoting communication Home visit 2 (between sessions 5 and 6) Session 6 Teaching new skills in small steps and levels of help Text message reminder about next session Session 7 Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Call to check in Session 8 Teaching alternatives to challenging behaviour Text message reminder about next session Session 9 Problem-solving and self-care Home visit 3 Additional sessions Overview 233 Session 9: Problem-solving and self-care Home practice review This past week you practised strategies to reduce or stop challenging behaviour in your target routines. Target routine 1: Target challenging behaviour: Reason for the behaviour (Circle): To get access to something To get attention To stop or avoid something To get a sensation Tip that worked well: Next time I can try 234 Participants’ guide, group sessions 1–9 Target routine 2: Target challenging behaviour: Reason for the behaviour (Circle): To get access to something To get attention To stop or avoid something To get a sensation Tip that worked well: Next time I can try 235 Session 9: Problem-solving and self-care How to continue practising skills and goal-setting; About caregiver stress and self-care; How to find solutions to problems that may come up. What we will learn today 236 Participants’ guide, group sessions 1–9 Review of target skills 1) My child’s current communication target skill is: Do I need to change my target? YES NO My new communication target skill is: 2) Our target play and home routines are: 1. 2. Other play and home routines I will work on next are: 1. 2. 3. 3) My child’s target challenging behaviours are: 237 Session 9: Problem-solving and self-care 4) Our big task is: 1. The small step we are working on is: The next small step we will work on is: 2. The small step we are working on is: The next small step we will work on is: 5) One thing I will do to improve my own well-being 238 Participants’ guide, group sessions 1–9 Planning your child’s next communication goals This chart can help you to decide your child’s next communication goals. 1) Find the description of how your child is communicating to request and to share things now. 2) Put a circle around the step that follows where your child is now – this will be your child’s next communication goal. Example: If your child is not yet requesting, her/his next communication goal is to use eye contact to request. Requesting Sharing Child is not yet requesting Child is not yet sharing Child uses eye contact to request Child uses eye contact to share Child uses gestures: reaches to request, gives to request, points to request Child uses gestures: shows to share, points to share, gives to share Child uses a single word to request Child uses a single word to share Child uses 2 words together to request Child uses 2 words together to share Child uses 3 or more words together to request Child uses 3 or more words together to share Child combines many words, gestures and eye contact to request Child combines many words, gestures and eye contact to share 239 Session 9: Problem-solving and self-care Key message 1 Notice which strategies are working well for you and your child, and plan to keep practising Remind yourself: what is the next step after we master this skill? Is it: ─ the next target communication skill? ─ the next small step in the routine? ─ the next target challenging behaviour? ─ the next target routine? Continue to set goals for yourself and your child and review your progress 240 Participants’ guide, group sessions 1–9 Tip 1 Show: Build with the same blocks in a different way. Say: Describe at the child’s level Show: Build a farm or zoo out of blocks and put animals inside. Say: Describe at the child’s level Show: Pull zipper up. Say: Describe at the child’s level. Praise the child for trying. Play routine Home routine Notice when your routine needs a new step to continue. Show and say to demonstrate the step and describe it. Expand your routine: use Show and say to add new steps 241 Session 9: Problem-solving and self-care Tip 2 If your child can wash her/his hands on their own, the next small step could be to sit at the table for snack time (link washing hands and snack routines). If your child can brush her/his teeth on their own, the next small step could be to put on pants (link brushing teeth and getting dressed routines). As adults, we all do many routines each day. You can help children to learn to be more independent when they can do two or more routines on their own. When your child can do a home routine on her/his own, you can link two routines together. For example: Link two routines together to expand a routine that the child can do 242 Participants’ guide, group sessions 1–9 Rosa’s story Part 1: Learning to look after my health and well-being Rosa lives with her daughter, Lucia, and her 4-year-old son Andrea. Andrea has a developmental delay and he often becomes very upset and screams. It has been getting more and more stressful for Rosa as her son grows older. 243 Session 9: Problem-solving and self-care Sometimes Rosa tells herself “I must not be doing a good job”. Sometimes she thinks “What is the use of continuing to practise the strategies I learned in the course? His behaviour is getting worse anyway.” Over time, Rosa started to feel tired and irritable. She found it difficult to sleep at night and sometimes she cried. She had bad headaches most days and she did not feel like eating. One day Rosa saw her friend, Francesca, in the market. Francesca wanted to talk but Rosa said she had to go home instead. Rosa thought to herself, “I should not be wasting my time chatting, I should really be doing chores”. 244 Participants’ guide, group sessions 1–9 When Rosa took Andrea to his next appointment, she began to cry in front of the nurse. Rosa did not want anyone to know that she was having difficulty and she felt very embarrassed. The nurse asked her what was wrong and Rosa explained everything. The nurse said she was glad that Rosa told her about her difficulties. She explained that it is common for caregivers of children with developmental difficulties to have a lot of stress. She also said that there are many reasons why Andrea’s behaviour might be getting worse and that this does not mean that Rosa should stop trying the strategies she knows. The nurse explained that some stress is normal, but when we feel a lot of stress, or we have stress over a long period of time, it can have a big impact on everything in our lives – including our emotions, our relationships, our health and our ability to do things. 245 Session 9: Problem-solving and self-care The nurse explained that it is important for Rosa to take care of herself. In order to be able to do her best with Andrea, Rosa needs to look after herself as well. The nurse explained that some caregivers find that it is difficult to accept the difficulties with their child, and they can feel like they are constantly struggling with how things are. The nurse said that, while it is not easy to do, it can be helpful if Rosa can: 1) try to acknowledge that the situation is very difficult, 2) accept that Andrea has these difficulties, 3) practise being gentle and forgiving with herself and Andrea, while 4) still focusing on what she can do to help him. Giving herself permission to take a break, and not always trying to fix everything at all times, is also important. Acceptance does not mean that you like the situation. It just means that you acknowledge what is happening and you focus your efforts on what you can do to look after yourself and your child. Speaking to the nurse really helped Rosa feel better about her emotions and thoughts. She also realized that she did not need to be so hard on herself. The nurse makes another appointment with Rosa so that they can meet again and talk. 246 Participants’ guide, group sessions 1–9 Key message 2 Make your well-being a priority! Make sure you are well so that you can support your child Take care of yourself the best way you can by trying to eat well, getting enough sleep and taking good care of your health. Do activities that are important to you and activities that you enjoy. Reach out to others and stay connected. Care for yourself to help you and your child 247 Session 9: Problem-solving and self-care Rosa’s story Part 2: Problem-solving Before Rosa left the clinic, the nurse asked her to do one small thing to improve her well-being. At first, Rosa was not sure, but the nurse said it would help her and might also help Andrea’s behaviour. The nurse asked Rosa to choose something that was meaningful (important) to her and make a clear plan, so Rosa decided to call her friend Francesca that day. Rosa spoke with Francesca and it made her feel better. She even told Francesca about the difficulties she was having with Andrea and Francesca was very encouraging. 248 Participants’ guide, group sessions 1–9 The nurse said they would do some problem solving together because it can help people worry less about their problems. She asked Rosa to think of one problem to work on today that is happening now and involves something that Rosa has control over. She explained that it will not be helpful to choose a problem like “my mother’s health might get worse” because this is something that might happen but it’s not happening now. Also, her mother’s health is not something that Rosa has much control over. Rosa explained that she wants to visit Francesca but she does not know who will look after Andrea and Lucia. The nurse explained that they would first think of all the possible solutions to the problem they could without judging them. 249 Session 9: Problem-solving and self-care Rosa suggested these possible solutions: Ask my mother-in-law to come to our home to watch Andrea and Lucia while I go to visit Francesca. Bring Andrea and Lucia to my mother-in-law’s home so she can watch them while I am with Francesca. Ask Francesca to come to my home for the visit (and Andrea and Lucia can stay with me at home). The nurse asked Rosa if she could think of any more options and Rosa added to the list Ask Maria (from the caregiver training course). Maria has a son who is around the same age as Andrea. Maria and Rosa had talked about the possibility of minding each other’s children so that the other could take a break. 250 Participants’ guide, group sessions 1–9 Once the list was complete, the nurse asked Rosa to think about what solutions would be less suitable. Rosa said that her mother-in-law is very busy. The nurse encouraged Rosa to think about the two options that remained on the list and the advantages and disadvantages of each. Here are her ideas: 251 Session 9: Problem-solving and self-care Ask Francesca to come to my home for the visit (and Andrea and Lucia can stay with me at home) Pros Cons – I do not have to take the time to travel to visit Francesca – Francesca will need to travel to my home – I enjoy the walk to Francesca’s home –I will not have a break from Andrea Ask Maria to mind Andrea and Lucia Pros Cons – Maria knows what to do if Andrea has a tantrum – I would have to mind Luca another time – Andrea and Lucia could be around Maria’s son, Luca – I am nervous to ask Maria because I have not seen her since the end of the course When the nurse asked Rosa to choose the solution she thought was best, she chose “Ask Maria to mind Andrea and Lucia”. The nurse then asked Rosa to make an action plan by stating exactly what she needed to do to make that solution happen. Rosa decided that she would call Maria that afternoon to ask if she could mind Andrea and Lucia. Rosa starts to see that making a plan can help her to worry less and take better care of herself and her family. Rosa goes back to see the nurse and slowly starts to feel better. 252 Participants’ guide, group sessions 1–9 Key message 3 Follow these steps to find solutions to a problem that is real, is happening now and that you have some control over: You can find solutions to problems by problem-solving 1. Think of as many possible solutions as you can. 2. Eliminate solutions that are not suitable. 3. Think of the advantages and disadvantages of the remaining solutions to help you decide which options are the best. 4. Pick at least one solution and make an action plan that is very clear and specific. 5. Try out your plan! 253 Session 9: Problem-solving and self-care Home practice activity Building children’s skills: For each of the home routines you are working on, decide on the next 2–3 small steps. Plan to start teaching your child at least one of those steps within the next week. Routine1 Steps I can try to add: 1. 2. 3. 4. Routine 2 Steps I can try to add: 1. 2. 3. 4. Self-care: Choose one activity that is important to you and plan to spend at least 5 minutes doing this activity every other day. This could be a very simple activity such as talking to someone you care about, singing, doing something for others or spending 5 minutes sitting quietly, etc. 254 Participants’ guide, group sessions 1–9 Remember to practise the tips from this session: 1. Expand your routines: use Show and say to add new steps. 2. Link two routines together to expand a routine that the child can do. Key messages Continue to set goals for yourself and your child and review your progress. Care for yourself to help you and your child. You can find solutions to problems by problem-solving. Tips 255 Session 9: Problem-solving and self-care Questions to check your own learning Try to answer these questions after the session to check your own learning. When you finish, you can check the answers on the following page. Question 1 Rosa found problem-solving with the nurse very helpful. She would like to remember the steps so that she can use problem-solving the next time she has a problem. What is the correct order of steps for problem-solving? Match the step number on the left with the description of the step on the right by drawing a line that connects them. A. Think of the advantages and disadvantages of the remaining solutions. B. Choose a problem that is real, is happening now and that you have some control over. C. Choose at least one solution and make an action plan that is very clear and specific. D. Eliminate solutions that are not suitable. E. Think of as many possible solutions as you can. Step 1 Step 2 Step 3 Step 4 Step 5 256 Participants’ guide, group sessions 1–9 Question 2 Rosa is trying to take better care of herself so she is trying to decide which choices will help her well-being and which choices might seem useful in the short term but are likely to be unhelpful for her well-being in the long term. For each of the following choices on the left, decide if they are helpful or unhelpful for Rosa’s well-being. Indicate your choice by putting a mark in the box under “Helpful” or “Unhelpful” for each of the options. Helpful Unhelpful A. Skipping a meal to get extra chores done when she is very busy. B. Asking a trusted person to mind Andrea so that she can have a little break. C. Telling herself often that she should be doing a better job. D. Trying to accept that Andrea is different from the child she was hoping for. E. Talking to her family about how caring for herself can help the whole family. F. Staying up late to get more things done while her children are asleep. 257 Session 9: Problem-solving and self-care Answers to questions These are the answers to the questions to check your own learning on the previous page. Check the answers only after you have tried to answer the questions. When you finish checking the answers, go back to the questions and circle the correct answer. Question 1 Answers: Step 1: B. Choose a problem that is real, is happening now and that you have some control over. Step 2: E. Think of as many possible solutions as you can. Step 3: D. Eliminate solutions that are not suitable. Step 4: A. Think of advantages and disadvantages for the remaining solutions. Step 5: C. Choose at least one solution and make an action plan that is very clear and specific. 258 Participants’ guide, group sessions 1–9 Question 2 Answers and explanations: Explanation: A. Skipping a meal to get extra chores done when she is very busy is unhelpful. Trying to eat regularly and eating the best food we can is likely to be helpful for both our bodies and our minds. Even if skipping a meal helps Rosa to get more work done in the short term, it may hurt her well-being and make it difficult for her to do as much in the long term. B. Asking a trusted person to mind Andrea so that she can have a little break is helpful. It is important that Rosa tries not to feel guilty for needing a break now and again and remind herself that her own well-being is important and helps her, Andrea and the rest of their family. C. Telling herself often that she should be doing a better job is unhelpful. Rosa can try to do the best job she can but she should avoid criticizing herself because this will hurt her well-being. D. Trying to accept that Andrea is different from the child she was hoping for is helpful. If Rosa spent a lot of her energy wishing that her son did not have a developmental delay, this would not be very helpful to her. It would be better for her to accept the reality that he does have these challenges, and then use her energy to help him rather than wishing his challenges would go away. E. Talking to her family about how caring for herself can help the whole family is helpful. Feeling supported by other people is very important for well-being. It is important that Rosa’s family understands that when Rosa takes care of herself she is helping the rest of the family. F. Staying up late to get more things done while her children are asleep is unhelpful. Sleep is important to maintain our energy, and the amount of sleep we get can also have an impact on our stress and emotions. It might be tempting for Rosa to stay up late to get more work done in the short term, but it will hurt her well-being in the long term. 259 Session 9: Problem-solving and self-care Services and resources for families This information describes local services and resources for you, your child and your family. [To be completed based on local context] What can I do if my child is ill? What can I do if I think my child might have been hurt or abused by someone? What can I do if my family needs things that we do not have? What can I do if there are difficulties at home? What can I do if my family has other challenges? What can I do if I feel I am not coping well? 260 Participants’ guide, group sessions 1–9 Notes: 261 Session 9: Problem-solving and self-care Next steps This was out last group session. Congratulations for participating in the course! Date of last home visit: You may want to continue to keep in contact or plan to meet again with the other course participants. You are in a special position to be able to understand each other’s challenges and struggles and to offer support. If you are interested in meeting again, it can be helpful if a couple of people want to collect contact information and plan the next time and place to meet. The facilitators can speak with you after this session to help you know what you need to do to organize a caregivers’ group. 262 Participants’ guide, group sessions 1–9 Session 1: Getting children engaged Tips 1. Set up the space: remove distractions and make a safe place to interact. 2. Start with 2 or 3 motivating choices and follow your child’s choice. 3. Move in front of your child, get down to your child’s level, and have the activity between you and the child. Key messages All children can learn and develop skills. Children learn best when they are calm and cool. You can help your child to develop by engaging with her/him in everyday activities and games. Session 2: Keeping children engaged Tips 1. Look and listen – Notice what your child is motivated by and interested in. 2. Find out how your child likes to play and show the child new ways to play. 3. Look and listen – Notice when your child is being good and respond with praise. Key messages Children have more opportunities to learn when they are sharing engagement – noticing you and your activity. Children learn best during activities that are fun, positive and full of praise. Children can learn communication skills and other skills by playing with you. Annex 1: Summary of tips and key messages 263 Annex 1: Summary of tips and key messages Session 3: Helping children to share engagement in play and home routines Tips 1. Join in the routine – Take your turn by imitating what your child is doing. 2. Show and say - Give your child a new step for your routine. 3. Restart your routine to help your child spend more time sharing engagement. Key messages Build play and home activity routines to help your child learn and develop. Session 4: Understanding communication Tips 1. Respond with words and gestures to all your child’s communication, even when it is unclear. 2. Use words and gestures that match your child’s language level. 3. Wait to give your child room to communicate. 4. Talk about what your child is looking at and doing. Key messages Children communicate using words, behaviour without words, and challenging behaviour. Look and listen to notice when your child is communicating. When you notice your child communicating, find out what message your child is trying to send you. 264 Participants’ guide, group sessions 1–9 Session 6: Teaching new skills in small steps and levels of help Tips 1. Break the skill into small steps and teach your child one small step at a time. 2. Let your child learn! Give the lowest level of help needed for your child to be successful. 3. Give clear and consistent instructions and praise your child for trying. 4. Ask yourself: can I teach a different step? Key messages Your child can learn new skills for everyday life by practising with your help. Session 5: Promoting communication Tips 1. Show and say - Demonstrate words and gestures that your child can use to communicate. 2. Repeat your child’s words and expand your child’s language. 3. Create opportunities for your child to request. 4. Create opportunities for your child to communicate to share. Key messages Look and listen to notice when your child is communicating to request. Look and listen to notice when your child is communicating to share Use everyday activities to create opportunities for communication. 265 Annex 1: Summary of tips and key messages Session 7: Preventing challenging behaviour – helping children to stay engaged and regulated Tips 1. Respond to skills and appropriate behaviour with praise and encouragement. 2. Look and listen for signals before the challenging behaviour. 3. Arrange your environment and give warnings before changing activities to help your child stay cool. 4. If your child has a “meltdown” or “tantrum”, stay calm and wait for the child to calm down. Then think about the reason for the behaviour Key messages Children can communicate by using challenging behaviour to get access or attention, to avoid something or to get a sensation. 266 Participants’ guide, group sessions 1–9 Session 9: Problem-solving and self-care Tips 1. Expand your routines: use Show and say to add new steps. 2. Link two routines together to expand a routine that the child can do. Key messages Continue to set goals for yourself and your child and review your progress. Care for yourself to help you and your child. You can find solutions to problems by problem-solving. Session 8: Teaching alternatives to challenging behaviour Tips 1. Use picture schedules to help your child to understand activities and stay calm. 2. Respond to challenging behaviour that aims to get access by teaching your child to use communication skills. 3. Ignore challenging behaviour that is seeking attention if it is safe and okay to do so. 4. Set clear, consistent and appropriate expectations to reduce challenging behaviour that aims to avoid or stop a routine. 5. Teach a safe and appropriate behaviour to replace sensation- seeking challenging behaviour. Key messages Find out the reason for your child’s challenging behaviour and decide how to respond based on that reason (to get access or attention, to avoid or to get a sensation).
Caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities World Health Organization 20 Avenue Appia CH-1211 Geneva 27 Switzerland
Programul de formare a abilităților de îngrijire pentru familiile copiilor cu întârzieri sau dizabilități de dezvoltare Ghidul participanților Sesiunile de grup 1-9 Programul de formare a abilităților de îngrijire pentru familiile copiilor cu întârzieri sau dizabilități de dezvoltare Ghidul participanților Sesiunile de grup 1-9 © Fundația Neuroatipic, Asociația Atipic (Atipic Kids), Asociația de Terapii Cognitiv-Comportamentale și Programe de Reabilitare (ATCCPR), Asociația Surâsul Albastru 2023 Traducere coordonată de Dr. Psih Maria Cristina (Crina) Nedelcu, Lect. Univ. Dr. Claudia Iuliana Iacob și Cristina Nichita, președințe Asociația Surâsul Albastru, în colaborare cu următorii voluntari (în ordine alfabetică): Maria-Luciana Bumbănac, Marina Cîrstea, Răzvan Dobrescu, Cristina Florescu, Teodora Holbea, Gabriela-Alexandra Huiu, Maria-Alexandra Izghirean, Melisa-Esra Marin, Camelia-Maria Militaru, Elena Munteanu, Andreea Popa, Vlad Romila, Bianca-Luiza-Maria Strechioiu, Emilia Șerban, Arezu-Alexia Vaezei Această traducere nu a fost creată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). OMS nu este responsabil pentru conținutul sau acuratețea acestei traduceri. Ediția originală în limba engleză:Caregiver skills training for families of children with developmental delays or disabilities: Participants’ Guide, Group Sessions 1-9. Geneva: World Health Organisation; [2023]. Licența: CC BY-NC-SA 3.0 IGO va fi ediția obligatorie și autentică. Această lucrare tradusă este disponibilă sub CC BY-NC-SA 3.0 iii Cuprins Mulțumiri ........................................................................................................................................................................... iv Introducere ......................................................................................................................................................................... v Sesiunea 1: Implicarea copiilor ........................................................................................................................... 1 Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor ...................................................................................................... 33 Sesiunea 3: Cum să ajutăm pe copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă .............. 68 Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării ................................................................................................................ 91 Sesiunea 5: Promovarea comunicării ............................................................................................................. 116 Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor......................................................... 141 Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi ................................................................................................................................................................... 165 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator ......................................................... 192 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine ............................................................................. 230 Anexă: Rezumatul sfaturilor și al mesajelor cheie ....................................................................................................... 262 1 2 3 4 5 6 7 8 9 iv Mulțumiri Coordonarea proiectului Dezvoltarea și testarea în practică a pachetului de formare a abilităților îngrijitorului au fost coordonate de Chiara Servili, sub conducerea lui Tarun Dua, Shekhar Saxena (până în 2018) și Dévora Kestel (din 2019), Departamentul de Sănătate Mintală și Consum de Substanțe al OMS. Dezvoltarea conținutului Principalii contribuitori (în ordine alfabetică, cu afilierea la momentul contribuirii) Experți externi: Felicity L. Brown (War Child Holland și Universitatea din Amsterdam, Olanda), Laura Pacione (Universitatea din Toronto, Canada), Erica Salomone (Universitatea din Milano-Bicocca, Italia), Stephanie Shire (Universitatea din Oregon, Statele Unite ale Americii (SUA)). Personalul tehnic al OMS: Chiara Servili (Departamentul de Sănătate Mintală și Consum de Substanțe, Sediul central) Contribuții tehnice și revizuire (în ordine alfabetică, cu afilierea la momentul revizuirii) Experți externi: Nazmin Abdullah (Universitatea Kebangsaan, Malaezia), Amina Abubakar (KEMRI- Wellcome Trust, Kenya), Julnar Al-Kaied (Corpul Medical Internațional, Republica Arabă Siriană), Carlos G. Alonso-Rivera (Asociația Internațională de Pediatrie, Mexic), Ana Andreeva-Sapundzhieva (Centrul pentru Reabilitare Socială și Integrare, Bulgaria), Maria Paz Araya (Ministerul Sănătății, Chile), Anara Asanalieva (Centrul pentru Copii cu Autism, Kârgâzstan), Gulnaz Azhymambetova (Departamentul de Sănătate, Kârgâzstan), Alexandra Bagney (Médecins Sans Frontières, Spania), Merry Barua (Action for Autism, India), Tolulope Bella-Awusah (Universitatea din Ibadan, Nigeria), Erlinda Borromeo (Fundația Autism Hearts, SUA), Daniel Bulte (Universitatea din Oxford, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit)), July Caballero (Ministerul Sănătății Mintale, Peru), Carmen Julissa Cayo Medina (Institutul Național de Sănătate Mintală, Peru), Ya-Chih Chang (Autism Speaks, SUA), Tony Charman (King's College London, Regatul Unit), Biyuan Chen (Universitatea Sun Yat-Sen, China), Mariana Chervenkova (Asociația Autism Today, Bulgaria), Chung-Hsin Chiang (NCU, Taipei), Youngmin Choi (Republica Korea), Brian Cort (Canada), Carla Cortez (Peru), Sebastián Cukier (PANAACEA, Argentina), Cristiane Silvestre de Paula (Universitatea Presbiteriană Mackenzie, Brazilia), Luc de Montigny (Universitatea McGill, Canada), Petrus De Vries (Universitatea din Cape Town, Africa de Sud), Limia Dewan (Centrul BRAC, Bangladesh), Marie-Charlotte Dextraze (Madawaska Valley Homeschoolers, Canada), Gauri Divan (Sangath, India), Pamela Dixon (Autism Speaks, SUA), Winnie Dorego (Centrul pentru Dezvoltarea Sănătății din Visayas de Est, Filipine), Svyatoslav Dovbnya (Fundația Naked Heart, Federația Rusă), Dzhamilia Dunganova (Universitatea de Stat din Kârgâzstan, Kârgâzstan), Patrick Dwyer (Universitatea din California, Davis, SUA), Julian Eaton (CBM Africa de Vest, Togo), Aala El - Khani (Universitatea din Manchester, Regatul Unit), Mayada Elsabbagh (Universitatea McGill, Canada), Mohamed Ali AbdulFattah Mohamed ElShazly (Corpul Medical Internațional, Turcia), Camilla Ferrante (Universitatea din Milano-Bicocca, Italia), Magdalene Foo (Institutul de Sănătate Mintală, Singapore), Natsuko Fukuda (Republica Coreea), Daniel Fung Shuen Sheng (Institutul de Sănătate Mintală, Singapore), Galiya Gaas (Hand in Hand, Kârgâzstan), Eman Gaber (Universitatea din Cairo, Egipt), Fe Garcia (World Vision International, SUA), Ricardo Garcia (Universitatea din Chile, Chile), Jason Garner (Dubai Health Care City. Emiratele Arabe Unite), Tewodros v Mulțumiri Getye (Centrul de Autism Nehemiah, Etiopia), Mehdi Ghanadzade (Institutul VRF, Republica Islamică Iran), Lucky Ghose (Centrul BRAC, Bangladesh), Deepa Grover (UNICEF), Sudhanshu Grover (Action for Autism, India), Fiorella Guerrero (Universitatea din Florida, SUA), Hailiang Guo (Fundația pentru Dezvoltarea Femeilor din China, China), Syed Usman Hamdani (Fundația de Cercetare pentru Dezvoltare Umană, Pakistan), Charlotte Hanlon (Universitatea Addis Abeba, Etiopia), Sarah Louise Harrison (Corpul Medical Internațional, Turcia), Homayoun Hashemi (Organizația de Stat pentru Asistență Socială din Iran, Republica Islamică Iran), Paola Hebe Jelonche (Fundația Visibila, Argentina), Rosa Hoekstra (King's College London, Regatul Unit), Maria del Milagro Huaman Lu (Soy Austista y Que!, Peru), Yasmin Hussain (SEAMEO SEN, Malaezia), Judy Hutchings (Universitatea Bangor, Regatul Unit), Alaa Ibrahim (Universitatea McGill, Canada), Ivan Ivanov (Centrul de Sprijin Comunitar, Bulgaria), Seokyeon Ji (Republica Coreea), Sazlina Kamaralzaman (Universitatea Kebangsaan, Malaezia), Tsveta Kamensky (UNICEF Bulgaria), Connie Kasari (Universitatea din California, SUA), Raheleh Khansari (Organizația de Stat pentru Asistență Socială din Iran, Republica Islamică Iran), Leekyung Kim (Republica Coreea), Yeni Kim (Republica Coreea), Yongjik Kim (Societatea de Autism din Coreea, Republica Coreea), Margarita Kinshina (Ministerul Sănătății, Federația Rusă), Phiona Naserian Koyiet (World Vision, Kenya), Vibha Krishnamurthy (Centrul de Dezvoltare a Copilului Ummeed, India), Kim Kwang-Hee (Republica Coreea), Samer Lia (Corpul Medical Internațional, Turcia), Pierina Landolfi (PANAACEA, Argentina), Layma Lankmane (The Way Out Fund, Federația Rusă), Janet Lau (Universitatea din Hong Kong, China, Hong Kong SAR), Rachel Leung (China, Hong Kong SAR), Janice Light (Universitatea din Penn State, SUA), Miroslava Macheva (Centrul Comunitar de Sprijin pentru Copii și Părinți, Bulgaria), Milena Marinova (UNICEF Bulgaria) ), Rositsa Markova (Centrul de Îngrijire Complexă pentru Copiii cu Dizabilități și Afecțiuni Cronice, Bulgaria), Helen McConachie (Universitatea din Newcastle, Regatul Unit), Sharynne McLeod (Universitatea Charles Sturt, Australia), Nermeen Abdelaziz M. Moharam (Médecins du Monde, Egipt), Inna Monova (Fundația Naked Heart, Federația Rusă), Cecilia Montiel Nava (Autism Speaks, SUA), Carina Morillo (Fundación Brincar por un autismo feliz, Argentina), Tatiana Morozova (Fundația Naked Heart, Federația Rusă), Lucia Murillo (Autism Speaks, SUA), Basma T. M. Nakhleh (Societatea de Pediatrie din Palestina, teritoriul palestinian ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est), Young Namkung (Republica Coreea), Thi Nha Trang Nguyen (Vinschool Primar, Vietnam), Bolajoko Olusanya (Centrul pentru ,,Healthy Start Initiative”, Nigeria), Elisey Osin (The Way Out Fund, Federația Rusă), Narges Parastari Farkoosh (Organizația de Stat pentru Asistență Socială din Iran, Republica Islamică Iran), Diane Philipp (Universitatea din Toronto, Canada), Shawn Picard (Canada), Rolando Pomalima (Institutul Național de Sănătate Mintală, Peru), Mariaam Pourseid (Organizația de Stat pentru Asistență Socială din Iran, Republica Islamică Iran), Marie-Helen Prud'homme (Centrul de Sănătate al Universității McGill, Canada), Atif Rahman (Universitatea din Liverpool, Regatul Unit), Rocio del Pilar Ramirez Flores (Instituto Nacional de Salud Mental, Peru), Salvador Ramírez Gallegos (Mexic), Alexia Rattazzi (PANAACEA, Argentina), Kara Reagon (Autism Speaks, SUA), Brian Reichow (Universitatea din Florida, SUA), Peter Rosenbaum (Centrul CanChild, Canada), Cécile Rousseau (Universitatea McGill, Canada), Eoin Ryan (Corpul Medical Internațional, SUA), Sayed Abdullah Sadat (MBC, Republica Islamică Iran), Bettina Schwethelm (UNICEF), Mawathage Fatima Sudarshi Perera Seneviratne (Universitatea din Colombo, Sri Lanka), Koyeli Sengupta (Centrul de Dezvoltare a Copilului Ummeed, India), Hibah Abdullah Shata (Centru Medical de Intervenție Timpurie pentru Copii, Emiratele Arabe Unite), Rehana Sherif Yekatit (Spitalul 12, Etiopia), Andy Shih (Autism Speaks, SUA), Kimberlee Shoecraft (Comitetul Internațional de Salvare, SUA), Norbert Skokauskas (Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, Norvegia), Sofía Sol Hilsenrat (Fundacion Brincar por un autismo feliz, Argentina), Wei-Tsuen Soong (China), Maria Stancheva (Centrul pentru Reabilitare Socială și Integrare, Bulgaria), Claudine Storbeck (Centrul de Studii pentru Surzi – HI HOPES – Universitatea din Witwatersrand, Africa de Sud), Delfina Suaya (Ministerul Sănătății din provincia Buenos Aires, Argentina), Inyoung Sung (Republica Coreea), Markos Tesfaye (Universitatea Jimma, Etiopia), Hasnah Toran (Permata Kurnia, Malaezia), Vivek Prabhakar Vajaratkar (Centrul Sangath, India), Elie S. Valencia (Universitatea Columbia, SUA), Desislava Vassileva (Asociația Autism Today, Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 vi Bulgaria), Krista Vick (Universitatea din Saskatchewan, Canada), Manuela Wälchli (Elveția), Saima Wazed Hossain (Fundația Shuchona, Bangladesh), Inka Weissbecker (Corpul Medical Internațional, SUA), Nickoleta Yoncheva (Кarin Dom, Bulgaria), Anastasia Zalogina (Fundația Naked Heart, Federația Rusă), Xiaobing Zou (Universitatea Sun Yat-Sen, China). Personalul tehnic al OMS: Claudina Cayetano (Oficiul Regional pentru Americi), Ken Carswell (Departamentul de Sănătate Mintală și Consum de Substanțe, Sediu), Bernadette Daelmans (Departamentul de Sănătate și Îmbătrânire Maternală, a Nou-născutului, Copilului și Adolescentului, Sediu), Pauline Kleinitz (Boli Netransmisibile, Sediu), Khalid Saeed (Oficiul Regional pentru Mediterana de Est), Sabine Van Tuyll Van Serooskerken Rakotomalala (Departamentul pentru Determinanții Sociali ai Sănătății, Sediul central). Contribuție financiară OMS mulțumește cu recunoștință pentru sprijinul financiar oferit de Autism Speaks. vii Introducere Introducere Acest ghid al participanților face parte din pachetul de materiale pentru furnizarea Programului de formare a abilităților de îngrijre pentru familiile copiilor cu întârzieri sau dizabilități de dezvoltare. Introducere Programul de formare a abilităților de îngrijire a fost dezvoltat pentru a facilita accesul la abilitățile și strategiile parentale pentru îngrijitorii copiilor cu întârzieri sau dizabilități de dezvoltare. Publicul țintă este reprezentat de îngrijitorii copiilor cu vârste cuprinse între 2 și 9 ani, cu întârzieri în dezvoltare sau dizabilități, cu un accent special pe îngrijitorii copiilor cu întârzieri și deficiențe în domeniul social și al comunicării. Cu toate acestea, nu este necesar ca un copil să aibă un diagnostic pentru a putea utiliza programul, iar intervalul de vârstă poate fi ușor ajustat în funcție de nevoi. Prezentare generală a structurii FAI Programul de formare a abilităților îngrijitorului este conceput pentru a fi furnizat în nouă sesiuni de grup și trei vizite la domiciliu de către facilitatori nespecializați instruiți și supravegheați. Sesiunile suplimentare de grup și vizitele la domiciliu pot fi oferite pentru a acorda mai mult timp pentru strategii privind starea de bine a îngrijitorilor și pentru strategii adaptate nevoilor îngrijitorilor copiilor care vorbesc puțin sau deloc. Materiale Există cinci părți ale pachetului de formare a abilităților îngrijitorului, iar două părți suplimentare sunt în curs de dezvoltare: Introducere; Ghid de adaptare și implementare; Ghidul facilitatorilor: sesiunile de grup 1–9; Ghidul participanților: sesiunile de grup 1–9; Ghid de vizită la domiciliu pentru facilitatori; Îngrijitorii copiilor care au un limbaj sărac sau absent: ghiduri ale facilitatorilor și participanților (în curând); Starea de bine a îngrijitorului: ghiduri pentru facilitatori și participanți (în curând). Introducerea oferă informații cu privire la modul de utilizare a diferitelor materiale. Cum să utilizați acest ghid Acest ghid este menit să fie folosit de îngrijitorii care participă la programul de formare a abilităților îngrijitorului. Ghidul oferă conținutul care va fi utilizat în timpul fiecăreia dintre sesiunile de formare a abilităților îngrijitorului a grupului de bază (sesiunile 1–9). Acesta conține descrieri ilustrate ale mesajelor cheie și sfaturi (abilități și strategii) predate în fiecare sesiune, precum și activități de stabilire a obiectivelor, întrebări pentru a vă verifica propria învățare și un șablon pentru împărtășirea informațiilor despre resursele locale pentru familii (care urmează să fie adaptate la contextul local). Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 viii Conținutul sesiunilor de grup Sesiunile 1 și 2 se concentrează pe implicarea copiilor în activități (atât activitățile zilnice de acasă, cât și jocul) și menținerea implicată a acestora. Sesiunea 3 se concentrează pe dezvoltarea jocului și a rutinelor de acasă, ca mijloc de a încuraja angajamentul, comunicarea, comportamentul pozitiv și abilitățile pentru viața de zi cu zi și pentru joc. Sesiunile 4 și 5 se concentrează pe recunoașterea abilităților de comunicare ale unui copil și pe crearea unor oportunități de promovare a comunicării. Sesiunea 6 are în vedere predarea abilităților pentru viața de zi cu zi, în pași mici, folosind diferite niveluri de ajutor. Sesiunile 7 și 8 se concentrează pe promovarea unui comportament pozitiv și pe reducerea comportamentelor dificile. Sesiunea 9 se concentrează pe bunăstarea îngrijitorului, rezolvarea problemelor și stabilirea obiectivelor pentru practica continuă. Pot folosi acest ghid pe cont propriu, fără a participa la formarea pentru abilitățile îngrijitorului? Îngrijitorii care doresc să învețe singuri strategiile, prin prisma preferințelor personale sau pentru că nu există un curs local de formare a abilităților îngrijitorilor, sunt direcționați către Programul online de formare a abilităților îngrijitorului pentru familiile copiilor cu întârzieri sau dizabilități de dezvoltare. Acest curs gratuit poate fi accesat direct de îngrijitori ca modalitate de învățare online autonomă. Cursul este accesibil în limba engleză aici: https://openwho.org/courses/caregiver-skills-training. Este necesar un cont OpenWHO gratuit pentru a-l accesa. Pentru a crea un cont OpenWHO, accesați https://openwho.org/account/new (veți avea nevoie de o adresă de e- mail pentru a vă înregistra). Vor fi disponibile și alte versiuni lingvistice ale formării eLearning a abilităților îngrijitorului. Verificați https://openwho.org/courses pentru disponibilitate. Considerații legate de adaptare și implementare Pentru informații suplimentare cu privire la adaptarea acestui ghid, consultați Ghidul de adaptare și implementare. 1 Sesiunea 1: Implicarea copiilor Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 2 Cuprins Prezentări și informații de contact ...................................................................................................... 3 Prezentare generală............................................................................................................................. 4 Regulile grupului ................................................................................................................................. 5 Obiectivele cursului de formare a abilităților îngrijitorului ................................................................ 6 Ce vom învăța astăzi ...........................................................................................................................8 Obiective personale ............................................................................................................................9 Povestea Mariei partea I: Să-l cunoaștem pe George .......................................................................10 Mesajul cheie 1 ........................................................................................................................ 13 Termometrul comportamentului ..................................................................................................... 14 Termometrul comportamentului copilului meu .............................................................................. 15 Mesajul cheie 2 ........................................................................................................................ 16 Povestea Mariei partea a II-a: Învățarea prin activități zilnice ........................................................ 17 Mesajul cheie 3 ........................................................................................................................ 22 Sfatul 1 ..................................................................................................................................... 23 Sfatul 2 ..................................................................................................................................... 24 Sfatul 3 ..................................................................................................................................... 26 Activitatea practică pentru acasă .................................................................................................... 27 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ..................................................................................28 Răspunsuri la întrebări ..................................................................................................................... 29 Servicii și resurse pentru familii ........................................................................................................30 Pașii următori ................................................................................................................................... 32 Sesiunea 1: Implicarea copiilor 3 Prezentări și informații de contact Facilitatorii noștri sunt: 1) Contactați la: 2) Contactați la: Supervizorul nostru formator este: Contactați la: Sesiunile noastre vor avea loc la: Sunați/Scrieți dacă pierdeți o sesiune sau veți întârzia. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 4 Sesiunea 1 Prezentare generală Vizita la domiciliu 1 Apel pentru verificare Apel pentru verificare Introducere – Implicarea copiilor Data, ora, locația Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domicliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 7 Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Apel pentru verificare Sesiunea 8 Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Sesiuni suplimentare Sesiunea 1: Implicarea copiilor 5 Regulile grupului Următoarele reguli au scopul de a ajuta pe toată lumea să se simtă confortabil atunci când participă la activitățile de grup: 1) Respectați intimitatea celuilalt. Nu împărtășiți nimic din ceea ce ați aflat despre alte familii în afara acestei camere – în special dificultățile sau problemele lor personale. 2) Ascultați-i pe ceilalți și acordați fiecărei persoane suficient timp pentru a-și împărtăși gândurile și ideile. 3) Respectați opiniile diferite. 4) Ajutați-i pe ceilalți, împărtășind propriile experiențe cu grupul și oferind sugestii, sprijin și încurajare. 5) Puneți telefoanele pe modul silențios. Dacă trebuie să preluați un apel important, vă rugăm să vă distanțați de grup. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 6 Obiectivele cursului de formare a abilităților îngrijitorului Să vă ajute copilul Să învețe să folosească gesturi și cuvinte pentru a comunica. Să manifeste mai des un comportament adecvat, cu mai puține comportamente dificile. Să petreacă mai mult timp împărtășind implicarea în activități și rutine cu dvs. și cu ceilalți. Să învețe noi abilități pentru a fi mai independent în activitățile de zi cu zi. APĂ! ROȘIE! FOARTE BINE! Sesiunea 1: Implicarea copiilor 7 Obiectivele cursului de formare a abilităților îngrijitorului Să vă ajute pe dumneavoastră Să vă simțiți mai încrezător în a vă ajuta copilul să comunice și să învețe lucruri noi. Să vă conectați cu copilul dumneavoastră, bucurându-vă și împărtășind activitățile zilnice. Să faceți cunoștință cu alți îngrijitori care au experiențe similare. Să învățați modalități de a vă susține propria sănătate și stare de bine. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 8 Ce vom învăța astăzi ▪ mai multe despre modul în care cursul poate ajuta copiii și familiile; ▪ informații despre întârzierile în dezvoltare și dizabilități; ▪ cum să-i ajutăm pe copii să învețe și să se dezvolte, implicându-i în activitățile zilnice. Sesiunea 1: Implicarea copiilor 9 Obiective personale Ce îmi doresc de la acest curs: (pentru mine, pentru copilul meu și pentru familia mea) 1) 2) 3) Lucruri pe care le pot face pentru a obține ceea ce am nevoie de la acest curs: (ex. practica acasă, discuții cu alți părinți, implicarea altor membri ai familiei) 1) 2) 3) Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Povestea Mariei partea I: Să-l cunoaștem pe George Maria locuiește cu soțul ei, cu cei trei copii ai săi – George, Vera și Adelina – și cu mama soțului ei, Olivia. George este primul lor copil. George avea și izbucniri de furie și era dificil să fie îmbrăcat. Când George avea 3 ani, Maria a început să-și dea seamă că era diferit de alți copii pentru că încă nu putea vorbi. Maria a crezut că era vina ei, dar nu putea înțelege ce făcea greșit. Maria spune: „Lui George i-a plăcut întotdeauna să mă privească gătind. Când era mic, îi era greu să stea și să se concentreze. Dar uneori găteam și el mă ajuta, aducându-mi legumele pe care le tăiam pentru a le pune în oală. Îi plăcea asta! 10 Sesiunea 1: Implicarea copiilor George este, de asemenea, un copil foarte afectuos și ne face plăcere să-l îmbrățișăm.” George, acum în vârstă de 7 ani, încă este un băiat foarte activ și, printre altele, îi place să iasă afară și să se uite la băieții mai mari care se joacă cu mingea. Maria a reușit să-l înscrie pe George la școala locală, dar nu a fost ușor. Toți copiii au dreptul la educație, dar ea a trebuit să discute înainte cu directorul și să-și susțină fiul. Maria spune: „Lui George încă îi place „să mă ajute să gătesc”. Încă petrecem timp gătind împreună. Îi place să pună mâncarea pe care am tocat-o în oală și să o amestece cu o lingură.” 11 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Îi este încă greu lui George să stea pentru un timp îndelungat, dar acum poate să stea așezat atunci când trebuie să desfășoare activități scurte, înainte de a avea nevoie de o pauză. A făcut unele progrese și acum poate folosi câteva cuvinte. Mai are nevoie de ajutor pentru a se îmbrăca, dar schimbarea hainelor nu mai este atât de dificilă. Când este aglomerat și stresant, am învățat să ne oprim și să găsim un moment de liniște. Respirăm cu calm de trei ori și ne concentrăm doar pe respirație pentru o clipă. Maria spune: „A avea grijă de un copil cu întârziere în dezvoltare sau cu dizabilități este o muncă grea și adesea stresantă. Se poate simți că sărim mereu de la un lucru la altul și ne gândim constant. Din această cauză, ne putem simți destul de stresați și copleșiți.” De asemenea, lucrez la îngrijirea de sine, încercând să dorm suficient și să mă conectez mai des cu prietenii mei. Acest lucru necesită, de asemenea, efort și timp suplimentar, dar este important să am grijă și de mine. 12 Sesiunea 1: Implicarea copiilor 13 • Cu sprijin, copiii cu întârzieri în dezvoltare și dizabilități pot învăța noi abilități și pot participa la activitățile zilnice. Toți copiii pot învăța și își pot dezvolta abilități Mesajul cheie 1 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 14 Fierbinte/roșu Termometrul comportamentului (nereglat, dar agitat) Foarte supărat, nervos sau hiperexcitat. Are nevoie de ajutor pentru a se calma. Semne pe care le puteți observa: plâns, țipete, scâncete, accese sau crize de furie, fugă, rostogolire pe podea, hiperexcitare, alergare. Cald/galben Arată primele semne de agitație, frustrare, distres sau supărare. Semne pe care le puteți observa: producere de sunete repetitive, scâncete, agitație, frământare, mișcare, privit în jur, a nu se implica sau a nu participa la rutină, a deveni „neimplicat”. Rece/verde (reglat) Calm, alert și pregătit să învețe. Semne pe care le puteți observa: zâmbit și râs, corpul este liniștit și relaxat, scoate sunete sau vorbește. Sesiunea 1: Implicarea copiilor 15 My child is cool/green when: My child is warm/yellow when: My child is hot/red when: Termometrul comportamentului copilului meu Fierbinte/roșu (nereglat, dar agitat) Cald/galben Arată primele semne de agitație, frustrare, distres sau supărare. Rece/verde (reglat) Calm, alert și pregătit să învețe. Copilul meu este fierbinte/roșu când: Copilul meu este cald/galben când: Copilul meu este rec /verde când: Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 16 • Este mai ușor să învățați și să încercați să faceți sarcini dificile atunci când copiii sunt calmi și liniștiți. • Putem folosi strategii pentru a ajuta copiii să rămână calmi, liniștiți și pregătiți să învețe. Copiii învață cel mai bine atunci când sunt calmi și liniștiți Mesajul cheie 2 Sesiunea 1: Implicarea copiilor Povestea Mariei partea a II-a: Cum să înveți din activitățile zilnice Când George avea 3 ani, Maria și soțul ei se luptau cu adevărat cu el. Au cerut mai întâi sfatul părintelui Emil, din parohia lor. El a sugerat să-l ducă pe George la clinică. După ceva timp, au primit o programare pentru a vedea un medic specialist. Doctorul le-a adresat câteva întrebări și l-a consultat pe George. Apoi, ea a spus: “Am verificat dezvoltarea fiului dvs. Prin „dezvoltare”, mă refer la schimbările care au loc pe măsură ce copilul crește și dobândește noi abilități, cum ar fi mișcarea și mersul, comunicarea, interacțiunea cu oamenii, jocul și învățarea lucrurilor noi”. 17 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Doctorul a explicat: “Toți copiii se dezvoltă cu viteze diferite. Fiul dvs. se dezvoltă diferit și mai lent în unele dintre aceste domenii. Fiul dvs. are o întârziere în dezvoltare. Acest lucru înseamnă că întâmpină dificultăți în dezvoltarea sa. Există mai multe motive pentru care copiii pot avea dificultăți în dezvoltare. Nu cunoaștem cauza concretă.” Ea a continuat: “Cu toate acestea, vreau să știți că nu sunteți vinovați pentru dificultățile copilului dvs. și nu au legătură cu nimic din ceea ce ați făcut sau cu vrăjitoria, spiritele sau alte lucruri. Uneori, îngrijitorii se învinuiesc pentru că nu s-au străduit suficient să-și învețe copiii, dar știm că acest lucru nu este o cauză a întârzierilor în dezvoltare.” 18 Sesiunea 1: Implicarea copiilor “Din păcate, nu există un medicament sau un tratament rapid care să rezolve dificultățile pe care le întâmpină fiul dvs., dar există lucruri pe care le puteți face pentru a-i facilita dezvoltarea. Continuați să-i arătați copilului dvs. că îl acceptați și că îl iubiți. Un mediu sigur, securizant și iubitor va ajuta copilul să se dezvolte și să învețe. Faceți cursuri astfel încât să puteți învăța abilități speciale pentru a-l ajuta pe el și pe restul familiei dvs. și pentru a folosi cel mai bine abilitățile și resursele pe care le aveți deja.” Maria a mers la cursul recomandat de doctor. După fiecare sesiune, acasă, a exersat cu George abilitățile pe care le învăța la curs. Soțul și soacra ei nu au putut veni la curs, dar Maria a adus acasă ghidurile pentru a le arăta și lor. 19 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 La început, a fost dificil, în special pentru soțul ei, să accepte că primul lor fiu născut avea probleme. Dar atât Maria, cât și soțul ei au persistat în a exersa abilitățile predate la curs, iar acest lucru l-a ajutat pe George să rămână calm și să fie mai confortabil. Ei au învățat cum să-l includă pe George mai des în activitățile de zi cu zi și cum să folosească un ton pozitiv și calm al vocii, pentru a-l ajuta să învețe să comunice folosind gesturi și cuvinte. Abilitățile pe care le-au învățat la curs i-au ajutat de fapt pe toți copiii lor. 20 DA! CARTE! Sesiunea 1: Implicarea copiilor Părinții și bunica lui George au exersat abilitățile în fiecare zi. Multă vreme, nimic nu părea să se schimbe. Cu toate acestea, ei au continuat să exerseze și, de-a lungul timpului, George a învățat să comunice familiei sale ce are nevoie, arătând și folosind câteva cuvinte. Ei bine... de cele mai multe ori, oricum. George are acum 7 ani și este mult mai fericit pentru că poate comunica mai ușor. Părinții lui George sunt și ei mai puțin stresați, iar casa lor este mai liniștită. 21 MI! DA! MINGE! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 22 • Împărtășirea activităților îl ajută pe copilul dvs. să se implice alături de ceilalți și să învețe lucruri noi. • Activitățile includ rutinele voastre de zi cu zi, nu doar activități speciale pentru copii. Mâncat, îmbrăcat și spălat Curățenie Mers la piață sau la întâlnire cu alți copii Joacă, cântat, citit, povestit și dans Vă puteți ajuta copilul să se dezvolte implicându- vă cu acesta în activități zilnice și jocuri Mesajul cheie 3 Sesiunea 1: Implicarea copiilor 23 Ajutați copilul să se concentreze asupra activității comune și asupra voastră, eliberând un spațiu pe masă sau pe podea chiar în fața copilului vostru și în jurul acestuia. Ajutați copilul să acorde atenție activității, îndepărtând distragerile. Îndepărtați sau acoperiți mobilierul suplimentar, obiectele de uz casnic și alte obiecte preferate. Eliminați distragerile prin oprirea telefoanelor, televizorului sau radioului. Cereți altor adulți și copii să se îndepărteze sau să privească din spatele copilului dumneavoastră. Amenajați spațiul: eliminați distractorii și creați un spațiu sigur pentru interacțiune Sfatul 1 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Sfatul 2 24 • Putem oferi alegeri între elemente (ex: 2 cămăși, 2 cărți, 2 gustări) sau o alegere a activității ce va fi realizată prima dată. • Puteți oferi copilului dvs. să aleagă ce sarcină să realizeze mai întâi dacă aveți două sarcini și trebuie să le faceți pe amândouă. Alegerile bune sunt reprezentate de sarcini care pot fi făcute în orice ordine (ex: spălarea feței sau perierea dinților mai întâi). • Alegerile oferă copiilor un anumit control asupra activității. • Alegerile vă ajută să înțelegeți ce activitate va fi motivantă pentru copilul dvs. • Alegerile fac ca activitatea sa fie mai interesantă și mai motivantă pentru copil. • Dacă copilul dvs. nu face o alegere, puteți face o alegere pentru copilul dvs. Ea îl pune să aleagă: să își spele fața sau să își pună cămașa mai întâi. Ea îl vede uitându-se la prosop și întinzând mâna. Ea îl spală pe față mai întâi. Apoi, ea îl ajută să își pună cămașa. Începeți cu 2 sau 3 alegeri motivante și urmați alegerea copilului dumneavoastră Sesiunea 1: Implicarea copiilor 25 Alte exemple de oferire a alegerilor și urmărire a alegerii copilului Sfatul 2, continuare Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 26 ■ Stați în fața copilului dumneavoastră. ■ Așezați-vă direct în fața copilului dvs. cu activitatea între dvs. și copil. ■ Dacă copilul dvs. stă în poală, încercați să îl întoarceți cu fața spre dvs. și să aduceți materialele activității între dvs. și copil. ■ Este mai ușor pentru copilul dvs. să vă împărtășească activitatea atunci când atât dvs., cât și obiectele, se află în fața lui. Stați în fața copilului, coborâți la nivelul lui și plasați activitatea între dumneavoastră și copil Sfatul 3 Sesiunea 1: Implicarea copiilor 27 Activitate practică pentru acasă ▪ Alegeți două activități zilnice pe care să le realizați alături de copilul dvs. până la următoarea sesiune. Alegeți activități care vor fi motivante pentru copilul dvs. și care au loc în majoritatea zilelor. ▪ Oferiți-i copilului dvs. să aleagă între activități și urmați alegerea copilului dvs. ▪ Planificați să petreceți cel puțin 5 minute cu copilul dvs. pentru fiecare activitate de practică. Încercați să practicați activitățile în fiecare zi. ▪ Nu uitați să exersați sfaturile din această sesiune: Sfaturi 1. Amenajați spațiul: eliminați distractorii și creați un spațiu sigur pentru interacțiune. Mesaje cheie 2. Începeți cu 2 sau 3 alegeri motivante și urmați alegerea copilului dumneavoastră. 3. Stați în fața copilului, coborâți la nivelul lui și plasați activitatea între dumneavoastră și copil. ■ Toţi copiii pot învăţa şi pot dezvolta abilităţi. ■ Copiii învață cel mai bine atunci când sunt calmi și liniștiți. ■ Vă puteți ajuta copilul să se dezvolte implicându-vă cu acesta în activități zilnice și jocuri. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 28 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Încercați să răspundeți la aceste întrebări după sesiunea de grup pentru a vă evalua propria învățare. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Instrucțiuni: Alegeți cel mai bun răspuns pentru fiecare întrebare din opțiunile de mai jos, punând un semn lângă opțiunea pe care o alegeți. După aceea, verificați răspunsurile și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 1 Uneori, când Maria îl ajută pe George să se pregătească dimineața, el se mișcă de colo colo și îi este greu să-l îmbrace. Ce ar putea face Maria pentru a fi mai ușor să-l implice pe George? A. Oprește radioul B. Se apleacă pentru a fi la același nivel cu George C. Îi oferă de ales între a-și pune mai întâi cămașa sau pantalonii D. Toate de mai sus (A, B și C). Întrebarea 2 Maria dorește să înceapă rutina de culcare a lui George cu 2 sau 3 activități motivante și să respecte alegerea lui George. Care sunt cele mai potrivite două opțiuni pe care i le-ar putea oferi lui George? A. Să își schimbe hainele SAU Să meargă în pat B. Să își spele fața SAU Să își perieze dinții C. Să ia o gustare SAU Să își perieze dinții D. Să meargă în pat SAU Să își spele fața. Sesiunea 1: Implicarea copiilor 29 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebări pentru a vă evalua propria învățare de pe pagina anterioară. Verificați răspunsurile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. Când ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Răspunsul corect la Întrebarea 1 este: D: Toate de mai sus (A, B și C) Explicație: ▪ Oprește radioul: DA. Eliminarea distragerilor îl va ajuta pe George să îi fie mai ușor să se concentreze asupra activității. ▪ Se apleacă pentru a fi la același nivel cu George: DA. A ajunge în fața lui George și la același nivel cu acesta o va ajuta pe Maria să-i atragă atenția. ▪ Îi oferă de ales între a-și pune mai întâi cămașa sau pantalonii: DA. Alegerile pot face activitățile mai motivante și mai plăcute pentru copii. Răspunsul corect la Întrebarea 2 este B: Să își spele fața SAU să își perieze dinții Explicație: Maria plănuiește să respecte alegerea lui George, realizând activitatea pe care el o alege mai întâi. Cel mai bine este dacă Maria îi oferă lui George 2 sau 3 alegeri de activități care pot fi făcute în orice ordine. ▪ Să își schimbe hainele SAU să meargă în pat: NU. Schimbarea hainelor trebuie realizată mai întâi, așa că în acest caz nu are sens să-l întrebe pe George ce anume dorește să facă mai întâi. ▪ Să ia o gustare SAU să își perieze dinții: NU. Cel mai bine este spălatul pe dinți după o gustare, așa că Maria, mai degrabă decât George, ar trebui să decidă în ce ordine să realizeze aceste sarcini. ▪ Să meargă în pat SAU să își spele fața: NU. Cel mai bine este spălatul înainte de culcare, așa că ar fi mai bine să i se ofere lui George să aleagă între două sarcini care pot fi făcute în orice ordine. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 30 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale pentru dvs., copilul dvs. și familia dvs. [A fi completat pe baza contextului local] Ce pot face dacă copilul meu este bolnav? Ce pot face dacă cred că copilul meu ar fi fost rănit sau abuzat de cineva? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care noi nu le avem? Ce pot face dacă există dificultăți la domiciliu? Ce pot face dacă familia mea are alte dificultăți? Ce pot face dacă simt că nu mă descurc bine? Sesiunea 1: Implicarea copiilor 31 Notițe Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 32 Pașii următori Data următoarei sesiuni de grup: În următoarea sesiune de grup vom învăța cum să ne conectăm cu copiii și să-i ajutăm să învețe, făcând activități zilnice împreună. Dacă nu puteți veni la următoarea sesiune din orice motiv, sunteți totuși bineveniți la sesiunile ulterioare. Dacă veniți la respectiva sesiune cu 15 minute mai devreme, facilitatorii vă vor ajuta să revizuiți lucrurile pe care le-ați pierdut. 33 Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor FACI O TREABĂ BUNĂ CĂ STAI ÎNTR-UN LOC! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 34 Cuprins Prezentare generală...........................................................................................................................35 Revizuirea activităților practice de acasă ......................................................................................... 36 Ce vom învăța astăzi ........................................................................................................................ 37 Obiective personale ......................................................................................................................... 38 Povestea Mariei (continuare): Stigmat și credințe .......................................................................... 39 Niveluri de implicare ........................................................................................................................ 41 Povestea Liei: A învăța să petreci mai mult timp în implicarea împărtășită ....................................45 Mesajul cheie 1 ........................................................................................................................ 48 Mesajul cheie 2 ........................................................................................................................ 49 Sfatul 1 ..................................................................................................................................... 50 Mesajul cheie 3 ........................................................................................................................ 51 Modalități de joacă .......................................................................................................................... 52 Modalități de joacă - exemple de activități ..................................................................................... 53 Obiective pentru joacă ......................................................................................................................55 Idei de joacă ..................................................................................................................................... 56 Sfatul 2 ..................................................................................................................................... 57 Sfatul 3 ..................................................................................................................................... 58 Cum îți poți lăuda copilul? ............................................................................................................... 59 Activitate practică pentru acasă ...................................................................................................... 60 Idei pentru a lăuda copilul ................................................................................................................62 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ..................................................................................63 Răspunsuri la întrebări ..................................................................................................................... 64 Servicii și resurse pentru familii ........................................................................................................65 Pașii următori .................................................................................................................................. 67 35 Sesiunea 2 Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor Prezentare generală Vizita la domiciliu 1 Apel pentru verificare Sesiunea 1 Apel pentru verificare Introducere – Implicarea copiilor Data, ora, locația Menținerea implicării copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domicliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 7 Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Apel pentru verificare Sesiunea 8 Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Sesiuni suplimentare Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 36 Revizuirea activităților practice de acasă Activități pe care le-am încercat: Lucruri pozitive care s-au întâmplat: 1) 2) 3) Lucruri pe care le pot încerca data viitoare: 1) 2) 3) Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 37 Ce vom învăța astăzi ▪ mai multe despre cum să vă includeți copilul în activități de zi cu zi și despre împărtășirea activităților care vă pot ajuta copilul să se dezvolte; ▪ sfaturi pentru a observa de ce este interesat copilul dvs. și ce îl/o motivează și pentru a observa când copilul dvs. se comportă bine și puteți răspunde cu laudă; ▪ sfaturi pentru a selecta activități de joacă ce sunt la un nivel potrivit pentru copilul dvs. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 38 Obiective personale Obiectivele legate de aptitudinile de joacă ale copilului meu (următorii pași) sunt: 1) 2) 3) Ce pot face pentru a-mi ajuta copilul să atingă aceste scopuri: 1) 2) 3) Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor Povestea Mariei (continuare): Stigmat și credințe George se supăra deseori, țipa și plângea pentru o perioadă îndelungată. Maria era foarte îngrijorată că George nu vorbea și petrecea mult timp singur. Era dificil să-l facă să fie interesat de activități comune. La început, Maria nu și-a împărtășit îngrijorările, deoarece îi era teamă de ce vor crede ceilalți oameni. Îi mărturisea soțului ei îngrijorările referitoare la fiul lor, dar uneori ea și soțul nu cădeau de acord. Amândoi erau obosiți și stresați. 39 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Ea știa că nu este vina ei că George avea probleme, dar era foarte dificil să se ducă în oraș cu el. Unii oameni credeau că copiii care nu vorbesc sau care se poartă ciudat, sunt posedaţi sau răi. Alţii credeau că mamele sunt blestemate sau că au făcut ceva greşit. La grupul părinţilor, ea a aflat că mulţi alţi părinţi se simt la fel. Ea a auzit cum alţi părinţi au dificultăți şi se simt izolaţi de alţi oameni din familia lor sau din comunitate. Le-a fost de ajutor să vorbească unii cu alții. 40 Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 41 Niveluri de implicare Nivel de implicare: neimplicat ▪ Acești copii nu acordă atenție celorlalți sau obiectelor. ▪ Neimplicarea face ca învățarea să fie dificilă pentru copii. ▪ Interacțiunea cu oamenii și împărtășirea activităților este cea mai bună variantă pentru învățare. ESTE UN DELFIN! PRIVEȘTE DELFINUL! Ghidul participanților: sesiunile de grup 1-9 42 Nivel de implicare: atras de obiecte ▪ Acești copii acordă atenție doar obiectelor. ▪ Nu se concentrează pe a interacționa cu oamenii. ▪ Fascinația față de obiecte produce dificultăți în învățare. ▪ Interacțiunea cu oamenii și împărtășirea activităților constituie cea mai bună variantă pentru învățare. NUU! Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 43 Nivel de implicare: implicare împărtășită ▪ Acești copii prezintă implicare comună (observă o persoană din mediu și face o activitate comună cu aceasta, în același timp). ▪ A face activități împreună reprezintă cea mai bună metodă de învățare. HAINELE ÎN COȘ! CAL CA... Ghidul participanților: sesiunile de grup 1-9 44 Pașii implicării Obiectiv: a petrece mai mult timp în activități comune. Neimplicat Atras de obiecte Implicare împărtășită Țineți minte: ▪ Niciun copil nu petrece 100% din timp în activități comune. ▪ Copiii vor petrece un anumit timp în toate cele trei tripuri de angajament - obiectivul nostru este să-i ajutăm să petreacă mai mult timp împărtășind implicarea de fiecare dată când desfășurăm activitatea. ▪ Pentru unii copii vom începe prin a petrece câteva secunde în implicare comună în timpul unei activități. HAINELE ÎN COȘ! Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor Povestea Liei: A învăța să petreci mai mult timp în implicarea împărtășită Aceasta este cartea favorită a Liei. Ea cunoaște toate cuvintele. Îi place să spună cuvintele de pe fiecare pagină în ordine. Se supără dacă mama încearcă să spună o poveste diferită sau omite pagini. Lia este deseori concetrată pe cartea ei și nu pe persoanele din jurul ei. Mama Liei ar dori să aibă o activitate împreună cu Lia. Ea este atentă și observă care sunt activitățile care ii plac Liei. Ea o vede pe Lia uitându-se la o pagină a cărții unde apare un tigru în junglă. Apoi mama are o idee despre o activitate pe care ar putea să o facă împreună cu Lia. Aduce o cutie, arată cu degetul spre ea și spune: ”Lia, e o junglă!” 45 LIA, E O JUNGLĂ! Ghidul participanților: sesiunile de grup 1-9 Mama Liei încearcă să o facă pe Lia să se implice în activitate. Se poziționează în fața Liei și se coboară la nivelul ei. Pune activitatea între ea și Lia. Apoi, pune imaginea tigrului în cutia-jungă și spune ”Tigrul este în junglă!”. Lia se uită la mama ei doar pentru o secundă, iar apoi se întoarce la carte. Mama Liei încearcă din nou. O observă pe Lia uitându-se la elefantul din carte. Mama îi arată Liei elefantul și spune ”Aici este un elefant!”. Lia privește de data aceasta. 46 TIGRUL ESTE ÎN JUNGLĂ! AICI ESTE UN ELEFANT! Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor Mama Liei pune un elefant în cutia-junglă în timp ce Lia privește. Apoi, Lia pune un elefant în ”junglă”! Aceasta reprezintă modalitatea de a fi împreună în activitate. Lia și mama ei fac o activitate împreună și Lia o observă atât pe mama sa, cât și activitatea în același timp! Mama Liei dorește să o încurajeze așa că se arată entuziasmată și spune, ”Elefanții se duc înăuntru!” Apoi, Lia se uită la carte și încearcă să numească animalele. Mama ei o apreciază bătând din palme pentru că știe că un copil învață în timpul unei activități dacă aceasta e amuzantă, pozitivă și primește multe laude. 47 ELEFANTUL, ÎN JUNGLĂ! JUNGLĂ... TIGRU... ELEFANT... 48 Împărtășirea angajamentului/ implicării înseamnă că un copil este atent la două lucruri în același timp: 1. 2. la activitatea pe care dvs. o desfășurați împreună cu copilul. Răspundeți la comunicările copilului despre activitate. Arătați copilului cuvinte noi pe care să le folosească în activitate. Răspundeți la acțiunile copilului. C Arătați copilului noi modalități de a folosi materialele. În alte momente copiii pot fi: • Neimplicați: cu mintea în altă parte, cu comportamente repetitive, se uită în gol sau se uită în jur; • Atrași de obiecte: se uită la obiecte, aliniază obiecte, se joacă repetitiv cu obiectele. Atunci când copiii sunt neimplicați sau captivați de obiect, comunică și învață mai puțin. Ghidul participanților: sesiunile de grup 1-9 Copii au mai multe oportunități de a învăța atunci când împărtășesc implicarea - când vă observă pe dumneavoastră și ceea ce faceți Mesajul cheie 1 JUCĂRII! VREAU JUCĂRII! PLEOȘC! TOARNĂ APĂ! Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 49 Copiii învață cel mai bine în timpul activităților distractive, pozitive și pline de laude Puteți face activităţile distractive şi pozitive prin următoarele: • vorbiți cu copilului pe un ton al vocii pozitiv și blând; • relaxați-vă și arătați entuziasm pentru ceea ce poate copilul, pentru încercările şi comportamentele adecvate; • fiți blând din punct de vedere fizic; • arătați afecțiune; • lăudați-vă copilul. Mesajul cheie 2 AI ÎNCERCAT BINE! HAI SĂ ÎNCERCĂM ÎMPREUNĂ! 50 Ghidul participanților: sesiunile de grup 1-9 Privește și ascultă-Observați ce îl motivează și de ce este interesat copilul dumneavoastră ■ Observați timp de câteva secunde care sunt interesele copilului. ■ Oferiți copilului 2 sau 3 opțiuni de activități. Ce va alege copilul să facă? ■ Când răspundeți la alegerea copilului înseamnă că ați observat care sunt interesele lui/ei. Implementați doar alegerile adecvate și sigure. ■ Dacă un copil nu e interesat, de obicei, să aleagă anumite opțiuni, s-ar putea ca acestea să fie prea ușoare sau prea dificile pentru el. În următoarea activitate vom afla cum să selectăm cea mai bună opțiune pe care o puteți oferi copilului. Va trebui să oferim opțiuni care sunt potrivite cu nivelul copilului! Sfatul 1 Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 51 Copiii pot învăța abilități de comunicare și alte abilități, jucându-se cu dumneavoastră • Jocul este o modalitate puternică de a construi conexiuni între copii și îngrijitorii lor. • Prin joc, copiii învață atât cum să comunice, cât și alte abilități. Acest lucru se potrivește pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu întârzieri de dezvoltare sau dizabilități. • Copiii au o probabilitate mai mare de a împărtăși angajamentul dacă o activitate este distractivă și veselă. Mesajul cheie 3 VREAU JUCĂRII! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 52 Joc cu oameni Joc simbolic simplu Modalități de joc Există modalități diferite de joacă: De ce este important să cunoașteți modalitatea de joacă a copilului? ▪ Pentru a-i putea oferi opțiuni de joc la nivelul potrivit. − Jucându-vă în felul în care o face copilul dvs., îl ajută pe acesta în dezvoltarea abilităților de joacă și în împărtășirea angajamentului atunci când vă jucați împreună. − Modalitățile de joc care sunt prea ușoare pot fi plictisitoare. − Modalitățile de joc care sunt prea grele, pot fi frustrante sau dificil de înțeles pentru copil. Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 53 Jocuri cu oameni Joc simplu cu obiecte Modalități de joc - exemple de activități Modalități de joc ▪ Uitați-vă la aceste imagini pentru a afla cum se joacă acum copilul dvs. (”modalitatea de joacă” a copilului dvs.) Jocuri de balansare sau urmărire Bătut din palme sau cântatul unui cântec Rostogolirea unei mingi, Împingerea unei jucării pe jos Scuturarea, lovirea sau aruncarea obiectelor Stivuirea paharelor sau cuburilor unul peste altul Punerea obiectelor într-o cutie, scoaterea obiectelor dintr-o cutie Construirea unui model (ex.: casă, oraș, turn) Joc de construcție Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 54 Adultul și copilul vorbesc pe rând despre fiecare pagină din poveste Se preface că face o acțiune familiară, ca dormitul, mâncatul sau turnatul băuturilor în cești Folosește păpuși sau animale (ex. punerea animalelor împreună într-o fermă sau hrănitul unei păpuși) Păpușile și animalele au viață (ca și cum ar merge, vorbi, mânca sau dormi) Se preface că ar fi altcineva, precum o mamă care gătește un fel de mâncare pentru familie Obiectele sunt altceva (ex: un băț este un avion). Adultul numește imaginile; copilul se uită sau arată cu degetul; adultul spune povestea Joc simbolic simplu Joc simbolic avansat Jocuri cu cărți sau imagini SUNT MAMI! AM UN AVION! Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 55 Obiective pentru joacă Cum se joacă acum copilul meu Obiective pentru joacă Modalitatea în care se joacă acum copilul meu (puneți un X în dreptul modalității de joacă pe care o stăpânește copilul dvs.): Joc cu oameni Joc simplu Joc de construcție Joc simbolic simplu Joc simbolic avansat Următorii pași pentru copilul meu în joacă Următorii pași pentru copilul meu (puneți un X în dreptul modului de joacă pe care îl veți arăta copilului dvs.): Joc cu oameni Joc simplu Joc de construcție Joc simbolic simplu Joc simbolic avansat Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 56 Idei de joacă 1) 2) 3) Acum că știți modalitatea de joacă a copilului dvs., puteți parcurge următorii pași: − puteți să-i oferiți alegeri între 2 sau 3 activități la nivelul la care se joacă acum copilul dvs.; − și gândiți-vă cum să-i arătați copilului următorii pași ale acelei activități de joacă. ▪ Încercață să alegeți idei de joacă similare cu ce îi place sau face deja. − De exemplu, jucați-vă în același fel cu materiale diferite (lovește un cub cu un băț; lovește o cană cu un băț). − Sau jucați-vă într-un mod nou, care nu este prea dificil, cu aceleași materiale (pune obiecte într-o cutie, scoate obiecte dintr-o cutie). ▪ Atunci când alegem moduri de joacă ce sunt prea dificile sau prea ușoare pentru un copil, este mai greu pentru el să împărtășească implicarea și să comunice. ▪ Este în regulă să jucăm jocuri cu oameni cu copii de toate vârstele și abilitățile, dar selectați mereu și idei de joc cu obiecte! ▪ Ideile de joc pot fi mai complexe pe măsură ce copiii cresc. Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 57 Aflați cum îi place copilului dumneavoastră să se joace și arătați-i moduri noi de a se juca ■ Copilul dvs. s-ar putea să aibă nevoie de ajutorul dvs. pentru a învăța cum să se joace. Jucându-se cu dvs., copilul va învăța cum să se joace în moduri mai complexe de-a lungul timpului. ■ Asta înseamnă că: − ar trebui să vă jucați în modul în care copilul dvs. se joacă acum; − uneori ar trebui să-i arătați copilului cum să se joace într-un mod mai complex (următorii pași pe care să-i urmeze). ▪ În acest mod, copilul dvs.: − va rămâne motivat, nu frustrat; − va continua să-și exerseze abilitățile lui/ei curente de joacă; − va învăța abilități de joacă mai complexe (următorii pași). ▪ Puteți să-i arătați copilului dvs. cum: − să se joace într-un mod similar, dar cu mai multe materiale sau cu unele noi; − să se joace într-un mod nou cu jucăriile (un mod care este puțin mai complex decât cel curent). Sfatul 2 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 58 Privește și ascultă - Observați când copilul se poartă bine și lăudați-l ▪ Implicarea în joacă în activitățile de acasă poate fi dificilă pentru copil! Fiți atenți la abilitățile și comportamentele corespunzătoare pe care le puteți lăuda. ▪ Fiți un detectiv! Găsiți cât mai multe momente în care vă puteți lăuda copilul. ▪ Lauda îl ajută pe copil să înțeleagă faptul că știți că se străduiește. ▪ Lauda îl încurajează pe copil să încerce din nou. ▪ Lauda face ca activitățile să fie amuzante și pozitive. Sfatul 3 FACI O TREABĂ BUNĂ CĂ STAI ÎNTR-UN LOC! Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 59 Ce să folosiți pentru a vă lăuda copilul? ▪ Spuneți-i copilului că el/ea a procedat bine. Acest lucru este suficient, de cele mai multe ori, pentru majoritatea copiilor. Puteți face asta prin: − un zâmbet larg, aplauze, laudă prin cuvinte (”foarte bine”, ”bună încercare”, ”ai făcut o treabă bună că ai curățat”); − gâdilat, o rutină favorită (precum ”cucu-bau”, sau legănatul în aer). ▪ Uneori, puteți alege să-i oferiți copilului un mic ”premiu” pentru că a încercat ceva nou sau a făcut ceva bine. Acest lucru funcționează cel mai bine cu activități care sunt importante pentru dvs. sau pentru familie, dar nu sunt foarte motivante pentru copil. Ați putea să-i oferiți copilului: − un obiect sau o jucărie favorită; sau − o bucățică dintr-un aliment preferat. Amintiți-vă să-i oferiți un zâmbet larg copilului dvs. și să-l/să- o lăudați verbal! Încurajați toți adulții din casă să laude copilul. ÎMI EȘTI DE AJUTOR! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 60 Activitate practică pentru acasă • Alegeți două activităţi zilnice pe care să le faceți cu copilul până la sesiunea următoare. Alegeți activităţi care vor fi motivante pentru copil şi pe care le faceți destul de frecvent acasă. • Plănuiți să petreceți cel puţin 5 minute cu copilul atunci când faceți activitatea împreună. Încercați să exersați în fiecare zi. Activități țintă: 1) 2) Alte activități pe care le-aș putea încerca, dacă cele de mai sus nu funcționează: Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 61 ▪ Încercați să împărtășiți angajamentul cu copilul și amintiți-vă să exersați toate sfaturile pe care le-ați învățat până acum: Sesiunea 1: Introducere - implicarea copiilor Sfaturi 1. Amenajați spațiul: eliminați distractorii și creați un spațiu sigur pentru interacțiune. Mesaje cheie 2. Începeți cu 2 sau 3 alegeri motivante și urmați alegerea copilului. 3.Stați în fața copilului, coborâți la nivelul lui și plasați activitatea între dumneavoastră și copil. ▪ Toți copiii pot învăța și pot dezvolta abilități. ▪ Copiii învață cel mai bine atunci când sunt calmi și liniștiți. ▪ Vă puteți ajuta copilul să se dezvolte implicându-vă cu acesta în activități zilnice și jocuri. Sesiunea 2 : Menținerea implicării copiilor Sfaturi 1.Privește și ascultă - observați ce îl motivează și de ce este interesat copilul dumneavoastră. 2. Aflați cum îi place copilului dumneavoastră să se joace și arătați-i moduri noi de a se juca. 3.Privește și ascultă - observați când copilul se poartă bine și lăudați-l. Mesaje cheie: ▪ Copiii au mai multe oportunități de a învăța atunci când împărtășesc implicarea – când vă observă pe dumneavoastră și ceea ce faceți. ▪ Copiii învață cel mai bine în timpul activităților care sunt distractive, pozitive și pline de laude. ▪ Copiii pot învăța abilități de comunicare și alte abilități, jucându-se cu dumneavoastră. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 62 Idei pentru a lăuda copilul Moduri de a-l lăuda Când ar trebui să-mi laud copilul Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 63 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Încercați să răspundeți la aceste întrebări după sesiunea de grup pentru a vă evalua propria învățare. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Instrucțiuni: Alegeți cel mai bun răspuns pentru fiecare întrebare din opțiunile de mai jos, punând un semn lângă opțiunea pe care o alegeți. După aceea, verificați răspunsurile și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 1 Adevărat sau Fals: Ar trebui să vă lăudați copilul pentru că a încercat ceva nou (cum ar fi că a încercat să se îmbrace singur) chit că el/ea nu a făcut acel lucru perfect. Întrebarea 2 Maria ar vrea să-l ”prindă pe George că se comportă bine” pentru a putea să-l laude. Ce ar trebui să observe? A. George care se joacă liniștit în timp ce ea vorbește la telefon. B. George care stă în biserică și doar se zvârcolește și plânge puțin. C. George care stă nemișcat pentru câteva secunde pentru ca ea să-i spele fața. D. Toate cele de mai sus (A,B și C). Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 64 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebări pentru a vă evalua propria învățare de pe pagina anterioară. Verificați răspunsurile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. Când ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Răspunsul la întrebarea 1: Adevărat Explicație: Ar trebui să vă laudați copilul pentru că a încercat să facă un lucru pozitiv, nu doar pentru că l-a făcut corect. Lauda încurajează copilul să încerce din nou. Lauda este un tip de recompensă care face comportamentul să fie mai probabil să se întâmple din nou. Lauda face activitățile să fie distractive și pozitive pentru copilul dvs. și este cu atât mai importantă pentru sarcini care sunt noi și dificile. Răspunsul la întrebarea 2: D.Toate cele de mai sus (A,B și C) Explicație: Toate acestea sunt oportunități bune pentru Maria de a-l ”prinde pe George că se comportă bine” și de a-l lăuda pentru comportamentul corespunzător. ▪ George care se joacă încet în timp ce ea vorbește la telefon: DA. Este mai ușor să observăm copiii când sunt prea gălăgioși, dar este important să-i observăm și să-i lăudăm și atunci când fac liniște. ▪ George care stă în biserică și doar se zvârcolește și plânge puțin: DA. În mod normal, George se mișcă mult, deci Maria poate încerca să observe momentele când este mai calm și să-l laude în acele momente. ▪ George care stă nemișcat pentru câteva secunde pentru ca ea să-i spele fața: DA. Este cu adevărat util să-l laude pe George pentru că face lucruri care sunt dificile pentru el. Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 65 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale pentru dvs., copilul dvs. și familia dvs. [A fi completat pe baza contextului local] Ce pot face dacă copilul meu este bolnav? Ce pot face dacă cred că copilul meu ar fi fost rănit sau abuzat de cineva? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care noi nu le avem? Ce pot face dacă există dificultăți la domiciliu? Ce pot face dacă familia mea are alte dificultăți? Ce pot face dacă simt că nu mă descurc bine? Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 66 Notițe: 67 S Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor Pașii următori Data următoarei sesiuni de grup: În următoarea sesiune de grup vom învăța cum să ne conectăm cu copiii și să-i ajutăm să învețe, făcând activități zilnice împreună. Dacă nu puteți veni la următoarea sesiune din orice motiv, sunteți totuși bineveniți la sesiunile ulterioare. Dacă veniți la respectiva sesiune cu 15 minute mai devreme, facilitatorii vă vor ajuta să revizuiți lucrurile pe care le-ați pierdut. 68 Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă 69 S Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășescă implicarea în rutinele de joc și de acasă Cuprins Prezentare generală……………………………………………………………………………………………………………………. 70 Revizuirea activităților practice de acasă………………………………………………………………………………………71 Ce vom învăța astăzi……………………………………………………………………………………………………………………. 72 Povestea Sarei: Folosirea jocului și a rutinei de acasă pentru a crea oportunități pentru implicarea împărtășită………………………………………………………………………………………………………………………………….. 73 Mesajul cheie 1………………………………………………………………………………………………………………..…. 77 Idei de activități pentru acasă pe care le puteți folosi pentru a construi rutine…………………………… 78 Idei de jocuri pe care le puteți folosi pentru a construi rutine…………………………………… 79 Sfatul 1……………………………………………………………………………………………………………………………….. 80 Sfatul 2……………………………………………………………………………………………………………………………….. 82 Sfatul 3……………………………………………………………………………………………………………………………….. 83 Activitate practică pentru acasă…………………………………………………………………………………………..…… 84 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare………………………………………………………………………………. 85 Răspunsuri la întrebări………………………………………………………………………………………………………………… 86 Servicii și resurse pentru familii…………………………………………………………………………………………………… 88 Pașii următori……………………………………………………………………………………………………………………………… 90 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 70 Prezentare generală Dată, timp, locație Vizita la domiciliu 1 Apel pentru verificare Sesiunea 1 Introducere – Implicarea copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domiciliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 7 Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 8 Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Ședințe suplimentare 71 Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășescă implicarea în rutinele de joc și de acasă Revizuirea activităților practice de acasă Activități pe care le-am încercat: Lucruri pozitive care s-au întâmplat: 1) 2) 3) Lucruri pe care le pot încerca data viitoare: 1) 2) 3) Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 72 Ce vom învăța astăzi ■ Cum să creați rutinele de acasă și de joc, pe care să le faceți în fiecare zi alături de copilul dumneavoastră. ■ Modalități prin care să vă conectați cu copilul și să împărtășiți implicarea (implicarea comună este atunci când copilul dumneavoastră vă observă atât pe dumneavoastră, cât și o activitate comună în același timp). 69 Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășescă implicarea în rutinele de joc și de acasă Povestea Sarei: Folosirea jocului și a rutinelor de acasă pentru a crea oportunități pentru implicarea împărtășită Numele meu este Sara şi trăiesc împreună cu soţul şi cu familia mea într-un mic sat de pescari. Avem trei copii: Raluca, Dan și Viorel. Cel mai mic fiu al meu, Viorel, este un copil diferit. El are acum 5 ani, dar este diferit de alți copii de vârsta lui. 73 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Ceilalţi copii ai mei deseori încearcă să se joace cu el şi câteodată ei se supără atunci când Viorel nu participă. Alteori îl ignoră, ceea ce mă face să mă simt tristă pentru el. În timp ce fiica mea şi băiatul meu mai mare au jocuri de imaginaţie cu jucăriile, Viorel pare să fie mulţumit să petreacă mult timp înșiruind pe podea lucruri de prin casă. În timp, am învăţat că joaca în doi este importantă pentru a-l ajuta pe Viorel să se poată conecta cu mine, dar la început nu ştiam cum să mă joc cu el. Treptat, am învăţat cum să mă joc pentru a ne putea petrece timpul împreună. La început m-am simţit destul de ciudat şi nu eram sigură ce să fac. A trecut mult timp de când eram copil! În trecut, am încercat să mă joc cu el jocuri cu roluri, dar nu înţelegea asta. Lui îi place să construiască. Acum ştiu că, pentru a mă juca, trebuie să privesc şi să ascult de interesele lui. Apoi imit ceea ce face cu jucăriile sau îi pot arăta un mod potrivit de a se juca cu ele. De-a lungul timpului, am găsit modalităţi de a-l implica pe Viorel în joacă şi de a ne distra în timpul petrecut împreună. 74 Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășescă implicarea în rutinele de joc și de acasă Am învăţat, de asemenea, că pot să folosesc aceleaşi strategii pe care le folosesc în joacă pentru a construi rutine în alte activităţi pe care le fac zilnic. Am realizat rutine unde sunt atentă şi ascult comunicarea lui Viorel şi îi observ acţiunile. Când spălăm vase, îl las pe el mai întâi. El începe să spele un vas şi apoi îl imit şi îi arăt cuvântul „spăl!” Când venim de la magazin, lui Viorel îi place să mă ajute să despachetez. El ia un obiect din geantă și apoi îl imit. Îi arăt cuvinte precum „scot” și „pâine” pe care vreau să îl învăț să le spună singur. Repetăm până când toate obiectele sunt scoase din pungă. Aceasta este rutina noastră de cumpărături. 75 SPĂL! SCOT! Câteodată, Viorel se „blochează” uitându-se la ceva sau înșiruind lucruri pe podea. Când se întâmplă asta, îi arăt un nou mod în care putem să construim turnuri și, de multe ori, începe să construiască din nou. Uneori, încă devine brusc foarte frustrat când încerc să-i arăt un alt mod de a se juca, iar el mă respinge. Acest lucru înseamnă că este obosit sau vrea să se oprească, așa că luăm o pauză sau încercăm ceva diferit pentru o perioadă. Știu că este important ca jocul să fie distractiv și plăcut pentru el. 76 77 Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășescă implicarea în rutinele de joc și de acasă Creați rutine de joc și de activități acasă pentru a ajuta copilul să învețe și să se dezvolte Mesajul cheie 1 • O „rutină” transformă activitățile de joacă sau activitățile zilnice casnice în oportunități de învățare. • O rutină este: ⎯ un joc sau o activitate pentru acasă pe care adultul și copilul o fac împreună (dumneavoastră și copilul sunteți parteneri în rutină, fiecare persoană având un rol activ); ⎯ formată dintr-un set de pași clari, mici, care au sens și alcătuiesc o poveste; ⎯ o activitate începută și repetată de multe ori, în același mod, pentru a vă ajuta copilul să se distreze și să învețe pașii. • Creați rutine de joacă și activități pentru acasă pentru a vă ajuta copilul să petreacă timp în implicarea împărtășită și să învețe noi abilități. Puteți construi rutine atunci când vă jucați și când faceți alte activități de zi cu zi. Rutinele constituie baza pentru împărtășirea implicării și învățarea de noi abilități. 1 2 3 4 TORN TORN AMESTEC AMESTEC 78 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Idei de activități pentru acasă pe care le puteți folosi pentru a construi rutine Exemple de activități de zi cu zi care oferă oportunități de a implica copiii în rutine: ■ Spălatul vaselor ■ Despachetatul cumpărăturilor ■ Punerea hainelor la uscat ■ Udatul plantelor ■ Hrănirea animalelor ■ Făcutul patului ■ Măturatul ■ Orele de masă ■ Ora de făcut baie ■ Îmbrăcarea sau dezbrăcarea ■ Scoaterea pantofilor ■ Spălarea mâinilor sau a feței Rutinele mele de acasă 1) 2) 3) 79 Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășescă implicarea în rutinele de joc și de acasă Idei de activități de joacă pe care le puteți folosi pentru a construi rutine ■ Mașini și camioane ■ Cuburi ■ Plastilină / Lut ■ Mingi ■ Cărți ■ Puzzle-uri ■ Păpuși și personaje ■ Jucării zornăitoare Începeți cu rutine de joacă la nivelul potrivit pentru copilul dumneavoastră. Apoi puteți adăuga treptat mai mulți pași la același nivel de joc și pași la următorul nivel de joc (următorii pași ai copilului dumneavoastră). J Joc simplu Joc de construit Joc simbolic simplu Joc simbolic avansat Rutinele mele de joacă 1) 2) 3) Joc cu oameni Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 80 Participă la rutină – Faceți cu rândul, imitând ceea ce face copilul dumneavoastră Sfatul 1 • Priviți și ascultați acțiunile copilului și alăturați-vă rutinei făcând același lucru pe care îl face copilul dumneavoastră. • Imitând, răsplătiți ideile de joacă ale copilului dumneavoastră. • Imitați doar acțiunile adecvate, pe care doriți să le vedeți din nou. Nu imitați comportamentul dificil (aruncarea) sau comportamentul repetitiv fără nicio interacțiune între dumneavoastră și copilul dumneavoastră (cum ar fi alinierea obiectelor sau privitul îndelung la obiecte). 81 Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășescă implicarea în rutinele de joc și de acasă Sfatul 1, continuare • Pentru a împărtăși o rutină, cel mai bine este să aveți mai multe elemente – de ex. 2 mașini sau 2 păpuși. Folosiți-vă propria jucărie sau propriile materiale atunci când vă vine rândul. În acest fel, copilul nu se va supăra că îi luați obiectul pentru a demonstra acțiunile de joc. m Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 82 Arată și spune – Adăugați un pas nou în rutina copilului Sfatul 2 Arătați și spuneți când: • nu vă puteți imita copilul; • copilul dumneavoastră nu știe ce să facă în continuare; • copilul dumneavoastră este „blocat” într-o acțiune repetitivă; • copilul dumneavoastră nu este implicat și trebuie să vă întoarceți la rutină. • Adăugarea de pași vă face rutina mai lungă și vă oferă mai mult timp pentru a împărtăși implicarea. • Mulți copii au nevoie de ajutor pentru a învăța să se joace corespunzător cu jucăriile. • Arătați și spuneți vă ajută copilul să dezvolte abilități mai complexe de joc. SCOT DIN CUTIE! Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă 83 Reluați rutina pentru a vă ajuta copilul să petreacă mai mult timp împărtășind implicarea Sfatul 3 • Care a fost primul pas din rutina dumneavoastră? O dată ce ați făcut toți pașii din rutină, începeți din nou cu primul pas. • Începeți repede și încercați să faceți rutina distractivă și interesantă! • Reluarea pașilor și reluarea rutinei va face rutina dumneavoastră mai lungă, mai ușoară și mai distractivă. • Este în regulă să repetați! Toți copiii învață din repetarea poveștilor când se joacă. Probabil că vă veți plictisi înainte ca copilul dumneavoastră să se plictisească! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 84 Activitatea practică pentru acasă ■ Alegeți o rutină pentru acasă și o rutină de joacă sau un joc pe care îl veți face cu copilul dumneavoastră sau în care veți implica copilul. Puteți alege una dintre activitățile pe care le-ați făcut înainte sau două activități noi. Alegeți rutine pe care veți încerca să le faceți în fiecare zi. ■ Planificați să petreceți 5 minute cu copilul dumneavoastră pentru fiecare rutină. ■ Nu uitați să exersați sfaturile din această ședință: Sfaturi 1. Participă la rutină – Faceți cu rândul, imitând ceea ce face copilul dumneavoastră. Mesaje cheie 2. Arată și spune – Adăugați un pas nou în rutina copilului. 3. Reluați rutina pentru a vă ajuta copilul să petreacă mai mult timp împărtășind implicarea. ■ Construiți rutine de joc și de activități acasă pentru a vă ajuta copilul să învețe și să se dezvolte. Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă 85 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Încercați să răspundeți la aceste întrebări după sesiunea de grup, pentru a vă evalua propria învățare. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Instrucțiuni: Alegeți cel mai bun răspuns pentru fiecare întrebare din opțiunile de mai jos, punând un semn lângă opțiunea pe care o alegeți. După aceea, verificați răspunsurile și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 1 Sara observă că Viorel învârte o bobină (de la o papiotă) pe podea de ceva timp. Ei i-ar plăcea să se joace cu el, pentru a-l ajuta să îi acorde atenţie ei şi activităţii în acelaşi timp. Ce ar putea să facă? A. Să ia o altă bobină şi să o învârtă pe podea şi să spună „Învârt! Învârt!” şi să facă asta până când se plictiseşte de activitate. B. Să ia o altă bobină şi să îi arate lui Viorel cum să rotească o bobină pe o carte înclinată şi să spună „Hai!”, apoi să aştepte ca el să facă acelaşi lucru. Dacă nu încearcă, îi arată şi îi spune din nou. C. Îi ia bobina lui Viorel şi îi arată cum să o rotească pe o carte înclinată. D. Îi ia bobina şi găseşte altceva cu care să se joace. Întrebarea 2 Lui Viorel îi place să ia un băţ din curte şi Sara vrea să creeze o rutină cu această activitate. Ea ia o cutie în care să pună băţul. Ce ar putea să creeze pentru o rutină distractivă? A. Ea poate lua un băţ, îl poate pune în cutie şi spune „Pun!” apoi aşteaptă ca Viorel să facă la fel. După ce face acest lucru, ea poate merge mai departe să creeze o rutină de dus-întors. De fiecare dată când băţul merge în cutie spune „Pun!”. B. Îl încurajează pe Viorel spunând: „Bună treabă că ai găsit un băţ!” C. Îi spune lui Viorel să ia toate beţele pe care le găseşte şi să le pună în cutie apoi aşteaptă să vadă dacă face asta. D. A şi B sunt amândouă de ajutor pentru a crea rutine distractive. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 86 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebările pentru a vă verifica propria învățare de pe pagina anterioară. Verificați răspunsurile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. Când ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Răspuns la Întrebarea 1: B: Să ia o altă bobină şi să îi arate lui Viorel cum să rotească o bobină pe o carte înclinată şi să spună „Hai!”, apoi să aştepte ca el să facă acelaşi lucru. Dacă nu încearcă, îi arată şi îi spune din nou. Explicație: Viorel se blochează în rotirea obiectelor (comportament repetitiv). Sara vrea să îi arate lui Viorel un nou mod potrivit de a se juca cu obiectele. Ea îşi ia propria bobină astfel încât amândoi pot efectua pe rând rutina. Ea foloseşte arată şi spune pentru a i arăta lui Viorel cum să se joace simplu cu bobina şi îi spune un cuvânt nou: „Du-te!” De ce opţiunea A este incorectă: Simpla imitare a lui Viorel nu va fi de ajuns pentru învăţare. El este atras de acel obiect. El nu o observă pe Sara sau nu să aibă atenție comună atunci când învârte bobina de unul singur. De ce opţiunile D și C sunt incorecte: Luarea bobinei, chiar şi pentru a-i arăta un nou mod de joacă, poate fi supărător pentru el. Atunci când imitați, este mai bine să folosiți propriile dumneavoastră obiecte asemănătoare decât să le folosiți pe ale copilului. Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă 87 Răspunsul la Întrebarea 2 este D: A și B sunt amândouă de ajutor pentru a crea rutine distractive. Explicație: Sara poate crea o rutină prin a începe cu o activitate pe care Viorel deja o realizează (să ia un băț) şi apoi să îi arate un pas nou (să pună băţul în cutie şi să spună „Pun!”). Paşii din această rutină sunt: 1) Să ia un băţ 2) Să-l pună în cutie şi să spună „Pun!”. Ea vrea să creeze un joc bidirectional pentru a-i fi mai ușor lui Viorel să-i acorde atenţie ei şi activităţilor pe care le fac împreună. Încurajându-l pe Viorel spunând „Bună treabă că ai găsit beţele!” va face activitate mai distractivă pentru el şi îl va ajuta să continue cu rutina. De ce opţiunea C este incorectă: Spunându-i lui Viorel să ia toate beţele pe care le poate găsi şi să le pună în cutie îi oferă o sarcină de făcut, dar scopul acestei activităţi este de a găsi o rutină pe care să o facă împreună. Dacă Viorel ia toate beţele singur, este atras de obiect (acordă atenţie obiectelor, dar nu se concentrează sau nu interacționează cu alți oameni). Sara dorește ca Viorel să dea dovadă de o implicare împărtășită (să fie atent la ea, dar și la activitatea împărtășită), ceea ce este cel mai bine pentru învăţare. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 88 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale disponibile pentru dumneavoastră, copilul și familia dumneavoastră. [A se completa în funcție de contextul local] Ce pot face dacă copilul meu este bolnav? Ce pot face dacă cred că copilul meu poate să fie lovit sau abuzat de cineva? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care nu le avem? Ce pot face dacă sunt dificultăţi acasă? Ce pot face dacă familia mea are alte provocări? Ce să fac dacă simt că nu fac faţă situaţiei corespunzător? Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă 89 Notițe: Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 90 Pașii următori Data următoarei sesiuni de grup: În următoarea sesiune de grup, vom învăța cum să ne conectăm cu copiii și să-i ajutăm să învețe, făcând activități zilnice împreună. Dacă nu puteți veni la următoarea sesiune din orice motiv, sunteți totuși bineveniți să veniți la sesiunile ulterioare. Dacă veniți la respectiva sesiune cu 15 minute mai devreme, facilitatorii vă vor ajuta să revizuiți lucrurile pe care le-ați pierdut. 91 Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării UUFF! 92 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Cuprins Prezentare generală...........................................................................................................................93 Revizuirea activităților practice de acasă ......................................................................................... 94 Ce vom învăța astăzi ........................................................................................................................ 95 Obiective personale ......................................................................................................................... 96 Povestea Lilianei Partea 1: Introducere în comunicare ................................................................... 97 Mesajul cheie 1 ..................................................................................................................... .100 Mesajul cheie 2 ...................................................................................................................... .102 Obiectivele comunicării .................................................................................................................. 103 Povestea Lilianei Partea a 2-a: Comunicarea Mirunei…………………………………………………………………104 Mesajul cheie 3 ....................................................................................................................... 105 Sfatul 1 .................................................................................................................................... 106 Sfatul 2 .................................................................................................................................... 107 Sfatul 3 .................................................................................................................................... 108 Sfatul 4 .................................................................................................................................... 109 Activitate practică pentru acasă ..................................................................................................... 110 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ................................................................................ 111 Răspunsuri la întrebări .................................................................................................................... 112 Servicii și resurse pentru familii ...................................................................................................... 113 Pașii următori ................................................................................................................................. 115 Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 93 Session 4 Prezentare generală Data, ora, locația Vizita la domiciliu 1 Apel pentru verificare Sesiunea 1 Introducere - Implicarea copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domiciliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 7 Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Apel pentru verificare Sesiunea 8 Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Sesiuni suplimentare iunea 4 94 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Revizuirea activităților practice de acasă Activități pe care le-am încercat: Lucruri pozitive care s-au întâmplat: 1) 2) 3) Lucruri pe care le pot încerca data viitoare: 1) 2) 3) Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 95 Ce vom învăța astăzi ▪ Astăzi vom învăța despre comunicare. ▪ Vom începe prin a discuta despre modurile în care copilul dumneavoastră comunică în momentul de față. ▪ Apoi vom învăța strategii menite să contribuie la dezvoltarea abilităților de comunicare ale copilului dumneavoastră. CĂMAȘĂ! 96 Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 Obiective personale Obiectivele de comunicare ale copilului meu (pașii următori) sunt: 1) 2) Ce pot face eu pentru a-mi ajuta copilul să atingă aceste obiective: 1) 2) 3) Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării Povestea Lilianei Partea 1: Introducere în comunicare Este dificil pentru Miruna să comunice și să-i spună mamei sale ce dorește. Pentru că Miruna stă lângă o carafă cu apă, Liliana crede că Mirunei îi este sete. Ea crede că Miruna încearcă să-i spună că vrea apă prin faptul că plânge. Liliana încearcă să o ajute pe Miruna să învețe cuvântul „apă” pentru a putea cere apă folosind cuvinte în loc să plângă. Ea îi dă Mirunei o cană cu apă și pronunță cuvântul „apă”. 97 APĂ! Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 Liliana observă că Miruna se îndreaptă spre ea și spre cana cu apă. Observă că Miruna o privește. Ea înțelege că acesta este modul prin care Miruna cere mai multă apă. De fiecare dată când Liliana îi oferă apă, ea spune „apă” când îi întinde cana Mirunei. Apoi, într-o zi, Miruna a scos un sunet - „uuff” - când Liliana turna apă. 98 APĂ! UUFF! Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 99 DA! APĂ! EA NU ROSTEȘTE ÎNTOTDEAUNA CUVÂNTUL „APĂ”, DAR EU CONTINUI SĂ EXERSEZ CU EA. ȘTIU CĂ DE FIECARE DATĂ CÂND ÎI ARĂT ȘI ROSTESC CUVÂNTUL “APĂ”, O AJUT SĂ ÎNVEȚE, CHIAR DACĂ EA NU SPUNE NIMIC. 100 Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 Mesajul cheie 1 Copiii comunică folosind cuvinte, comportament nonverbal și comportament provocator ■ Copiii folosesc un comportament provocator pentru a comunica, atunci când alte modalități de comunicare sunt dificile. ■ Acestea sunt câteva modalități prin care comunică copiii: Cuvinte: cuvinte clare, cuvinte neclare sau un sunet asemănător cu un cuvânt, cum ar fi „pi” pentru „pisică”. Cuvinte ciudate: sunete, cuvinte sau fraze repetitive, cuvinte cu ecou, repetarea cuvintelor și a frazelor auzite în videoclipuri sau cărți. Sunete: plânsete, țipete, scâncete, sunete care înseamnă „da” sau „nu” etc. Corp: întoarcerea sau deplasarea înspre ceva, luarea mâinii cuiva pentru a o pune pe un obiect (pentru a obține ajutor), apucarea mâinii cuiva, întoarcerea sau înclinarea capului, gesturi cu capul PII! SPRE INFINIT ȘI DINCOLO DE EL! SPRE INFINIT ȘI DINCOLO DE EL! SPRE INFINIT ȘI DINCOLO DE EL! SPRE INFINIT ȘI DINCOLO DE EL! AAAAB! A, VREI APĂ! Mâinile: arată cu degetul, oferă adultului un obiect, se întinde după ceva, aruncă un obiect Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 101 Mesajul cheie 1, continuare Mâinile: utilizarea limbajului semnelor Ochii: privește pe cineva; se uită repede la un obiect și apoi la o persoană, privește ceva insistent Fața: expresiile faciale, zâmbetul, mișcarea sprâncenelor etc. Comportamentul provocator: țipă, aruncă lucruri, sparge obiecte, se aruncă pe podea, mușcă, zgârie, lovește alte persoane sau pe sine. Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 Mesajul cheie 2 102 Privește și ascultă pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 103 Obiectivele comunicării Cum comunică copilul meu în acest moment Marcați cu un X în dreptul modalităților pe care copilul dumneavoastră le folosește pentru a comunica: Privește insistent sau își mișcă corpul Vă prinde de mână, vă atinge sau vă trage de mână Arată cu degetul pentru a întreba Arată sau indică cu degetul pentru a-și exprima interesul Scoate sunete 1 cuvânt 2 cuvinte legate 3 sau mai multe cuvinte legate Următorul pas al copilului meu Marcați cu un X în dreptul următorului pas pe care îl face copilul dumneavoastră pentru a comunica: Folosește orice gest pentru a întreba Indică cu degetul când dorește să întrebe ceva Arată sau indică cu degetul pentru a-și exprima interesul; scoate un sunet Încearcă să scoată sunete mai des Formează un sunet dintr-un cuvânt Adaugă mai multe cuvinte; combină 2 cuvinte Adaugă mai multe cuvinte; combină 3 cuvinte Formulează propoziții mai lungi Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 Povestea Lilianei Partea 2: Cum comunică Miruna 104 UUFF! FLOARE! Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 105 − cere un obiect? − cere ca o acțiune să înceteze? − încearcă să împărtășească ceva cu dumneavoastră? − încearcă să vă transmită că este speriat, obosit, flămând sau emoționat? Când observați comunicarea copilului, aflați ce mesaj încearcă să vă transmită Mesajul cheie 3 VREAU SĂ CITESC LITERELE! Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 Sfatul 1 106 Ridicând și arătând obiectul Răspundeți prin cuvinte și gesturi la tot ce comunică copilul, chiar și atunci când nu este clar SCAUN! CĂMAȘĂ! LII... LINGURĂ! 107 Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării Sfatul 2 ■ Acest lucru înseamnă că: − uneori ar trebui să vorbiți folosind același nivel de limbaj pe care îl are acum copilul dumneavoastră; − uneori îi arătați copilului cum să vorbească într-un mod mai complex (următorul pas al acestuia). În cazul în care copilul dumneavoastră este − liniștit, folosește sunete sau cuvinte neclare: uneori leagă sunetele formând un cuvânt, alteori folosește un cuvânt. Dacă copilul dumneavoastră vorbește folosind − câte un cuvânt pe rând: folosiți uneori 1 cuvânt, alteori 2 cuvinte; − combinații de 2 cuvinte: folosiți uneori 2 cuvinte legate, alteori 3 cuvinte; − grupuri formate din 3-4 cuvinte: folosiți uneori grupuri de 3-4 cuvinte, alteori folosiți grupuri de cuvinte mai lungi; − propoziții: puteți folosi propoziții. ■ În acest fel, copilul dumneavoastră: − va rămâne motivat și nu frustrat; − va continua să își exerseze abilitățile de comunicare actuale; − va învăța abilități de comunicare mai complexe (următorul pas în dezvoltarea copilului). ■ Nu uitați să folosiți întotdeauna un gest, arătând cu degetul spre obiectul despre care vorbiți, arătându-i copilului dumneavoastră obiectul sau dându-i să țină obiectul. ■ Gesturile îl ajută pe copilul dumneavoastră să înțeleagă mai bine mesajul pe care îl comunicați. Folosiți cuvinte și gesturi care se potrivesc cu nivelul limbajului copilului dumneavoastră Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 108 sunete; cuvinte; gesturi; privirea ațintită asupra unui obiect (când copilul dumneavoastră se uită la ceva). Așteptați, pentru a-i oferi copilului timp să comunice POC! Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 109 Acest lucru îi arată copilului dumneavoastră că ați observat la ce este atent. Observați către ce anume privește copilul dumneavoastră și ce face el. Vorbiți (spuneți) despre ceea ce face sau spre ce privește copilul. Amintiți-vă să folosiți întotdeauna un gest, arătând cu degetul spre obiectul despre care vorbiți, arătându-i copilului dumneavoastră obiectul sau dându-i obiectul. Gesturile îl ajută pe copil să înțeleagă mai bine ceea ce comunicați. Vorbiți despre ceea ce face și la ce se uită copilul MIIN... ESTE O MINGE! Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 110 Activitate practică la domiciliu ■ Alegeți două jocuri sau activități de realizat la domiciliu pe care le veți face cu copilul dumneavoastră sau în care îl veți implica (de exemplu joacă, spălarea mâinilor, gustare etc.). Acestea pot fi aceleași activități pe care le-ați mai făcut înainte sau ceva diferit. Alegeți lucruri pe care le faceți aproape în fiecare zi. ■ Când desfășurați activitatea, planificați să petreceți 5 minute concentrându-vă asupra modului în care comunică copilul și încercați să îl implicați în comunicare. ■ Nu uitați să puneți în practică sfaturile din această sesiune: Sfaturi 1. Răspundeți prin cuvinte și gesturi la tot ce comunică copilul, chiar și atunci când nu este clar. 2. Folosiți cuvinte și gesturi care se potrivesc cu nivelul limbajului copilului. 3. Așteptați, pentru a-i veți oferi copilului timp să comunice. 4. Vorbiți despre ceea ce face și la ce se uită copilul. Mesaje cheie ■ Copiii comunică folosind cuvinte, comportament nonverbal și comportament provocator. ■ Privește și ascultă pentru a observa când copilul comunică. ■ Când observați comunicarea copilului, aflați ce mesaj încearcă să vă transmită. LINGURĂ! LIII! VREAU JUCĂRIE! MIII! ESTE MINGE! Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 111 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Încercați să răspundeți la aceste întrebări după sesiune pentru a verifica ce ați învățat. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile de pe pagina următoare. Instrucțiuni: Alegeți cel mai bun răspuns pentru fiecare întrebare din opțiunile de mai jos, bifând în dreptul opțiunii pe care o alegeți. După aceea, verificați-vă răspunsurile și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 1 Fiica Lilianei, Miruna, folosește în principal sunete pentru a comunica, cum ar fi „Uff” atunci când vrea să obțină ceva. Ea știe trei cuvinte: „nu”, „pisică” și „rață”. Atunci când Liliana comunică cu fiica ei, câte cuvinte ar trebui să folosească în cea mai mare parte a timpului? A. Un cuvânt și un gest. B. Combinații de două cuvinte și un gest. C. Combinații de trei cuvinte și un gest. D. Cât mai multe cuvinte și un gest. Întrebarea 2 Miruna se uită spre raftul cu cărți. Liliana a ales o carte despre câini, deoarece câinii sunt animalele preferate ale Mirunei. Ea a deschis cartea și a început să citească. Miruna nu pare foarte interesată. Se uită înapoi la raft și nu-i acordă atenție Lilianei. Ce ar trebui să facă Liliana în continuare? A. Să țină cartea mai sus în fața Mirunei și să continue să citească. B. Să aștepte, să se uite și să asculte pentru a vedea la ce carte se uită Miruna pe raft. C. Să aștepte, să se uite și să asculte pentru a vedea la ce carte se uită Miruna pe raft, apoi să o ajute pe Miruna să găsească cartea pe care o dorește pe raft. D. Să decidă că Miruna nu este interesată de cărți și să schimbe activitatea. Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 112 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebări pentru a verifica ce ați învățat pe pagina anterioară. Verificați răspunsurile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. După ce ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Răspunsul la întrebarea 1: A) Un cuvânt Explicație: Cel mai bine este să folosiți cuvinte și gesturi care corespund nivelului de limbaj al copilului. Miruna folosește sunete pentru a comunica în cea mai mare parte a timpului și câteva cuvinte. Pentru copiii care comunică în principal cu ajutorul sunetelor, cel mai bine este să comunice folosind un cuvânt și un gest. Cu toate acestea, este în regulă dacă Liliana folosește uneori mai multe cuvinte atunci când îi vorbește Mirunei. Combinații de două sau trei cuvinte - Acestea sunt în regulă uneori, dar Liliana ar trebui să folosească în principal un singur cuvânt o dată. Cât mai multe cuvinte posibil - Dacă vorbiți la un nivel prea ridicat peste nivelul lui Miruna, ar fi mai dificil pentru ea să învețe. Cel mai bine este să vă asigurați că vă adaptați la nivelul de limbaj al copilului. Răspuns la întrebarea 2: C) Să aștepte, să se uite și să asculte pentru a vedea la ce carte se uită Miruna pe raft, apoi să o ajute pe Miruna să găsească cartea pe care o dorește pe raft. Explicație: Copiii pot manifesta un comportament fără să exprime cuvinte pentru a încerca să vă transmită un mesaj. Este important să vă întrebați: „Ce încearcă copilul meu să îmi spună?”. În acest caz, Miruna se uită înapoi la raftul cu cărți. Deoarece Liliana a ales cartea, nu a avut șansa de a vedea ce o interesa pe Miruna și de a se conforma alegerii copilului. Vrem ca Miruna să fie motivată să se uite la carte împreună cu Liliana. Este mai probabil ca ea să comunice și să dorească să se implice atunci când este interesată de carte. În răspunsul C, Liliana așteaptă și folosește metoda privește și ascultă pentru a observa ceea ce o interesează pe Miruna și reacționează pentru a o ajuta pe Miruna să facă o alegere. Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 113 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale pentru dumneavoastră, copilul dumneavoastră și familia dumneavoastră. [Se completează în funcție de contextul local] Ce pot face dacă copilul meu este bolnav? Cum să procedez dacă cred că copilul meu ar fi putut fi rănit sau abuzat de cineva? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care noi nu le deținem? Ce pot face dacă acasă ne confruntăm cu o situație dificilă? Ce pot face dacă familia mea întâmpină alte dificultăți? Ce pot face dacă simt că nu mă descurc bine? Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 114 Notițe: 117 Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării Pașii următori Data următoarei sesiuni de grup: În următoarea sesiune de grup, vom învăța cum să ne conectăm cu copiii și să-i ajutăm să învețe, făcând activități zilnice împreună. Dacă nu puteți veni la următoarea sesiune din orice motiv, sunteți totuși bineveniți să participați la sesiunile ulterioare. Dacă veniți la respectiva sesiune cu 15 minute mai devreme, facilitatorii vă vor ajuta să revizuiți lucrurile pe care le-ați pierdut. 116 Ghidul participanților sesiunile de grup 1–9 Sesiunea 5: Promovarea comunicării 117 Sesiunea 5: Promovarea comunicării Cuprins Prezentare generală ....................................................................................................................... 118 Verificarea activităților practice de acasă ...................................................................................... 119 Ce vom învăța astăzi ...................................................................................................................... 120 Obiective personale ....................................................................................................................... 121 Povestea lui Florin: Cum am ajutat-o pe Ana să ceară ceea ce are nevoie ................................... 122 Mesajul cheie 1 ...................................................................................................................... 126 Mesajul cheie 2 ...................................................................................................................... 127 Mesajul cheie 3 ...................................................................................................................... 128 Sfatul 1 ................................................................................................................................... 129 Sfatul 2 ................................................................................................................................... 130 Sfatul 3 ................................................................................................................................... 131 Sfatul 4 ................................................................................................................................... 133 Activitate practică pentru acasă .................................................................................................... 134 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ............................................................................... 135 Răspunsuri la întrebări ................................................................................................................... 136 Servicii și resurse pentru familii ..................................................................................................... 138 Pașii următori ................................................................................................................................. 140 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 118 Prezentare generală Data, ora, locația Vizita la domiciliu 1 Apel pentru verificare Sesiunea 1 Introducere - Implicarea copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel pentru verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domiciliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea unor noi abilități în pași mici și pe niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 7 Prevenirea comportamentului provocator - cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Apel pentru verificare Sesiunea 8 Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Sesiuni suplimentare 119 Sesiunea 5: Promovarea comunicării Verificarea activităților practice de acasă Activitățile țintă pe care le-am încercat: Copilul meu a comunicat prin: 1) 2) 3) Lucruri pe care le pot încerca data viitoare: 1) 2) 3) Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 118 Ce vom învăța astăzi ▪ Cum să priviți și să ascultați pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a cere ceva ▪ Cum să priviți și să ascultați pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a împărtăși ceva ▪ Cum să folosiți activitățile de zi cu zi pentru a crea ocazii de comunicare VREI MINGEA SAU JUCǍRIA? 120 121 Sesiunea 5: Promovarea comunicării Obiective personale Obiectivele de comunicare ale copilului meu (pașii următori) sunt: 1) 2) 3) Ce pot face eu pentru a-mi ajuta copilul să atingă aceste obiective: 1) 2) 3) Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Povestea lui Florin: Cum am ajutat-o pe Ana să învețe să ceară ceea ce are nevoie Mă numesc Florin și sunt tatăl a două fetițe - Ana și Roberta. Diferența de vârstă dintre fiicele mele este de doar doi ani, dar sunt foarte diferite. Ana învață greu, în timp ce Roberta are doar 4 ani, dar este deja mai matură și poate face mai multe lucruri decât Anna. Primii ani au fost cei mai grei. Au fost momente în care nu mă simțeam bine pentru că mă gândeam foarte mult la dizabilitatea Anei și la ceea ce înseamnă pentru ea și pentru familia noastră. Să am o fiică precum Ana nu este așa ușor cum am crezut, dar sunt sigur că nimeni nu se simte pregătit să aibă un copil cu dizabilități. Încă de la început am învățat că cele mai importante lucruri pe care le pot face sunt să o iubesc, să o accept așa cum este și să încerc să o ajut; nu trebuie să o repar. Totuși, acest lucru este dificil pentru mine, pentru că îmi doresc ce este mai bun pentru ambele fiice. 122 Sesiunea 5: Promovarea comunicării Ana nu a învățat să rostească cuvinte până de curând și uneori încă se supără foarte tare și face crize de furie. Mă frustrează foarte mult acest lucru. Este greu pentru noi să ne dăm seama de ce are nevoie, când nu ne poate spune ce vrea. Tot ce putem face este să ghicim, însă îmi dau seama cât de dificil trebuie să fie și pentru ea. Am încurajat-o pe Ana să folosească gesturi și cuvinte, răspunzând ori de câte ori observ că comunică. Am crezut că trebuie să-i arăt cum să folosească multe cuvinte, dar mi-am dat seama că trebuia să încep de la nivelul ei, cu unul sau două cuvinte foarte simple, astfel încât să poată învăța. M-am concentrat să observ cu atenție atunci când Ana pare să vrea ceva. Când văd că vrea ceva, știu că este important să aștept câteva secunde pentru a-i da șansa să ceară. Dacă nu o face, pot folosi cuvinte simple și un gest pentru a-i arăta cum să ceară ceva. 123 VREAU PǍPUȘA! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Chiar dacă Ana nu încearcă să ceară așa cum i-am arătat, îi mai arăt încă o dată și îi dau imediat jucăria. Știu că este important să nu le refuzi niciodată mâncarea, apa sau obiectele preferate ale unui copil. De asemenea, încerc să observ comportamentul fiicei mele atunci când se întâmplă ceva neașteptat sau interesant. Ana iubește pisicile, iar când vedem o pisică, aștept câteva secunde pentru a-i da șansa de a împărtăși acest lucru. Dacă nu împărtășește, folosesc cuvinte simple și un gest pentru a-i arăta cum să-mi împărtășească ceva interesant. 124 AAA! VREAU PǍPUȘA! Participants’ guide, group sessions 1–9 Key message 126 Sesiunea 5: Promovarea comunicării Cred că înainte mă grăbeam, dar Ana are nevoie de mai mult timp de gândire. Acum începe să ne arate ce vrea și de ce are nevoie și, pas cu pas, învață din ce în ce mai mult. Astfel, comportamentul ei s-a îmbunătățit. De asemenea, o ajut pe fiica mea cea mică să își îmbunătățească comunicarea, adăugând mai multe cuvinte atunci când vorbesc cu ea. 125 VREAU! VREAU PÂINE! MAI MULTĂ PÂINE ȘI PENTRU TINE, ROBERTA! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 126 Privește și ascultă pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a cere ceva • Unul dintre principalele motive pentru care comunicăm este acela de a solicita (cerem ceva). Copiii pot cere: Mesajul cheie 1 Sesiunea 5: Promovarea comunicării 127 Privește și ascultă pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a împărtăși ceva ■ Un alt motiv principal pentru care comunicăm este acela de a împărtăși (arătăm sau spunem cuiva despre ceva). ■ A comunica pentru a împărtăși ceva înseamnă a comunica cu scopul de a împărtăși interesul tău unei alte persoane. ■ Atunci când comunicați pentru a împărtăși, încercați să împărtășiți o experiență cu o altă persoană: − este posibil să încercați să o faceți pe cealaltă persoană să observe ceva (de exemplu, un obiect, o persoană, un eveniment) care este interesant sau neașteptat; − este posibil să încercați să o faceți pe cealaltă persoană să observe emoția dumneavoastră cu privire la ceva ce tocmai s-a întâmplat (de exemplu, surpriză, teamă, bucurie, nedumerire). ■ Comunicarea cu scopul de a împărtăși este deosebit de dificilă pentru unii copii. Copiii pot comunica pentru a împărtăși: Ceva captivant sau nou Ceva neașteptat Mesajul cheie 2 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 128 Roşie! Folosiți activitățile zilnice pentru a crea oportunități de comunicare Ora mesei Spălatul mâinilor Îmbrăcatul Mersul la cumpărături Curățenia Ieșitul pe afară Mesajul cheie 3 Sesiunea 5: Promovarea comunicării 129 Pasǎre! Portocalǎ! Canǎ! Arată și spune - demonstrați cuvinte și gesturi pe care copilul le poate folosi pentru a comunica ■ Când un copil tace, puteți face un gest și pronunța un cuvânt. Arătați: indicați ceva. Spuneți: cum se numește. Arătați: țineți ridicat și arătați un obiect. Spuneți: denumirea obiectului. Arătați: oferiți un obiect pentru a-l împărți. Spuneți: denumirea obiectului. Tip Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 130 STRICATǍ! PǍPUŞA E STRICATǍ! AAA! APǍ! MAI MULTǍ APǍ! VREAU MAI MULTǍ APǍ! Repetați cuvintele spuse de copil și extindeți limbajul acestuia ■ Când observați că copilul comunică, spuneți aceleași cuvinte ca el și adăugați un cuvânt nou. Țineți minte: Adăugarea unui număr prea mare de cuvinte îi poate deruta pe copii și poate fi prea dificil ca aceștia să le folosească singuri. Încercați să adăugați doar un singur cuvânt. HAI CAMION! HAI CU CAMIONUL Sesiunea 5: Promovarea comunicării 131 VREI JUCǍRIA SAU MINGEA? Creați oportunități pentru copil să ceară Încercați aceste opțiuni de activități, alimente sau jucării care îi plac copilului dumneavoastră: ■ Țineți obiectele la vedere, dar nu la îndemână, astfel încât copilul să le poată indica sau să le poată lua. ■ Oferiți-i copilului dumneavoastră posibilitatea de a alege, ținând două obiecte la vedere, dar nu la îndemână. Întrebați „Vrei jucăria sau mingea?”. ■ Dați-i câte un singur obiect o dată sau bucăți mici din ceva, ținând restul departe de el. Așteptați să vedeți dacă copilul dumneavoastră va cere mai mult (Oferiți, oferiți, oferiți, așteptați) Țineți minte: nu țineți niciodată mâncarea sau apa departe atunci când copilul dumneavoastră le cere. Dați-i copilului dumneavoastră mâncare și apă ori de câte ori credeți că are nevoie. Atunci când promovați comunicarea pentru a învăța copilul să ceară, este important să țineți obiectele la distanță, astfel încât copilul să nu le poată apuca (apucatul obiectelor nu reprezintă comunicare prin care copilul cere ceva). Țineți obiectele la vedere, dar nu la îndemână Oferiți-i copilului posibilitatea de a alege, ținând două obiecte la vedere, dar nu la îndemână Dați-i câte un singur obiect o dată, apoi așteptați (Oferiți, oferiți, oferiți, așteptați) Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 132 Sfatul 3, continuare Oferiți Oferiți Oferiți Așteptați Priviți și ascultați. Copilul dumneavoastră cere mai multe? De îndată ce copilul dumneavoastră comunică faptul că vrea mai mult (cu privirea, prin sunete, prin atingere etc.) oferiți imediat. VREAU BISCUITE! Folosiți cuvinte pe care le poate folosi și copilul dumneavoastră pentru a cere ceva. 133 Sesiunea 5: Promovarea comunicării Sfatul 4 Creați oportunități pentru copil să comunice pentru a împărtăși ■ Acest lucru funcționează bine în cadrul unei rutine pe care dumneavoastră și copilul o cunoașteți bine. 1) Creați un „efect de surpriză” în rutina dumneavoastră. − Puteți încerca ceva neașteptat sau amuzant, cum ar fi să puneți cubul pe capul dumneavoastră, mai degrabă decât pe celelalte cuburi. − Puteți folosi orice ocazie în care se întâmplă ceva neașteptat, cum ar fi un zgomot puternic de afară sau căderea cuburilor. 2) Așteptați să vedeți dacă copilul dumneavoastră comunică pentru a vă împărtăși interesul sau emoția sa. 3) Dacă nu face acest lucru, arătați și spuneți (demonstrați folosind cuvinte și gesturi pe care copilul le poate utiliza pentru a-și împărtăși interesul), apoi așteptați ca copilul să împărtășească și el. A CĂZUT! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 134 Activitate practică pentru acasă ■ Alegeți o activitate zilnică pe care o veți face cu copilul dumneavoastră sau în care îl veți implica. Aceasta poate fi aceeași activitate de rutină pe care o făceați înainte sau ceva diferit. Alegeți ceva ce faceți aproape în fiecare zi sau chiar în fiecare zi. ■ Când faceți activitatea, planificați să petreceți cel puțin 5 minute observând când copilul dumneavoastră comunică pentru a împărtăși sau a cere ceva. ■ Puteți crea ocazii în care copilul să împărtășească ceva: − încercați ceva neașteptat sau amuzant și vedeți dacă copilul împărtășește cu dumneavoastră; − așteptați, demonstrați prin cuvinte și gesturi pe care copilul dumneavoastră le poate folosi pentru a împărtăși și așteptați din nou pentru a vedea dacă încearcă să le folosească. ■ Puteți crea ocazii în care copilul să ceară ceva: − păstrați obiectele care îi plac copilului dumneavoastră la vedere, dar nu la îndemâna lui; − oferiți-i copilului posibilitatea de a alege între două lucruri; − oferiți bucăți mici din ceva ce dorește copilul dumneavoastră, păstrând în același timp restul la distanță (Oferiți, oferiți, oferiți, așteptați). ▪ Nu uitați să puneți în practică sfaturile din această sesiune: Sfaturi 1. Arată și spune- Demonstrați cuvinte și gesturi pe care copilul le poate folosi pentru a comunica 2.Repetați cuvintele spuse de copil și extindeți limbajul acestuia. 3.Creați oportunități pentru copil să ceară. 4. Creați oportunități pentru copil să comunice pentru a împărtăși. Mesaje cheie ■ Privește și ascultă pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a cere ceva. ■ Privește și ascultă pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a împărtăși. ■ Folosiți activitățile zilnice pentru a crea oportunități de comunicare. STRICATĂ! PĂPUȘA E STRICATĂ! VREI JUCĂRIA SAU MINGEA? Sesiunea 5: Promovarea comunicării 135 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Încercați să răspundeți la aceste întrebări pentru a verifica ce ați învățat. După ce ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Instrucțiuni: Alegeți cel mai bun răspuns pentru fiecare întrebare, dintre opțiunile de mai jos, punând un semn în dreptul opțiunii pe care o alegeți. După aceea, verificați-vă răspunsurile și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 1 Florin încearcă să o ajute pe fiica sa, Ana, să învețe să ceară lucruri. Ce ar putea face el pentru a o ajuta să învețe să ceară la ora gustării? A. Să-i ofere posibilitatea de a alege între două tipuri diferite de fructe, ținându-le astfel încât aceasta să nu le poată atinge, și să o întrebe: „Vrei banană sau pepene galben?”. B. Să rupă o bucată mică de banană și să i-o ofere, apoi să aștepte să vadă dacă va cere o altă bucată. C. Să nu îi ofere o gustare până când nu o va cere. D. A și B sunt răspunsuri corecte, dar C nu este corect. Întrebarea 2 Florin și Ana se plimbau afară când Ana observă un câine mare de culoare maro și spune „Câine!”. Florin observă că Ana este interesată de câine. El vrea să-i repete cuvintele și să-i dezvolte limbajul. Ce ar trebui să facă? A. Să spună „Este un câine maro foarte mare!”. B. Să spună „Uau, ce câine mare! Uite, uite că sunt păsări în copacul acela!” C. Să spună „Câine mare” și să arate spre câine. D. Să privească spre câine, dar să nu spună nimic. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 136 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebări pentru a verifica ce ați învățat pe pagina anterioară. Verificați răspunsurile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. După ce ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Răspunsul la: Întrebarea 1: D: A și B sunt răspunsuri corecte, dar C nu este corect. Explicație: Acestea sunt răspunsuri corecte, fiind opțiuni prin care copilul învață să ceară: • Oferiți posibilitatea de a alege, ținând două obiecte astfel încât copilul să le vadă, dar nu la îndemâna acestuia, și întrebându-l pe copil pe care îl dorește. • Oferiți bucăți mici din ceva, pe rând, și țineți restul departe astfel încât copilul să nu poată atinge. Așteptați să vedeți dacă copilul dumneavoastră va cere mai mult. • Țineți obiectele la vedere, dar nu la îndemâna copilului, astfel încât copilul dumneavoastră să le poată arăta cu degetul dar să nu ajungă la ele. De ce opțiunea C este incorectă: A nu-i da copilului mâncare sau apă nu îl va ajuta să învețe. Chiar dacă Ana nu încearcă să ceară o gustare, tatăl ei ar trebui să-i dea mâncare și apă ori de câte ori crede că are nevoie. Sesiunea 5: Promovarea comunicării 137 Răspunsul la întrebarea 2: C: Să spună „Câine mare” și să arate spre câine. Explicația: Când observați că copilul dumneavoastră comunică, spuneți aceleași cuvinte ca și copilul dumneavoastră și încercați să adăugați un cuvânt nou. Ana a folosit un singur cuvânt „Câine”, așa că Florin ar trebui să mai adauge un cuvânt. El ar putea spune „Câine mare” sau „Câine maro” sau „Câinele se plimbă”. Folosirea gesturilor atunci când vorbiți este, de asemenea, importantă, așa că Florin ar trebui să facă gesturi arătând spre câine. • Răspunsul A: Să spună „Este un câine maro foarte mare!” este un număr prea mare de cuvinte. De asemenea, Fernando ar trebui să folosească un gest, cum ar fi să arate cu degetul, atunci când spune cuvintele. • Răspunsul B folosește prea multe cuvinte și, de asemenea, cere copilului să își schimbe atenția spre ceea ce îl interesează pe adult, în loc să urmărească interesul copilului pentru câine. • Răspunsul D: [Să privească spre câine, dar să nu spună nimic] Indicarea cu degetul spre câine ar trebui combinată cu cuvinte: Florin ar trebui să repete cuvântul pe care l-a folosit Ana și să adauge încă un cuvânt și să arate spre câine în același timp. Repetarea și extinderea limbajului sunt bune, iar modul în care indică cu degetul îi arată copilului cum să folosească gestul și cuvintele în același timp Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 138 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale pentru dumneavoastră, copilul dumneavoastră și familia dumneavoastră. [Se completează în funcție de contextul local] Ce pot face dacă copilul meu este bolnav? Cum să procedez dacă cred că copilul meu ar fi putut fi rănit sau abuzat de cineva? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care noi nu le deținem? Ce pot face dacă acasă ne confruntăm cu o situație dificilă? Ce pot face dacă familia mea întâmpină alte dificultăți? Ce pot face dacă simt că nu mă descurc bine? 139 Notițe: Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 140 Pașii următori Data și ora vizitei la domiciliu: ________________________________________________________ Data următoarei sesiuni de grup: _____________________________________________________ În următoarea sesiune de grup vom discuta despre modul în care vă puteți ajuta copilul să învețe abilități pentru viața de zi cu zi. Dacă nu puteți fi prezent(ă) la următoarea sesiune din orice motiv, sunteți în continuare binevenit la sesiunile ulterioare. Dacă veniți la următoarea sesiune cu 15 minute mai devreme, facilitatorii vă vor ajuta să recapitulați informațiile pe care le-ați pierdut la sesiunea anterioară. 141 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor MĂ SPĂL PE MÂINI! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 140 Cuprins Prezentare generală ....................................................................................................................................... 143 Revizuirea activităților practice de acasă ..................................................................................................... 144 Ce vom învăța astăzi ....................................................................................................................................... 145 Obiective personale ....................................................................................................................................... 146 Povestea lui Mimi: Predarea unei rutine în pași mici .................................................................................. 147 Mesajul cheie 1 ..................................................................................................................................... 150 Sfatul 1 ................................................................................................................................................... 151 Utilizarea imaginilor pentru învățarea pașilor unei rutine ......................................................................... 152 Program ilustrat pentru spălarea mâinilor ................................................................................................... 152 Nivele de ajutor .............................................................................................................................................. 153 Sfatul 2 ................................................................................................................................................... 154 Sfatul 3 ................................................................................................................................................... 155 Sfatul 4 ................................................................................................................................................... 156 Activitate pentru acasă .................................................................................................................................. 157 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ............................................................................................. 159 Răspunsuri la întrebări ................................................................................................................................... 160 Servicii și resurse pentru familii .................................................................................................................... 162 Pașii următori .................................................................................................................................................. 164 Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 143 Prezentare generală Dată, timp, locație Vizita la domiciliu 1 Apel de verificare Sesiunea 1 Introducere – Implicarea copiilor Apel de verificare Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel de verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domiciliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 7 Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 8 Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Ședințe suplimentare Sesiunea 6 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 144 Revizuirea activităților practice de acasă Rutinele țintă pe care le-am încercat: 1) 2) Am oferit copilului ocazia de a comunica pentru a împărtăși sau a cere ceva atunci când: 1) 2) Copilul meu a comunicat prin: 1) 2) Lucruri pe care le pot încerca data viitoare: 1) 2) 3) Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 145 Ce vom învăța astăzi ■ cum să împărțim sarcinile, ca de exemplu îmbrăcarea și spălatul pe mâini, în pași mai mici; ■ cum să selectăm etapele mici ce trebuie învățate mai întâi; ■ există diferite niveluri de ajutor pe care le putem oferi pentru a asista copilul să învețe pașii; ■ cum să-i oferiți copilului dumneavoastră cel mai mic nivel de ajutor necesar, atât în jocuri, cât și în rutinele de acasă. BUNĂ ÎNCERCARE! O SĂ TE AJUT! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 146 Obiective personale O rutină zilnică pe care îmi doresc să o realizeze cu succes copilul meu este: Astăzi ne vom concentra pe împărțirea acestei rutine în pași mici. Vom alege un pas pentru a începe să îl învățăm pe copil. Pașii din rutina țintă sunt: Copilul meu poate face acest pas de unul/una singur/ă 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Încercuiți pasul pe care îl veți preda mai întâi. Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Povestea lui Mimi: Predarea unei rutine în pași mici Numele meu este Mimi și am grijă de nepotul meu, Andrei, care a fost diagnosticat cu tulburare de dezvoltare la vârsta de trei ani. Andrei este diferit. Nu vorbește prea mult și poate petrece ore întregi stând singur. Îi place să murmure ca pentru sine, să se uite sus la lumini și să își miște degetele în fața ochilor. Unii oameni consideră acest comportament straniu, dar eu îl consider în regulă pentru că pare să îl liniștească. De obicei nu se uită la tine – dar l-am învățat câteva cântece pe care ne place să le cântăm împreună și se pare că îi place când îi spun povești înainte de culcare. 147 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Mi-am dorit ca Andrei să învețe cum să facă mai multe lucruri de unul singur, cum ar fi să se spele pe mâini. La început, a fost dificil să-l inițiem în a face ceva. Eu făceam totul pentru el. Apoi am învățat cum să împart fiecare activitate în pași foarte mici pentru a-l ajuta să înțeleagă ce trebuie să facă. L-am învățat câte un pas mic pe rând și i-am oferit mult ajutor la început. Am început prin a-l învăța să-și usuce mâinile, deoarece este un pas ușor, iar lui îi place senzația prosopului pe mâinile sale. Încă este necesar să vin în ajutor în pașii dificili. Îl încurajez mult doar spunându-i ceea ce face, cum ar fi „Andrei , mâ spăl pe mâini!” Faptul că învață să facă acești pași mici de unul singur ne face pe amândoi să ne simțim mândri de el. 148 ANDREI, MĂ SPĂL PE MÂINI! Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Cu multă practică și încurajări, Andrei este acum capabil să facă singur mulți dintre pașii necesari pentru a se spăla pe mâini! Încă trebuie să-l ajut pe Andrei să deschidă robinetul și să ia săpunul în mâini. Dar acum, după mult exercițiu, Andrei poate să-și frece săpunul pe mâini, să-l pună înapoi în tavă, să-și frece mâinile sub apă până când săpunul dispare și să-și usuce mâinile pe prosop. Încă este necesar să închid robinetul, dar Andrei face singur cea mai mare parte din treabă. Cu puțin ajutor, învață să se și îmbrace singur. 149 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 150 Copilul poate învăța noi abilități pentru viața de zi cu zi exersând cu ajutorul dumneavoastră ■ Vă puteți ajuta copilul să învețe noi abilități pentru viața de zi cu zi, exersând cu el în fiecare zi. ■ Abilitățile pentru viața de zi cu zi despre care vom vorbi în această sesiune sunt îmbrăcatul, dezbrăcatul și spălatul pe mâini. ■ Puteți folosi strategiile din această sesiune pentru a vă ajuta copilul să învețe abilități noi în multe contexte: abilități de joc, alte abilități din rutinele de acasă și din viața de zi cu zi. AI REUȘIT! Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 151 Descompuneți abilitatea în pași mici și învățați copilul câte un pas mic pe rând De exemplu, îmbrăcatul unui tricou are cinci pași: Primul pas 1 2 3 4 Ultimul pas 5 Ce pas ar trebui să predați mai întâi? ■ Învățați primul pas dacă copilul nu face încă nimic de unul singur. SAU ■ Învățați ultimul pas dacă este cel mai simplu sau cel mai distractiv. SAU ■ Dacă copilul poate face deja anumiți pași, învățați-l primul pas pe care nu îl poate face de unul singur. De exemplu, dacă copilul poate să pregătească tricoul și să își pună capul înăuntru, dar nu poate pune încă brațele înăuntru, învățați-l să își strecoare un braț ca următorul pas. PREGĂTE SC TRICOUL! CAPUL ÎNĂUN- TRU! MÂNA ÎNĂUNTRU! ȘI CEALALTĂ MÂNĂ! TRAG JOS! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 152 Utilizarea imaginilor pentru învățarea pașilor mici ai unei rutine Exemplu: Program ilustrat pentru spălatul mâinilor „Pornesc apa” „Mâinile în apă” „Ridic săpunul” „Frec săpunul” „Pun săpunul jos” „Frec mâinile” „Clătesc mâinile” „Închid apa” „Usuc mâinile” Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 153 Niveluri de ajutor Acestea sunt diferite ghidaje pe care i le puteți oferi copilului dumneavoastră atunci când îl învățați un pas dintr-o sarcină mai complexă. Ne vom concentra pe abilitățile de autoîngrijire, dar puteți folosi aceste strategii pentru a învăța și alte abilități, cum ar fi cele de joacă sau pentru alte rutine de acasă. NIVELUL 1: Arată și spune Arătați-i copilului ce trebuie să facă și spuneți-i pasul în cuvinte pe care le poate înțelege. Dacă el nu realizează acțiunea, spuneți-i pasul încă o dată ca să îi reamintiți. Acordă ajutor suplimentar NIVELUL 2: Oferiți un mic ajutor fizic pentru a începe sau a termina acțiunea În exemplul de mai sus, îngrijitorul ia mâna copilului și îl ajută cu blândețe să tragă fermoarul de jos. Pe urmă, copilul termină pasul. Cel mai ridicat nivel de ajutor NIVELUL 3: Acordați mult ajutor fizic luând ușor mâna copilului și îndeplinind întreaga acțiune de la început până la sfârșit. TRAG ÎN SUS! TRAG ÎN SUS! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Sfatul 2 154 Arată și spune (cel mai scăzut nivel de ajutor) Oferiți mult ajutor fizic – pentru a-l ajuta pe copil să facă întrega acțiune Lăsați copilul să învețe! Oferiți cel mai mic nivel de ajutor necesar pentru succesul copilului Încercați să oferiți cel mai mic nivel de ajutor ori de câte ori este posibil: − Dacă copilul reușește acțiunea, continuați să folosiți nivelul scăzut de ajutor. − Dacă copilul nu reușește, păstrați nivelul ridicat de sprijin încă puțin timp. Arată și spune Așteaptă ca cel mic să încerce. Repetă dacă nu execută Laudă copilul pentu încercare Inițiază acțiunea Lasă copilul să finalizeze Laudă copilul pentu încercare Ajutați copilul să facă întreaga acțiune Încurajați copilul pentru că încearcă Puteți folosi aceste niveluri de ajutor și atunci când învățați copilul moduri noi de a se juca. Oferiți puțin ajutor fizic – pentru a iniția acțiunea AI REUȘIT! AM REUȘIT! SCOT PANTOFUL! SCOT PANTOFUL! AI REUȘIT! Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 155 Oferiți instrucțiuni clare și consecvente și încurajați copilul pentru că încearcă PREGĂTESC TRICOUL! ȚI-AI PREGĂTIT TRICOUL! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 156 Întrebați-vă: pot să predau un alt pas? Pentru a vă învăța copilul o sarcină sau o rutină complexă, vă veți concentra pe diferite etape mai mici de-a lungul timpului. ■ De fiecare dată când exersați, întrebați-vă: ■ Este pasul asupra căruia lucrăm prea dificil? Există un alt pas pe care ar fi mai bine să-l predau mai întâi? ■ Este pasul asupra căruia lucrăm prea ușor? Poate copilul meu să facă deja acest pas cu puțin sau niciun ajutor din partea mea? Dacă da, atunci pot să predau următorul pas din sarcina complexă. Obiectivul nostru a fost ca primul pas să fie învățat. Acum, când copilul poate face primul pas, avem nevoie de un nou obiectiv. Copilul are nevoie de ajutor pentru a-și băga capul prin tricou, așa că mama îi va reaminti și îi va spune pasul din nou. Noul nostru obiectiv este ca cel mic să își pună tricoul pe cap. Copilul are nevoie de mai mult sprijin, așa că mama îi acordă puțin ajutor fizic și începe ușor să tragă tricoul peste capul copilului. TRAG PE CAP! TRAG PE CAP! AI REUȘIT! IEEEI! CĂMAȘA E PE TINE! Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 157 Activitate practică pentru acasă ■ Continuați să exersați acasă două rutine alături de copilul dumneavoastră. Acestea pot fi aceleași rutine pe care le-ați făcut înainte sau ceva diferit. Când realizați rutinele, planificați să petreceți cel puțin 5 minute cu copilul dumneavoastră și să observați, respectiv răspundeți la comunicarea acestuia. ■ Alegeți un pas dintr-o sarcină mai complexă din cadrul unei rutine pe care doriți să o învețe copilul dumneavoastră. Încercați să exersați această sarcină cel puțin de trei ori pe săptămână. ■ Stabiliți nivelul de ajutor cu care veți începe Cele trei niveluri sunt 1) Arată și spune, 2) Puțin ajutor fizic și 3) Mult ajutor fizic. Planul meu de practică pentru acasă 1. Rutina țintă (sarcina complexă): 2. Pasul mic pe care îl voi preda: 3. Nivelul de ajutor pe care îl voi oferi (Încercuiți): Arată și spune Puțin ajutor fizic Mult ajutor fizic Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 158 ■ Amintiți-vă să exersați sfaturile din această sesiune: Sfaturi 1. Descompuneți 2. Lăsați copilul să 3. Oferiți instrucțiuni 4. Întrebați-vă: abilitatea în învețe! Oferiți clare și pot preda un pași mici și cel mai mic nivel consecvente alt pas? învățați de ajutor necesar și lăudați copilul copilul câte un pentru succesul pentru că pas mic pe rând. copilului. încearcă. Mesaje cheie ■ Copilul poate învăța abilități noi pentru viața de zi cu zi exersând cu ajutorul dumneavoastră. SCOT PANTOFUL! AI REUȘIT! BUNĂ ÎNCERCARE! O SĂ TE AJUT! Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 159 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Răspundeți la aceste întrebări după sesiune, pentru a vă verifica propriul proces de învățare. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Instrucțiuni: Alegeți cel mai bun răspuns pentru fiecare întrebare din opțiunile de mai jos. Ulterior, verificați-vă răspunsurile pe pagina următoare și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 1 Mimi încearcă să-l învețe pe nepotul ei Andrei cum să se spele pe față cu un prosop. A început prin a-l învăța primul pas: să ia prosopul și să îl aducă la chiuvetă. Acum poate face acest pas singur. Mimi deschide robinetul, deoarece lui Andrei îi este dificil să o facă și îi oferă puțin suport fizic pentru a uda prosopul. Lui Andrei nu îi place să fie șters pe față cu prosopul, așa că Mimi face asta pentru el. Ulterior, Mimi agață prosopul și cântă împreună un cântec, care îi place mult lui Andrei. Mimi ar vrea ca activitatea să rămână distractivă și motivantă pentru Andrei. Care ar fi cel mai bun pas pe care să îl învețe în continuare? A. Să ia prosopul și să-l aducă la chiuvetă. B. Să deschidă robinetul. C. Să ude prosopul. D. Să își șteargă fața cu prosopul. E. Să atârne prosopul pentru a se usca înainte de a cânta un cântec. Întrebarea 2 Mimi decide să îl învețe pe Andrei ultimul pas al rutinei: să atârne prosopul la uscat. Ce nivel de sprijin ar putea încerca mai întâi? A. Arată și spune. B. Puțin ajutor fizic. C. Mult ajutor fizic. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 160 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebările de pe pagina anterioară, de verificare a propriilor cunoștințe. Verificați soluțiile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. După ce ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Răspunsul Întrebării 1: E: Agățați prosopul pentru a se usca înainte de a cânta un cântec împreună. Explicație: Acesta ar reprezenta un pas bun pe care Mimi să îl aleagă, deoarece este simplu și ar putea fi un pas distractiv și motivant pentru Andrei. Învățând să agațe prosopul, el poate termina sarcina de unul singur, urmând apoi să cânte un cântec cu bunica sa imediat după, lucru care îi face plăcere. A. Ia prosopul și du-l la chiuvetă – Nu, Andrei poate să facă deja acest pas, așa că Laura nu mai trebuie să lucreze asupra lui. Ea trebuie să fie consecventă și să îl pună pe Andrei în continuare să facă pasul de unul singur. Ar trebui să își amintească să nu facă acest pas în locul lui, chiar dacă ea îl poate realiza mai repede decât Andrei. B. Pornește robinetul – Acesta este următorul pas după ce Andrei aduce prosopul. Cu toate acestea, este un pas dificil pentru Andrei, așa că nu este cel mai potrivit pentru a fi ales, chiar dacă urmează imediat după un pas pe care îl poate face singur. C. Umezește prosopul – Mimi ar putea lucra asupra acestui pas, dar se află la mijlocul sarcinii și este urmat de un pas pe care Andrei nu-l place (să i se șteargă fața cu prosopul) așa că probabil nu este cel mai distractiv sau motivant pas. D. Să se şteargă pe faţă cu prosopul – Nu, Andrei nu agreează acest pas, prin urmare ar putea fi mai greu să fie învăţat să realizeze acest pas singur. Probabil că cel mai potrivit este să învețe mai întâi pașii simpli. Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 161 Răspunsul Întrebării 2: A: Arată și spune Explicație: Mimi crede că Andrei va fi capabil să facă acest pas simplu de unul singur, așa că va folosi un ajutor cât mai mic pentru început: Arată și spune. Dacă Andrei reușește să facă acest pas singur, Mimi poate continua să folosească acest nivel scăzut de ajutor. Dacă Andrei nu resușește, ea poate încerca să-i ofere un nivel de ajutor mai ridicat pentru o perioadă de timp. B. Puţin ajutor fizic C. Mult ajutor fizic Nu, Mimi consideră că Andrei va fi capabil să aşeze singur prosopul, așa că este mai bine să înceapă cu un nivel de ajutor mai scăzut și să-l crească doar dacă este nevoie. Scopul ei este ca Andrei să realizeze acest pas cu un nivel minim de ajutor. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 162 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu servicii și resurse locale atât pentru dumneavoastră, cât și pentru copilul și familia dumneavoastră. [A se completa în funcție de contextul local] Ce pot face dacă se îmbolnăvește copilul meu? Ce pot face dacă suspectez că cineva a rănit sau a abuzat copilul meu? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care nu le avem? Ce pot face dacă apar dificultăți acasă? Ce pot face dacă familia mea are alte provocări? Ce pot face dacă simt că nu fac față cum trebuie? Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 163 Notițe: 166 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Pașii următori Data sesiunii viitoare: În următoarea sesiune de grup vom discuta despre comportamentul copilului, comportamentul pozitiv și alte abilități. Dacă, din orice motiv, nu puteți participa la sesiunea următoare, sunteți în continuare binevenit la sesiunea ulterioară. Dacă veniți la sesiunea următoare cu 15 minute mai devreme, vă vom ajuta să revizuiţi informațiile pe care le-ați pierdut la sesiunea anterioară. 165 Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi TE MAI JOCI DOUĂ MINUTE ȘI APOI PLECĂM! 166 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Cuprins Prezentare generală ....................................................................................................................................... 167 Revizuirea activităților practice de acasă ..................................................................................................... 168 Ce vom învăța astăzi ....................................................................................................................................... 170 Obiective personale ....................................................................................................................................... 171 Povestea Loredanei: Înțelegerea comportamentului și a reglării copiilor ................................................ 172 Ce este comportamentul? ............................................................................................................................. 175 Termometrul comportamentului ................................................................................................................. 176 Sfatul 1 ................................................................................................................................................... 177 Mesajul cheie 1 ..................................................................................................................................... 178 Sfatul 2 ................................................................................................................................................... 180 Sfatul 3 .................................................................................................................................... 181 Sfatul 4 .................................................................................................................................... 182 Tabel comportamental: înainte, în timpul și după - pentru sesiunea 7 .................................................... 184 Activitate practică pentru acasă .................................................................................................................... 185 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ............................................................................................. 186 Răspunsuri la întrebări ................................................................................................................................... 188 Servicii și resurse pentru familii .................................................................................................................... 189 Pașii următori .................................................................................................................................................. 191 Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 167 Prezentare generală Vizita la domiciliu 1 Apel de verificare Sesiunea 1 Introducere – Implicarea copiilor Apel de verificare Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel de verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domiciliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Dată, timp, locație Apel de verificare Sesiunea 8 Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Sesiuni suplimentare Sesiunea 7 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 168 Revizuirea activităților practice de acasă Săptămâna trecută ne-am axat pe fragmentarea unei rutine în pași mici și pe ajutarea copilului să învețe câte un pas. Rutina 1: Pasul țintă: Nivelul de ajutor pe care l-am oferit (Încercuiți): Arată și spune Puţin ajutor fizic Mult ajutor fizic Succesul atins: Data viitoare pot încerca: Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 169 Rutina 2: Pasul țintă: Nivelul de ajutor pe care l-am oferit (Încercuiți): Arată și spune Puţin ajutor fizic Mult ajutor fizic Succesul atins: Data viitoare pot încerca: Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 170 Ce vom învăța astăzi ■ Cum să-i ajutăm pe copii să rămână stabili (calmi, liniștiți și pregătiți să învețe). ■ Cum să înțelegem mesajele pe care copiii încearcă să ni le transmită folosind comportamentul provocator. ■ Modalități de a încerca să prevenim comportamentul provocator. Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 171 Obiective personale Rutinele vizate sunt: 1) 2) Doresc să văd mai des (comportament adecvat) Doresc să văd mai rar (comportament neadecvat) Rutina 1: Rutina 2: Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Povestea Loredanei: Înțelegerea comportamentului copiilor și reglarea Numele meu este Loredana. Am un fiu, Victor, ce a fost diagnosticat cu întârziere de dezvoltare când era foarte mic. Locuim împreună cu soțul meu, Jean și cu mama mea, Elena. Victor are acum 6 ani și mă bucur că am progresat mult față de nivelul la care eram. Este dificil să știi cum să-ți înveți copilul să se comporte. Uneori suntem de părere că trebuie să fim duri pentru ca el să învețe. Dar, prin intermediul cursului de suport pentru părinți, am învățat despre alte modalități, mai bune, de a învăța un copil cum să se comporte. Trebuie să recunosc că îmi pierdeam tot timpul răbdarea cu fiul meu când era micuț. Ora mesei era o provocare. Victor transforma orele de masă într-un joc în care se ridica și alerga de colo-colo. Îmi zâmbea și râdea, pentru că, la fel ca mulți copii mici, credea că jocul de-a prinselea este distractiv! Din păcate, nu era distractiv nici pentru mine, nici pentru restul familiei noastre. 172 Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Am explicat provocările pe care le întâmpinăm la masă unei asistente medicale pe care am văzut-o la clinică. Aceasta mi-a comunicat că se va asigura că nu este nimic în neregulă din punct de vedere medical cu stomacul și sistemul digestiv al lui Victor. Am făcut teste la clinică, iar medicul a spus că totul este normal. Asistenta mi-a explicat că există strategii pe care le pot folosi pentru a face ca mesele noastre să fie mai plăcute. Mi-a explicat că, la fel ca mulți copii mici, Victor vrea atenția mea – orice fel de atenție! Nu numai atunci când îl laud, ci și atunci când strig la el să se întoarcă la masă. Acestea sunt ambele moduri de a-i acorda atenție. Am aflat că atunci când Victor aleargă și râde foarte tare are dificultăți în a-și menține corpul “reglat”. Îl pot ajuta pe Victor aplicându-i ușor o presiune pe umeri, apăsând și strângând cu mâinile mele. Acest lucru îl ajută să stea liniștit și să rămână în scaunul său. 173 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Am învățat, de asemenea, că trebuie să aranjez spațiul nostru de luat masa astfel încât să îl ajut pe Victor să stea în scaun. Înainte, așezam scaunul lui la capătul mesei și îi era foarte ușor să se ridice. Acum, eu stau la capătul mesei, iar Victor stă lângă colțul mesei de lângă mine, pe scaunul lui, lipit de perete. Am făcut un spațiu mai mic astfel încât să fie mai dificil pentru el să se dea jos de pe scaun. Am învățat, de asemenea, să-i ofer multă atenție și mai multe laude pentru că stă la masă și mănâncă. În momentul în care se așeza pe scaunul lui, îl lăudam și îi dădeam multă atenție “Victor, ce bine stai pe scaun!” 174 CE FRUMOS STAI! Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 175 Ce este comportamentul? Comportamentul include tot ceea ce facem! 1) Abilități „Comportamentul bun” pe care doriți să-l vedeți mai des 2) Comportamentul provocator Comportamentul pe care doriți să îl opriți sau să îl vedeți mai rar DA, MAMA! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 176 Copilul meu este rece/verde când: Copilul meu este cald/galben când: Copilul meu este fierbinte/roșu când: Termometrul comportamentului Ce ați observat la comportamentul copilului dumneavoastră în această săptămână? Fierbinte/roșu Foarte supărat, furios sau surescitat. Are nevoie de ajutor pentru a se calma. Cald/galben Prezintă primele semne de frustrare, stres, supărare. Rece/verde Calm, alert și gata să învețe. Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 177 Răspundeți la abilități și la comportamentul adecvat cu laude și încurajări ■ Observați când copilul „este cuminte” (se comportă adecvat) sau când face ceva corect. Răspundeți cu atenție, zâmbete și cuvinte frumoase. ■ Lăudați și încurajați copilul când încearcă sarcini dificile (de exemplu, prin a spune „Încerci!” sau „Ajuți!”) ■ Laudele îl pot ajuta pe copil să rămână liniștit și implicat în activitatea dumneavoastră. ■ Lauda îl recompensează pe copil și crește șansa ca acest comportament să se repete. SĂPUN! VREAU SĂPUN! CE FRUMOS CERI! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 178 Trebuie să înțelegem motivul pentru care un copil are un comportament provocator, ca să-l putem opri sau să-l rărim. Copiii pot comunica folosind un comportament provocator, pentru a obține accces la ceva sau atenție, pentru a evita ceva sau pentru a obține o senzație Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 179 Mesajul cheie 1, continuare IAR NU SE SPALĂ PE DINȚI! Ghidul participanților,sesiunile de grup 1–9 Sfatul 2 180 Ce făcea copilul meu atunci când m-am apropiat? Este acest tip de situație deosebit de dificilă pentru mine sau copil? (De exemplu, este foarte greu pentru copilul meu să își pună mașinile preferate deoparte, sau urmează să facem o ieșire pe care el nu o agreează.) Cum era comportamentul copilului meu când m-am apropiat? Rece, cald, fierbinte? Copilul meu încerca să îmi comunice ceva (de exemplu, cum se simțea, ce dorea sau ce avea nevoie) prin comportamentul provocator? Copilul a înțeles instrucțiunile mele? Privește și ascultă semnalele care apar înainte de comportamentul provocator PREGĂTE ȘTE-TE! Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 181 1) ─ Reduceți aglomerarea prin îndepărtarea obiectelor în plus. ─ Adăugați structură (de exemplu, o masă și un scaun sau un loc în care copilul să stea cu spatele la perete). 2) ─ Anunțați-vă copilul cu câteva minute înainte de schimbarea activităţii. ─ Spuneți câte minute au mai rămas și apoi numărați invers ultimele câteva secunde. ─ Dați copilului dumneavoastră o instrucțiune clară și ajutați-l să o urmeze când timpul a expirat. ─ De asemenea, puteți folosi un cronometru, astfel încât copilul dumneavoastră să vadă cât timp a mai rămas. ─ În sesiunea următoare, vom vorbi și despre cum puteți folosi un program cu imagini pentru a-l ajuta pe copilul dumneavoastră să afle ce va urma. Ajustarea mediului și atenționarea înainte de schimbarea activităților îl vor ajuta pe copil să rămână calm și liniștit. schimbarea Aranjați mediul și atenționați înainte de a schimba activitățile, pentru a ajuta copilul să rămână calm CE FRUMOS STAI! TE MAI JOCI 2 MINUTE ȘI APOI PLECĂM! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 182 Dacă copilul are o „criză” sau un „tantrum”, rămâneți calm și așteptați să se liniștească. Apoi, gândiți-vă la motivul comportamentului Urmați acești pași atunci când copilul prezintă un comportament ”fierbinte” sau roșu: 1) Rămâneți calm pentru a vă ajuta copilul să se liniștească ─ Fiți calm drept model. Încercați să rămâneți liniștit și evitați să-i spuneți copilului dumneavoastră „să înceteze”, „să facă liniște” sau „să se calmeze”. 2) Lăsați-i spațiu copilului, dar rămâneți în apropiere ─ Dacă sunteți în public, rugați-i pe ceilalți să se îndepărteze pentru a-i oferi spațiu copilului. ─ Dacă sunteți acasă, aduceți copilul într-un „loc sigur”, dacă este posibil. 3) Protejați-vă copilul și pe ceilalți ─ În timpul unei “crize”, copiii s-ar putea răni pe ei înșiși sau pe alții din cauza stresului în care se află. ─ Protejați-vă copilul și pe cei din jur, dacă este necesar. De exemplu, mutați copilul dacă se află în apropierea unui obiect periculos, cum ar fi o sobă fierbinte sau o șosea. Dacă alți copii sunt speriați, alinați-i sau rugați un alt adult să îi ajute. 4) Nu răsplătiți comportamentul ─ Evitați să răsplătiți comportamentul ”fierbinte” sau roșu prin atenție suplimentară sau prin încercarea de a calma copilul cu o recompensă. Acordați atenție atunci când copilul s-a calmat sau a încetat comportamentul. 5) Oferiți posibilitatea de a alege o rutină de calmare ─ Atunci când criza se apropie de sfârșit, puteți oferi posibilitatea de a alege între opțiunile de calmare (folosiți elemente vizuale dacă este necesar): ex. „Te speli pe față sau bei apă?". 6) Apoi, când criza a luat sfârșit, încercați să înțelegeți comportamentul ─ O dată ce copilul s-a calmat, gândiți-vă la ce s-a întâmplat înainte de comportament. Există un factor declanșator care ar putea fi evitat, cum ar fi prea mult zgomot sau o tranziție dificilă de la o activitate preferată la o activitate care nu-i place copilului? ─ Încercați să înțelegeți ce mesaj a transmis copilul prin acest comportament. Copilul era obosit, flămând sau stresat de un anumit lucru? Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 183 Sfatul 4, continuare Rămâneți calm pentru a vă ajuta copilul să se liniștească. Oferiți-i spațiu copilului, dar rămâneți în apropiere. Evitați să răsplătiți comportamentul cu mai multă atenție sau să calmați copilul cu o recompensă. Acordați atenție atunci când copilul s-a liniștit. Odată ce copilul s-a calmat, gândiți-vă la ce s-a întâmplat înainte de comportament. Încercați să înțelegeți ce mesaj a transmis copilul. VOI AȘTEPTA CU TINE PÂNĂ TE VEI CALMA! ARE NEVOIE DOAR DE PUȚIN SPAȚIU! E ÎN REGULĂ! MAI CALM! ÎNCERC SĂ-MI DAU SEAMA CARE ESTE MOTIVUL ACESTUI COMPORTAMENT! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 184 Tabel comportamental: înainte, în timpul și după - sesiunea 7 Înainte În timpul (comportamen- tului) După Motivul comporta- mentului Cum se reduce comportamen- tul Ce s-a întâmplat imediat înainte de comportament? Cum s-a comportat copilul? Ce s-a întâmplat imediat după acest comportament? Care a fost motivul comportamen- tului? Ce ați putea face pentru a preveni acest comportament? • I-ați cerut copilului să facă ceva? • A existat o schimbare a activităților? • Nu era disponibilă o jucărie sau un obiect preferat? • A plâns și a stat pe jos? • A refuzat să colaboreze cu o sarcină importantă? • A țipat „nu”? • I-ați acordat atenție (pozitivă sau negativă)? • I-ați oferit copilului acces la ceva? • Ați oprit o activitate? • Să obțină acces la ceva • Să obțină atenție • Să evite sau să oprească ceva • Să obțină o senzație • Oferiți laude și încurajări • Pregătiți mediul prin reducerea aglomerării și adăugați structură • Dați instrucțiuni clare și coerente • Oferiți avertismente înainte de a schimba activitățile • Utilizați numărătoarea inversă sau cronometrul Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 185 Activitate practică pentru acasă Alegeți 2 rutine pentru acasă pe care le veți face cu copilul dumneavoastră sau în care îl veți implica. Acestea pot fi aceleași rutine pe care le făceați anterior sau ceva diferit. Alegeți ceva ce veți încerca să faceți în fiecare zi. Atunci când realizați rutina, planificați să petreceți cel puțin 5 minute concentrându-vă să observați și să răspundeți la cum comunică el, și: 1) Priviți și observaţi comportamentele provocatoare și semnalele acestora în cadrul rutinelor dumneavoastră. Gândiți-vă la ceea ce se întâmplă înainte de comportamentul provocator. Utilizați tabelul „Înainte, În timpul și După Comportament” pentru a vă aduce aminte. 2) Alegeți o abilitate din lista „vreau să văd mai des” (vedeți „Obiective personale” de la sesiunea 7) Propuneți-vă să observați când copilul dumneavoastră are acest comportament în fiecare zi. Realizați un plan pentru felul în care veți încuraja și recompensa copilul prin atenție, zâmbete și cuvinte frumoase. 3) Priviți și observaţi o tranziţie dificilă. Încercaţi o strategie pe care aţi învățat-o astăzi. ■ Puneți în practică sfaturile acestei sesiuni: Sfaturi 1. Răspundeți la abilități și la comportamentul adecvat prin laude și încurajări. Mesajul cheie 2. Privește și ascultă semnalele dinainte de comportamentului provocator. 3. Aranjați mediul și atenționați înainte de a schimba activitățile, pentru a ajuta copilul să rămână liniștit. 4. Dacă copilul are o „criză” sau un „tantrum”, rămâneți calm și așteptați ca acesta să se liniștească. Apoi, gândiți-vă la motivul comportamentului. ■ Copiii pot comunica folosind un comportament provocator, pentru a obține acces la ceva sau atenție, pentru a evita ceva sau pentru a obține o senzație. SĂPUN! VREAU SĂPUN! CE FRUMOS CERI! TE MAI JOCI DOUĂ MINUTE ȘI APOI PLECĂM! VOI AȘTEPTA CU TINE PÂNĂ TE VEI CALMA! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 186 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Încercați să răspundeți la aceste întrebări după sesiune, pentru a vă verifica propriul proces de învățare. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Întrebarea 1 Instrucțiuni: Potriviți comportamentul din stânga cu motivul comportamentului din dreapta, trasând o linie care le leagă. După aceea, verificați răspunsurile pe paginile următoare. A. Când Tudor se joacă afară și mama lui încearcă să-l aducă înăuntru la culcare, el spune „Nu, nu, nu!” și cade la pământ. Să obțină acces la ceva. B. Lui George îi place să se uite la lumini și uneori își mișcă degetele în fața ochilor. Când este entuziasmat, uneori dă din brațe asemănător unor păsări. Să obțină atenție. C. Când tatăl ei vorbește la telefon, Ana începe să țipe și să arunce jucăriile pe podea. Să evite sau să întârzie ceva. D. Când Sara și mama ei trec pe lângă un magazin care vinde dulciuri, ea scânceşte și încearcă să o tragă pe mama ei spre magazin. Să obțină o senzație. Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 187 Instrucțiuni: Alegeți cea mai bună variantă pentru fiecare întrebare din opțiunile de mai jos. După aceea, verificați-vă răspunsurile și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 2 Ana vrea să facă astfel încât lui Tudor să îi fie mai ușor să rămână calm și liniștit atunci când se pregătesc să iasă din casă dimineața. Ce ar trebui să facă? A. Să spună „Ai încercat frumos!” atunci când încearcă să se îmbrace singur și își pune cămașa pe dos. B. Să îi spună că se mai poate juca încă două minute și apoi va fi timpul să se încalțe. C. Să încerce să se poarte și să vorbească calm când i se adresează. D. Toate cele de mai sus (A, B și C). Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 188 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebările de pe pagina anterioară și vă ajută să vă verificați propriile cunoștințe. Verificați soluțiile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. După ce ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Întrebarea 1: Răspunsuri și explicații: A. Pentru a evita sau a întârzia un anumit lucru Atunci când Tudor refuză să intre în casă pentru a se culca şi cade pe jos, el își întârzie ora de culcare. Refuzul de a intra în casă îl poate ajuta să stea mai mult timp afară. Acest comportament îi oferă, de asemenea, atenție din partea mamei sale. B. Pentru a obține o senzație George obține o senzație atunci când se uită fix la lumini și își mișcă degetele în fața ochilor. El obține o senzație de mișcare atunci când își flutură brațele. Aceste senzații îl ajută să se simtă calm. C. Pentru a obține atenție Atunci când Ana face zgomot în timp ce tatăl ei vorbește la telefon, acesta vine și îi spune să facă liniște. Acest lucru îi oferă atenție. Chiar și atenția negativă poate fi o recompensă pentru un copil. D. Să obțină acces la ceva Sara vrea ca mama ei să-i cumpere dulciuri. Uneori, când se plânge gălăgios, mama ei cedează și îi cumpără dulciuri pentru a o liniști. Acum, de fiecare dată când trec pe lângă magazin, ea se plânge. Răspuns la Întrebarea 2: D: Toate cele de mai sus (A, B și C) Explicație: Lăudarea copiilor pentru comportamentul adecvat, anunțarea cu două minute înainte de a schimba activitățile și păstrarea calmului sunt toate modalități bune de a-i ajuta pe copii să rămână calmi și liniștiți. Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator– cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 189 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale disponibile pentru dumneavoastră, copilul și familia dumneavoastră. [A se completa în funcție de contextul local] Ce pot face dacă se îmbolnăvește copilul meu? Ce pot face dacă suspectez că cineva a rănit sau a abuzat copilul meu? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care nu le avem? Ce pot face dacă apar dificultăți acasă? Ce pot face dacă familia mea are alte provocări? Ce pot face dacă simt că nu fac față cum trebuie? Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 190 Notițe: 191 Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Pașii următori Data următoarei sesiuni de grup: În următoarea sesiune de grup, vom discuta despre comportamentul copilului și despre strategiile de reducere a comportamentelor dificile. Dacă, din orice motiv, nu puteți participa la sesiunea următoare, sunteți în continuare binevenit la sesiunea ulterioară. Dacă veniți la sesiunea următoare cu 15 minute mai devreme, vă vom ajuta să treceți în revistă lucrurile pe care le-ați ratat. 192 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator APROAPE GATA! ÎNCĂ 10 SECUNDE! 10... 9... 8... 193 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul dificil Cuprins Prezentare generală ....................................................................................................................... 194 Revizuirea activităților practice de acasă ....................................................................................... 195 Ce vom învăța astăzi ...................................................................................................................... 196 Obiective personale ....................................................................................................................... 197 Termometrul comportamentului ................................................................................................... 198 Sfatul 1 ................................................................................................................................... 199 Activități sau orare ce prezintă copilului mai multe etape ........................................................... 200 Patru obiective de răspuns la comportamentele provocatoare .................................................... 201 Povestea Maiei ............................................................................................................................... 203 Povestea lui Luca ............................................................................................................................ 205 Mesajul Cheie 1 ..................................................................................................................... 206 Comportamentul provocator cu rol de obținere a accesului la ceva ........................................... 207 Cum răspundeți comportamentului provocator ce are ca scop a obține acces la ceva ................ 208 Sfatul 2 ................................................................................................................................... 209 Comportamentul provocator cu rol de căutare a atenției ............................................................ 211 Cum răspundeți comportamentului provocator ce are ca scop căutarea atenției ....................... 212 Sfatul 3 ................................................................................................................................... 213 Comportamentul provocator cu rol de a opri sau a evita ceva ..................................................... 214 Cum răspundeți comportamentului provocator ce are ca scop oprirea sau evitarea .................. 215 Sfatul 4 ................................................................................................................................... 216 Comportamentul provocator cu rol de obținere a unei senzații ................................................... 217 Cum răspundeți comportamentului provocator ce are ca scop obținerea unei senzații .............. 218 Sfatul 5 ................................................................................................................................... 219 Tabel comportamental: înainte, în timpul și după - sesiunea 8 .................................................... 220 Activitate practică pentru acasă .................................................................................................... 221 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ............................................................................... 223 Răspunsuri la întrebări ................................................................................................................... 225 Servicii și resurse pentru familii ..................................................................................................... 227 Pașii următori ................................................................................................................................. 229 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 194 Prezentare generală Vizita la domiciliu 1 Apel de verificare Sesiunea 1 Introducere – Implicarea copiilor Apel de verificare Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel de verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domiciliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Dată, timp, locație Apel de verificare Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 9 Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Sesiuni suplimentare Sesiunea 7 Sesiunea 8 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator 195 _________ Revizuirea activităților practice pentru acasă Rutinele noastre țintă au fost: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Comportamentul dificil țintă a fost: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Pentru a reduce/stopa comportamentul am încercat să: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Cred că acest comportament s-a produs pentru că: ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 196 Ce vom învăța astăzi ■ Mai multe despre cum să gestionați comportamentul provocator. ■ Cum să identificați comportamentele provocatoare și să vă ajutați copilul. Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator 197 _________ Obiective personale Cele două activități țintă pe care planific să le fac împreună cu copilul meu săptămâna aceasta sunt: 1) _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 2) _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Doresc să văd mai mult (comportament adecvat) Doresc să văd mai rar (comportament dificil) Rutina 1: Rutina 2: Astăzi vom planifica modul în care să răspundem la aceste comportamente provocatoare. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 198 Copilul meu este fierbinte/roșu când: Copilul meu este cald/galben când: Copilul meu este rece/verde când: Termometrul comportamental Ce ați observat la comportamentul copilului dumneavoastră în această săptămână? F Fierbinte/roșu Foarte supărat, furios sau surescitat. Are nevoie de ajutor pentru a se calma. C Cald/galben Prezintă primele semne de frustrare, stres, supărare. C Rece/verde Calm, alert și gata să învețe Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator 199 _________ Folosiți programe cu imagini pentru a ajuta copilul să înțeleagă activitățile și să rămână calm Programele mai întâi-apoi arată copilului dumneavoastră ce se întâmplă acum și ce se va întâmpla în continuare. Îi puteți arăta cele două imagini copilului și să spuneți, „Mai întâi spălăm fața și mâinile, iar apoi ne îmbrăcăm.” Programele cu imagini transmit copilului că urmează o schimbare. Acest lucru poate reduce anxietatea și stresul legate de ceea ce va urma. Sfatul 1 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 200 Activități sau orare zilnice ce prezintă copilului mai multe etape Acest program după școală are câte o imagine pentru fiecare pas pe care copilul îl va face îndată ce ajunge acasă: Să își scoată pantofii Să își ia fratele de la școală Să se joace Să mănânce ceva Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator 201 _________ Patru obiective pentru a răspunde comportamentelor provocatoare Motivul comportamentului Scopul care ghidează răspunsul Pentru a obține acces la ceva Pentru a atrage atenția Ajutați copilul să folosească abilitățile de comunicare pentru a cere (prin folosirea unui gest, semn, imagine sau cuvânt) SAU - dacă nu doriți să oferiți obiectul - fiți consecvent și nu oferiți obiectul atunci când apare un comportament dificil. Nu acordați nicio atenție sau răspuns comportamentului dificil (ignorați comportamentul) … ...ȘI recompensați comportamentul și abilitățile adecvate cu laude și atenție. VREAU O GUSTARE BRAVO! V-AȚI JUCAT FRUMOS! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 202 MOTIVUL COMPORTAMENTULUI SCOPUL CARE GHIDEAZĂ RĂSPUNSUL Pentru a opri sau a evita ceva Pentru a obține o senzație Stabiliți așteptări clare, consecvente, potrivite și ajutați-vă copilul să înțeleagă că acel comportament nu va opri activitatea. Oferiți o modalitate sigură și adecvată de a obține senzația … ... Și ajutați-vă copilul să comunice pentru a avea senzația de care are nevoie. PERIEM PENTRU 2 MINUTE ȘI E GATA! Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Povestea Maiei Priviți și ascultați pentru a observa: 1) Ce se întâmplă înainte de comportament. 2) Comportamentul provocator. 3) Ce se întâmplă după comportament. Care este mesajul pe care copilul îl transmite prin comportamentul provocator? Observați modul în care îngrijitorul reacționează. Mama Maiei a lucrat în fiecare seară la o rutină de spălat pe dinți. Maiei nu îi place să se spele pe dinți. Mama ei îi reamintește că este timpul să se spele pe dinți înainte de culcare. Maia își ignoră mama și continuă să se joace cu fratele ei. 203 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Mama Maiei așteaptă câteva minute iar apoi îi cere din nou să se spele pe dinți. Maia se plânge și cere câteva minute în plus pentru a se juca înainte de culcare. Uneori, mama îi mai oferă timp pentru a evita conflictul legat de spălarea dinților. Uneori îi spune „Nu” și îi cere din nou să se spele pe dinți. Atunci când face acest lucru, Maia uneori plânge, țipă și se prăbușește pe podea. Uneori, mama ei renunță și nu o forțează să se spele pe dinți. 204 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Povestea lui Luca Observați și ascultați pentru a observa: 1) Ce se întâmplă înainte de comportament. 2) Comportamentul provocator. 3) Ce se întâmplă după comportament. Care este mesajul pe care copilul îl transmite prin comportamentul provocator? Observați modul în care îngrijitorul reacționează. Filip are un loc de muncă care implică efectuarea unui număr mare de apeluri telefonice. El încearcă să efectueze apelurile în timp ce fiul său, Luca, este la școală, dar tot mai trebuie să facă apeluri când Luca este acasă. Filip răspunde la telefon, Luca începe să strige tare la tatăl său „Tată, tată! Uită-te la asta! Tată, tată!” și aleargă prin casă. Filip încearcă să continue apelul, dar în cele din urmă alergatul și țipetele lui Luca devin atât de zgomotoase încât Filip îi spune cu un ton ridicat fiului său să se oprească sau încearcă să îl facă pe Luca să stea liniștit cu el în timp ce este în continuare la telefon. TATA! TATA! UITĂ-TE LA ASTA! TATA! 205 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Aflați motivul comportamentului provocator al copilului și decideți cum să raspundeți, pe baza acestui motiv (a obține acces sau atenție, a evita sau a obține o senzație) Pentru a obține acces la ceva Pentru a obține atenție Pentru a evita sau opri ceva Pentru a obține o senzație Gândiți-vă la ce s-a întâmplat înainte, în timpul și după comportament, pentru a descoperi motivul comportamentului Există diferite lucruri pe care le puteți face pentru a reduce sau opri aceste comportamente provocatoare, în funcție de motivul comportamentului Există patru motive pentru manifestarea comportamentul provocator: 206 Mesajul cheie 1 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Comportamentul provocator cu rol de obținere a accesului la ceva Exemplu de un răspuns incorect care poate intensifica comportamentul provocator Comportament care poate ajuta copiii să obțină acces la ceea ce își doresc De ce ar trebui să răspundem într-un mod diferit? A oferi copiilor ceea ce își doresc atunci când țipă și plâng, fără a-i învăța o nouă modalitate de a cere, nu îi va ajuta să învețe să folosească cuvintele și gesturile pentru a comunica. 207 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Cum răspundeți la comportamentul provocator ce are ca scop a obține accesul la ceva Când doriți să obțină obiectul, ajutați copilul să folosească abilitățile de comunicare (un gest, un semn, o imagine sau rostirea unui cuvânt). Când nu doriți să oferiți obiectul, nu cedați. Fiți consecvenți, nu oferiți obiectul copilului în timp ce acesta manifestă un comportament necorespunzător. VREAU GUSTARE! 208 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Răspundeți la comportamentul provocator prin care cere ceva, învățând copilul să folosească abilitățile de comunicare Copilul poate învăța să folosească următoarele abilități de comunicare: – cuvinte; – gesturi; – limbajul semnelor; – să arate spre o imagine a obiectului. Arată și spune – exemplifică cuvintele și gesturile pe care copilul dumneavoastră le poate folosi pentru a comunica.. Lucrați la strategii de comunicare în fiecare zi, când copilul dumneavoastră este calm și gata să învețe. În acest fel, puteți ajuta copilul să-și dezvolte abilitățile de care are nevoie pentru a înlocui comportamentul provocator. Ea observă că el se comportă neadecvat pentru a obține acces (plânsul și încercarea de a ajunge la obiect) și răspunde folosind arată și spune - spune cuvintele („Vreau gustare!”) și face un gest (arată spre obiect) pe care copilul îl poate face pentru a cere. Apoi ea așteaptă un moment pentru a-l lăsa pe copil să manifeste aceste abilități de comunicare. VREAU GUSTARE! 209 Sfatul 2 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 DA! VREAU GUSTARE! Sfatul 2, continuare Copilul nu încearcă de data aceasta noile abilități, ci se întoarce la același comportament neadecvat (plâns și încercarea de a ajunge la obiect). Mult mai târziu Ea răspunde comunicării lui (plâns și încercând să ajungă la obiect) dându-i acestuia gustarea imediat. Ea repetă, de asemenea, cuvintele pe care el le poate folosi pentru a cere ceva („Vreau gustare!”). Ea nu trebuie să aștepte pentru ca el să folosească cuvintele și gestul înainte de a-i da gustarea. După ce ea lucrează la abilitățile de comunicare în fiecare zi și răspunde la comportamentul lui de foarte multe ori, cu cuvinte și gesturi, el scoate un sunet și întinde mâna pentru a cere! Ea este foarte încântată să vadă acest lucru și răspunde prin a-i da imediat gustarea și rostind cuvintele pe care el le poate folosi pentru a cere („Vreau gustare!”) DA! VREAU GUSTARE! 210 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Comportamentul provocator cu rol de căutare a atenției ■ Comportamentul poate ajuta copilul să atragă atenția cuiva . ■ Atenția poate fi pozitivă (privirea copilului, vorbitul cu acesta sau implicarea în activitate) sau negativă (a certa copilul, țipete, îndepărtarea fizică a copilului). ■ A răspunde la astfel de comportamente provocatoare prin a acorda copilului atenție va face ca el să se repete. 211 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 BUNICA! BUNICA! Cum răspundeți comportamentului provocator ce are ca scop căutarea atenției Ignorați: nu vă uitați la copil și nu vorbiți cu acesta, așteptând să înceteze comportamentul dificil. Când comportamentul neadecvat încetează, lăudați imediat copilul, chiar și pentru ceva foarte mărunt, cum ar fi că stă și că este liniștit câteva secunde. BRAVO, AȚI FOST LINIȘTIȚI! 212 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Nu vă uitați la copil, nu vorbiți cu acesta și nu vă răstiți, așteptând să înceteze (acest lucru l-ar recompensa pe copil cu atenție). Amintiți-vă că atunci când începeți să ignorați acest tip de comportament, de regulă, situația se va înrăutăți înainte de a se îmbunătăți. Acest lucru se datorează faptului că, de obicei, copilul dumneavoastră va încerca mai mult, într-o primă etapă, să vă facă să-l observați. Ignorați comportamentul provocator care urmărește obținerea atenției dacă este sigur și în regulă să faceți acest lucru Întrebați-vă: ■ Ar putea comportamentul să-mi rănească copilul sau o altă persoană? ■ Copilul meu este speriat, rănit sau bolnav (adică are nevoie de atenția mea)? Dacă răspunsul dumneavoastră este „Nu” la ambele întrebări, atunci puteți ignora comportamentul. TATA! TATA! TATA! TATA! FOARTE BINE, AI FOST LINIȘTIT! 213 Sfatul 3 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Comportament provocator cu rol de a opri sau a evita ceva Comportamentul îl poate ajuta pe copil să oprească sau să evite ceva ce nu-i place. NICI ÎN SEARA ACEASTA NU S- A SPĂLAT PE DINȚI... 214 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Cum răspundeți comportamentului provocator ce are ca scop oprirea sau evitarea Dacă rutina este o provocare pentru copilul dumneavoastră, încercați să: ■ faceți rutina mai ușoară pentru copil; ■ oferiți ajutor; ■ utilizați programe vizuale; ■ utilizați numărătoare inversă sau cronometre. Dacă copilul dumneavoastră poate face activitatea, fiți clar, amabil și ferm. Ajutați-vă copilul să înțeleagă că manifestarea comportamentului provocator nu va opri activitatea. APROAPE GATA! ÎNCĂ 10 SECUNDE! 10... 9... 8... 3... 2... 1! BRAVO, AI STAT LINIȘTIT! 215 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Stabiliți așteptări clare, consecvente și potrivite pentru a reduce comportamentul provocator ce urmărește evitarea sau oprirea rutinei ▪ „Clar” – Folosiți cuvinte pe care copilul dumneavoastră le poate înțelege. ▪ „Consecvent” –Așteptați-vă la aceeași reacție din partea copilului dumneavoastră și creșteți-vă așteptările treptat. ▪ „Potrivit” – Alegeți activități și rutine la nivelul potrivit pentru copil: – Dacă activitatea este prea dificilă, faceți-o mai ușoară sau mai distractivă pentru copil, oferindu-i ajutor, lăudându-l, amenajând spațiul, cântând sau găsind un moment mai bun pentru a face activitatea. – Dacă activitatea este prea ușoară, faceți-o mai interesantă variind materiale sau învățând noi pași. MAI ÎNTÂI BAIE ȘI APOI CITIM POVEȘTI. 3...2...1.. GATA! BRAVO, AI STAT LINIȘTITĂ! 216 Sfatul 4 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Comportament provocator cu rol de obținere a unei senzații Comportamentul poate ajuta un copil să obțină o senzație (să simtă ceva) Un copil încearcă să atingă hainele străinilor, deoarece îi place senzația materialului textil. Un copil mestecă lucruri care sunt murdare sau nesigure, cum ar fi obiecte de pe jos. 217 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 VREAU SĂ ATING! Cum răspundeți comportamentului provocator cu rol de obținere a unei senzații Alegeți o modalitate mai adecvată de a-i oferi copilului senzația. Pentru un copil care încearcă să atingă hainele străinilor deoarece îi place senzația materialului textil: Oferiți-i copilului o bucată de material pe care să o poată atinge. Învațați copilul să ceară bucata de țesătură folosind cuvinte sau gesturi. Pentru un copil care mestecă lucruri murdare sau nesigure, cum ar fi obiecte de pe jos: Creați un colier pe care copilul să-l mestece punând niște tuburi flexibile de plastic pe o sfoară. Învațați copilul să mestece colierul în loc de lucruri murdare sau nesigure. 218 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Învățați un comportament sigur și adecvat pentru a înlocui comportamentul provocator de obținere a senzațiilor. ■ Întrebați-vă: acest comportament îl pune pe copilul meu în pericol? Acest comportament perturbă implicarea și învățarea copilului meu? Dacă nu, concentrați-vă mai întâi pe un alt comportament provocator. ■ Predați un comportament sigur și adecvat pentru a oferi acces la aceeași senzație. Acest comportament va înlocui comportamentul provocator actual. ■ Învățați-vă copilul ce să ceară pentru a obține senzația pe care și-o dorește. Un copil atinge îmbrăcămintea unui străin pentru că copilului îi place să atingă materialul textil. Oferiți-i copilului o bucată de material pe care să o poată atinge și învățați-l să o ceară, folosind cuvinte sau gesturi. 219 Sfatul 5 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Tabel comportamental: înainte, în timpul și după - sesiunea 8 Înainte În timpul comportamentului După Motivul comportamentului Cum să reduci comportamentul ▪ Ce s-a chiar înainte de comportamen t? ▪ Cum s-a comportat copilul? ▪ Ce s-a întâmplat imediat după comportament ? ▪ Care a fost motivul comportament ului? ▪ Ce ar fi putut să prevină comportament ul? ▪ Ați pus copilul să facă ceva? ▪ Plânge și stă pe jos? ▪ I-ați dat atenție (pozitivă sau negativă?) ▪ Să aibă acces la ceva ▪ Predați gesturi și cuvinte pentru a cere. ▪ A fost o schimbare în activități? ▪ Refuză să colaboreze în activități importante? ▪ I-ați dat copilului acces la ceva? ▪ Să obțină atenție ▪ Ignorați comportament ul dacă este sigur și în regulă să faceți acest lucru. ▪ Nu au fost disponibile jucării sau obiecte preferate? ▪ Țipă „nu”? ▪ Ați oprit activitatea? ▪ Să evite sau să oprească ceva ▪ Să obțină o senzație ▪ Stabiliți așteptări clare, consecvente și potrivite. ▪ Predați alt mod de a obține senzația. 220 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Activitate practică pentru acasă ■ Alegeți 2 activități de zi cu zi (rutine pentru acasă) pe care le veți face împreună cu copilul dumneavoastră sau în care îl veți implica. Acestea ar putea fi aceleași activități pe care le- ați făcut înainte sau ceva diferit. Alegeți ceva ce faceți în fiecare zi. Când faceți activitatea, planificați să petreceți cel puțin 5 minute cu copilul dumneavoastră, să observați și să răspundeți la modul în care acesta comunică. ■ Căutați și enumerați comportamentele dificile și semnalele acestora. Gândiți-vă la ceea ce se întâmplă înainte, în timpul și după comportamentul dificil. Folosiți planul pe care l-ați făcut, pentru a răspunde la comportamentul dificil. Comportamentele dificile țintă sunt: Activitatea 1 Comportament: Motivul comportamentului: Planul pentru a răspunde: Activitatea 2: Comportament: Motivul comportamentului: Planul pentru a răspunde: 221 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 ■ Amintiți-vă să exersați sfaturile din această sesiune: Sfaturi 1. Folosiți programe cu imagini pentru a ajuta copilul să înțeleagă activitățile și să rămână calm. 2. Răspundeți la comportamentul provocator prin care cere ceva, învățând copilul să folosească abilitățile de comunicare. 3. Ignorați comportamentul provocator care urmărește obținerea atenției dacă este sigur și în regulă să faceți acest lucru. 4. Stabiliți așteptări clare, consecvente și potrivite pentru a reduce comportamentul provocator care urmărește evitarea sau oprirea rutinei. 5. Învățați un comportament sigur și adecvat pentru a înlocui comportamentul provocator de obținere a senzațiilor. Mesaje cheie ■ Aflați motivul comportamentului provocator al copilului și decideți cum să răspundeți, pe baza acestui motiv (a obține acces sau atenție, a evita sau pentru a obține o senzație). 222 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Încercați să răspundeți la aceste întrebări după ședință pentru a vă verifica propria învățare. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Întrebarea 1 Instrucțiuni: potriviți comportamentul din stânga cu răspunsul dumneavoastră la comportament, din partea dreaptă, prin trasarea unei linii care le leagă pe cele două. Unele comportamente pot avea mai mult de un răspuns corespunzător. După aceea, verificați răspunsurile în paginile următoare. A. Când Tudor se joacă afară și mama lui încearcă să-l aducă înăuntru pentru culcare, el spune „Nu, nu, nu!” și se trântește. Nu dați obiectul atunci când există un comportament dificil. B. Lui George îi place să se uite la lumini și uneori își mișcă degetele în fața ochilor. Când este entuziasmat, uneori își mișcă brațele ca niște aripi. Nu acordați atenție sau răspuns (ignorați comportamentul), apoi recompensați comportamentul adecvat cu laude și atenție. C. Când tatăl ei vorbește la telefon, Ana începe să țipe și să-și arunce jucăriile pe podea. Stabiliți așteptări clare și ajutați-vă copilul să înțeleagă că acel comportament dificil nu va amâna activitatea. D. Când Sara și mama ei trec pe lângă un magazin care vinde dulciuri, Sara se plânge și încearcă să-și tragă mama spre magazin. Arătați copilului o modalitate mai bună de a obține senzația, dar dacă acel comportament nu perturbă implicarea și învățarea, concentrați- vă mai întâi pe un alt comportament dificil. 223 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Instrucțiuni: alegeți cel mai bun răspuns pentru fiecare întrebare din opțiunile de mai jos. După aceea, verificați răspunsurile și încercuiți opțiunea corectă. Întrebarea 2 Mama Maiei vrea să coopereze mai bine cu Maia atunci când îi împletește părul. Ce ar trebui să facă atunci când îi împletește părul și Maia începe să se plângă? A. Să se asigure că este blândă și nu o rănește pe Maia. B. Să cânte un cântec în timp ce continuă să îi împletească părul. C. Să folosească numărătoarea inversă până la finalizarea activității. D. Să planifice împletirea unei părți din păr și apoi să facă o pauză înainte de a împleti cealaltă parte, în loc să ia o pauză atunci când Laura începe să se plângă. E. Toate cele de mai sus (A, B, C și D). 224 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebări de verificare a propriei învățări, de pe pagina anterioară. Verificați răspunsurile numai după ce ați încercat să răspundeți la ele. Când ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Întrebarea 1: Răspunsuri și explicație: A. Stabiliți așteptări clare și ajutați copilul să înțeleagă că comportamentul provocator nu va întârzia activitatea ■ Când Tudor refuză să meargă în pat și cade la pământ, el își amână ora de culcare. Mama lui poate stabili așteptări clare, arătându-i un cartonaș „mai întâi-apoi” și spunându-i „mai întâi ne jucăm afară, apoi ne pregătim de culcare”. De asemenea, poate folosi numărătoarea inversă pentru a-l informa pe Tudor cât timp mai are pentru joc. Ea ar trebui să încerce să nu-l lase pe Tudor să stea afară mai mult timp, când are un comportament neadecvat. B. Arătați copilului o modalitate mai bună de a obține senzația, dar dacă comportamentul nu perturbă implicarea și învățarea, concentrați-vă mai întâi pe un alt comportament provocator. ■ George simte o senzație vizuală când se uită la lumini și își mișcă degetele în fața ochilor. El are senzația de mișcare atunci când își mișcă brațele. Aceste senzații îl ajută să se simtă calm. Dacă aceste comportamente nu îi împiedică să interacționeze cu alți oameni și să învețe, cel mai bine ar fi să se concentreze mai întâi pe alte comportamente neadecvate. C. Nu acordați atenție sau răspuns (ignorați comportamentul), apoi recompensați comportamentul adecvat cu laude și atenție. ■ Dacă tatăl Anei vine să-i spună Anei să facă liniște, acest lucru îi oferă atenție și chiar și atenția negativă poate fi o recompensă pentru un copil. Cel mai bine ar fi să nu se uite la Ana sau să vorbească cu ea în timp ce are un comportament neadecvat. Apoi, de îndată ce ea se liniștește, el ar trebui să meargă la ea și să-i spună că e bine că e liniștită. 225 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 D. Nu dați obiectul atunci când copilul manifestă un comportament provocator. Nu acordați atenție sau răspuns (ignorați comportamentul), apoi recompensați comportamentul adecvat cu laude și atenție. ■ Sara vrea ca mama ei să-i cumpere dulciuri și, de fiecare dată când trec pe lângă magazin, Sara se plânge. Mama Sarei nu ar trebui să-i dea dulciuri când ea se plânge. Mama poate ignora plânsul Sarei fără să se uite sau să vorbească cu Sara în timp ce ea se plânge. Apoi, de îndată ce Sara tace, mama ar trebui să o laude amabil: „Acum ești calmă!” Răspuns la Întrebarea 2: E: Toate cele de mai sus (A, B, C și D) Explicație: Mama Maiei ar putea să o ajute pe Maia să coopereze la împletirea părului cântând, fiind blândă și folosind o numărătoare inversă sau un cronometru. Dacă împletirea părului este o activitate care necesită mult timp, ea poate planifica să ia o pauză după ce a terminat o parte din păr. Mama Maiei ar trebui să evite oprirea activității atunci când Maia se plânge. Dacă se oprește din împletit părul când Maia se plânge, crește probabilitatea ca ea să se plângă și în viitor. De asemenea, ar putea face împletitul părului mai ușor pentru Maia folosind un program de imagini pentru a-i arăta ce se va întâmpla după ce împletitul părului este gata. 226 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale disponibile pentru dumneavoastră, copilul și familia dumneavoastră. [A se completa în funcție de contextul local] Ce pot face dacă se îmbolnăvește copilul meu? Ce pot face dacă suspectez că cineva a rănit sau a abuzat copilul meu? Ce pot face dacă suspectez că cineva a rănit sau a abuzat copilul meu? Ce pot face dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care nu le avem? Ce pot face dacă apar dificultăți acasă? Ce pot face dacă familia mea are alte provocări? Ce pot face dacă simt că nu fac față cum trebuie? 227 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1-9 Notițe: 228 Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator Pașii următori Data următoarei sesiuni de grup: În următoarea sesiune de grup, vom învăța cum să facem în continuare progrese cu copiii și cum să avem grijă de noi înșine. Dacă, din orice motiv, nu puteți participa la sesiunea următoare, sunteți în continuare binevenit la sesiunea ulterioară. Dacă veniți la sesiunea următoare cu 15 minute mai devreme, vă vom ajuta să treceți în revistă informațiile pe care le-ați pierdut. 229 230 Sesiunea 9 : Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine AM PUS PANTOFII! AM REUȘIT! Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 231 Cuprins Prezentare generală......................................................................................................................... 232 Revizuirea activităților practice de acasă ........................................................................................ 233 Ce vom învăța astăzi ....................................................................................................................... 235 Revizuirea abilităților țintă .............................................................................................................. 236 Planificarea următoarelor obiective de comunicare ale copilului .................................................. 238 Mesajul cheie 1 ....................................................................................................................... 239 Sfatul 1 .................................................................................................................................... 240 Sfatul 2 .................................................................................................................................... 241 Povestea Ralucăi-partea I: învăț să am grijă de sănătatea și de starea mea de bine ..................... 242 Mesajul cheie 2 ....................................................................................................................... 246 Povestea Ralucăi-partea a II-a: Rezolvarea de probleme ............................................................... 247 Mesajul cheie 3 ....................................................................................................................... 252 Activitate practică pentru acasă ..................................................................................................... 253 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare ................................................................................ 255 Răspunsuri la întrebări .................................................................................................................... 257 Servicii și resurse pentru familii ...................................................................................................... 259 Pașii următori .................................................................................................................................. 261 Anexă: Rezumat al sfaturilor și al mesajelor cheie ......................................................................... 262 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Prezentare generală Vizita la domiciliu 1 Apel de verificare Sesiunea 1 Introducere – Implicarea copiilor Apel de verificare Sesiunea 2 Menținerea implicării copiilor Apel de verificare Sesiunea 3 Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 4 Înțelegerea comunicării Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Sesiunea 5 Promovarea comunicării Vizita la domiciliu 2 (între sesiunile 5 și 6) Sesiunea 6 Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi Dată, timp, locație Apel de verificare Predarea alternativelor la comportamentul provocator Mesaj text de semnalare a următoarei sesiuni Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Vizita la domiciliu 3 Sesiuni suplimentare Sesiunea 7 Sesiunea 8 Sesiunea 9 232 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Revizuirea activităților practice de acasă Săptămâna trecută ați practicat strategii pentru a reduce sau stopa comportamentul provocator al copilului din cadrul rutinelor țintă. Rutina țintă 1: Comportamentul provocator: Motivul comportamentului (Încercuiți): Pentru a avea acces la ceva Pentru a obține atenție Pentru a opri sau evita ceva Pentru a simți o senzație Sfatul care a funcționat: Data viitoare pot să încerc ■ ■ ■ 233 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Rutina țintă 2: Comportamentul provocator: Motivul comportamentului (Încercuiți): Pentru a avea acces la ceva Pentru a obține atenție Pentru a opri sau evita ceva Pentru a simți o senzație Sfatul care a funcționat: Data viitoare pot să încerc ■ ■ ■ 234 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Ce vom învăța astăzi ■ Cum să continuați practicarea abilităților și stabilirea obiectivelor; ■ Despre stresul îngrijitorului și grija față de sine; ■ Cum să găsiți soluții pentru problemele ce pot apărea. O problemă... ...care se manifestă acum. Ceva ce poți controla. 235 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Revizuirea abilităților țintă 1) Abilitatea țintă de comunicare a copilului meu este: Trebuie să îmi schimb abilitatea țintă? DA NU Noua abilitate țintă de comunicare este: 2) Rutinele noastre țintă de joacă și de acasă sunt: 1. 2. Alte rutine ținte de joacă și de acasă la care voi lucra sunt: 1. 2. 3. 3) Comportamentele provocatoare țintă ale copilului meu sunt: 236 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 4) Sarcina complexă este: 1. Pașii mici la care lucrăm sunt: Următorii pași la care vom lucra sunt: 2. Pașii mici la care lucrăm sunt: Următorii pași la care vom lucra sunt: 5) Un lucru pe care îl voi face pentru a-mi îmbunătăți starea de bine 237 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 A CERE A ÎMPĂRTĂȘI Planificarea următoarelor obiective de comunicare ale copilului dumneavoastră Acest grafic vă poate ajuta să stabiliți următoarele obiective de comunicare ale copilului. 1) Gasiți descrierea modului în care copilul dumneavoastră comunică acum pentru a cere și împărtăși lucruri. 2) Încercuiți pasul care urmează stadiului în care se află acum copilul – acesta va fi următorul obiectiv de comunicare al copilului dumneavoastră. Exemplu: dacă copilul dumneavoastră încă nu cere, următorul său obiectiv de comunicare va fi să folosească contactul vizual pentru a cere ceva. Copilul încă nu cere Copilul încă nu împărtăși Copilul folosește contactul vizual pentru a Copilul folosește contactul vizual pentru a cere împărtăși Copilul folosește gesturi: întinde mâna să ceară, dă la cerere, arată cu degetul ca să ceară Copilul folosește gesturi: arată pentru a împărtăși, indică cu degetul pentru a împărtăși, oferă pentru a împărtăși Copilul folosește un singur cuvânt pentru a Copilul folosește un singur cuvânt pentru a cere împărtăși Copilul folosește două cuvinte pentru a cere Copilul folosește 3 sau mai multe cuvinte pentru a cere Copilul folosește două cuvinte pentru a împărtăși Copilul folosește 3 sau mai multe cuvinte pentru a împărtăși Copilul combină multe cuvinte, gesturi și contact vizual pentru a cere Copilul combină multe cuvinte, gesturi și contact vizual pentru a împărtăși 238 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Continuați să stabiliți obiective pentru dumneavoastră și pentru copil; revizuiți progresul ■ Observați ce strategii funcționează bine pentru dumneavoastră și copil și plănuiți cum să exersați în continuare. ■ Amintiți-vă: care este pasul următor după ce stăpânim această abilitate? Este: ─ următoarea abilitate de comunicare țintă? ─ următorul pas mic în rutină? ─ următorul comportament provocator țintă? ─ următoarea rutină țintă? AM PUS PANTOFII! AM REUȘIT! 239 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 RUTINA DE JOACĂ Extindeți-vă rutinele: folosiți Arată și spune pentru a adăuga pași noi ■ Observați când rutina dumneavoastră are nevoie de un nou pas pentru a continua. ■ Arătați și spuneți pentru a arăta și descrie pasul. Arată: Construiți cu aceleași cuburi într- un fel diferit. Spune: Descrieți la nivelul copilului. Show: Construiți o fermă sau o grădină zoologică din cuburi și puneți animalele înăuntru. Spune: Descrieți la nivelul copilului. Arată: Trageți fermoarul. Spune: Descrieți la nivelul copilului. Lăudați copilul pentru că a încercat. Sfatul 1 AM CONSTRUIT CASTEL! CAPRA INTRĂ! RUTINA DE ACASĂ TRAG SUS! TRAG SUS! AI REUȘIT! 240 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Legați două rutine împreună pentru a extinde o rutină pe care copilul o poate face ■ Când copilul dumneavoastră poate face o rutină de acasă pe cont propriu, puteți conecta două rutine. De exemplu: Dacă copilul dumneavoastră poate să se spele singur pe mâini, următorul pas poate fi să stea la masa pentru gustare (conectați spălatul mâinilor și rutinele de gustare). Dacă copilul dumneavoastră poate să se spele singur pe dinți, următorul pas poate fi să își pună pantalonii (conectați spălatul pe dinți și rutinele de îmbrăcare). Ca adulți, toți facem multe rutine zilnic. Puteți ajuta copiii să învețe să fie mai independenți atunci când pot face singuri două sau mai multe rutine. Sfatul 2 241 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Povestea Ralucăi-partea I: Învăț să am grijă de sănătatea și de starea mea de bine Raluca locuiește cu fiica sa, Lucia, și cu fiul ei de 4 ani, Robert. Robert are o întârziere în dezvoltare și deseori se supără și țipă. Situația e din ce în ce mai stresantă pentru Raluca pe măsură ce fiul ei crește. 242 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Uneori, Raluca își spune „Nu fac o treabă bună”. Uneori se gândește „La ce folosește să exersez strategiile pe care le-am învățat la curs? Oricum comportamentul lui se înrăutațește.” Cu timpul, Raluca a început să se simtă obosită și iritabilă. Îi era greu să doarmă noaptea și uneori plângea. Avea dureri de cap în majoritatea zilelor și nu avea chef să mănânce. Într-o zi, Raluca a văzut-o pe prietena ei, Florina, la magazin. Florina voia să vorbească dar Raluca a spus că trebuie să meargă acasă. Raluca s-a gândit, „Nu ar trebui să îmi pierd timpul discutând, ar trebui să fac treabă”. 243 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Când Raluca l-a dus pe Robert la doctor, a început să plângă în fața asistentei. Raluca nu dorea ca nimeni să știe că are dificultăți și se simțea foarte stânjenită. Asistenta a întrebat- o ce s-a întâmplat și Raluca i-a explicat totul. Asistenta a spus că se bucură că Raluca i-a spus despre dificultățile ei. I-a explicat că este destul de comun ca îngrijitorii copiilor cu dificultăți de dezvoltare să resimtă foarte mult stres. Ea a mai spus că există multe motive pentru care comportamentul lui Robert se poate înrăutăți și asta nu înseamnă că Raluca ar trebui să înceteze să mai încerce strategiile pe care le cunoaște. Asistenta a explicat că stresul este normal, dar când simțim foarte mult stres, sau ne simțim stresați pe o perioadă foarte lungă de timp, acest lucru poate influența puternic toate aspectele vieții noastre – emoțiile, relațiile, sănătatea și abilitatea de a face lucruri. 244 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Asistenta i-a explicat că este important ca Raluca să aibă grijă de ea. Pentru a putea face tot ce-i mai bun pentru Robert, Raluca trebuie să aibă grijă și de ea. Asistenta i-a spus că unii îngrijitori acceptă foarte greu dificultățile pe care le are copilul și simt că se luptă constant cu situația de fapt. Asistenta i-a zis că, deși nu este ușor, poate fi util pentru Raluca să : 1) recunoască faptul că situația ei este foarte dificilă, 2) accepte că Robert are aceste dificultăți, 3) exerseze să fie blândă și iertătoare cu ea și cu Robert, în timp ce 4) se concentrează în continuare pe ceea ce poate face ea pentru a-l ajuta. De asemenea, este important să își dea voie să mai ia o pauză și să nu încerce mereu să repare totul. Acceptarea nu înseamnă că îți place situația. Înseamnă doar că recunoști ce se întâmplă și îți concentrezi eforturile pe ceea ce poți face pentru a avea grijă de tine și de copilul tău . Discuția cu asistenta chiar a ajutat-o pe Raluca să se simtă mai bine cu privire la emoțiile și gândurile ei. Și-a dat seama și că nu trebuie să fie atât de dură cu ea însăși. Asistenta programează o altă întâlnire cu Raluca ca să poată discuta din nou. 245 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Aveți grijă de dumneavoastră pentru a vă ajuta pe dumneavoastră și pe copilul dumneavoastră ■ Aveți grijă de dumneavoastră cât de bine puteți; încercați să mâncați bine, să dormiți suficient și să aveți grijă de sănătatea fizică. ■ Faceți activități care sunt importante pentru dumneavoastră și care vă plac. ■ Mențineți relații cu cei din jur și rămâneți conectat/-ă la ei. Faceți din starea dumneavoastră de bine o prioritate! Asigurați-vă că sunteți bine pentru a vă putea sprijini copilul. 246 Mesajul cheie 2 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Povestea Ralucăi-partea a II-a: Rezolvarea de probleme Înainte de a părăsi clinica, asistenta i-a cerut Ralucăi să facă un lucru minor pentru a-și îmbunătății starea de bine. La început, Raluca nu prea a vrut, dar asistenta a spus că o va ajuta și că l-ar putea ajuta și pe Robert să se comporte mai bine. Asistenta a rugat-o pe Raluca să aleagă ceva cu sens pentru ea (important) și să implementeze, așa că Raluca a decis să o sune pe prietena ei, Florina, în acea zi. Raluca a vorbit cu Florina și s-a simțit mai bine. Chiar i-a spus Florinei despre dificultățile pe care le are cu Robert, iar Florina a fost foarte suportivă. 247 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Asistenta a spus că o va învăța cum să rezolve problemele de viață, întrucât asta o va ajuta să nu-și mai facă atâtea griji. Ea a rugat-o pe Raluca să se gândească la o problemă la care să lucreze astăzi, care se întâmplă acum și care implică ceva asupra căruia Raluca are control. Ea a explicat că nu va fi util să aleagă o problem precum „ sănătatea mamei mele se poate înrăutăți” deoarece asta presupune ceva care se poate întâmpla, dar nu se întâmplă acum. De asemenea, sănătatea mamei ei nu este ceva asupra căruia Raluca are prea mult control. Raluca a spus că vrea să o viziteze pe Florina, dar nu stie cine va avea grijă de Robert și Lucia. Asistenta a explicat că mai întâi se vor gândi la toate soluțiile posibile, fără să le judece. 248 O problemă... ...care se manifestă acum. Ceva ce poți controla. Cine poate să stea cu Robert dacă vreau să o vizitez pe Florina? Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Raluca a sugerat aceste soluții posibile: ■ Să o rog pe soacra mea să vină să aibă grijă de copii cât merg să o vizitez pe Florina. ■ Să îi duc pe Robert și Lucia la soacra mea pentru a-i putea supraveghea cât mă întâlnesc cu Florina. ■ Să o rog pe Florina să vină să mă viziteze acasă (și Robert și Lucia pot sta cu mine acasă). Asistenta a întrebat-o pe Raluca dacă se mai poate gândi și la alte opțiuni, iar Raluca a adăugat pe listă ■ Să o rog pe Maria (de la cursul de formare a îngrijitorilor). Maria are un fiu care are aproximativ aceeiași vârstă ca Robert. Maria și Raluca au vorbit despre posibilitatea de a avea grijă de copilul celeilalte, astfel încât să poată lua o pauză. 249 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 Îndată ce lista a fost completată, asistenta a rugat-o pe Raluca să se gândească ce soluții ar fi mai puțin potrivite. Raluca a spus că soacra ei este foarte ocupată. Asistenta a încurajat-o pe Raluca să se gândească la cele două opțiuni rămase pe listă și la avantajele și dezavantajele fiecăreia. Iată ideile ei: 250 Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine Să o rog pe Florina să vină să mă viziteze acasă (iar Robert și Lucia pot sta cu mine acasă). Avantaje Dezavantaje – Nu trebuie să consum timp pe drum pentru a o vizita pe Florina. – Florina va trebui să călătorească până la mine acasă. – Îmi place drumul până la casa Florinei. –Nu voi lua o pauză de la Robert. Să o rog pe Maria să aibă grijă de Robert și Lucia. Avantaje Dezavantaje – Maria știe ce să facă dacă Robert are o criză de furie. – Ar trebui să am grijă, la rândul meu, de Luca. – Robert și Lucia ar putea fi în preajma fiului Mariei, Luca. – Mi-e jenă să o rog pe Maria, pentru că nu am văzut-o de la terminarea cursului. Când asistenta a rugat-o pe Raluca să aleagă soluția pe care o crede cea mai bună, ea a ales „Să o rog pe Maria să aibă grijă de Robert și Lucia”. Asistenta i-a cerut apoi Ralucăi să facă un plan de acțiune, precizând exact ce trebuie să facă pentru ca această soluție să se întâmple. Raluca a hotărât că o va suna pe Maria în acea după-amiază pentru a o întreba dacă poate avea grijă de Robert și Lucia. Raluca începe să vadă că un plan o poate ajuta să-și facă mai puține griji și să aibă mai multă grijă de ea și de familia ei. Raluca revine să o vadă pe asistentă, și încet, încet, începe să se simtă mai bine. 251 Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 252 1. Gândiți-vă la avantajele și dezavantajele soluțiilor rămase, pentru a decide care sunt opțiunile cele mai bune. 4. Alegeți cel puțin o soluție și faceți un plan de acțiune clar și specific Puteți găsi soluții la probleme prin utilizarea pașilor de rezolvare a problemelor Mesajul cheie 3 O întreb pe Maria dacă vine să stea cu Robert. Avantaje Dezavavantaje O pot invita pe Florina să vină la mine acasă. Avantaje Dezavavantaje O voi ruga pe Maria să aibă grijă de Robert. PLAN: Sun-o pe Maria după-amiază. Cine poate să stea cu Robert dacă vreau să o vizitez pe Florina? Cine poate să stea cu Robert dacă vreau să o vizitez pe Florina? -Soacra -MARIA -O invit pe Florina la mine -Soacra -MARIA -O invit pe Florina la mine Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 253 Activitate practică pentru acasă Cum dezvoltăm abilitățile copiilor: ■ Pentru fiecare rutină de acasă la care lucrați, decideți asupra următorilor 2-3 pași. Planificați să vă învățați copilul cel puțin unul dintre acești pași în săptămâna următoare. Rutina 1 ■ Pași pe care pot încerca să îi adaug: 1. 2. 3. 4. Rutina 2 ■ Pași pe care pot încerca să îi adaug: 1. 2. 3. 4. Grija de sine: ■ Alegeți o activitate care este importantă pentru dumneavoastră și planificați să petreceți cel puțin 5 minute făcând această activitate o dată la două zile. Poate fi o activitate foarte simplă, cum ar fi să vorbiți cu cineva la care țineți, să cântați, să faceți ceva pentru alții sau să stați 5 minute în liniște, etc. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 254 Amintiți-vă să exersați sfaturile din această sesiune: Sfaturi 1. Extindeți-vă rutinele: folosiți Arată și spune pentru a adăuga pași noi. 2. Legați două rutine împreună pentru a extinde o rutină pe care copilul o poate face. Mesaje cheie ■ Continuați să stabiliți obiective pentru dumneavoastră și copilul dumneavoastră și revizuiți progresul. ■ Aveți grijă de dumneavoastră pentru a vă ajuta atât pe dumneavoastră, cât și pe copil. ■ Puteți găsi soluții la probleme prin utilizarea pașilor de rezolvare a problemelor. CAPRA INTRĂ! Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 255 Întrebări pentru a vă evalua propria învățare Răspundeți la aceste întrebări după sesiune, pentru a verifica ce ați învățat. Când ați terminat, puteți verifica răspunsurile pe pagina următoare. Întrebarea 1 Ralucăi i-a fost de ajutor rezolvarea de probleme cu asistenta. Ea ar dori să își amintească pașii pentru a folosi rezolvarea de probleme data viitoare când are o problemă. Care este ordinea corectă a pașilor pentru rezolvarea problemelor? Potriviți numărul pasului din stânga cu descrierea acestuia din dreapta, trasând o linie care să le unească. Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 A. Gândiți-vă la avantajele și dezavantajele soluțiilor rămase. B. Alegeți o problemă care este reală, care se întâmplă acum și asupra căreia aveți puțin control. C. Alegeți cel puțin o soluție și faceți un plan de acțiune clar și specific. D. Eliminați soluțiile care nu sunt potrivite. E. Gândiți-vă la cât de multe soluții posibile. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 256 Întrebarea 2 Raluca vrea să aibă mai multă grijă de ea însăși, așa că încearcă să decidă ce alegeri îi vor îmbunătăți starea de bine și ce alegeri par utile pe termen scurt, dar probabil că nu vor fi de ajutor pe termen lung. Pentru fiecare dintre opțiunile din stânga, decideți dacă sunt folositoare sau nefolositoare pentru starea de bine a Ralucăi. Indicați alegerea dumneavoastră punând un semn în caseta albă de sub „Folositor” sau „Nefolositor”, pentru fiecare dintre opțiuni. Folositor Nefolositor A. Omiterea unei mese pentru a face treburi suplimentare atunci când este foarte ocupată. B. Să roage o persoană de încredere să aibă grijă de Robert, pentru a lua o pauză. C. Să-și spună des că ar trebui să se descurce mai bine. D. Să încerce să accepte că Robert este diferit de copilul la care ea spera. E. Să vorbească cu familia ei despre modul în care grija pentru sine poate ajuta întreaga familie. F. Să stea până târziu pentru a face mai multe lucruri, în timp ce copiii ei dorm. Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 257 Răspunsuri la întrebări Acestea sunt răspunsurile la întrebările de pe paginile anterioare, menite să verifice cunoștințele dvs. Verificați răspunsurile numai după ce ați încercat să răspundeți la întrebări. Când ați terminat de verificat răspunsurile, reveniți la întrebări și încercuiți răspunsul corect. Întrebarea 1 Răspunsuri: Pasul 1: B. Alegeți o problemă care este reală, care se întâmplă acum și asupra căreia aveți control. Pasul 2: E. Gândiți-vă la cât de multe soluții posibile puteți. Pasul 3: D. Eliminați soluțiile care nu sunt potrivite. Pasul 4: A. Gândiți-vă la avantajele și dezavantajele soluțiilor rămase. Pasul 5: C. Alegeți cel puțin o soluție și faceți un plan de acțiune clar și specific. . Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 258 Întrebarea 2 Răspunsui și explicații: Explicație: A. Omiterea unei mese pentru a face treburi suplimentare atunci când este foarte ocupată este nefolositor. Încercarea de a mânca în mod regulat și a mânca cele mai bune alimente posibile poate fi de ajutor atât pentru corpul nostru, cât și pentru mintea noastră. Chiar dacă omiterea unei mese o ajută pe Raluca să lucreze mai mult pe termen scurt, îi poate afecta starea de bine și ritmul, pe termen lung. B. Să roage o persoană de încredere să aibă grijă de Robert pentru a lua o pauză este folositor. Este important ca Raluca să încerce să nu se simtă vinovată că are nevoie de o pauză din când în când, și să-și amintească faptul că propria stare de bine este importantă: o ajută atât pe ea, pe Robert, cât și pe restul familiei lor. C. Să-și spună des că ar trebui să se descurce mai bine este nefolositor.Raluca va încerca să facă tot ce ține de ea, dar ar trebui să evite să se critice, deoarece acest lucru îi va afecta starea de bine. D. Să încerce să accepte că Robert este diferit de copilul la care ea spera este folositor. Dacă Raluca și-ar consuma energie multă dorindu-și ca fiul ei să nu aibă o întârziere în dezvoltare, acest lucru nu i-ar fi de mare ajutor. Ar fi mai bine ca ea să accepte realitatea - că el are aceste dificultăți - și apoi să-și folosească energia pentru a-l ajuta, în loc să-și dorească să dispară dificultățile. E. Să vorbească cu familia ei despre modul în care grija pentru ea însăși poate ajuta întreaga familie este folositor. Să te simți sprijinit de alți oameni este foarte important pentru starea de bine. Este important ca familia să înțeleagă că atunci când Raluca are grijă de ea însăși, acest lucru ajută, de fapt, toată familia. F. Să stea până târziu pentru a face mai multe lucruri, în timp ce copiii ei dorm, este nefolositor. Somnul este important pentru a ne menține enrgia, iar cantitatea somnului poate avea, de asemenea, un impact asupra stresului și emoțiilor noastre. Ar putea fi tentant pentru Raluca să stea până târziu pentru a lucra mai mult, pe termen scurt, dar îi va afecta starea de bine pe termen lung. Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 259 Servicii și resurse pentru familii Aceste informații descriu serviciile și resursele locale pentru dumneavoastră, copilul și familia dumneavoastră. [Se completează în funcție de contextul local.] Ce pot să fac dacă copilul meu este bolnav? Ce Pot să fac dacă banuiesc că copilul meu a fost abuzat sau rănit de cineva? Ce pot să fac dacă familia mea are nevoie de lucruri pe care nu le avem? Ce pot să fac dacă există dificultăți acasă? Ce pot să fac dacă familia mea are alte provocări? Ce pot să fac dacă simt că nu mă descurc bine? Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 260 Notițe: Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 261 Pașii următori Aceasta a fost ultima sesiune de grup. Felicitări pentru participarea la curs! Data ultimei vizite acasă: Poate doriți să continuați să păstrați legătura sau plănuiți să vă întâlniți din nou cu ceilalți participanți la curs. Sunteți într-o poziție specială pentru a putea înțelege provocările și chinurile celuilalt și pentru a oferi sprijin. Dacă sunteți interesat/-ă să vă întâlniți din nou, cineva poate să ia informațiile de contact și să planifice data și locul pentru următoarea întâlnire. Facilitatorii pot vorbi cu dumneavoastră după această sesiune pentru a vă ajuta să știți ce trebuie să faceți pentru a organiza un grup de îngrijitori. Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 262 1. Privește și ascultă – Observați ce îl motivează și de ce este interesat copilul dumneavoastră. 2. Aflați cum îi place copilului să se joace și arătați-i noi moduri de a se juca. 3. Privește și ascultă – Observați când copilul se poartă bine și lăudați-l. Mesaje cheie Copiii au mai multe oportunități de a învăța atunci când împărtășesc implicarea – observându-vă pe dvs. și ceea ce faceți. Copiii învață cel mai bine în timpul activităților care sunt distractive, pozitive și pline de laudă. Copiii pot învăța abilități de comunicare și alte abilități, jucându-se cu dumneavoastră. Sesiunea 2: Menținerea implicării copiilor 1. Amenajați spațiul: eliminați 2. Începeți cu 2 sau 3 alegeri distractorii și creați un spațiu motivante și urmați alegerea sigur pentru interacțiune. copilului dumneavoastră. 3. Stați în fața copilului, coborâți la nivelul lui și plasați activitatea între dumneavoastră și copilul dumneavoastră. Toți copiii pot învăța și dezvolta abilități. Copiii învață cel mai bine atunci când sunt calmi și liniștiți. Vă puteți ajuta copilul să se dezvolte implicându-vă cu acesta în activități zilnice și jocuri. Sesiunea 1: Implicarea copiilor Anexa 1: Rezumat al sfaturilor și al mesajelor cheie CE BINE STAI! Anexa 1: Rezumat al sfaturilor și al mesajelor cheie 263 Copiii comunică folosind cuvinte, comportament nonverbal și comportament provocator. Privește și ascultă pentru a observa când copilul comunică. Când observați comunicarea copilului, aflați ce mesaj încearcă să vă transmită. Sesiunea 4: Înțelegerea comunicării 1. Răspundeți prin 2. Folosiți cuvinte și 3. Așteptați, pentru a-i 4. Vorbiți despre cuvinte și gesturi gesturi care oferi copilului timp ceea ce face și la tot ce comunică care se potrivesc cu să comunice. la ce se uită copilul, chiar și atunci nivelul limbajului copilul. când nu este clar. copilului dumneavoastră. 1. Participă la rutină – Faceți cu rândul, imitând ceea ce face copilul dumneavoastră. . 2. Arată și spune - Adăugați un pas nou în rutina copilului. 3. Reluați rutina pentru a vă ajuta copilul să petreacă mai mult timp împărtășind implicarea. Construiți rutine de joc și de activități acasă, pentru a vă ajuta copilul să învețe și să se dezvolte. Sesiunea 3: Cum să ajutăm copiii să împărtășească implicarea în rutinele de joc și de acasă PIATRĂ! PIATRĂ! SCOT AFARĂ! LIII! LINGURĂ! VREAU JUCĂRIE! MIII! ESTE MINGE! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 264 Privește și ascultă pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a cere. Privește și ascultă pentru a observa când copilul dumneavoastră comunică pentru a împărtăși. Folosiți activitățile zilnice pentru a crea oportunități de comunicare. Copilul poate învăța abilități noi pentru viața de zi cu zi exersând cu ajutorul dumneavoastră. Sesiunea 6: Predarea noilor abilități în pași mici și niveluri de ajutor 1. Arată și spune - 2. Repetați cuvintele 3. Creați 4. Creați Demonstrați cuvinte spuse de copil și oportunități pentru oportunități pentru și gesturi pe care extindeți limbajul copil să ceară. copil să comunice copilul le poate folosi acestuia. pentru a pentru a comunica. împărtăși. 1. Descompuneți 2. Lăsați copilul să 3. Oferiți instrucțiuni 4. Întrebați-vă: abilitatea în pași mici învețe! Oferiți cel clare și consecvente pot preda un și învățați copilul câte mai mic nivel de și lăudați copilul alt pas? un pas mic pe rând. ajutor necesar pentru succesul copilului. pentru că încearcă. SCOT PANTOFUL! AI REUȘIT! BUNĂ ÎNCERCARE! TE AJUT! CANĂ! STRICATĂ! PĂPUȘA E STRICATĂ! VREI JUCĂRIA SAU MINGEA? Anexa 1: Rezumat al sfaturilor și al mesajelor cheie 265 Copiii pot comunica folosind un comportament provocator, pentru a obține acces la ceva sau atenție, pentru a evita ceva sau pentru a obține o senzație. Sesiunea 7: Prevenirea comportamentului provocator – cum să ajutăm copiii să rămână implicați și calmi 1. Răspundeți la abilități 2. Privește și ascultă 3. Aranjați 4. Dacă copilul are și la comportamentul semnalele mediul și atenționați o „criză” sau un adecvat cu laude dinainte de înainte de a „tantrum”, și încurajări. comportamentul schimba activitățile, rămâneți calm și provocator. pentru a ajuta și așteptați să copilul să rămână se liniștească. liniștit. Apoi, gândiți-vă la motivul comportamentului. SĂPUN! VREAU SĂPUN! AI CERUT FRUMOS! MAI AI 2 MINUTE DE JOC ȘI APOI PLECĂM AȘTEPT AICI PÂNĂ TE CALMEZI! Ghidul participanților, sesiunile de grup 1–9 233 Aflați motivul comportamentului provocator al copilului și decideți cum să răspundeți pe baza acestui motiv (a obține acces sau atenție, a evita sau a obține o senzație). Sesiunea 8: Predarea alternativelor la comportamentul provocator 1. Extindeți-vă rutinele: folosiți Arată și spune pentru a adăuga pași noi. 2. Legați două rutine împreună pentru a extinde o rutină pe care copilul o poate face. . Continuați să stabiliți obiective pentru dumneavoastră și copilul dumneavoastră și revizuiți progresul. Aveți grijă de dumneavoastră pentru a vă ajuta pe dumneavoastră și pe copilul dumneavoastră. Puteți găsi soluții la probleme prin utilizarea pașilor de rezolvare a problemelor. Sesiunea 9: Rezolvarea problemelor și îngrijirea de sine 1. Folosiți programe 2. Răspundeți la 3. Ignorați 4. Stabiliți așteptări 5 . Învățați un cu imagini pentru comportamentul comportamentul clare, consecvente comportament a ajuta copilul provocator prin provocator care și potrivite pentru a sigur și adecvat să înțeleagă care cere ceva, urmărește reduce pentru a înlocui activitățile și să Învățând copilul obținerea comportamentul comportamentul rămână calm. să folosească atenției dacă provocator care provocator de abilitățile de este sigur și în urmărește obținere a comunicare. regulă să faceți asta acest lucru. evitarea sau oprirea rutinei. senzațiilor. VREAU GUSTARE TATA! TATA! ÎNTÂI SPĂLAT, APOI POVESTE! CAPRA INTRĂ! 266 233 234 Programul de formare a abilităților de îngrijire pentru familiile copiilor cu întârzieri sau dizabilități de dezvoltare Organizația Mondială a Sănătății 20 Bulevardul Appia CH-1211 Geneva 27 Elveția
ljsf;fTds l9nfO tyf ckfËtf ePsf afnaflnsfsf kl/jf/sf nflu x]/rfxstf{ ;Lk k|lzIf0f sfo{qmd ;xefuL k'l:tsf ;fd'lxs ;q !–( ljsf;fTds l9nfO tyf ckfËtf ePsf afnaflnsfsf kl/jf/sf nflu x]/rfxstf{ ;Lk k|lzIf0f sfo{qmd ;xefuL k'l:tsf ;fd'lxs ;q !–( © cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L @)@$ c:jLs/0f M of] cg'jfb ljZj :jf:Yo ;+u7gåf/f l;h{gf ul/Psf] xf]Og . o; cg'jfbsf] ;fdu|L jf z'4tfsf] nflu ljZj :jf:Yo ;+u7g lhDd]jf/ 5}g . ljsf;fTds l9nfO jf ckfËtf ePsf afnaflnsfsf kl/jf/sf nflu x]/rfxstf{ ;Lk k|lzIf0f sfo{qmdsf] d"n c+u|]hL ;+:s/0f Caregiver Skills Training for Families of Children with Developmental Delays or Disabilities: Participants’ guide, group sessions 1–9. h]g]efM ljZj :jf:Yo ;+u7gÙ @)@@= Ohfhtkq M CC BY-NC-SA 3.0 IGO afWosf/L / k|fdfl0fs ;+:s/0f x'g]5 . of] cg'jfb CC BY-NC-SA 3.0 cGtu{t pknAw 5 . cfj/0f lrq0f M ldu'Pn d]G8]; iii ljifo;"rL s[t1tf======================================================================================================================= ============================================================================================================================= ==================================IV kl/ro======================================================================================================================== ============================================================================================================================= ====================================VI klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf============================================================================================= ==================================================================================! bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg]====================================================================================== ====================================================================## t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{==========================================================^* rf}yf] ;q M ;+rf/ ug]{ tl/sf================================================================================================= ================================================================================================(! kfrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4g================================================================================================================================================= =================================================!!^ 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx?========================================================================= ===================!$! ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{====================================================================================================== =============================================================!^% cf7f}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_========================================================================!(@ gjf}F ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cfˆgf] x]/rfx=================================================================================================================== ======================@#) cg';"rL ! M d"n ;Gb]zx? / ;'emfjx?sf] ;dLIff======================================================================= ========================================================================@^@ iv s[t1tf kl/of]hgf ;dGjo cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6Ln] g]kfn ;/sf/ :jf:Yo tyf hg;ª\Vof dGqfno, Olkl8ldof]nf]hL tyf /f]u lgoGq0f dxfzfvf, s'i7/f]u lgoGq0f tyf ckfËtf Joj:yfkg zfvfsf] g]t[Tjdf Xofl08Sofk OG6/g];gn / g]kfn ljZj :jf:Yo ;+u7g;Fusf] ;fem]bf/Ldf x]/rfxstf{ ;Lk tflndsf] Kofs]hsf] cg'jfb tyf cg's"ngsf] ;dGjo u/]sf] xf] . cg'jfb tyf cg's"ng ;b:o / ;dLIfsx? l6d ln8/ M 8f /]gf >]i7 - dgf]lj1fg ljefu, lqe'jg ljZjljBfno – kßsGof ax'd'vL SofDk;, sf7df8f}+_ g]kfnLdf cg'jfb tyf cg's"ng M 8f /]gf >]i7 - dgf]lj1fg ljefu, lqe'jg ljZjljBfno – kßsGof ax'd'vL SofDk;, sf7df8f}+_, >L hLj]z /fodfemL -cg'jfbs_ ljk/Lt cg'jfb M >L an axfb'/ yfkf -lqe'jg ljZjljBfno – sLlt{k'/_ cg's"ng ;dLIfs ;d"x M 8f d]l/gf >]i7 -lqe'jg ljZjljBfno lzIf0f c:ktfn, sf7df8f}+_, >L s[kf >]i7 -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L, nlntk'/_, >L ;'/]Gb| ah|frfo{ -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L, nlntk'/_, >L ?h' kf]v/]n -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L, nlntk'/_, >L dGh' dxh{g -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L, nlntk'/_, >L ;[i6L ah|frfo{ -Xofl08Sofk OG6/g];gn, sf7df8f}+_, >L /fh sfhL k|hfktL -klxnf] cg's'ng ;dLIfs, afnaflnsf tyf lszf]/lszf]/L dgf]/f]u ljefu, sfGtL afn c:ktfn, sf7df8f}+_, 8f dw'/ a:g]t -klxnf] cg's'ng ;dLIfs, g]kfn ljZj :jf:Yo ;+u7g_ k|fljlws ;Nnfx tyf ;dLIff M cg's"ng ;Nnfxsf/ ;dLIfs ;d"xM 8f r'dg nfn bf; -g]kfn ;/sf/ :jf:Yo tyf hg;ª\Vof dGqfno, Olkl8ldof]nf]hL tyf /f]u lgoGq0f dxfzfvf_, 8f ?b| k|;fb d/fl;gL -g]kfn ;/sf/ :jf:Yo tyf hg;ª\Vof dGqfno, Olkl8ldof]nf]hL tyf /f]u lgoGq0f dxfzfvf_, 8f ;'lgtf dn]s' cdfTo -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L, nlntk'/_, 8f k|zGg gflkt -Olkl8ldof]nf]hL tyf /f]u lgoGq0f dxfzfvf, s'i7/f]u lgoGq0f tyf ckfËtf Joj:yfkg zfvf_, 8f kml0fGb| a/fn - Olkl8ldof]nf]hL tyf /f]u lgoGq0f dxfzfvf, dfgl;s :jf:Yo zfvf_, 8f s]bf/ d/x¶f -g]kfn ljZj v :jf:Yo ;+u7g_, 8f lbJof bjf8L -lzIff, lj1fg tyf k|ljlw dGqfno, lzIff tyf dfgj ;|f]t ljsf; s]Gb|_, 8f O{Zj/ k|;fb pkfWofo -:jf:Yo tyf hg;ª\Vof dGqfno, /fli6«o :jf:Yo tflnd s]Gb|_, >L lbk gf/fo0f ;fksf]6f, -Xofl08Sofk OG6/g];gn, g]kfn_, 8f gd{bf b]jsf]6f -g]kfn lSnlgsn dgf]lj1fg ;+3_, >L ;'l:dtf >]i7 -g]kfn jfs\ tyf >j0f ;+3_, >L >'tL /fgf -afnaflnsf tyf lszf]/lszf]/L dgf]/f]u ljefu, sfGtL afn c:ktfn, sf7df8f}+_, >L u+uf u'?ª -P;f];LP;g ckm g]kfn cs'k];gn y]/flk:6\;_ ;/f]sf/jfnf ;d"xsf ;b:ox? M >L lgi7f >]i7 -Olkl8ldof]nf]hL tyf /f]u lgoGq0f dxfzfvf, s'i7/f]u lgoGq0f tyf ckfËtf Joj:yfkg zfvf_, >L dx]Gb| lu/L -Olkl8ldof]nf]hL tyf /f]u lgoGq0f dxfzfvf, s'i7/f]u lgoGq0f tyf ckfËtf Joj:yfkg zfvf_, >L 8]s/fh e§/fO{ -/fli6«o ckfË sf]if, sf7df8f}+_, >L ;'zLn dfg l;+x k|wfg -dl:tis kIf3ft :jfjnDag ;d"x, wfkfv]n_, >L k|ef bjf8L -g]kfn jfs\ tyf >j0f ;+3_, >L :d[tL ;'jfn -Xofl08Sofk OG6/g];gn, g]kfn_ x]/rfxstf{ ;Lk tflnd k|lzIfsx? M >L /f]lhgf ah|frfo{ -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L, nlntk'/_, >L clhtf b]phf -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fOl6, nlntk'/_, >L ;[i6L ah|frfo{ -Xofl08Sofk OG6/g]zgn_, 8f /]gf >]i7 -lqe'jg ljZjljBfno – kßsGof ax'd'vL SofDk;, sf7df8f}+_, 8f d]l/gf >]i7 -lqe'jg ljZjljBfno lzIf0f c:ktfn, sf7df8f}+_ k|zf;lgs ;xof]u M >L hfg'sf nfld5fg] -cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L, xl/l;l4, nlntk'/_ cfly{s ;xof]u M x]/rfxstf{ ;Lk tflndsf] g]kfnL cg'jfb / cg's"ngsf nflu o'P;PcfO8Lsf] zf/Ll/s k'g:y{fkgf lqmofsnfk / Xofl08Sofk OG6/g]zgnn] cfly{s ;xof]u k|bfg u/]sf] xf] . vi kl/ro of] ;xefuL k'l:tsf ljsf;fTds l9nfO tyf ckfËtf ePsf afnaflnsfsf kl/jf/sf nflu k|bfg ul/g] ljZj :jf:Yo ;+u7gsf] ;xhstf{ ;Lk tflndsf ;fdfu|Lx?sf] Kofs]hsf] Ps efu xf] . k[i7e"ld of] sfo{s||d ljsf;fTds sl7gfO tyf l9nfO ePsf afnaflnsfsf x]/rfxstf{nfO{ :ofxf/sf ljlwx?df kx'Fr xf];\ eg]/ tof/ kfl/Psf] xf] . of] k|lzIf0f @–( jif{ pd]/sf ljsf;fTds l9nfO tyf ckfËtf ePsf afnaflnsfsf x]/rfxstf{sf nflu xf] . of] ljz]if u/L ;fdflhs / ;+rf/sf If]qdf l9nfO ePsf afnaflnsfsf x]/rfxstf{df s]lGb|t 5 t/ kl/l:yltsf] dfucg';f/ pd]/sf] ;Ldf s]xL xb;Dd ;dfof]hg ug{ klg ;lsG5 . d'VotM of] k|lzIf0f sfo{qmddf kx'Frsf nflu lgbfg (diagnosis) cfjZos x'Fb}g . x]/rfxstf{ ;Lk tflndsf] ;+/rgfsf] ;f/f+z of] tflnd x]/rfxstf{sf nflu gf}j6f d"n ;fd"lxs ;q / tLgj6f u[x e|d0fdf ;DkGg ug]{ u/L lgdf{0f ul/Psf] 5 . x]/rfxstf{x?nfO{ tflnd tyf ;'kl/j]If0f k|fKt u}/ljz]if1 ;xhstf{x?n] tflnd k|bfg ug]{5g\ . sd efiff ePsf jf slQ klg efiff gePsf afnaflnsfsf x]/rfxstf{nfO{ c? a9L ;do lbg / pgLx?sf] ;':jf:Yosf nflu /0fgLltx? l;Sgsf nflu yk ;fd"lxs ;q / u[xe|d0fx? cfof]hgf ug{ ;lsG5 . ;fdfu|Lx? x]/rfxstf{ ;Lk k|lzIf0f sfo{qmddf % efux? 5g\ eg] cem} @ efux?df sfd x'Fb}5 M • kl/ro k'l:tsf, • cg's"ng / sfof{Gjog dfu{bz{s k'l:tsf (Adaptation and Implementation Guide), • ;xhstf{ xft] lstfa M ;fd"lxs ;q !–(, • ;xefuL k'l:tsf M ;fd"lxs ;q !–(, • ;xhstf{sf nflu u[x e|d0f k'l:tsf, • sd jf slQ klg df}lvs efiff gePsf afnaflnsfsf x]/rfxstf{sf nflu ;xhstf{ / vii ;xefuL k'l:tsf -cfpFb}_, • x]/rfxstf{sf] ;':jf:Yo, ;xhstf{ / ;xefuL k'l:tsf -cfpFb}_ . kl/ro k'l:tsfdf ljleGg ;fdfu|Lx? s;/L k|of]u ug]{ eGg] hfgsf/L 5 . of] k'l:tsf s;/L k|of]u ug]{ < of] k'l:tsf ljZj :jf:Yo ;+u7gsf] ;xhstf{ ;Lk tflnddf ;xefuL x'g] x]/rfxstf{x?sf nflu xf] . o;df k|To]s ;fd'lxs ;qsf a]nfdf k|of]u ul/g] ljifoj:t'x? 5g\ . o;df d"n ;Gb]zx? / ;'emfjx? -;Lkx? tyf /0fgLltx?_ nfO{ lrqsf] klg k|of]u u/L j0f{g ul/Psf] 5 . ;fy} o;df nIo lgwf{/0fsf ultljlwx?, l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? / kl/jf/x?nfO{ ;femf ug{sf nflu ;]jf tyf ;|f]t ;fdfu|Lx?sf] ;"rL ;dfj]z 5g\ . ;fd'lxs ;qx?sf] ljifoj:t' klxnf b'O{ ;fd"lxs ;q afnaflnsfnfO{ 3/sf lj|mofsnfk / v]n b'a}df ;xefuL agfpg / ltgdf ;+nUg agfO/fVg] s'/fdf s]lGb|t 5g\ . t];|f] ;fd"lxs ;q ;xsfo{, ;~rf/, ;sf/fTds Jojxf/ / b}lgs hLjgsf ;Lkx?nfO{ k|f]T;flxt ug{sf nflu v]n / 3/sf ?l6gx? lgdf{0f ug{df s]lGb|t 5g\ . ;q $ / % aRrfsf ;~rf/ ;antfx? yfxf kfpg] / ;~rf/nfO{ k|f]T;fxg ug{sf nflu cj;/x? l;h{gf ug{df s]lGb|t 5g\ . ;fd"lxs ;q ^ ljleGg txsf d2t k|of]u u/]/ ;;fgf r/0fdf b}lgs hLjgsf nflu ;Lkx? l;sfpgdf s]lGb|t 5 . ;q & / * ;sf/fTds Jojxf/sf] k|j4{g / r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ sd ug]{ sfo{df s]lGb|t 5g\ . ;q ( x]/rfxstf{sf] ;':jf:Yo, ;d:of ;dfwfg / lg/Gt/ cEof;sf nflu nIo lgwf{/0fdf s]lGb|t 5 . ! klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( @ @ ljifo;"rL kl/ro / ;Dks{ 7]ufgf ....................................................................................... # sfo{qmdsf] ?k/]vf ............................................................................................ $ ;d"xsf nflu lgod ........................................................................................... % kl/ro / afnaflnsfsf] ;+nUgtf .......................................................................... ^ sfo{qmdsf nIo................................................................................................ & cfh l;Sg] s'/f ................................................................................................ * JolQmut nIo .................................................................................................. ( dLgfsf] syf -efu !_ M cg'ksf] kl/ro ................................................................. !) d"n ;Gb]z ! ........................................................................................... !# Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ ...................................................................................... !$ d]/f] aRrfsf] Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ ...................................................................... !% d"n ;Gb]z @ ........................................................................................... !^ dLgfsf] syf -efu @_ M b}lgs lj|mofsnfkaf6 l;sfO ................................................ !& d"n ;Gb]z # .......................................................................................... @@ ;'emfj ! ................................................................................................ @# ;'emfj @ ................................................................................................ @$ ;'emfj # ................................................................................................ @^ u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk .............................................................................. @& l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ................................................................................ @* k|Zgsf pQ/x? .............................................................................................. @( kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L ...................................................................... #) casf] sbd .................................................................................................. #@ klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf # kl/ro / ;Dks{ 7]ufgf xfd|f ;xhstf{x? x'g'x'G5 M !_ ______________________________ ;Dks{ g+= _________________________ @_ ______________________________ ;Dks{ g+= _________________________ xfd|f] d'Vo k|lzIfs x'g'x'G5 M ________________________________________ ;Dks{ g+= M __________________________________________________ xfd|f] sfo{qmd x'g] 7fpF xf] M _________________________________________ sfo{qmddf cfpg l9nf] ePdf of] gDa/df va/ ug'{xf];\ M _______________________________________ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( $ klxnf] ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ afnaflnsfsf] ;+nUgtf ldlt, ;do, :yfg bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ s;/L ;+nUg u/fpg] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ t];|f] ;q v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfrfF} ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f e]6 @ -kfFrf} / 5}6f}F ;qsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}tLk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf % ;d"xsf nflu lgod oL lgodx? ;a}nfO{ ;xefuL x'g ;xh dx;'; u/fpgsf nflu x'g\ M !_ Ps csf{sf] uf]kgLotfsf] ;Ddfg ug{'xf];\ . c? kl/jf/x?sf af/]df tkfO{+n] yfxf kfPsf s'/fx? o; sf]7faflx/sf s;}nfO{ geGg'xf];\ . ljz]if u/L pgLx¿sf] JolQmut r'gf}tL jf ;d:ofsf s'/f t eGb} geGg'xf];\ . @_ c¿sf] s'/f ;'Gg'xf];\ . k|To]s JolQmnfO{ pgLx¿sf] cfkgf] s'/f cyjf ljrf/ ;'gfpg ;do lbg'xf];\ . #_ ;a} lsl;dsf ljrf/x¿sf] ;Ddfg ug{'xf];\ . $_ ;d"xdf cf gf] cg'ej ;'gfP/ tyf ;'emfj, ;xof]u / k|f]T;fxg lbP/ c¿nfO{ ;xof]u ug{'xf];\ . %_ cf gf] kmf]gnfO{ ;fOn]G6 df]8df /fVg'xf];\ . s'g} dxTjk"0f{ kmf]g p7fpg cfjZos k¥of] eg], s[kof xn aflx/ uP/ p7fpg'xf];\ . ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( ^ sfo{qmdsf nIox? cf gf] aRrfnfO{ ;xof]u ug{ M xfpefp tyf zAb k|of]u u/]/ s'/f ug{ l;Sg . plrt Jojxf/ w]/} / r'gf}ltk'0f{ Jojxf/ sd b]vfpg . tkfO{+ jf c?;Fu ldn]/ s'g} lj|mofsnfk ubf{ w]/} ;do;Dd tkfO{+ / lj|mofsnfk b'j}df Ps};fy Wofg lbg . b}lgs lj|mofsnfkdf cem cfTdlge{/ agfpg] gofF ;Lk l;Sg . kfgL uf]ne]8f :ofaf; Û klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf & sfo{qmdsf nIox? cfk}mFnfO{ ;xof]u ug{M aRrfnfO{ ;+rf/ ug{ / gofF s'/f l;Sg ;xof]u ug{sf] nflu cem cfZj:t x'g . b}lgs lj|mofsnfkdf ;Fu} ;fd]n x'Fb} / /dfpFb} aRrf;Fu glhs x'g . p:t} cg'ej ePsf cGo x]/rfxstf{nfO{ e]6\g . cfk"m :j:y / tGb'?:t /xg] tl/sfx? l;Sg . rDrf Û ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( * cfh l;Sg] s'/f M ■ afnaflnsf / pgLx?sf] kl/jf/nfO{ of] sfo{qmdn] s;/L ;xof]u k'¥ofpF5 eGg] af/]df yk s'/f . ■ ljsf;fTds l9nfO tyf ckfËtfsf] af/]df hfgsf/L . ■ afnaflnsfnfO{ b}lgs lj|mofsnfkdf ;+nUg eP/ s]xL l;Sg / ljsf; ug{ ;xof]u k'¥ofpg . klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf ( JolQmut nIox? of] sfo{qmdaf6 d}n] l;Sg] s'/fx? M -d, d]/f] aRrf / d]/f] kl/jf/sf] nflu_ !_ @_ #_ of] sfo{qmdaf6 cfkm"nfO{ cfjZos s'/fx? k|fKt ug{sf nflu d}n] ug{ ;Sg] lj|mofsnfkx? -h:t}, 3/df cEof; ug{], c? cleefjs;Fu s'/f ug{], kl/jf/sf c? ;b:ox?nfO{ ;xefuL u/fpg], cflb_ !_ @_ #_ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( !) dLgfsf] syf -efu !_ M cg'ksf] kl/ro dLgf cf gf] >Ldfg\, tLg 5f]/f5f]/L – cg'k, clgzf / cd/ / ;f;" xl/dfof;Fu al:5g\ . cg'k pgsf] h]7f] ;Gtfg xf]Ù clgzf / cd/ To;kl5sf . cg'k PSsfl; l/;fpFYof] . n'uf nufOlbg klg ufx|f] kYof]{ . cg'k tLg jif{sf] x'Fbf dLgfnfO{ pm c? afnaflnsf eGbf km/s 5 h:tf] nfUof], lsgeg] pm Tof] a]nf ;Dd af]Ng ;Sb}gYof] . dLgfnfO{ of] pgsf] cf g} ulNtn] xf] eGg] nfUof] . t/ pgn] To:tf] s] ulNt u/]sL lyOg\ / < a'‰g} ;lsgg\ . dLgf elG5g\, æcg'k d}n] vfgf ksfpFb} u/]sf] x]g{ dg k/fpF5 . pm ;fgf] 5Fbf p;nfO{ a:g / s]xL s'/fdf Wofg nufO/xg ufx|f] x'GYof] t/ slxn]sfxLF d}n] vfgf ksfpFbf p;n] dnfO{ d}n] sf6]/ /fv]sf t/sf/Lx? lbP/ ;xof]u uYof]{ . pm To;f] ug{ dg k/fpFYof] .Æ klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf !! æcg'k Psbd} dfofn' klg 5, xfdL p;nfO{ cFufnf] xfn]/ /dfpF5f}F .Æ cg'k clxn] ;ft aif{sf] eof] / pm cem} klg Psbd} ;lqmo 5 . pm aflx/ hfg] / cfk"meGbf 7"nf s]6fx? es'08f] v]n]sf] x]g]{ nufotsf sfd ug{ dg k/fpF5 . dLgfn] cg'knfO{ cf gf] :yfgLo ljBfnodf egf{ u/fpg ;kmn eOg\, t/ Tof] ;lhnf] eg] lyPg . ;a} afnaflnsfnfO{ lzIffsf] clwsf/ 5 t/ pgn] k|wfgfWofks;Fu klxn] g} s'/f u/]/ 5f]/fsf] jsfnt ug{'kof]{ . dLgf elG5g\, æcg'k clxn] klg dnfO{ vfgf ksfpFbf ;xof]u ug{ dg k/fpF5 . xfdL clxn] klg ;Fu} vfgf ksfpFb} /dfpF5f}+ . pm d}n] sf6]sf vfg]s'/fx? efF8f]df vGofpg / kGo"n] rnfpg dg k/fpF5 .Æ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( !@ cg'knfO{ nfdf] ;do ;Dd a:g ce}m ufx|f] 5 t/ 5f]6f] 5f]6f] lj|mofsnfk ubf{ lj>fd glnO{ nuftf/ ug{ ;S5 . p;n] /fd|f] ub}{ uO/x]sf] 5, clxn] s]xL zAbx? klg k|of]u ug{ ;S5 . p;n] ce}m klg cfk}mF n'uf nufpg ;Sb}g t/ n'uf k]ml/lbFbf clxn] To:tf] ufx|f] x'Fb}g . ha xfdL Jo:t / tgfjk"0f{ x'G5f}, xfdLn] Psl5g /f]lsg / zflGtsf] If0f vf]Hg l;s]sf 5f}F . xfdL cf gf] :jf;k|:jf;df Wofg lbFb} tLg k6s nfdf] :jf; lnG5f}F . dLgf elG5g\ æljsf;df l9nfO jf ckfËtf ePsf] aRrfsf] x]/rfx ug{' 7'nf] / k|foM tgfjk"0f{ sfd xf] . xfdLnfO{ ;w}+ Pp6f s'/faf6 csf]{df xtfl//x]sf] dx;'; x'g ;S5 / lg/Gt/ ;f]lr/x]sf x'G5f}F . o;n] ubf{ xfdL lgs} tgfju|:t / ljrlnt ePsf] dx;'; ug{ ;S5f}+ .Æ d lgbfpg] sf]l;; ub}{5' / d]/f ;fyLx¿;Fu hlt;Sbf] w]/} k6s ;Dks{ u/]/ cf gf] x]/rfxdf sfd ul//x]sL 5' . o;n] cltl/Qm k|of; / ;do lnG5 t/ d}n] cf gf] klg Vofn /fVg' k5{ eGg] s'/f klg dxTjk"0f{ 5 . klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf !# ;a} afnaflnsfn] l;Sg / ;Lk ljsf; ug{ ;S5g\ d"n ;Gb]z ! • ;xof]u kfPkl5 ljsf;fTds l9nfO tyf ckfËtf ePsf afnaflnsfn] gofF ;Lk l;Sg / b}lgs lj|mofsnfkdf ;xefuL x'g ;S5g\ . ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( !$ Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ /ftf] -clgolGqt_ w]/} lg/fz j|mf]lwt jf clt pT;flxt . zfGt x'g ;xof]u rflxG5 . tkfO{+n] b]Vg] ;+s]tx¿M ?g], lrRofpg], s/fpg], cfj|mf];df cfpg], bf}8]/ efUg], jl/kl/ bf}8g], e'O{+df nl8a'l8 ug]{ . kx]Fnf] lg/fzf, lbSbf/L / pbfl;gtfsf] z'?jftL ;+s]tx¿ tkfO{+n] b]Vg] ;+s]tx¿M bf]xf]l/O/xg] cfjfh lgsfNg], s/fpg], ugug ug]{, rsrs ug]{, ef}tfl/g], otfptf x]g]{, k|lt pQ/df s]xL gug]{ tyf ?l6gdf efu glng], Wofg glbg] jf lj|mofsnfkx?df ;+nUg gx'g] . xl/of] -lgolGqt_ zfGt ;r]t / l;Sgsf] nflu tof/ tkfO{+n] b]Vg] ;+s]tx¿M d':s'/fpg] / xfF:g], zfGt / l:y/ z/L/, cfjfh lgsfNg] tyf af]Ng] . klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf !% d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …kx]+nf]Ú df x'Fbf M d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …/ftf]Ú df x'Fbf M d]/f] aRrfsf] Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ /ftf] -clgolGqt_ w]/} lg/fz j|mf]lwt jf clt pT;flxt 5 . zfGt x'g ;xof]u rflxG5 . kx]+nf] lg/fzf, lbSbf/L / pbfl;gtfsf] z'?jftL ;+s]tx¿ b]vfpF5 . xl/of ] zfGt, ;r]t / l;Sgsf] nflu tof/ 5. d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …xl/of]]Ú x'Fbf M ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( !^ afnaflnsfx? zfGt x'Fbf /fd|f];Fu l;S5g\ d"n ;Gb]z @ • • klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf !& dLgfsf] syf -efu @_ M b}lgs lj|mofsnfkaf6 l;sfO cg'k tLg jif{sf] x'Fbf dLgf / pgsf] >Ldfg\ cg'ksf] af/]df w]/} lrlGtt lyP . klxn] pgLx?n] cf gf] ;d'bfosf hfGg] a'‰g] JolQmsf] ;Nnfx lnP . pgn] cg'knfO{ c:ktfndf n}hfg ;Nnfx lbP . s]xL ;do kl5 pgLx?n] ljz]if1 8fS6/nfO{ e]6] . 8fS6/n] w]/} k|Zgx? ;f]lwg / cg'ksf] hfFr ul/g\ . To;kl5 pgn] elgg\ M æd}n] tkfO{+x?sf] 5f]/fsf] ljsf; s;/L eO/x]sf] 5 eg]/ hfFr u/]F . …ljsf;Ú eGgfn] aRrf x'ls{+b} hfFbf p;df cfPsf] kl/jt{g tyf lx F8\g], afd] ;g]{, s''/fsfgL ug]{, c?;Fu cGt/lqmof ug]{, v]Ng] / gofF s'/f l;Sg] h:tf gofF ;Lkx? eGg vf]h]sL x'F .Æ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( !* 8fS6/n] :ki6 kfl/g\ M æk|To]s afnaflnsfsf] ljsf;sf] ult km/s km/s x'G5 . s]xL s'/fx?df tkfO{+x?sf] 5f]/fsf] ljsf; km/s / cln l9nf] 5 . tkfO{+x?sf] 5f]/fdf ljsf;fTds l9nfO 5 . o;sf] cy{ p;nfO{ x'ls{g tyf a9\gdf l9nfO ePsf] 5 eGg] xf] . afnaflnsfdf ljsf;fTds l9nfO x'g'sf sf/0f w]/} x'G5g\ . oxL g} Pp6f sf/0f xf] eg]/ 5'6\ofpg ;lsFb}g .Æ pgn] ce}m ylkg\ M æt/ s] s'/fdf 9'Ss x'g'xf];\ eg] tkfO{+x?sf] 5f]/fdf ePsf] ljsf;fTds l9nfOdf tkfO{+sf] s'g} bf]if 5}g . tkfO{+x?n] ubf{ ePsf] xf]Og . s'g} 6'gfd'gf, e'tk|]t h:tf s'/fn] klg ePsf] xf]Og . /fd|f];Fu l;sfpg g;s]sf] eg]/ slxn]sfxLF cljefjsn] cfkm}nfO{ bf]if lbg] u5{g\ t/ /fd|f];Fu l;sfpg g;s]/ ljsf;fTds l9nfO x'g] xf]Og .Æ klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf !( æoBlk, tkfO{+x?sf] 5f]/fsf] ljsf;fTds l9nfOsf] pkrf/ ug{ tyf ;~rf] kfg{ s'g} cf}iflw 5}g . p;sf] j[l4ljsf;df ;xof]u k'¥ofpgsf] nflu ug{ ;lsg] pkfox? eg] 5g\ .Æ ætkfO{+n] p;nfO{ :jLsf/ ug'{x'G5 / dfof ug'{x'G5 eGg] dx;'; u/fO/xg'xf];\ . ;'/lIft / dfofn' jftfj/0fn] tkfO{+sf] aRrfsf] ljsf; / l;sfOdf ;xof]u u5{ .Æ æsIffdf ;xefuL x'g'eof] eg] p;nfO{ / k'/} kl/jf/nfO{ ;xof]u ug{sf nflu ljz]if ;Lk l;Sg / cfk"m;Fu klxNo} ePsf] ;Lk tyf ;|f]tsf] /fd|f] k|of]u ug{ ;Sg'x'g]5 .Æ dLgf 8fS6/n] l;kmfl/; u/]sf] sfo{qmddf ;xefuL eOg\ . k|To]s r/0fsf] sIffkl5 pgn] l;s]sf] ;Lk 3/df cg'k;Fu cEof; u/]/ x]l/g\ . pgsf] >Ldfg\ / ;f;" sIffdf ;xefuL x'g ;s]gg\ t/ pgLx?nfO{ a'emfpgsf] nflu dLgfn] k'l:tsfx? NofP/ b]vfOg\ . ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( @) ;'?df t, ljz]if u/L pgsf] >Ldfg\nfO{, cf gf] h]7f] 5f]/fdf sl7gfO 5 eGg] :jLsf/ ug{ ufx|f] eof] . t/ dLgf / pgsf] >Ldfg\ b'a}n] sfo{qmddf l;sfPsf] ;Lk Wofg lbP/ cEof; u/] . cg'ksf] Jojxf/df ;'wf/ cfof] . pgLx?n] cg'knfO{ b}lgs lj|mofsnfkdf cln al9 ;xefuL u/fpg l;s] . s;/L ;sf/fTds / dfofn' :j/df p;nfO{ ;+rf/df ;+nUg u/fpg tyf Ozf/f / zAb k|of]u u/]/ ;+rf/ ug{ ;xof]u k'¥ofpg ;lsG5 eGg] klg l;s] . sfo{qmddf l;s]sf] ;Lkn] pgLx?nfO{ cf gf ;a} 5f]/f5f]/L;Fu glhlsg ;fFlRrs} ;xof]u u¥of] . xf], lstfa Û klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf @! cg'ksf cfdfafa' / xh'/cfdfn] x/]s lbg ;Lkx¿ cEof; uy]{ . nfdf] ;do ;Dd cg'kdf s]xL kl/jt{g b]lvPg . oBlk, pgLx¿n] cEof; ul//x] / ;do laTb} hfFbf cg'kn] b]vfP/ jf s]xL zAb af]n]/ cfk"mnfO{ rflxPsf] s'/f eGg l;Sof], ;Fw} geP klg w]/} h;f] ;do . clxn] cg'k ;ft jif{sf] eof] . ;lhn} ;+rf/ ug{ ;Sg] ePsfn] pm w]/} v';L 5 . cg'ksf cfdfafa'sf] tgfj lgs} sd ePsf] 5 / 3/df klg zflGt 5 . a Û xf], an Û @@ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( • ldn]/ sfd ugf{n] tkfO{+sf] aRrfnfO{ c¿;Fu ;+nUg x'g / gofF s'/fx¿ l;Sg ;xof]u k'Ub5 . • To:tf sfddf afnaflnsfsf ljz]if lj|mofsnfk dfq xf]Og lbglbg} ul/g] lgoldt lj|mofsnfk klg kb{5g\ . vfgf vfg], n'uf nufpg], n'uf w'g] ;/;kmfOsf] sfd k;n hfg] cyjf c? afnaflnsfnfO{ e]6\g hfg] v]n v]Ng], uLt ufpg], lstfa k9\g] / gfRg] cf gf] aRrf;Fu b}lgs lj|mofsnfk / v]ndf ;+nUg eP/ tkfO{+ p;sf] j[l4ljsf;df ;xof]u k'¥ofpg ;Sg'x'G5 d"n ;Gb]z # klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf @# aRrfnfO{ tkfO{+ / pm ;+nUg ePsf] lj|mofsnfkdf Ps};fy Wofg s]lGb|t ug{ ;xof]u ug'{xf];\ . aRrfsf] Wofgdf afwf x'g] ;a} ;fdfg x6fOlbP/ aRrfnfO{ Wofg s]lGb|t ug{ ;xof]u ug'{xf];\ . k|of]udf gcfpg] kmlg{r/, 3/fo;L ;fdfg tyf aRrfnfO{ dgkg]{ c? j:t'x? x6fpg'xf];\ of n'sfpg'xf];\ . kmf]g÷l6le÷/]l8of] aGb u/]/ sf]nfxn x6fpg'xf];\ . c? JolQm tyf afnaflnsfnfO{ 6f9f hfg cyjf aRrfsf] k5fl8af6 x]g{ eGg'xf];\ . 7fpF agfpg'xf];\ M cj/f]wx? x6fpg'xf];\ / cGt/lqmof ug{sf nflu ;'/lIft 7fpF agfpg'xf];\ ;'emfj ! lSns @$ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( ;'emfj @ • xfdL b'O{ j:t'x? -pbfx/0fsf] nflu @ sldhx?, @ lstfax?, @ vfg]s'/fx?_ dWo]af6 /f]Hg lbg ;S5f}F cyjf klxn] ug{ dg nfu]sf] lj|mofsnfk /f]Hg nufpF5f}+ . • olb tkfO{+;Fu b'O{j6f sfo{x¿ 5g\ / aRrfn] b'j} ug{ cfjZos 5 eg] tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ s'g sfd klxn] ug]{ eGg] /f]Hg lbg ;Sg'x'G5 . /fd|f] /f]hfO eg]sf] s'g} klg j|mddf ug{ ;lsg] sfo{x¿ x'g\ -h:t}, klxn] d'v w'g] jf bfFt df‰g]_ . • /f]hfOn] afnaflnsfnfO{ pgLx?n] ug]{ lj|mofsnfkdf lgoGq0f lbG5 . • /f]hfOn] tkfO{+nfO{ cfh ug]{ s'g lj|mofsnfkn] aRrfnfO{ k|]l/t u5{ eGg] a '‰g ;xof]u u5{ . • aRrfsf] /f]hfOn] lj|mofsnfknfO{ yk /f]rs / k|]/0ffbfoL agfpF5 . • aRrfn] s]xL /f]h]g eg] tkfO{+n] p;sf] nflu lj|mofsnfk /f]lhlbg ;Sg'x'G5 . pgn] aRrfnfO{ /f]Hg lblG5g\ M klxn] d'v w'g] ls sldh nufpg] . aRrfn] ?dfnlt/ x]b}{ cf gf] xft cl3 a9fPsf] b]lV5g\ . klxn] aRrfsf] d'v wf]OlblG5g\ . To;kl5 p;nfO{ sldh nufpg ;xof]u ul5{g\ . aRrfn] /f]h]sf @–# j6f k|]/0ffbfoL /f]hfOaf6 lj|mofsnfk ;'? ug{'xf];\ / To;kl5 p;sf] /f]hfO cg';f/ ug'{xf];\ klxnf] ;qM afnaflnsfsf] ;+nUgtf @% ;'emfj @, hf/L @^ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( cf gf] aRrfsf] cufl8 hfg'xf];\, aRrfs} a/fa/Lsf] txdf a:g'xf];\, clg cfkm" / p;sf] aRrfsf] lardf lj|mofsnfk ug{'xf];\ . ;'emfj # cf gf] aRrfsf] cufl8 hfg'xf];\ . aRrfs} a/fa/Lsf] txdf a:g'xf];\ . lj|mofsnfksf ;fdfg cfk"m / aRrfsf] lardf /fVg] u/L aRrfsf] l;wf cufl8 a:g'xf];\ . tkfO{+sf] aRrf tkfO{+sf] sfvdf a:5 eg] tkfO{+;Fu cfdg];fdg] x'g] u/L a;fpg k|of; ug'{xf];\ / lj|mofsnfksf ;fdfg cfkm" / p;sf] lardf /fVg'xf];\ . tkfO{+ / ;fdfgx? b'a} p;sf] cufl8 ePsf] a]nf p;nfO{ tkfO{;Fu ldn]/ lj|mofsnfk ug{ ;lhnf] x'G5 . klxnf] ;qM afnaflnsfsf] ;+nUgtf @& u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ■ csf]{ r/0fsf] sfo{qmd ;Dd cf gf] aRrf;Fu cEof; ug{sf nflu @ j6f lj|mofsnfk 5fGg'xf];\ . aRrfnfO{ k]|l/t ug]{ / lbglbg} h;f] x'g] vfnsf lj|mofsnfkx? 5fGg'xf];\ . ■ aRrfnfO{ lj|mofsnfkx¿ dWo]af6 /f]Hg lbg'xf];\ / p;n] /f]h]sf] lj|mofsnfk ug'{xf];\ . ■ cEof; ug]{ k|To]s lj|mofsnfkdf slDtdf % ldg]6 cf gf] aRrf;Fu latfpg] u/L of]hgf agfpg'xf];\ . pQm lj|mofsnfkx? lbglbg} cEof; ug{ k|of; ug'{xf];\ . ■ o; ;qsf ;'emfjx¿ cEof; ug{ ;Demg'xf];\ M ;'emfjx? !_ 7fpF agfpg'xf];\ M cj/f]wx¿ x6fpg'xf];\ / cGt/lqmof ug{sf nflu ;'/lIft 7fpF agfpg'xf];\ . d"n ;Gb]zx? @_ aRrfn] /f]h]sf @–# j6f k|]/0ffbfoL /f]hfOaf6 lj|mofsnfk ;'? ug{'xf];\ / To;kl5p;sf] /f]hfO cg';f/ ug'{xf];\ . #_ cf gf] aRrfsf] cufl8 hfg'xf];\, aRrfs} a/fa/Lsf] txdf a:g'xf];\, clg cfkm" / p;+sf] lardf lj|mofsnfk ug{'xf];\ . ■ ;a} afnaflnsfn] l;Sg / ;Lk ljsf; ug{ ;S5g\ . ■ afnaflnsf zfGt x'Fbf /fd|f];Fu l;S5g\ . ■ cf gf] aRrf;Fu b}lgs lj|mofsnfk / v]ndf ;+nUg eP/ tkfO{+ p;sf] j[l4ljsf;df ;xof]u k'¥ofpg ;Sg'x'G5 . ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( @* l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . lgb]{zgx¿ M tkfO{+n] /f]Hg' ePsf] pQ/sf] 5]pdf lrGx nufP/ tnsf ljsNkx¿af6 k|To]s k|Zgsf] nflu ;a}eGbf pko'Qm pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5, cf gf] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! slxn]sfxLF laxfg dLgfn] p;nfO{ tof/ u/fpFbf cg'k otf–ptf ul//xg] ePsf]n] n'uf nufO{lbg ufx|f] k5{ . dLgfn] s] ul/g\ eg] cg'knfO{ n'uf nufOlbg ;lhnf] knf{ < s_ /]l8of] aGb u/]/ v_ cg'k;Fu a/fa/Lsf] txdf a;]/ u_ klxn] KofG6 nufpg] ls sldh nufpg] eGg] /f]Hg lbP/ 3_ dflysf ;a} -s, v / u_ k|Zg @ dLgfn] @ cyjf # j6f k|]/0ffbfoL lj|mofsnfkaf6 cg'knfO{ ;'tfpg] b}lgsL ;'? u/fpg rfxlG5g\ . pgn] cg'knfO{ lbg ;Sg] b'O{ /fd|f ljsNk s] s] x'g\ < s_ n'uf abNg] ls cf]R5\ofgdf hfg] v_ d'v w'g] ls bfFt df‰g] u_ s]xL vfg] ls bfFt df‰g] 3_ cf]R5\ofgdf hfg] ls d'v w'g] klxnf] ;qM afnaflnsfsf] ;+nUgtf @( k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf] pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf]nf . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! sf] ;xL pQ/ xf] 3M dflysf ;a} -s, v / u_ JofVof M ■ /]l8of] aGb u/]/ M xf] . cj/f]wx? x6fpFbf cg'knfO{ p;n] ug]{ lj|mofsnfkdf Wofg lbg ;lhnf] k5{ . ■ cg'k;Fu a/fa/Lsf] txdf a;]/ M ;xL xf] . l;w} cufl8 / p;s} a/fa/Lsf] txdf a:gfn] dLgfnfO{ cg'ksf] Wofg cfslif{t ug{ ;xof]u k'U5 . ■ klxn] KofG6 nufpg] ls sldh nufpg] eGg] /f]Hg lbP/ M xf] . /f]Hg lbOof] eg] pgLx?n] /f]h]/ u/]sf] sfddf afnaflnsf cem} al9 /dfpg ;S5g\ / Tof] sfd al9 k|]/0ffbfoL klg aG5 . k|Zg @ sf] ;xL pQ/ xf] v M d'v w'g] ls bfFt df‰g] JofVof M dLgfn] cg'knfO{ /f]Hg lbP/ p;sf] /f]hfOaf6 lj|mofsnfk ;'? ug{ rfxlG5g\ . cg'knfO{ klxn] h'g;'s} klg ug{ ;lsg] @ cyjf # lj|mofsnfkdWo]af6 /f]Hg lbg' clt /fd|f] xf] . ■ n'uf abNg] ls cf]R5\ofgdf hfg] M x'Fb}g . sk8f abNg] sfd klxn] ug{'kg]{ x'G5 . To;}n], oL b'O{dWo] klxn] s] ug]{ eg]/ cg'knfO{ ;f]Wg' pko'Qm x'Fb}g . ■ s]xL vfg] ls bfFt df‰g] M x'Fb}g . s]xL vfO;s]kl5 dfq bfFt df‰g' pQd x'G5 . To;}n], klxn] s] ug]{ eGg] lg0f{o dLgfn] ug'{k5{, cg'kn] xf]Og . ■ cf]R5\ofgdf hfg] ls d'v w'g] M x'Fb}g . ;'Tg hfg'eGbf klxn] g} d'v w'g' /fd|f] xf] . To;}n] cg'knfO{ klxn] h'g u/]klg km/s gkg]{ lj|mofsnfksf] ljsNk lbg' /fd|f] xf] . ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( #) kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . klxnf] ;qM afnaflnsfsf] ;+nUgtf #! d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelpline.gov. np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal.org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/women- shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our- projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf, s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/service /suicide-prevention- hotline-service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepal.or g.np/about-cmc-nepal/ ;xefuL xft] lstfa, ;fd"lxs ;q !–( #@ l6kf]6x? casf] sbd ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M ca x'g] ;fd"lxs ;qdf xfdLn] ;Fu} v]n v]n]/ tyf b}lgs ultljlwdf ;fd]n eP/ afnaflnsfsf] nflu lgoldt lj|mofsnfk to ug]{ tl/sf l;Sg]5f}+ . sf/0fjz ca x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'Gg eg] To;kl5 x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'G5 . To:tf] ePdf !% ldg]6 cufl8 cfpg'xf]nfÙ tkfO{+n] lardf 5'6fPsf s'/fx? a'emfpg ;xhstf{x?n] ;xof]u ug]{5g\ . @ bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] cfxf, s:tf] 1fgL eP/ plePsf] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( #$ ljifo ;"rL sfo{j|mdsf] ?k/]vf ........................................................................................... #% u[x cEof;sf] ;dLIff ........................................................................................ #^ xfdL cfh s] l;S5f}F < ..................................................................................... #& JolQmut nIo ................................................................................................ #* dLgfsf] syfsf] lgGt/tf M nf~5gf / ljZjf; .......................................................... #( ;+nUgtfsf txx? ........................................................................................... $! lnnfsf] syf M cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf al9 ;do latfpg l;Sg] ....................... $% d"n ;Gb]z ! ........................................................................................... $* d"n ;Gb]z @ ........................................................................................... $( ;'emfj ! ................................................................................................ %) d"n ;Gb]z # ........................................................................................... %! v]Ng] tl/sfx? .............................................................................................. %@ v]Ng] tl/sfx? – lj|mofsnfksf pbfx/0fx? .......................................................... %# v]nsf nIox? .............................................................................................. %% v]nsf pkfox? ............................................................................................. %^ ;'emfj @ ................................................................................................ %& ;'emfj # ................................................................................................ %* cf gf] aRrfsf] k|z+;f s;/L ug]{ < ....................................................................... %( u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk .............................................................................. ^ ) k|z+;fsf nflu s]xL pkfo .................................................................................. ^ @ l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ................................................................................ ^ # k|Zgsf pQ/x? .............................................................................................. ^ $ kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L ...................................................................... ^ % casf] sbd .................................................................................................. ^ & #% bf];|f] ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ klxnf] ;q hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ afnaflnsfsf] ;+nUgtf ldlt, ;do, :yfg afnaflnsfnfO{ s;/L ;+nUg u/fpg] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ t];|f] ;q v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfrfF} ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f e]6 @ -kfFrf} / 5}6f}F ;qsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}tLk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( #^ u[x cEof;sf] ;dLIff M xfdLn] cEof; u/]sf lj|mofsnfk M /fd|f pknlAwx? M !_ @_ #_ d}n] csf]{ k6s k|of; ug{;Sg] s'/fx? M !_ @_ #_ bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] #& xfdL cfh s] l;S5f}F < ■ tkfO{+sf] aRrfsf] j[l4ljsf;df ;3fpg b}lgs lj|mofsnfk / cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf p;nfO{ s;/L ;+nUg u/fpg] eGg] af/]df yk s'/fÙ ■ tkfO{+sf] aRrfnfO{ s] s'/fn] k|]l/t u5{ / p;n] s] s'/fdf ?lr /fV5 eGg] yfxf kfpg / /fd|f] u/]sf] a]nf k|z+;f ug{sf nflu ;'emfjx?Ù ■ tkfO{+sf] aRrfsf] nflu p;sf] tx cg';f/ v]n lj|mofsnfkx¿ rog ug{sf nflu ;'emfjx¿ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( #* JolQmut nIox? d]/f] aRrfsf] v]nsf] ;Lksf nIox? -casf r/0fx?_ o;k|sf/ 5g\ M !_ @_ #_ d}n oL nIox? k|fKt ug{sf nflu d]/f] aRrfnfO{ s] ;xof]u ug{ ;S5' M !_ @_ #_ bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] #( dLgfsf] syfsf] lg/Gt/tf M nf~5gf / ljZjf; cg'k a]nfa]nfdf l/;fpg] / nfdf] ;do;Dd ?g] / lrRofpg] uYof]{ . cg'kn] ;+rf/ gug]{ / w]/} ;do PSn} latfpg] x'gfn] dLgf lrlGtt lyOg\ . ;Fu} s]xL ug{nfO{ p;sf] ?lr hufpg lgs} ufx|f] lyof] . c?n] s] ;f]Rnfg eGg] 8/n] ;'?df dLgfn] cf gf] lrGtf s;}nfO{ ;'gfOgg\ . pgn] cf gf] lrGtfsf] af/]df >Ldfg\nfO{ ;'gfpFlyg\ t/ slxn]sfxLF pgLx?sf] s'/f ldNb}gYof] . pgLx? b'a}hgf ylst / lbSs ePsf lyP . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( $) pgnfO{ yfxf lyof] cg'kn] h] ;d:of ef]u]sf] 5 To;df pgsf] s]xL bf]if 5}g . t/ o;af6 5'6\sf/f kfpg lgs} ufx|f] lyof] . pgsf] ;d'bfosf sltkon] af]Ng g;Sg] jf cgf}7f] Jojxf/ b]vfpg] afnaflnsf b'i6 cfTdf r9]sf jf cnlR5g x'G5g\ eg]/ ;f]Ry] . sltko of] pgsf] cfdfn] kfPsf] >fk cyjf u/]sf] kfksf] kmn xf] eGg] ;f]R5g\ . x]/rfxstf{x?sf] ;d"xdf hfFbf pgn] c? y'k|} x]/rfxstf{x?n] klg o:t} dx;'; u/]sf] yfxf kfOg . c? x]/rfxstf{x?n] s:tf] b'Mv kfO/x]sf lyP / cf gf] kl/jf/ tyf ;d'bfoaf6 s;/L cnUofOPsf lyP eGg] ;'lgg\ . pgLx?n] Pscsf{;Fu s'/f ugf{n] ;xof]u k'u]sf] kfP . bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] $! ;+nUgtfsf txx? ;+nUgtfsf] tx M ;+nUg gePsf] cj:yf ■ oL afnaflnsfn] s;}nfO{ jf s]xL s'/fdf klg Wofg lbFb}gg\ . ■ ;+nUg ePgg\ eg] pgLx?sf] l;sfOdf cK7\of/f] k5{ . ■ c?;Fu cGt/lqmof ug'{ / lqmofsnfkdf ;Fu} ;+nUg x'g' l;sfOsf] nflu ;a}eGbf /fd|f] x'G5 . of] df5f xf] Û df5f x]/ Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd'lxs ;q !–( $@ ;+nUgtfsf] tx M j:t'df dfq ;+nUg ■ oL afnaflnsfn] j:t'df dfq Wofg lbG5g\ . ■ pgLx?n] c? JolQmnfO{ Wofg lbb}gg\ cyjf c?;Fu cGt/lj|mof ub}{gg\ . ■ j:t'df dfq ;+nUg x'g'n] afnaflnsfsf] l;sfOdf cK7\of/f]] k5{ . ■ c?;Fu cGt/lqmof ug'{ / lj|mofsnfkdf ;Fu} ;+nUg x'g' l;sfOsf] nflu ;a}eGbf /fd|f] x'G5 . gfOF Û bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] $# ;+nUgtfsf] tx M cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf ;xefuL x'g] ■ oL afnaflnsf c?;Fu ;+nUg ePsf 5g\ -Ps};fy c?nfO{ Wofg klg lbG5g\ / pgLx?;Fu ;+nUg klg x'G5g\_ . ■ cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf ;xefuL x'g' l;sfOsf] nflu ;a}eGbf /fd|f] xf] . 3f] Û n'uf leq uof] Û 3f]8f Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd'lxs ;q !–( $$ ;+nUgtfsf txx? nIo M w]/} eGbf w]/} ;do cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf latfpg] . ;+nUg gePsf] cj:Yff j:t'df dfq ;+nUg cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf ;xefuL x'g] ;Demg'xf];\ M ■ s'g} klg aRrfn] cf gf] !)) k|ltzt ;do cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf latfpFb}g . ■ afnaflnsfn] s]xL ;do ;+nUgtfsf tLgj6} txdf ljtfpF5g\ — xfd|f] nIo k|To]s k6s xfdLn] s'g} lj|mofsnfk ubf{ pgLx?nfO{ ;s];Dd w]/} ;do cfk;L ?kdf ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ xf] . ■ s'g} lj|mofsnfk cjlwdf xfdL afnaflnsfnfO{ s]xL ;]s]08 dfq cfk;L ?kdf ;+nUg u/fP/ ;'? u5f}{ . n'uf leq uof] Û bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] $% lnnfsf] syf M cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf al9 ;do latfpg l;Sg] of] lnnfsf] ;a}eGbf dgkg]{ lstfa xf] . pgn] o;df ePsf ;a} zAb lrlG5g\ . k|To]s kfgfdf ePsf zAbx? j|md};Fu ;'gfpg rfxlG5g\ . cfdfn] c? g} syf eGg nflug\ cyjf s'g} kfgf 5f]l8g\ eg] pgL l/;fpFl5g\ . lnnfn] k|foM cf gf] lstfadf Wofg s]lGb|t ul5{g\, jl/kl/ ePsf sf]xL JolQmnfO{ Wofg lbFlbgg\ . lnnfsL cfdfn] pgnfO{ Pp6f lj|mofsnfkdf ;+nUg u/fpg rfxlGyg\ . pgsf] ?lr s] s'/fdf 5 eg]/ a'‰g pgnfO{ x]l/g\ / ;'lgg\ . lnnfn] lstfasf] Pp6f kfgfdf x]l//x]sf] b]lvg\, ToxfF h+un / af3 lyof] . To;kl5 lnnfsL cfdfnfO{ Pp6f lj|mofsnfksf] h'lQm k'm¥of] . pgn] Pp6f afs; / s]xL hgfj/sf lrq NofOg\ . afs;df b]vfpFb} elgg\, ælnnf, of] h+un xf] .Æ lnnf, of] h+un xf] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd'lxs ;q !–( $^ lnnfsL cfdfn] pgnfO{ Tof] lj|mofsnfkdf ;+nUg u/fpg k|of; ul/g\ . pgL lnnfsf] l;w} cufl8 uOg\ / lnnfs} a/fa/ txdf al;g\ . cfk"m / lnnfsf] lardf lj|mofsnfk ;'? ul/g\ . af3sf] lrq h+un elgPsf] afs;df /flvg\ / elgg\, æaf3 h+undf 5 ÛÆ lnnfn] Ps ;]s]08sf nflu cf gL cfdfnfO{ x]l5{g\ / km]l/ lstfa x]g{ yflN5g\ . lnnfsL cfdfn] km]l/ k|of; ul/g\ . lnnfn] lstfadf ePsf] Pp6f xfQL x]l//x]sf] pgn] b]lvg\ . lnnfnfO{ Pp6f xfQL b]vfpFb} elgg\, æxfdL;Fu Pp6f xfQL 5 ÛÆ of] k6s lnnfn] x]l/g\ . af3 h+undf 5 Û xfdL;Fu Pp6f xfQL 5 Û bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] $& lnnfn] x]l//x]s} a]nf pgn] Pp6f xfQL æh+unÆ elgPsf] afs;df /flvg\ . To;kl5 lnnfn] klg Pp6f xfQL æh+unÆ df /flvg\ Û cfk;L ;+nUgtfsf] lj|mofsnfk eg]sf] oxL xf] M lnnf / pgsL cfdf ;Fu} ldn]/ Pp6} lj|mofsnfk ub}{5g\ / lnnfn] cf gL cfdf / lj|mofsnfk b'a}df Ps};fy Wofg lbPsL l5g\ Û lnnfsL cfdf lnnfnfO{ k|]l/t ug{ rfxlG5g\ To;}n] pT;flxt eP/ elgg\, æxfQL leq uof] ÛÆ To;kl5 lnnfn] k]ml/ lstfadf x]l/g\ / hgfj/x?sf] gfd eGg] k|of; yflng\ . lnnfsL cfdfnfO{ /dfOnf], ;sf/fTds / k|z+;fk"0f{ lj|mofsnfkaf6 afnaflnsfn] /fd|/L l;Sg ;S5g\ eGg] yfxf 5 To;}n] pgn] tfnL ahfP/ lnnfsf] k|z+;f ul/g\ . xfQL leq uof] Û h+un=== af3=== xfQL=== ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( $* tkfO{+ / tkfO{+sf] lj|mofsnfk b'a}df Wofg lbg] ePsfn] cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf ;xefuL x'Fbf afnaflnsfn] l;Sg] cj;/ w]/} kfpF5g\ . ■ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g' eg]s} aRrfn] Pp6} ;dodf b'O{lt/ Wofg k'¥ofpg' xf] M != tkfO{+df / @= tkfO{+n] pm;Fu ldn]/ ul//x]sf] lj|mofsnfkdf . lj|mofsnfkdf ;Fu} ;+nUg x'Fbf tkfO{+ o;f] ug{ ;Sg'x'G5 M lj|mofsnfksf] af/]df cf gf] aRrfn] u/]sf] ;+rf/df k|ltlj|mof hgfpg'xf];\ . cf gf] aRrfn] lj|mofsnfkdf k|of]u ug{ ;Sg] gofF zAbx? l;sfpg'xf];\ . aRrfn] u/]sf] lj|mofsnfkdf k|ltlqmof hgfpg'xf];\ . aRrfnfO{ gofF tl/sfn] ;fdfgx? k|of]u ug{ l;sfpg'xf];\ . c? a]nfdf afnaflnsfn] o:tf] ug{ ;S5g\ M • ;+nUg gePsf] cj:yf M 3'ld/xg], Pp6} Jojxf/ bf]xf]¥ofpg], l;wf cufl8 x]g]{ cyjf jl/kl/ x]g]{Ù • j:t'df dfq ;+nUg M j:t'x?df x]g]{, j:t'x? nx/} ldnfP/ /fVg], j:t'x?;Fu bf]xf]¥ofP/ v]ln/xg] . ;+nUg gePsf] cyjf j:t'df dfq ;+nUg ePsf] cj:yfdf pgLx?n] yf]/} ;+rf/ u5{g\ / yf]/} l;Sb5g\ . tkfO{+ / tkfO{+sf] lj|mofsnfk b'a}df Wofg lbg] ePsfn] cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf ;xefuL x'Fbf afnaflnsfn] l;Sg] cj;/ w]/} kfpF5g\ d"n ;Gb]z ! an rflxof] < 5KNofË Û 5KNofË Û kfgL vGofpg] Û an Û bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] $( d"n ;Gb]z @ /dfOnf], ;sf/fTds / k|z+;f kfOg] lj|mofsnfkaf6 afnaflnsfn] ;a}eGbf /fd|f];Fu l;Sg ;S5g\ tkfO{+n] lj|mofsnfkx?nfO{ /dfOnf] / ;sf/fTds agfpg o;f] ug{ ;Sg'x'G5 M • cf gf] aRrf;Fu ;sf/fTds / dfofn' :j/df s'/f u/]/ . • cf gf] aRrfsf] ;Lk, p;n] u/]sf] k|of; / b]vfPsf] plrt Jojxf/sf] k|z+;f u/]/ jf pm;Fu v';L eP/ . • zf/Ll/s ?kdf gd| eP/ . • dfof b]vfP/ . • p;sf] k|z+;f u/]/ . /fd|f] k|of; u¥of} Û ;Fu} u/f}F x} t Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( %) x]g'{xf]; / ;'Gg'xf];\ M tkfO{+sf] aRrf s] s'/fn] k|f]T;flxt x'G5 / s] s'/fdf p;sf] ?lr 5 eGg] ofb ug'{xf];\ ■ tkfO{+sf] aRrfsf] ?lr s] s'/fdf 5 s]xL ;do lnP/ x]g'{xf];\ . ■ cf gf] aRrfnfO{ b'O{ jf tLgj6f lj|mofsnfksf] ljsNk lbg'xf];\ . tkfO{+sf] aRrfn] s] ug{ /f]H5 < ■ cf gf] aRrfn] /f]h]sf] s'/fdf rf;f] lbg'eof] eg] s] s'/fdf p;sf] ?lr 5 a'‰g ;lsG5 . plrt / ;'/lIft /f]hfOx¿ dfq dfq cg';/0f ug'{xf];\ . ■ olb aRrfn] lgoldt ¿kdf lglZrt ljsNkx¿ /f]Hg rf;f] b]vfpFb}g eg], of] aRrfsf] nflu w]/} ;lhnf] jf w]/} ufx|f] ePsf] x'g ;S5 . csf]{ ultljlwdf xfdL tkfO{+sf] aRrfnfO{ k|:tfj ug{sf] nflu pQd ljsNkx¿ s;/L rog ug]{ eg]/ kQf nufpg]5f}+ . xfdLn] aRrfsf nflu pgLx?sf] tx cg';f/ ljsNkx¿ k|:tfj ug{ cfjZos 5 Û ;'emfj ! bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] %! afnaflnsfn] tkfO{+;Fu v]n]/ ;+rf/sf ;Lk / cGo ;Lkx? l;Sg ;S5g\ • afnaflnsf / ltgsf x]/rfxstf{x?sf] lardf cfk;L ;DaGw agfpgsf nflu v]n Pp6f ;zQm dfWod xf] . • v]ndfkm{t afnaflnsfn] ;+rf/ / cGo ;Lkx? l;S5g\ . of] s'/f ljsf;fTds l9nfO jf ckf·tf ePsf afnaflnsf nufot ;a} afnaflnsfsf] xsdf nfu" x'G5g\ . • lj|mofsnfk /f]rs / /dfOnf] ePdf afnalnsfx?n] cfk;L ;xsfo{ ug]{ / l;Sg] ;+efjgf w]/} x'G5 . d"n ;Gb]z # an rflxof] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( %@ v]Ng] tl/sfx? v]Ng] w]/} tl/sfx? x'G5g\ M tkfO{+sf] aRrfsf v]Ng] tl/sfx? yfxf kfpg lsg dxTjk"0f{ 5 < ■ tfsL tkfO{+n] p;nfO{ p;sf] tx cg'?ksf] v]nsf ljsNkx? lbg ;Sg'xf];\ . − ;Fu} v]Nbf tkfO{+sf] aRrf h;/L v]N5 To;/L g} v]Ngfn] aRrfsf] v]Ng] ;Lk ljsf; ug{ / cfk;L ;DaGw a9fpg d2t u5{ . − v]Ng] tl/sfx? w]/} ;lhnf eP eg] clN5 nfUbf] x'g ;S5 . − v]Ng] tl/sfx? w]/} cK7\of/f eP eg] aRrfnfO{ ufx|f] jf a'‰g w]/} sl7g x'g ;S5 . dflg;x? ;+nUg v]n ;fdfGo v]n ;fdfgx? ldnfpg]÷ hf]8\g]÷agfpg] v]n ;'?jftL gf6s u/]/ v]lng] v]n pRr txsf] gf6s u/]/ v]lng] v]n d cfdf xf] Û bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] %# v]Ng] tl/sfx? – lj|mofsnfksf pbfx/0fx? v]Ng] tl/sfx? ■ oL lrqx? x]g{'xf];\ / tkfO{+sf] aRrf clxn] s;/L v]N5 kQf nufpg'xf];\ -tkfO{+sf] aRrfsf] Úv]Ng] tl/sfÚ_ -xftdf em'l08P/_ lkª v]Ng], tfnL ahfpg] jf uLt ufpg] bf}8]/ csf]{nfO{ e]6\g]÷5'g] v]n an u'8fpg], v]nf}gfnfO{ e'OFdf ws]Ng] xNnfpg], Ps j:t' csf]{ a:t'df 7f]Sg] jf ahfpg] jf j:t'x? v;fNg] sk jf Ansx?nfO{ Pscsf{ dfly vK6\ofP/ /fVg] j:t'x?nfO{ afs;df /fVg] jf afs;af6 aflx/ lgsfNg] s]xL agfpg]÷lgdf{0f ug]{ -h:t}, 3/, ufpF, 6fj/_ ;fdfgx? ldnfpg]÷hf]8\g]÷agfpg] v]n dflg;x? ;+nUg v]n ;fdfGo v]n ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( %$ s'g} kl/lrt sfo{ ug]{, h:t} ;'Tg], vfg], skdf k]o kbfy{ vGofpg] u'l8of jf hgfj/x? k|of]u ug{ ;'? ug]{ -h:t}, hgfj/x?nfO{ uf]7df ;Fu} /fVg] jf u'l8ofnfO{ vfgf v'jfpg]_ u'l8ofx? jf hgfj/x? hLljt ePsf] clego ug]{ -dfgf}F ls pgLx? lxFl8/x]sf 5g\, s'/f ul//x]sf 5g\, vfO/x]sf 5g\, jf ;'lt/x]sf 5g\_ cfkm" c? sf]xL ePsf] clego ug]{, -h:t} cfdfn] h;/L kl/jf/sf] nflu vfgf agfPsf]_ j:t'x?nfO{ c? g} s'/f agfP/ clego ug]{ -h:t}, nÝLnfO{ hxfh agfpg]_ jo:sn] lrqsf] gfd eG5g\, aRrfn] x]5{ jf b]vfpF5 jo:sn] syf eG5g\ jf jo:s / aRrfn] x/]s kfgfsf] af/]df cfnf]–kfnf] syf eG5g\ ;'?jftL gf6s u/]/ v]lng] v]n pRr txsf gf6s u/]/ v]lng] v]n lstfa / lrqx?;Fu v]Ng] d cfdf xf] Û d;Fu Kn]g 5 Û x'OFOF Û bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] %% v]nsf nIox? d]/f] aRrf clxn] s;/L v]N5 v]nsf nIox? d]/f] aRrfn] xfn v]Ng] tl/sf -tkfO{+sf] aRrfn] v]Ng] tl/sfx¿sf] 5]pdf X /fVg'xf];\ _ M dflg;x? ;+nUg v]n ;fdfGo v]n ;fdfgx? ldnfpg]÷ hf]8\g]÷agfpg] v]n ;'?jftL gf6s u/]/ v]lng] v]n pRr txsf] gf6s u/]/ v]lng] v]n d]/f] aRrfsf] v]ndf csf]{ r/0fx¿ d]/f] aRrfsf] nflu csf]{ r/0fx¿ -v]Ng] tl/sfsf] 5]pdf X /fVg'xf];\ h'g tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ b]vfpg'x'g]5_ M dflg;x? ;+nUg v]n ;fdfGo v]n ;fdfgx? ldnfpg]÷ hf]8\g]÷agfpg] v]n ;'?jftL gf6s u/]/ v]lng] v]n pRr txsf] gf6s u/]/ v]lng] v]n ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( %^ v]nsf pkfox? !_ @_ #_ tkfO{+nfO{ ca cf gf] aRrf clxn] s;/L v]N5 / p;sf] cfufdL sbd s] xf] eGg] yfxf ePsf]n]M – tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ pm clxn] v]Ng] txdf @ jf # lj|mofsnfkx? /f]Hg lbg] of]hgf agfpg ;Sg'x'G5Ù – / Tof] v]n lj|mofsnfk leq tkfO{+sf] aRrfnfO{ cfufdL sbd s;/L b]vfpg ;Sg'x'G5 eg]/ ;f]Rg ;Sg'x'G5 . ■ tkfO{+sf] aRrfn] dg k/fpg] jf clxn] ul//x]sf v]nsf tl/sfx?;Fu ldNg] tl/sfx? /f]Hg] sf]l;; ug{'xf];\ . − pbfx/0fsf nflu, gofF j:t';Fu klxn] v]ln/xsf] j:t';Fu h:t} u/L v]Ng] -lstfanfO{ nÝLn] xfGg]Ù sknfO{ n¶Ln] xfGg]_ − jf, clxn] k|of]u ul//x]s} j:t'x?;Fu gofF tl/sfn] v]Ng], h'g tl/sf w]/} sl7g 5}g - afs;af6 j:t'x? lgsfNg]Ù j:t'x?nfO{ afs;df /fVg]_ ■ xfdLn] aRrfsf nflu w]/} ;lhnf jf w]/} cK7\of/f v]Ng] tl/sfx? 5fGof}+ eg], p;nfO{ cfk;L ;xsfo{ ug{ / ;+rf/ ug{ ufx|f] x'G5 . ■ ;a} pd]/sf / ;a} vfn] Ifdtf ePsf afnaflnsfsf nflu dflg;x?;Fu v]Ng] v]n a];} x'G5g\, t/ ;Fw} j:t'x?;Fu v]Ng] v]nsf ljlwx? klg /f]Hg'xf];\ . ■ afnaflnsf a9\b} hfFbf v]nsf cjwf/0ffx? klg hl6n x'Fb} hfG5g\ . bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] %& tkfO{+sf] aRrfn] s;/L v]Ng dg k/fpF5 kQf nufpg'xf];\ / p;nfO{ v]Ng] gofF tl/sfx? l;sfpg'xf];\ ■ tkfO{+sf] aRrfnfO{ s;/L v]Ng] eg]/ l;Sgsf nflu tkfO{+sf] ;xof]u rflxg ;S5 . tkfO{+;Fu v]n]/, aRrfn] ;do;Fu} cem} hl6n tl/sfn] s;/L v]Ng] eg]/ l;Sg]5 . ■ o;sf] cy{ xf] M − tkfO{+ tkfO{+sf] aRrf;Fu pm clxn] h;/L v]N5 To;/L g} v]Ng' k5{Ù − ;do ;dodf tkfO{+n]] aRrfnfO{ cem} hl6n tl/sfn] s;/L v]Ng] eg]/ b]vfpg' k5{ - aRrfsf] cfufdL sbd_ . ■ o;n] ubf{ tkfO{sf] aRrf ꟷ k|f]T;flxt /xg]5 / lg/fz x'g]5}gÙ ꟷ p;n] xfnsf] v]n v]Ng] ;Lksf] cEof; hf/L /fVg]5Ù ꟷ yk hl6n v]n v]Ng] ;Lkx¿ l;Sg]5 -aRrfsf] l;sfOsf] csf]{ r/0f_ . ▪ tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ lgDg cg';f/ b]vfpg ;Sg'x'G5M ꟷ aRrfn] clxn] v]n] h:t} u/L, t/ gofF jf w]/} ;fdu|Lx¿;Fu v]Ng'xf];\Ù ꟷ tkfO{+sf] aRrfn] gofF / clxn] v]Ng] tl/sf eGbf cln hl6n tl/sfn] v]nf}gfx¿;Fu v]Ng'xf];\ ;'emfj @ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( %* x]g'{xf]; / ;'Gg'xf];\ M cf gf] aRrfn] /fd|f] u/]sf] ofb ug'{xf];\ / k|z+;f ug'{xf];\ ■ tkfO{+sf] aRrfnfO{ v]ndf jf 3/sf lj|mofsnfkx?df ;+nUg x'g ufx|f] x'G5 . k|z+;f ug{ ldNg] plrt Jojxf/ / ;Lksf] Vofn ug'{xf];\ . ■ ;'Id cjnf]sg ug'{xf];\ M aRrfsf] k|z+;f ug{ ;s];Dd w]/} df}sf vf]Hg'xf];\ . ■ k|z+;f ugf{n] afnaflnsfnfO{ pgLx?n] lj|mofsnfkdf ;Fu} ;+nUg x'g u/]sf] k|of; tkfO{+nfO{ yfxf 5 eGg] a'‰g ;xof]u k'U5 . ■ k|z+;fn] afnaflnsfnfO{ k]ml/ k|of; ug{ k|f]T;fxg u5{ . ■ k|z+;fn] lj|mofsnfknfO{ /dfOnf] / ;sf/fTds agfpg ;xof]u u5{ . ;'emfj # cfxf, s:tf] 1fgL eP/ plePsf] Û bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] %( cf gf] aRrfsf] k|z+;f s;/L ug]{ < ■ /fd|f] u¥of} eGg'xf];\ M w]/} afnaflnsfnfO{ k|foM olt eg] k'U5 . o;/L eGg'eP /fd|f] M − ld7f] d':sfg lbP/, tfnL ahfP/, k|z+;f u/]/ -…/fd|f] u¥of}Ú, …/fd|f] k|of;Ú, …a;]sf] /fd|f] 5Ú ._Ù − sfps'tL nufOlbP/, s' s' xf v]n]/ cyjf xfjfdf e'mnfpg] h:t} dgkg]{ lj|mofsnfk u/fP/ . ■ slxn]sfxLF aRrfn] /fd|f] u/]sf] cyjf /fd|f] k|of; u/]sf] a]nf ;fgf] k'/:sf/ klg lbg ;Sg'x'G5 . aRrfn] p;nfO{ TotL ?lrs/ gx'g] t/ tkfO{+ cyjf tkfO{+sf] kl/jf/sf nflu dxTjk"0f{ lj|mofsnfk ubf{ of] pkof]uL x'g ;S5 . cf gf] aRrfnfO{ k'/:sf/sf] ?kdf o:tf s'/f lbg ;Sg'x'G5 M − p;nfO{ dgkg]{ v]nf}gf tyf j:t'Ù jf − p;nfO{ dgkg]{ vfg]s'/fsf] ;fgf] 6'qmf . cf gf] aRrfnfO{ Ps} ;dodf v'n]/ d':sfg lbg / zAbx¿n] k|z+;f ug{ ;Demg'xf];\ Û tkfO{+sf] 3/sf ;a} jo:sx¿nfO{ tkfO{+sf] aRrfsf] k|z+;f ug{ k|f]T;flxt ug{'xf]; \ . ltdLn] dnfO{ ;xof]u ul//x]sf 5f} . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( ^) u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ■ cf gf] aRrf;Fu ug{ ;lsg] cyjf aRrfnfO{ ;+nUg u/fpg ;lsg] b'O{j6f b}lgs lj|mofsnfkx? 5fGg'xf];\ . w]/}h;f] ul//flvg] / aRrfnfO{ k|f]T;flxt ug]{ vfnsf] lj|mofsnfkx? 5fGg'xf];\ . ■ cf gf] aRrf;Fu ul/g] k|To]s lj|mofsnfkdf slDtdf % ldg]6 ;do lbg] u/L of]hgf agfpg'xf];\ . To:tf] lj|mofsnfkx? lbglbg} cEof; ug]{ k|of; ug'{xf];\ . nlIft lj|mofsnfkx? M !_ @_ dflysf lj|mofsnfkx?n] sfd gu/]df d}n] ug{ ;Sg] c? lj|mofsnfkx? M ■ ■ bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] ^! ■ cf gf] aRrf;Fu cfk;L ?kdf ;+nUg eP/ lj|mofsnfk ug]{ k|of; ug{'xf];\ / cfk"mn] clxn];Dd l;s]sf ;a} ;'emfjx¿ ;De]m/ cEof; ug{'xf];\ M ;q ! M afnaflnsfsf] ;+nUgtf ;'emfjx? !_ 7fpF agfpg'xf];\ M cj/f]wx¿ x6fpg'xf];\ / cGt/lj|mof ug{sf nflu ;'/lIft 7fpF agfpg'xf];\ . @_ aRrfn] /f]h]sf @–# j6f k|]/0ffbfoL /f]hfOaf6 lj|mofsnfk ;'? ug{'xf];\ p;sf] /f]hfO cg';f/ ug'{xf];\ . #_ cf gf] aRrfsf] cufl8 hfg'xf];\, aRrfs} a/fa/Lsf] txdf a:g'xf];\, clg cfkm" / p;sf] lardf lj|mofsnfk ug{'xf];\ . d"n ;Gb]zx? ■ ;a} afnaflnsfn] l;Sg / ;Lk ljsf; ug{ ;S5g\ . ■ afnaflnsf zfGt x'Fbf /fd|f];Fu l;S5g\ . ■ cf gf] aRrf;Fu b}lgs lj|mofsnfk / v]ndf ;+nUg eP/ tkfO{+ p;sf] j[l4ljsf;df ;xof]u k'¥ofpg ;Sg'x'G5 . ;q @ M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] ;'emfjx? !_ x]g'{xf]; / ;'Gg'xf];\ M tkfO{+sf] aRrf s] s'/fn] k|f]T;flxt x'G5 / s] s'/fdf p;sf] ?lr 5 eGg] ofb ug'{xf];\ . @_tkfO{+sf] aRrfn] s;/L v]Ng dg k/fpF5 eg]/ kQf nufpg'xf];\ / p;nfO{ v]Ng] gofF tl/sfx¿ l;sfpg'xf];\ . #_ x]g'{xf]; / ;'Gg'xf];\ M cf gf] aRrfn] /fd|f] u/]sf] ofb ug'{xf];\ / k|z+;f ug'{xf];\ . d"n ;Gb]zx? ■ tkfO{+ / tkfO{+sf] lj|mofsnfk b'a}df Wofg lbg] ePsfn] cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf ;xefuL x'Fbf afnaflnsfn] l;Sg] cj;/ w]/} kfpF5g\ . ■ /dfOnf], ;sf/fTds / k|z+;f kfOg] lj|mofsnfkaf6 afnaflnsfn] ;a}eGbf /fd|f];Fu l;Sg ;S5g\ . ■ afnaflnsfn] tkfO{+;Fu v]n]/ ;+rf/sf ;Lk / cGo ;Lkx¿ l;Sg ;S5g\ . cfxf, s:tf] /fd|f];Fu 1fgL eP/ plePsf] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( ^@ k|z+;fsf nflu s]xL pkfo k|z+;f s;/L ug]{ < d d]/f] aRrfsf] k|;+zf slta]nf ug{ ;S5' < bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] ^# l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a} k|Zgx?sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . lgb]{zgx? M tnsf ljsNkx¿af6 k|To]s k|Zgsf] nflu pQd pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5 cf gf] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! ;xL ls unt M /fd|f];Fu gu/] klg cf gf] aRrfn] s]lx gofF lj|mofsnfk -cfk}mFn] n'uf nufpg] h:t} s]xL_ ug]{ k|of; u/]sf] a]nf k|;+zf ug'{k5{ . k|Zg @ plrt Jojxf/ u/]sf] a]nf k|;+zf ug{ ;lsof];\ eg]/ dLgf …cg'kn] /fd|f] u/]sf] yfxf kfpgÚ rfxlG5g\ . /fd|f] u/]sf] yfxf kfpg pgn] s] ug{ ;lS5g\ < s_ pgn] kmf]gdf s'/f ul//x]sf] a]nf cg'k r'krfk v]ln/x]sf] 5 v_ cg'k rf}/df al;/x]sf] 5Ù jl/kl/ 8'Nb} / clncln lrRofpFb} u_ cg'ksf s]xL ;]s]08;Dd cl8G5, clg pgn] p;sf] cg'xf/ wf]Olbg ;lS5g\ 3_ dfyLsf ;a} -s, v / u_ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( ^$ k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf]nf . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! sf] ;xL pQ/ xf] M ;xL JofVof M cf gf] aRrfn] s]xL gofF s'/f l;Sg] k|of; u/]sf] a]nfdf klg k|z+;f ug{'k5{, -s'g} sfd ;xL tl/sfn] u/]sf] a]nf dfq xf]Og_ . k|z+;fn] aRrfnfO{ k]ml/ k|of; ug{ k|f]T;flxt u5{ . k|z+;f Ps lsl;dsf] k'/:sf/ xf] h;n] k]ml/ k|of; ug]{ ;Defjgf a9fpF5 . tkfO{+sf] aRrfnfO{ k|z+;fn] cf gf] lj|mofsnfk /dfO{nf] / ;sf/fTds agfpg ;xof]u u5{ . ljif]z u/L gofF / ufx|f] sfdsf] nflu k|z+;f dxTjk'0f{ x'G5 . k|Zg @ sf] ;xL pQ/ xf] M 3_ dflysf ;a} -s, v / u_ JofVof M …cg'kn] /fd|f] u/]sf] kQf nufpgÚ / plrt Jojxf/sf] nflu k|z+;f ug{ dLgfsf nflu dflysf ;a} cj:yf /fd|f cj;/ x'g\ . ■ cfk"mn] kmf]gdf s'/f ul//x]sf] a]nf cg'k r'krfk v]ln/x]sf] 5 M xf] . afnaflnsfsf] rsf]{ Jojxf/ yfxf kfpg ;lhnf] x'G5 . t/ pgLx? zfGt ePsf] kQf nufpg' / k|z+;f ug{' dxTjk"0f{ x'G5 . ■ cg'k rf}/df al;/x]sf] 5Ù jl/kl/ 8'Nb} / clncln lrRofpFb} M xf] . ;fdfGotof cg'k al9 g} lx88'n u5{, To;}n] dLgfn] pm cln zfGt ag]sf] If0f kQf nufpg] p;nfO{ k|z+;f ug]{ k|of; ug{ ;lS5g\ . ■ cg'k s]xL ;]s]08;Dd cl8G5, clg dLgfn] p;sf] cg'xf/ wf]Olbg ;lS5g\ M xf] . ljz]if u/L cg'kn] p;nfO{ ufx|f] kg]{ sfd u/]sf] a]nf k|z+;f ug'{ pkof]uL x'G5 . ^% ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . ^^ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelpline .gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal. org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/women-shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our- projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf, s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ser vice/suicide- prevention-hotline- service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepa l.org.np/about-cmc- nepal/ bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] ^& l6kf]6x? M casf] sbd ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M ca x'g] ;fd"lxs ;qdf xfdLn] afnaflnsf;Fu glhlsg÷;DaGw :yfkgf ug]{ / pgLx?nfO{ b}lgs lj|mofsnfkdf ;Fu} ;fd]n eP/ l;Sg ;xof]u ug]{ tl/sf l;Sg]5f}+ . sf/0fjz ca x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'Gg eg] To;kl5 x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'G5 . To:tf] ePdf !% ldg]6 cufl8 cfpg'xf]nfÙ tkfO{+n] lardf 5'6fPsf s'/fx? a'emfpg ;xhstf{x?n] ;xof]u ug]{5g\ . # v]nf}gf rflxof] Û t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ ^( ljifo;"rL sfo{qmdsf] ?k/]vf ........................................................................................... &) u[x cEof;sf] ;dLIff ......................................................................................... &! xfdL cfh s] l;S5f}F < ...................................................................................... &@ /dfsf] syf M ;+nUgtf a9fpgsf nflu v]n tyf 3/sf] ?l6gsf] k|of]u ug]{ ...................... &# d"n ;Gb]z ! ............................................................................................ && 3/df ug]{ lj|mofsnfksf] ?l6gsf nflu pkfox? ....................................................... &* v]n ?l6gsf nflu pkfox? ............................................................................... &( ;'emfj ! ................................................................................................. *) ;'emfj @ ................................................................................................. *@ ;'emfj # ................................................................................................. *# u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ............................................................................... *$ l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ................................................................................. *% k|Zgsf pQ/x? ............................................................................................... *^ kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L ....................................................................... ** casf] sbd ................................................................................................... () &) ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( t];|f] ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ klxnf] ;q hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ afnaflnsfsf] ;+nUgtf ldlt, ;do, :yfg bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ s;/L ;+nUg u/fpg] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfrfF} ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f e]6 @ -kfFrf} / 5}6f}F ;qsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}tLk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ &! u[x cEof;sf] ;dLIff xfdLn] cEof; u/]sf lj|mofsnfkx? M /fd|f pknlAwx? M !_ @_ #_ d}n] csf]{ k6s k|of; ug{;Sg] s'/f M !_ @_ #_ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( &@ xfdL cfh s] l;S5f}F < ■ cf gf] aRrf;Fu lbglbg} 3/df ul/g] lj|mofsnfk / v]nsf] ?l6g s;/L agfpg] < ■ cf gf] aRrf;Fu ;DaGw :yfkgf ug{ / cfk;L ;+nUgtfdf ul/g] lj|mofsnfk ug{ ;xof]u ug]{ tl/sfx? . -cfk;L ;+nUgtfdf eg]sf] o:tf] cj:yf xf] h;df tkfO{+sf] aRrfn] tkfO{+ / lj|mofsnfk b'a}df Ps};fy Wofg lbG5 ._ xfdL agfpFb} 5f}F Û t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ &# /dfsf] syf M ;+nUgtf a9fpgsf nflu v]n tyf 3/sf] ?l6gsf] k|of]u ug]{ d]/f] gfd /df xf] . d d]/f] >Ldfg\ / kl/jf/;Fu dfemL ufpFdf a:5' . xfd|f tLgj6f 5f]/f5f]/L 5g\ M /ZdL, lbg]z / bLks . d]/f] sfG5f] 5f]/f] bLks km/s vfnsf] 5 . pm clxn] kfFr jif{sf] eof] t/ pm p;sf] pd]/sf c? aRrfx? eGbf km/s 5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( &$ d]/f c? 5f]/f5f]/L k|fo bLks;Fu v]Ng vf]Hy] . pm v]n]g eg] s'g}a]nf l/;fpFy] klg . c? a]nf pgLx?n] p;sf] a]jf:tf uy]{ . To;n] ubf{ dnfO{ bLkssf] lrGtf nfUYof] . d]/L h]7L 5f]/L / 5f]/fn] v]nf}gfx? lnP/ ;Fu;Fu} gf6s u/]/ v]lng] v]n v]Ny] . bLks rflxF 3/fo;L ;fdfgx? e'O{+df nx/} ldnfP/ ;do latfpFYof] / To;d} ;Gt'i6 ePsf] b]lvGYof] . ;do laTb} hfFbf dnfO{ yfxf eof] bLksnfO{ d]/f] glhs Nofpg] /fd|f] tl/sf pm;Fu cfk;L ;+nUgtfdf v]n v]Ng' xf] . t/ ;'?df pm;Fu s;/L v]Ng] dnfO{ yfxf ePg . To;kl5 pm;Fu v]Ng] tl/sf l;s]F clg ;fFlRrs} ;Fu} v]Ng ;Sof}F . ;'?;'?df t cfkm" Psbd a'4' ePsf] h:tf] nfUof] — cf gf] afnfkg s6]sf] w]/} eO;s]sf] lyof], s] ug]{ eGg] d];f] g} kfOgF . klxn] d}n] pm;Fu clego ug]{ v]n v]Ng] k|of; u/]F, To:tf] v]n p;n] a'e]m h:tf] nfu]g . bLksn] s]xL lgdf{0f ug]{ v]n v]Ng dg k/fpF5 . clxn] aNn hfg]F — x]g]{, ;'Gg] / p;nfO{ s] s'/fdf ?lr 5 yfxf kfpg' g} v]Ng] tl/sf /x]5 . clxn] d p;n] v]nf}gf;Fu h;f] u5{ To:t} gSsn u5'{ cyjf v]nf}gf;Fu ug{ ;lsg] gofF / plrt Jojxf/ u/]/ b]vfpF5' . o;/L g} d}n] bLks;Fu cfk;L ;+nUgtfdf v]Ng] tl/sf kQf nufPF / ;Fu} v]Nbf /dfpg yfn]F . t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ &% v]ndf k|of]u ul/Ps} tl/sf d}n] lbglbg} ug]{ c? b}lgs lj|mofsnfkdf p;nfO{ ;+nUg u/fpg klg k|of]u ug{ ;lsG5 eGg] l;s]F . bLksn] ug]{ s'/fsfgL ;'Gg / p;sf] sfd x]g{sf] nflu d}n] ?l6g agfPsL 5' . efF8f df‰bf p;}nfO{ ;'? ug{ lbG5' . p;n] Pp6f efF8f df‰g ;'? u5{ clg d p;sf] cg';/0f ub}{ ædf‰g]Æ eGg] zAb ;'gfpF5' . ahf/af6 3/ cfPkl5 bLksn] dnfO{ emf]nfaf6 ;fdfg lgsfNg ;xof]u u5{ . p;n] Pp6f ;fdfg lgsfN5, clg d p;s} cg';/0f u5'{ . d p;nfO{ ælgsfNg]Æ / ækfp/f]6LÆ h:tf zAb ;'gfpF5' / p;n] tL zAbx? af]nf];\ eGg] rfxG5' . emf]nfaf6 ;a} ;fdfg glgsfNbf;Dd xfdL To;} u5f}{F . of] xfd|f] ls/fgfsf] ;fdfg lsGg] ?l6g xf] . df‰g] lgsfNg] ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( &^ cem} klg bLks slxn]sfxLF s]xL x]bf{ jf ;fdfg nx/} ldnfP/ e'OFdf /fVbf æc8\lsG5Æ . To:tf] x'Fbf d p;nfO{ 6fj/ lgdf{0f ug{ ;lsg] gofF tl/sf l;sfpF5' . w]/}h;f] p;n] km]l/ 6fj/ agfpg ;'? u5{ . slxn]sfxLF d}n] p;nfO{ v]Ng] csf]{ tl/sf b]vfpg vf]Hbf pm PSsf;L lg/fz x'G5 / dnfO{ 6f9f ws]N5 . o;sf] cy{ pm yfs]sf] 5 cyjf Tof] v]n /f]Sg rfxG5 eGg] xf] . To;}n] xfdL s]xLa]/ lj>fd lnG5f}+ jf c? g} s]xL u5f}{F . dnfO{ yfxf 5 p;sf] nflu v]n /dfOnf] / dgkg]{ x'g' dxTjk"0f{ x'G5 . && t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ tkfO{+sf] aRrfnfO{ l;Sg / ;Lk ljsf; ug{ ;xof]u ug{sf] nflu 3/df ug]{ lj|mofsnfk / v]nsf] ?l6g agfpg'xf];\ d"n ;Gb]z ! rnfpm vGofpm rnfpm vGofpm ?l6gn] v]nsf lj|mofsnfkx? / b}lgs 3/]n' lj|mofsnfkx?nfO{ l;Sg] cj;/df ?kfGt/0f u5{ . ?l6g eGgfn] M jo:s / aRrfn] ;Fu} ug{;Sg] s'g} v]n cyjf 3/df ug]{ lj|mofsnfk xf] . o:tf] b}lgs ?l6gdf tkfO{+ / tkfO{+sf] aRRff ;fe]mbf/ -;fyL–;fyL_ eP/ sfd ug'{x'G5 . b'a}sf] cf g} e"ldsf x'G5Ù :ki6, cy{k"0f{ / Pp6} syf aGg] ;–;fgf r/0fx?sf] ;]6 ldn]/ ag]sf] x'G5Ù cf gf] aRrfnfO{ /dfpg lbg / la:tf/} l;Sg ;xof]u ug{sf] nflu o:tf] lj|mofsnfknfO{ w]/} k6s p:t} tl/sfn] ;'? ul/G5 / bf]xf]¥ofO/xG5 . aRrfnfO{ JolQm / lj|mofsnfk b'j}df Ps};fy Wofg lbP/ ;do latfpg ;xof]u ug{sf] nflu v]n / 3/sf] sfdsf] ?l6g agfpg'xf];\ . tkfO{+n] cfk"m v]Nbf cyjf c? b}lgs lj|mofsnfk ubf{ ?l6g agfpg ;Sg'x'G5 . lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g tyf gofF ;Lk l;Sgsf] nflu ?l6gx? cfwf/e"t s'/f x'g\ . vGofpg] Û rnfpg] Û rnfpg] Û vGofpg] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( &* 3/df ug]{ lj|mofsnfksf] ?l6gsf nflu pkfox? afnaflnsfnfO{ b}lgs sfo{qmddf ;+nUg x'g] cj;/ k|bfg ug]{ ultljlwsf pbfx/0f M ■ vfgf vfPkl5 efF8f w'g] ■ k;naf6 NofPsf ;fdfg ldnfpg] ■ n'uf ;'sfpg] ■ la?jfdf kfgL xfNg] ■ hgfj/x?nfO{ vfgf lbg] ■ cf]R5\ofg ldnfpg] ■ a9fg]{ ■ vfgf vfg] ;do ■ g'xfpg] ■ n'uf nufpg] jf km'sfNg] ■ h'Qf km'sfNg] ■ xftd'v w'g] d]/f] 3/sf ?l6gx? !_ @_ #_ &( t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ v]nsf ?l6gx?sf nflu pkfox? ■ sf/ / 6«s ■ Ansx? ■ v]Ng] cfF6f÷df6f] ■ es'08f] ■ lstfa ■ khn ■ u'l8of / kfqx? ■ xNnfpFbf cfjfh lgsfNg] v]nf}gfx? (shakers) cf gf] aRrfsf] tx cg';f/sf] v]nsf]?l6gx?af6 ;'? ug'{xf];\ . la:tf/} v]nsf] ToxL txdf r/0fx? yKb} hfg ;Sg' x'G5 / To; kl5 csf]{ v]nsf] txdf r/0fx? yKb} hfg ;Sg'x'G5 - tkfOF{sf] aRrfsf] csf]{ r/0f_ . dflg;x? ;+nUg v]n ;fdfGo v]n ;fdfgx? ldnfpg]÷hf]8\g]÷ agfpg] v]n ;'?jftL gf6s u/]/ v]lng] v]n pRr txsf gf6s u/]/ v]lng] v]n d]/f] v]nsf ?l6gx? !_ @_ #_ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( *) ;'emfj ! ?l6gdf efu lng'xf];\ M cf gf] aRrfn] ul//x]sf] lj|mofsnfksf] cg';/0f ub}{ cf gf] kfnf]df u/]/ b]vfpg'xf];\ . 9'Ëf Û 9'Ëf Û cf gf] aRrfn] u/]sf] sfd x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ / ToxL s'/f p;n] h:t} u/]/ ?l6gdf efu lng'xf];\ . ! @ # $ cg';/0f u/]/ tkfO{+ cf gf]] aRrfsf] v]Ng] tl/sfnfO{ k'/:s[t ug'{x'G5 . To:tf plrt Jojxf/?sf] dfq cg';/0f ug'{xf];\ h'g p;n] k]ml/ u/f];\ eGg] rfxg'x'G5 . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ -;fdfg ˆofFSg]_ tyf tkfO{+ / tkfO{+sf] aRrfsf] lardf s'g} cGt/lqmof lagf bf]xf]l/g] -9'ª\\uf nx/} /flv/xg], 9'ª\\ufnfO{ x]l//xg]_ Jojxf/sf] cg';/0f gug'{xf];\ . 9'Ëf Û 9'Ëf Û t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ *! ;'emfj ! sf] lg/Gt/tf lj|mofsnfkdf ;Fu} efu lngsf] nflu w]/}j6f ;fdfg x'g' pQd x'G5 . pbfx/0sf] nflu @ j6f sf/x? cyjf @ j6f k'tnL . cf gf]] kfnf]df efu lng cf g} ;fdfg tyf v]nf}gf k|of]u ug'xf];\ . v]nsf] lj|mofsnfk u/fpg cf g} ;fdfg k|of]u ug'{eof] eg] aRrf l/;fpFb}g . *@ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ M cf gf] ?l6gdf aRrfnfO{ gofF r/0f lbg'xf];\ ;'emfj @ o:tf] a]nfdf u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ M tkfO{+n] aRrfsf] Jojxf/ cg';/0f ug{ g;Sg] a]nfÙ ha aRrfn] To;kl5 s] ug]{ eg]/ hfGb}gÙ aRrf Pp6} Jojxf/ bf]xf]¥ofpg] sfo{df Jo:t ePsf]] a]nfÙ ha tkfO{+sf] aRrf ;+nUg x'Fb}g / tkfO{+nfO{ ?l6gdf kms{g cfjZos x'G5 . gofF r/0fx? yKbf tkfO{+sf] ?l6g nfdf] aG5 / aRrfn] tkfO{+ / lj|mofsnfk b'a}df Ps};fy Wofg lbg w]/} ;do kfpF5 . w]/} afnaflnsfnfO{ v]nf}gf;Fu v]Ng] ;xL tl/sf l;Sg ;xof]u cfjZos k5{ . u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ M lj|mofsnfkn] tkfO{+sf] aRrfnfO{ hl6n ;Lkx? l;Sg ;xof]u u5{ . vGofpg] Û *# t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ ?l6g k]ml/ ;'? ug'{xf];\ h;n] ubf{ tkfO{+sf] aRrfn] cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfk ug{ w]/} ;do kfpF5 . ;'emfj # 9'Ëf Û ?l6gsf] klxnf] r/0f s] lyof] < ?l6gdf ePsf ;a} r/0fx? k'/f ul/;s]kl5 k]ml/ klxnf] r/0faf6 ;'? ug'{xf];\ . k]ml/ l56} ;'? ug'{xf];\ / o;nfO{ /dfOnf] / /f]df~rs agfpg k|of; ug'{xf];\ . ?l6gsf r/0fx? k]ml/ ;'? ug]{ / ?l6g bf]xf]¥ofpg] ugf{n] lj|mofsnfk nfdf] aG5, l;Sg w]/} ;lhnf] / /dfOnf] x'G5 . bf]xf]¥ofpg' l7s xf] Û ;a} afnaflnsfn] v]Nb} ubf{ bf]xf]l/g] syfaf6 l;S5g\ . tkfO{+sf] aRrfn] lbSs dfGg' klxNo} tkfO{+nfO{ lbSs nfUg ;S5 . ' ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( *$ u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ■ tkfO{+n] cf gf] aRrf;Fu} ug]{ cyjf aRrfnfO{ ;xefuL agfpg] Pp6f v]n ?l6g / Pp6f 3/sf] ?l6g 5fGg'xf];\ . tkfO{+n] klxn] ug{'ePsf lqmofsnfkx? dWo] Ps cyjf s'g} b'O{ gofF lj|mofsnfkx? 5fGg ;Sg'x'G5 . o:tf] ?l6g 5fGg'xf];\ h;nfO{ tkfO{+ x/]s lbg ug]{ k|of; ug'{x'G5 . ■ cf gf] aRrf;Fu k|To]s ?l6gdf % ldg]6 ;do latfpg] of]hgf agfpg'xf];\ . ■ of] ;qaf6 k|fKt ;'emfjx? cEof; ug{ ;lDemg'xf];\ M ;'emfjx? != ?l6gdf efu lng'xf];\ – cf gf] aRrfn] ul//x]sf] lj|mofsnfksf] cg';/0f ub}{ cf gf] kfnf]df u/]/ b]vfpg'xf];\ . d"n ;Gb]z @= u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ M ?l6gdf aRrfnfO{ gofF r/0f lbg'xf];\ . #= ?l6g k]ml/ ;'? ug'{xf];\ h;n] ubf{ tkfO{+sf] aRrfn] cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfk ug{ w]/} ;do kfpF5 . ■ tkfO{+sf] aRrfnfO{ l;Sg / ;Lk ljsf; ug{ ;xof]u ug{sf] nflu 3/df ug]{ ?l6g / v]nsf] lj|mofsnfk -b}lgs sfo{qmd_ agfpg'xf];\ . 9'Ëf Û vGofpm Û 9'Ëf Û t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ *% l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . lgb]{zgx?M tnsf ljsNkx¿af6 k|To]s k|Zgsf] nflu ;a}eGbf pko'St pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5 cf gf] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! bLksn] s]xL ;do e'OFdf wfuf]sf] 8Nnf 3'dfO/x]sf] /dfn] b]lV5g\ . /df pm;Fu} v]Ng rfxlG5g\ / p;nfO{ pgL / lj|mofsnfk b'a}df Ps}k6s Wofg lbg ;xof]u ug{ rfxlG5g\ . pgn] s] ug{'k5{ < s_ csf]{ wfuf]sf] 8Nnf lng'k5{ / … 3'Dof] Û 3'Dof] ÛÚ eGb} e'OFdf 3'dfpg'k5{ . Tof] lj|mofsnfkaf6 pm gyfs];Dd To;} ul//xg'k5{ . v_ csf]{ wfuf]sf] 8Nnf lng'k5{ / 9lNsPsf] lstfaaf6 tn u'8fP/ … uof] ÛÚ eGg'k5{ . To;kl5 p;n] sf]lzz u5{ jf ub}{g x]g'{k5{ . p;n] sf]lzz u/]g eg] km]l/ u/]/ b]vfpFb} eGg'k5{ . u_ bLks;Fuaf6 wfuf]sf] 8Nnf lng'k5{ / 9lNsPsf] lstfaaf6 wfuf]sf] 8Nnf s;/L tn u'8fpg] eGg] b]vfpg'k5{ . 3_ bLks;Fuaf6 wfuf]sf] 8Nnf lng'k5{ / p;nfO{ v]Ngsf] nfuL c? s'g} s'/f lbg'k5{ . k|Zg @ bLksn] cfFugaf6 nÝLx? p7fpg dg k/fpF5 . /dfn] of] lj|mofsnfksf] Pp6f ?l6g agfpg rfxlG5g\ . pgn] nÝLx? /fVg Pp6f afs; NofpFl5g\ . pgn] Pp6f /dfOnf] ?l6g agfpg s] ug{ ;lS5g\ < s_ pgn] Pp6f n¶L p7fP/ afs;df /fVb} …leq xfNg] ÛÚ eGg ;lS5g \ . To;kl5 bLksnfO{ sf]lzz ug{ ;do lbg'k5{ . bLksn] Tof] ul/;s]kl5, pgLx?n] cfnf]kfnf] u/L afs;df n¶L /fVg] 9fFrf agfpg ;lS5g\ . k|To]s k6s afs;df Pp6f nÝL /fVbf pgn] …leq xfNg] ÛÚ eGg ;lS5g\ . v_ …n¶L l6Kof}, /fd|f] u¥of} ÛÚ eGb} bLksnfO{ k|f]T;fxg lbg ;lS5g\ . u_ bLksnfO{ e]6fPsf] hlt ;a} n¶L l6k]/ afs;df /fVg eGg ;lS5g\ . / p;n] u5{ ls ub}{g x]g{ ;lS5g\ . 3_ Pp6f /dfOnf] ?l6g agfpgsf] nfuL s_ / v_ b'a} pkof]uL 5g\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( *^ k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf] pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf];\ . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf]; / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! sf] ;xL pQ/ xf] M v_ csf]{ wfuf]sf] 8Nnf lng'k5{ / 9lNsPsf] lstfaaf6 tn u'8fP/ … uof] ÛÚ eGg'k5{ . To;kl5 p;n] sf]l;; u5{ jf ub}{g x]g'{k5{ . p;n] sf]l;; u/]g eg] km]l/ u/]/ b]vfpFb} eGg'k5{ . JofVof M j:t'x? j:t'x? 3'dfpg] -bf]xf]l/g] Jojxf/_ df lbks cl8\sG5 . /dfn] bLksnfO{ j:t'x¿;Fu v]Ng] pko'Qm gofF tl/sf b]vfpg rfxlG5g\ . pgn] cf g} wfuf]sf] 8Nnf lnlG5g\ h;n] ubf{ pgLx¿ b'j}n] v]n ?l6gdf cf gf] ] kfnf] lng ;S5g\ . bLksnfO{ wfuf]sf] 8Nnf;Fu ;fdfGo v]n s;/L v]Ng] eg]/ b]vfpg …u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ Ú ljlw k|of]u ul5{g\ / … uof] ÛÚ eGg] gofF zAb l;sfpFl5g\ . ljsNk s_ lsg ;xL pQ/ xf]Og M bLkssf] cg';/0f cg';/0f dfq u/]/ p;sf] l;sfOdf ;xof]u k'Ub}g . bLksn] j:t'df dfq Wofg lbG5 . cfk}Fmn] wfuf]sf] 8Nnf 3'dfO/xFbf p;n] /dfnfO{ Wofg lbFb}g / cfk;L ?kdf ;+nUg klg x'Fb}g . ljsNk u_ / 3_ lsg ;xL pQ/ xf]Ogg\ M bLksnfO{ wfuf]sf] 8Nnf;Fu v]Ng] gofF tl/sf b]vfpFbf klg p;sf] wfuf]sf] 8Nnf lnOlbg' l7s xf]OgÙ pm lg/fz x'g ;S5 . cf gf] aRrfsf] cg';/0f ubf{ p;sf] ;fdfg k|of]u gu/]/ p;s} h:tf] t/ cf gf] ;fdfg k|of]u ug'{ pko'St x'G5 . t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ *& k|Zg @ sf] ;lx pQ/ xf] M 3_ Pp6f /dfOnf] ?l6g agfpgsf] nfuL s_ / v_ b'a} pkof]uL 5g\ . JofVof M /dfn] ?l6g agfpFbf bLksn] klxn] g} ul//x]sf] -n¶L p7fpg]_ lj|mofsnfk af6 ;'? ug{ ;lS5g\ / To;kl5 n¶L afs;df /fVb} / …leq xfNg] ÛÚ eGb} p;nfO{ gofF r/0f b]vfpg ;lS5g \ . of] ?l6gsf r/0f x'g\ M s_ Pp6f nÝL p7fpg'xf];\ v_ o;nfO{ afs;df /fVg'xf]; / …leq xfNg] ÛÚ eGg'xf];\ . bLksnfO{ Ps};fy pgL / pgL;Fu} ub}{ u/]sf] lj|mofsnfkdf Wofg lbg ;lhnf] agfOlbg pgn] cfnf]kfnf] afs;df n¶L xfNg] 9fFrf agfpg rfxlG5g\. …cfxf, n¶L e]6\of} ÛÚ eGb} bLksnfO{ k|f]T;fxg lbFbf p;sf] nflu lj|mofsnfk cem /dfOnf] aG5 ?l6gdf lg/Gt/tf lbg ;xof]u k'U5 . ljsNk u_ lsg ;xL pQ/ xf]Og M bLksnfO{ cfkm"n] km]nf kfg{ ;Sg] ;a} n¶Lx? p7fP/ aS;df /fVg eGg' eg]sf] p;nfO{ lbPsf] Pp6f sfd xf] . t/ of] lj|mofsnfksf] p2]Zo t pgLx?n] ;Fu} ug{ ;Sg] lj|mofsnfk agfpg' xf] . bLksn] PSn} n¶Lx? p7fO/xFbf pm j:t'df dfq ;+nUg x'G5 — j:t'df Wofg lbG5 t/ dflg;x?df Wofg lbGg cyjf cGt/lqmof ub}{g . /df bLksn] pgL / ;Fu} u//x]sf] lj|mofsnfk b'a}lt/ Ps} ;dodf Wofg b]cf];\ eGg] rfxlG5g\ . ToxL g} l;sfOsf] nfuL pQd x'G5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( ** kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . *( t];|f] ;q M v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelplin e.gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal. org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/wome n-shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our -projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf, s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ser vice/suicide- prevention-hotline- service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepa l.org.np/about-cmc- nepal/ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( () l6kf]6x? casf] sbd M ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M ca x'g] ;fd"lxs ;qdf xfdLn] ;+rf/sf] af/]df / afnaflnsfnfO{ xfpefp / zAb k|of]u u/]/ ;+rf/ ug{ ;xof]u ug]{ tl/sf l;Sg]5f}+ . sf/0fjz ca x'g] ;qdf cfpg ;Sg'ePg eg] To;kl5 x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'G5 . To:tf] ePdf !% ldg]6 cufl8 cfpg'xf]nfÙ tkfO{+n] lardf 5'6fPsf s'/fx? a'emfpg ;xhstf{x?n] ;xof]u ug]{5g\ . s[kof csf]{ xKtfsf] ;qdf cfpFbf cf gf] 3/df cEof; ug]{ ?l6gdf k|of]u u/]sf s]xL ;fdu|Lx? Nofpg] k|of; ug'{xf]nf . cfufdL cEof; ug{ tkfO{+n] ltgLx?sf] k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . $ rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf pm Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( (@ ljifo;"rL sfo{qmdsf] ?k/]vf ............................................................................................ (# u[x cEof;sf] ;dLIff .......................................................................................... ($ xfdL cfh s] l;S5f}F < ....................................................................................... (% JolQmut nIo ................................................................................................. (^ nlntfsf] syf efu ! M ;+rf/sf] kl/ro .................................................................. (& d"n ;Gb]z ! ........................................................................................... !)) d"n ;Gb]z @ ........................................................................................... !)@ ;+rf/sf nIox¿ ............................................................................................. !)# nlntfsf] syf efu @ M s'';'dsf] ;+rf/ ................................................................. !)$ d"n ;Gb]z # ........................................................................................... !)% ;'emfj ! ................................................................................................ !)^ ;'emfj @ ................................................................................................ !)& ;'emfj # ................................................................................................ !)* ;'emfj $ ................................................................................................ !)( u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk .............................................................................. !!) l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ................................................................................ !!! k|Zgsf pQ/x? .............................................................................................. !!@ kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L............................................................................ !!# casf] sbd .................................................................................................. !!% 93 rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ klxnf] ;q hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ afnaflnsfsf] ;+nUgtf ldlt, ;do, :yfg bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ s;/L ;+nUg u/fpg] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ t];|f] ;q v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfrfF} ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f e]6 @ -kfFrf} / 5}6f}F ;qsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}tLk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? rf}yf] ;q ($ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( u[x cEof;sf] ;dLIff xfdLn] cEof; u/]sf lj|mofsnfk M !_ @_ /fd|f pknlAwx? M !_ @_ #_ d}n] csf]{ k6s k|of; ug{;Sg] s'/fM !_ @_ #_ (% rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf xfdL cfh s] l;S5f}F M ■ tkfO{+sf] aRrfn] s'g s'g tl/sfn] ;+rf/ ul//x]sf] 5 eGg] af/]df 5nkmn ug]{5f}F . ■ tkfO{+sf] aRrfsf] ;+rf/sf ;Lkx?sf] yk ljsf; ug{ ;xof]u ug]{ /0fgLltx?af/] l;Sg ;'? u5f}F . sldh Û (^ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( JolQmut nIox? M d]/f] aRrfsf ;+rf/sf nIox? x'g\ M !_ @_ d]/f] aRrfnfO{ oL nIox¿df k'Ug ;xof]u ug{ d s] ug{ ;S5' M !_ @_ #_ (& rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf nlntfsf] syf efu ! M ;+rf/sf] kl/ro cfdf;Fu ;+rf/ ug{ / pgL s] rfxlG5g\ eGg s';'dnfO{ sl7g 5 . s';'d kfgLsf] hu glhs} uP/ a;]sf] x'gfn] nlntfnfO{ pgL ltvf{PsL l5g\ ls eGg] nfU5 . pgnfO{ s';'dn] /f]P/ cfkm"nfO{ kfgL rlxof] eGg vf]h]sL x'g\ eGg] nfU5 . ?g'sf] ;§f pgn] zAbsf] k|of]u u/]/ kfgL dfUg ;s'g\ eg]/ nlntfn] s';'dnfO{ ækfgLÆ eGg] zAb l;Sg d2t ub}{l5g\ . pgn] s';'dnfO{ skdf clnslt kfgL lblG5g\ / ækfgLÆ elG5g\ . kfgL (* ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( nflntfn] s';'dnfO{ pgL / sk ePlt/ cfO/x]sf] b]lV5g\ . pgn] s';'dn] dfly kms]{/ pgnfO{ x]/]sf] b]lV5g\ . of] s';'dsf] kfgL dfUg] tl/sf xf] eGg] pgn] a'l‰5g \ . nlntfn] x/]s k6s s';'dnfO{ kfgL lbFbf pgnfO{ sk lbFb} ækfgLæ elG5g\ . clg Ps lbg nlntfn] kfgL vGofpFb} ubf{ s';'dn] ækfÆ eGg] cfjfh lgsflng\ . kfgL kf Û rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf (( kfgL Û pgn] ;Fw} Tof] cfjfh lgsflNbgg\ t/ d}n] l;sfpg] cEof; ul//xG5' . dnfO{ yfxf 5, pgn] s]xL geg] klg k|To]s k6s d}n] kfgL b]vfpFb} …kfgLÚ eg]/ pgnfO{ l;Sg ;xof]u ub}{5' . !)) ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( d "n ;Gb]z ! afnaflnsfn] zAb, zAb lagfsf] Jojxf/ / r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ k|of]u u/]/ ;+rf/ u5{g\ ■ ;+rf/sf cGo tl/sfx? k|of]u ug{ sl7g ePsf] a]nf afnaflnsfn] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ b]vfP/ ;+rf/ ug{ ;S5g\ . ■ afnaflnsfn] o;/L ;+rf/ u5{g\ M zAbx? M :ki6 zAbx?, c:ki6 zAbx? jf zAbsf] glhssf] cfjfh, h:t} æla/fnf]Æsf] nflu ælaÆ. cgf}7f zAbx? M bf]xf]l/g] cfjfh, zAbx? tyf jfSof+zx?Ù cg's/0f ul/g] zAbx?, lstfa cyjf lel8of]af6 ;'g]/ bf]xf]¥ofOPsf zAb tyf jfSof+zx? . cfjfhx? M /f]P/, lrRofP/, s/fP/ / æxf]Æ jf æx}gÆ eGg] cy{ nfUg] cfjfhx? lgsfn]/ . z/L/ M s'g} s'/flt/ kms]{/ jf uP/, ;xof]u lngnfO{ s;}sf] xft ;dft]/ nu]/ s'g} j:t'dfly /fv]/, s;}sf] xft ;dfpFb} tfg]/, 6fpsf] tndfly 3'dfP/ jf xNnfP/, 6fpsf]n] Ozf/f u/]/ . xft M s'g} s'/fnfO{ cf}FNofP/, b]vfP/ jf s'g} s'/f s;}nfO{ lbP/, s'g} s'/f xftn] k'Ug vf]h]/, ;dfP/ jf k/ ws]n]/ . z'idf v]Ng] Û z'idf v]Ng] Û z'idf v]Ng] Û OOO OOO z'idf v]Ng] Û P, kfgL rflxof] < la Û rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf !)! d"n ;Gb]zsf] lg/Gt/tf xftx? M ;f+s]lts efiffsf] k|of]u u/]/ . cfFvfx? M s;}lt/ x]/]/, s'g} s'/f x]/]/ clg t'?Gt} s;}nfO{ x]/]/, s'g} s'/fnfO{ Psf]xf]/f] x]/]/ . cg'xf/ M cg'xf/sf] efj, d':sfg, cfFvLef}+ rnfP/, cflb . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ M lrRofpg], ;fdfgx? ofFSg], ;fdfgx? km'6fpg], e'OFdf n8\g], 6f]Sg], lryf]g]{, c? dflg;nfO{ jf cfkm}FnfO{ lxsf{pg] . !)@ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( d"n ;Gb]z @ d"n ;Gb]z @ ■ tkfO{+sf] aRrfn] s] s'/fdf ?lr /fV5 / slta]nf tkfO{+;Fu ;+rf/ ug{ sf]l;; ul//x]sf] 5 eGg] yfxf kfpg p;df Wofg s]lGb|t ug{'xf];\ / p;nfO{ x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ . ■ tkfO{+sf] aRrf s'g} s'/fdf OR5's 5 jf ;+rf/ ul//x]sf] 5 eg] pm;Fu glhlsg / p;nfO{ gofF s'/f l;Sg ;xof]u ug{sf nflu oL uhasf cj;/x? x'g\ . tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ul//x]sf] 5 eGg] yfxf kfpg x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ !)# rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf ;+rf/sf] nIo d]/f] aRrfn] clxn] s;/L ;+rf/ u5{ M tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ug{ k|of]u ug]{ tl/sfx¿sf] 5]pdf X /fVg'xf];\ M cfFvfsf] x]/fO / z/L/sf] rfn ;dfT5, xftn] k'Ug vf]H5, jf xftn] tfG5 ;f]WgnfO{ cf}+nfn] b]vfpF5 cf gf] ?lr JoQm ug{ s'g} xfpefp k|of]u u5{ cfjfh lgsfN5 Pp6f zAb ;Fu} b'O{j6f zAb ;Fu} tLg cyjf tLgeGbf w]/} zAb d]/f] aRrfsf] cfufdL sbdx? tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ug{ k|of]u ug]{ cfufdL sbdx?sf] 5]pdf X /fVg'xf];\ M s'g} xfpefp k|of]u ug]{Ù cfjfh lgsfNg] ;f]WgnfO{ cf}+nfn] b]vfpg] ?lr ;]o/ ug{nfO{ cf}+nfn] b]vfpg], cfjfh lgsfNg] w]/} k6s cfjfh lgsfNg k|of; ug]{Ù cfjfhaf6 Pp6f zAb agfpg] c? zAb yKg]Ù b'O{ zAb hf]8\g] c? zAb yKg]Ù tLg zAb hf]8\g] nfdf jfSox? ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !)$ nlntfsf] syf efu @ M s';'dsf] ;+rf/ pm Û s]/f Û km"n Û rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf !)% ■ tkfO{+nfO{ ;Gb]z lbg] k|of; ug{sf nflu afnaflnsfn] zAbx?, zAblagfsf] Jojxf/ / r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ k|of]u ug{ ;S5g\ . ■ tkfO{+sf] aRrfn] tkfO{+nfO{ s] eGg vf]lh/x]sf] 5 < ■ tkfO{+sf] aRrfn] M – s]xL dflu/x]sf] 5 < – s'g} s'/f /f]Sg elg/x]sf] 5 < – tkfO{+;Fu s]xL JoQm ug{ vf]lh/x]sf] 5 < – tkfO{+nfO{ pm 8/fPsf] 5, ef]sfPsf] 5, yfs]sf] 5, jf pQ]lht ePsf] 5 eGg vf]lh/x]sf] 5 < ha tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ul//x]sf] yfxf kfpg'x'G5, p;n] tkfO{+nfO{ s] ;Gb]z lbg sf]l;; ul//x]sf] 5, kQf nufpg'xf];\ d"n ;Gb]z # ltdL cIf/x? k9\g] < ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !)^ ;'emfj ! ■ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ dfkm{t k|ltlqmof lbg'xf];\ M tkfO{+sf] aRrfsf] ;+rf/ c:ki6 eP klg p;sf ;Dk"0f{ ;+rf/nfO{ xfpefp -b]vfpg'xf];\_ / zAb -eGg'xf];\_ åf/f k|ltlqmof lbg'xf];\ . ■ tkfO{+n] k|of]u ug{ ;Sg] xfpefp oL x'g;S5g\ M ■ s'g} j:t'nfO{ cfF}Nofpg] p7fP/ pQm j:t' ;dfP/ b]vfpg] j:t' -aRrfnfO{_ lbg] ■ xfpefpn] aRrfnfO{ ;+rf/ ug{] csf]{ tl/sf k|bfg u5{g\ . ■ c:ki6 jf cgf}7f] 5 eg] klg tkfO{+sf] aRrfsf] ;Dk"0f{ ;+rf/nfO{ k|ltlqmof lbg] sfo{n] aRrfx?nfO{ ;+rf/ ug{ k|f]T;flxt u5{ / ;+rf/ ug]{ gofF / hl6n tl/sfx? l;Sg d2t u5{ . tkfO{+sf] aRrfsf] ;+rf/ c:ki6 eP klg p;sf ;Dk"0f{ ;+rf/nfO{ zAb / xfpefpåf/f k|ltlqmof lbg'xf];\ sldh Û rD rDrf Û s';L{ Û rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf !)& ;'emfj @ ■ o;sf] cy{ xf] M ꟷ slxn]sfxLF tkfO{+n] aRrfsf] clxn] h'g txsf] efiff 5 ToxL txdf s'/f ug{'k5{Ù ꟷ slxn]sfxLF tkfO{+n] aRrfnfO{ cln hl6n tl/sfn] s;/L af]Ng ;lsG5 Tof] b]vfpg' k5{ -p;sf] cfufdL sbd_ . olb tkfO{+sf] aRrfn] ꟷ r'krfk a:5, cfjfh cyjf ga'lemg] zAb k|of]u u5{ eg] M tkfO{+ Pp6f zAb k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . olb tkfO{+sf] aRrfn] – Ps k6sdf ! zAb k|of]u u5{ eg] M tkfO{+ !–@ zAb k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . – @ zAbsf] ;+of]hg k|of]u u5{ eg] M tkfO{+ @–# zAb k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . – #–$ zAbsf jfSof+zx? k|of]u u5{ eg] M slxn] tkfO{+ #–$ zAbsf jfSof+zx? k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 slxn] eg] nfdf jfSox? k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . – jfSo k|of]u u5{ eg] M tkfO{+ nfdf jfSox? k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . ■ o;f] ubf{ tkfO{+sf] aRrf M ꟷ lg/fz x}g ls pT;flxt /lx/xg] 5Ù ꟷ p;sf] clxn]sf] txsf] ;+rf/ ;Lksf] cEof;nfO{ lg/Gt/tf lbO/xg]5Ù ꟷ cem} hl6n ;+rf/sf ;Lkx? l;Sg]5 -p;sf] cfufdL sbd_ . ■ xfpefp tyf Ozf/fsf] k|of]u ubf{ tkfO{+n] h] s'/fsf] af/]df s'/f ul//xg'ePsf] 5 Tof] s'/f atfpg, aRrfnfO{ Tof] s'/f b]vfpg cyjf p;nfO{ lbg slxNo} gla;{g'xf];\ . ■ xfpefpsf] k|of]un] tkfO{+sf] aRrfnfO{ tkfO{+sf] s'/fsfgL cem /fd|f];Fu a'‰g ;xof]u ub{5 . tkfO{+sf] aRrfsf] efiffsf] tx;Fu ldNg] zAb / xfpefpx? k|of]u ug{'xf];\ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !)* tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ug{sf nflu ;do lbg Psl5g -s]xL ;]s]08_ r'k nfu]/ kv{g'xf];\ . klv{/x]sf] a]nfdf, lgDg s'/fx?sf nflu x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ M ■ cfjfhx?Ù ■ zAbx?Ù ■ xfpefpx? ■ cfFvfsf] x]/fO -tkfOsf] aRrfn] s'g} s'/flt/ x]l//x]sf] a]nfdf_ ■ k|Zg g;f]Wg'xf];\– pbfx/0fsf nflu æs] eof]<Æ jf æ6fj/ 9Nof]<Æ h:tf k|Zg g;f]Wg'xf];\ . ■ k|Zg ;f]w]/ aRrfsf] hfFr lng gvf]Hg'xf];\ – pbfx/0fsf nflu æof] Ans s'g /+usf] 5<Æ h:tf] k|Zg g;f]Wg'xf];\ . ■ aRrfnfO{ s] eGg] eg]/ gatfpg'xf];\ – pbfx/0fsf nflu, æ9Nof] eg Û 9Nof] eg ÛÆ geGg'xf];\ . tkfO{+sf] aRrfnfO{ ;+rf/ ug{sf nflu ;do lbg kv{g'xf];\ ;'emfj # 9Nof] Û rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf !)( ■ o;n] aRrfnfO{ p;n] s] s'/fdf Wofg lbO/x]sf] 5 eg]/ tkfO{+n] Vofn ug{'ePsf] 5 eGg] b]vfpF5 . ■ aRrfsf cfFvfn] s] x]l//x]sf 5g\ / p;n] s] ul//x]sf] 5 ofb ug{'xf];\ . ■ aRrfn] s] ul//x]sf] 5 cyjf p;sf cfFvfn] s] x]l//x]sf 5g\ eGg] af/]df s'/f ug'{xf];\ . ■ tkfO{+n] s] s'/f ul//xg' ePsf] 5 Tof] b]vfpgnfO{ ;Fw} xfpefpsf] k|of]u ug{ ;Demg'xf];\, aRrfnfO{ pQm j:t' b]vfpg'xf];\ jf aRrfnfO{ pQm j:t' lbg'xf];\ . ■ xfpefpn] tkfO{+sf] aRrfnfO{ cem} /fd|f];Fu ;+rf/ a'‰g d2t u5{g \ . tkfO{+sf] aRrfn] s] x]l//x]sf] 5 / s] ul//x]sf] 5 To;sf] af/]df s'/f ug{'xf];\ ;'emfj $ an Û a Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"'lxs ;q !–( !!) u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ■ tkfO{+n] 3/df aRrf;Fu ug]{ jf aRrfnfO{ ;+nUg u/fpg] b'O{j6f v]n jf lj|mofsnfk /f]Hg'xf];\ -h:t}, v]n v]Ng], xft w'g], vfhf vfg] cflb_ . oL tkfO{+n] klxnf g} u/]sf lj|mofsnfk jf gofF klg x'g ;S5g\ . tkfO{+n] nueu x/]s lbg ug]{ lj|mofsnfk /f]Hg'xf];\ . ■ oL lj|mofsnfkx? ubf{, aRrfsf] ;+rf/df s]lGb|t /x]/ p;nfO{ ;+nUg ug{ sf]l;; u/]/ % ldg]6 latfpg] of]hgf agfpg'xf];\ . ■ of] ;qsf /0fgLltx? cEof; ug{'xf];\ M ;'emfjx? !_ tkfO{+sf] aRrfsf] ;+rf/ c:ki6 eP klg p;sf ;Dk"0f{ ;+rf/nfO{ zAb / xfpefpåf/f k|ltlqmof lbg'xf];\ . @_ tkfO{+sf] aRrfsf] efiffsf] tx;Fu ldNg] zAb / xfpefpx? k|of]u ug{'xf];\ . #_ tkfO{+sf] aRrfnfO{ ;+rf/ ug{sf nflu ;do lbg kv{g'xf];\ . $_ tkfO{+sf] aRrfn] s] x]l//x]sf] 5 jf s] ul//x]sf] 5 To;sf] af/]df s'/f ug{'xf];\ . d"n ;Gb]zx? ■ afnaflnsfn] zAb, zAb lagfsf] Jojxf/ / r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ k|of]u u/]/ ;+rf/ u5{g\ . ■ tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ul//x]sf] 5 eGg] yfxf kfpg x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ . ■ ha tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ul//x]sf] yfxf kfpg'x'G5, p;n] tkfO{+nfO{ s] ;Gb]z lbg sf]l;; ul//x]sf] 5, kQf nufpg'xf];\ . rD Û rDrf Û an Û an lng] < a Û rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf !!! l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . lgb]{zgx? M tnsf ljsNkx¿af6 k|To]s k|Zgsf] nflu pQd pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5 cf gf] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! nlntfsL 5f]/L s';'dn] cfk"mn] rfx]sf] s'/f dfUg …pmÚ h:t} cfjfh lgsflN5g\ . pgnfO{ tLgj6f zAb yfxf 5 M …gfOF,Ú …la/fnf]Ú / …xfF;Ú . s';'d;Fu s'/f ubf{ nlntfn] w]/} h;f] sltj6f;Dd zAb k|of]u ug{ l7s x'G5 . s_ Pp6f zAb / xfpefp v_ b'O{ zAbsf] ;+of]hg / Pp6f xfpefp u_ tLg zAbsf] ;+of]hg / Pp6f xfpefp 3_ ;s];Dd w]/} zAb / Pp6f xfpefp k|Zg @ s';'dn] lstfa /fVg] b/fhlt/ x]b}{l5g\ . s';'dsf] dgkg]{ hgfj/ s's'/ xf] To;}n] nlntfn] s's'/sf] af/]df n]lvPsf] lstfa lgsflng\ / vf]n]/ k9\g yflng\ . s';'dn] ?lr b]vfP h:tf] b]lvPg . pgn] nlntflt/ Wofg lbPsL 5}gg\, k]ml/ lstfa /fVg] b/fhlt/} x]b}{l5g\ . nlntfn] ca s] ug'{knf{ < s_ k':ts ;dfP/ s';'dsf] cufl8 cg'xf/;Dd nu]/ kl9/xg] . v_ klv{g], s';'dn] lstfa /fVg] b/fhdf s'g lstfa x]b}{l5g\ x]g]{ / ;'Gg] . u_ klv{g], s';'dn] lstfa /fVg] b/fhdf s'g lstfa x]b}{l5g\ x]g]{ / ;'Gg], To;kl5 s';'dnfO{ pgn] rfx]sf] lstfa b/fhdf km]nf kfg{ ;xof]u ug]{ . 3_ s';'dnfO{ lstfax?df ?lr 5}g eGg] lgwf] u/]/ c? g} lj|mofsnfk ug]{ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"'lxs ;q !–( !!@ k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf] pQ/ o; k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf]nf . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf]; / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! sf] ;xL pQ/ xf] M s_ Pp6f zAb / xfpefp JofVof M aRrfsf] efiffsf] :t/;Fu d]n vfg] zAb / xfpefpx? k|of]u ug{' /fd|f] x'G5 . s';'dn] s'/fubf{ w]/}h;f] ;do cfjfh / s]xL zAbx? k|of]u ul5{g\ . ljz]iful/ cfjfhsf] k|of]u u/]/ ;+rf/ ug]{ afnaflnsfsf nflu Pp6f zAb / xfpefp k|of]u u/]/ s'/f ug{' pQd x'G5. oBlk, s';'d;Fu s'/f ubf{ nlntfn] slxn]sfxLF Ps eGbf w]/} zAbx? k|of]u ug'{ l7s xf] . b'O{ zAbsf] ;+of]hg / Pp6f xfpefp M slxn]sfxLF k|of]u ubf{ x'G5, t/ nlntfn] w]/}h;f] Psk6sdf Pp6f zAb k|of]u ug'{k5{ . ;s];Dd w]/} zAb / Pp6f xfpefp M s';'dsf] :t/eGbf w]/} dflysf] :t/df s'/f ubf{ pgnfO{ l;Sg ufx|f] x'G5 . aRrfsf] efiffsf] :t/;Fu ldNbf] efiff k|of]u ug'{ pQd x'G5 . k|Zg @ sf] ;xL pQ/ xf] M u_ klv{g], s';'dn] lstfa /fVg] b/fhdf s'g lstfa x]b}{l5g\ x]g]{ / ;'Gg], To;kl5 s';'dnfO{ pgn] rfx]sf] lstfa b/fhdf km]nf kfg{ ;xof]u ug]{ . JofVof M afnaflnsfn] tkfO{+nfO{ s]xL ;Gb]z lbg zAblagfsf] Jojxf/ ug{ vf]H5g\ . …d]/f] aRrfn] dnfO{ s] eGg vf]Hb}5 <Ú eGg] k|Zg cfkm}FnfO{ ;f]Wg' dxTjk"0f{ x'G5 . of] pbfx/0fdf, s';'dn] lstfa /fVg] b/fhlt/ kms]{/ x]b}{l5g\ . s';'dsf] ?lr s] lyof] eg]/ gx]/L / pgn] rfx]sf] lstfa s'g xf] eg]/ ga'emL nlntfn] b/fhaf6 lstfa lgsflng\ . xfd|f] rfxgf s';'d nlntf;Fu k':ts x]g{ pTk|]l/t xf]pmg\ eGg] xf] . pgsf] ?lrsf] lstfa ePsf] a]nf s';'dn] ;+rf/ ug]{ / Ps};fy nlntf / lstfa b'a}df Wofg lbg] ;Defjgf al9 x'G5 . pQ/ -u_ df, nlntfn] klv{lG5g\, / s';'dsf] ?lr yfxf kfpg …x]g]{ / ;'Gg]Ú ljlw k|of]u ul5{g\ . clg s';'dsf] ?lr cg';f/sf] lstfa 5fGg ;xof]u ul5{g\ . rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf !! # kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . !! $ d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelplin e.gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal. org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/wome n-shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our -projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf, s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ser vice/suicide- prevention-hotline- service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepa l.org.np/about-cmc- nepal/ rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf !! % l6kf]6x? casf] sbd ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M ca x'g] ;fd"lxs ;qdf ;+rf/sf] af/]df xfdLn] clxn];Dd l;s]sf] s'/fnfO{ cfwf/ agfP/ cl3 a9\g]5f}F . cf gf] aRrfnfO{ ;+rf/ ug{ ;xof]u ug{ tkfO{+n] k|of]u ug{ ;Sg] /0flgtLsf] af/]df s'/f ug]5f}F . ;+rf/sf cj;/x? l;h{gf ug{ s;/L b}lgs lj|mofsnfksf] k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 eGg] af/]df klg 5nkmn ug{]5f}F . s[kof csf]{ xKtfsf] ;qdf cfpFbf cf gf] 3/df cEof; ug]{ ?l6gdf k|of]u u/]sf s]xL ;fdu|Lx? Nofpg] k|of; ug'{xf]nf . cfufdL ;qsf] ;dodf cEof; ug{ tkfO{+n] ltgLx?sf] k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . % kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g an Û kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !!& ljifo;"rL sfo{qmdsf] ?k/]vf ......................................................................................... !!* u[x cEof;sf]] ;dLIff ...................................................................................... !!( xfdL cfh s] l;S5f}F M .................................................................................... !@) JolQmut nIo ............................................................................................. !@! ;'lgnsf] syf M Pp6f aRrfnfO{ cem} w]/} ;+rf/ ug{ ul/Psf] ;xof]u ........................... !@@ d"n ;Gb]z ! ................................................................................... !@^ d"n ;Gb]z @ ................................................................................... !@& d"n ;Gb]z # ................................................................................... !@* ;'emfj ! ......................................................................................... !@( ;'emfj @ ......................................................................................... !#) ;'emfj # ......................................................................................... !#! ;'emfj $ ......................................................................................... !## u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk .......................................................................... !#$ l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ............................................................................... !#% k|Zgsf pQ/x? ............................................................................................ !#^ kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L ................................................................... !#* casf] sbd M .............................................................................................. !$) ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !!* kfrf}F ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf ldlt, ;do, :yfg u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ klxnf] ;q afnaflnsfsf] ;+nUgtf hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg]] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ t];|f] ;q v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f @ -kfFrf} / 5}7f}F ;qsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}tLk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}tLk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !!( u[x cEof;sf] ;dLIff xfdLn] cEof; u/]sf lj|mofsnfkx? M d]/f] aRrfn] lgDg cg';f/ ;+rf/ u¥of] M !_ @_ #_ d}n] csf]{ k6s k|of; ug{;Sg] s'/fx? M !_ @_ #_ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !@) xfdL cfh s] l;S5f}F M • aRrfn] cg'/f]w ug{sf nflu ;+rf/ u/]sf] a'‰g s;/L x]g]{ / ;'Gg] • afnaflnsfn] cf gf s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ u/]sf] a'‰g s;/L x]g]{ / ;'Gg] • ;+rf/sf] cj;/ l;h{gf ug{sf nflu b}lgs lj|mofsnfkx?nfO{ s;/L pkof]u ug]{ v]nf}gf rfxG5f} ls an < kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !@! JolQmut nIox? d]/f] aRrfsf ;+rf/ nIox? x'g\ M !_ __________________________________________________________ __________________________________________________________ @_ __________________________________________________________ __________________________________________________________ #_ __________________________________________________________ __________________________________________________________ d]/f] aRrfnfO{ oL nIox?df k'Ug ;xof]u ug{ d s] ug{ ;S5' M !_ __________________________________________________________ __________________________________________________________ @_ __________________________________________________________ __________________________________________________________ #_ __________________________________________________________ __________________________________________________________ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !@@ ;'lgnsf] syf M Pp6f aRrfnfO{ cem} w]/} ;+rf/ ug{ ul/Psf] ;xof]u d]/f] gfd ;'lgn xf] . d]/f b'O{ 5f]/Lx? 5g\ – cfef / bLlksf . d]/f 5f]/Lx?sf] pd]/ b'O{ jif{n] dfq km/s 5, t/ pgLx? w]/} g} km/s 5g\ . cfef l9nf] l;lS5g\ . bLlksf $ jif{sL eOg\ t/ clxn] g} w]/} kl/kSj l5g\ / cfefn] eGbf w]/} s'/f ug{ ;lS5g\ . d}n] cfef h:tL 5f]/L x'lG5g\ eGg] ;f]r]sf] lyOgF t/ klg d 9'Ss 5' . cf gf] ;Gtfg ckfËtf ePsf] hlGdG5 eg]/ sf]xL klg tof/ ePsf] x'Fb}g . d}n] ug{ ;Sg] ;a}eGbf dxTjk"0f{ s'/f eg]sf] pgnfO{ dfof ug]{, pgL h:tL l5g\ ToxL ?kdf :jLsf/ ug]{ / ;Sbf] ;xof]u ug]{ xf] eg]/ d}n] ;'?d} l;s]F . d}n] pgnfO{ abNg' kb}{g . of] d]/f] nflu cK7\of/f] s'/f xf] lsgeg] d d]/f b'a} 5f]/Lx?nfO{u ;w}F /fd|f] xf];\ eGg] rfxG5' . ;'?sf jif{x? Psbd} sl7g lyP . d}n] w]/} k6s g/fd|f] dx;'; u/]FÙ d cfefsf] ckfËtf / pgL / xfd|f] kl/jf/sf] nflu To;sf] s] cy{ x'G5 eGg] af/]df w]/} g} lrlGtt lyPF . kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !@# cfefn] kl5Nnf] ;do;Dd s'g} zAbx? eGg l;lsgg\ . cem} klg pgL a]nfa]nfdf w]/} g} l/;fpFl5g\ / ;DxfNg g;lsg] x'lG5g\ . o;n] dnfO{ ;fFRr} lg/fz agfpF5 . cfk"mn] rfx]sf] tyf cfk"mnfO{ cfjZos k/]sf] s'/f pgn] xfdLnfO{ atfpg ;lSbgg\ . xfdLn] cg'dfg dfq ug{ ;Sg] xf] . To;}n] xfdLnfO{ ufx|f] 5 . pgnfO{ cem} slt ufx|f] xf]nf eg]/ d}n] a'‰5' . ha pgn] ;+rf/ ug{ vf]h]sf] yfxf kfpF5' d pgnfO{ Ozf/f / zAbx? k|of]u u/]/ k|f]T;flxt u5'{ . d pgnfO{ y'k|} zAbx? k|of]u ug{ l;sfpg'k5{ eGg] ;f]Ry]F, t/ clxn] yfxf kfPF d}n] t pgsf] efiffsf] tx cg';f/ Pp6f jf b'O{j6f ;lhnf zAbaf6 l;sfpg ;'? ug'{kg]{ /x]5, clg dfq pgn] l;Sg ;Sg] /lx5g\ . d}n] cfefnfO{ s]xL rflxPh:tf] nfUbf lgs} Wofg lbP/ x]g]{ u/]sf] 5' . pgn] s]xL rfx]sf] h:tf] nfUbf s]xL ;]s]08;Dd kv]{/ pgnfO{ cg'/f]w ug]{ df}sf lbg' dxTjk"0f{ x'G5 eGg] dnfO{ yfxf 5 . s]xL ;]s]08;Dd klv{Fbf klg s]xL elggg\ eg] cg'/f]w ug{ l;sfpg d}n] ;lhnf zAb / xfpefp k|of]u u/]/ b]vfpF5' . an Û k'tnL rflxof] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !@$ ;lhnf zAb / xfpefp k|of]u u/]/ b]vfpFbf klg cfefn] cg'/f]w ug]{ k|of; ul/gg\ eg] d}n] cem} Ps k6s u/]/ b]vfpF5' clg v]nf}gf lbG5' . afnaflnsfnfO{ vfgf, kfgL / pgLx?sf] dgkg]{ s'/fx?af6 pgLx?nfO{ jl~rt ug'{x'Fb}g eGg] dnfO yfxf 5 . s'g} ck|Tofl;t jf /f]df~rs 36gf x'Fbf d 5f]/Lsf] Jojxf/df Wofg lbg] sf]l;; u5{' . cfefnfO{ la/fnf]x? c;fWo} dg k5{ / ha xfdL la/fnf] b]V5f}F d s]xL ;do pgnfO{ To;sf] af/]df s'/f ;femf ug{ ;do lbG5' . olb pgn] s]xL klg s'/f ;femf ul/gg\ eg] d ;fdfGo zAbx? / xfpefpsf] k|of]u u/]/ dnfO{ /f]rs nfu]sf] s'/f s;/L ;femf ug'{k5{ eg]/ pgnfO{ b]vfpF5' . la/fnf] Û k'tnL rflxof] Û k' Û kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !@% ljutdf d ;w}F xtf/df x'Gy]F, t/ cfefnfO{ ;f]Rg yk ;do rflxG5 . pgn] clxn] cfk"mn] rfx]sf] cyjf cfk"mnfO{ cfjZos k/]sf] s'/f b]vfpg yfn]sL l5g\ / la:tf/} w]/} s'/f l;Sb}l5g\ . pgsf] Jojxf/ klg cem} /fd|f] x'Fb} cfPsf] 5 . d}n] d]/L sfG5L 5f]/L;Fu s'/f ubf{ klg yk zAbx? l;sfP/ pgsf] ;+rf/df ;'wf/ Nofpg sf]l;; ub}{5' . c? Û c? /f]6L Û nf} bLlksf, ltdLnfO{ klg tfhf /f]6L Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !@^ d"n ;Gb]z ! tkfO{+sf] aRrfn] slta]nf cg'/f]w ug{sf nflu ;+rf/ ub}{5 eGg] a'‰g x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ xfdLn] ;+rf/ ug{'sf] Pp6f k|d'v sf/0f cg'/f]w ug{sf nflu xf] -xfdL s]xL s'/f dfU5f}F_ . afnaflnsfn] oL s'/fx?sf nflu cg'/f]w ug{ ;S5g\ M s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg c?sf] Wofg tfGg s'g} s'/fsf nflu ;xof]u dfUg s'g} s'/faf6 hf]lug cfkm"nfO{ dg gkg]{ s'g} lj|mofsnfk /f]Sg cfkm"nfO{ dgkg]{ lj|mofsnfknfO{ lg/Gt/tf lbg kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !@& d"n ;Gb]z @ tkfO{+sf] aRrfn] slta]nf cf gf] s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ub}{5 eGg] a'‰g x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ • xfdLn] ;+rf/ ug{'sf] csf]{ k|d'v sf/0f ;femf ug{sf nflu xf] -xfdL s;}nfO{ s'g} s'/f b]vfpF5f}F jf To;sf] af/]df s'g} s'/f atfpF5f}F_ . • ;femf ug{sf] nflu ;+rf/ ug'{sf] cy{ cf gf] ?lr csf]{ JolQm;Fu ;femf ug'{ xf] . • tkfO{+n] ha ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ug{'x'G5, tkfO{+ csf]{ JolQmnfO{ cf gf] s'g} cg'ej afF8\g] k|of; ub}{ x'g'x'G5 . • tkfO{+ csf]{ JolQmn] s'g} s'/f b]vf];\ jf yfxf kfcf];\ eg]/ k|of; ul//xg'ePsf] x'g ;S5 -pbfx/0fsf nflu, s'g} j:t', JolQm, 36gf_ h'g /f]rs jf cgf}7f] x'g;S5 . • tkfO{+ csf]{ JolQmn] ev{/} 36]sf] s'g} 36gfsf] af/]df tkfO{+sf] dgf]efj yfxf kfcf];\ eg]/ k|of; ul//xg'ePsf] x'g ;S5 -pbfx/0fsf nflu, cfZro{, 8/, xif{, cndn_ . • s]xL afnaflnsx?nfO{ ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ug{ sl7g x'G5 . afnaflnsfn] lgDg s'/fx? ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ug{ ;S5g\ M s'g} /f]df~rs jf gofF s'/f s]xL ck|Toflzt s'/f cfkm"nfO{ dg kg]{ j:t', lj|mofsnfk, JolQm cflb ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !@* b}lgs lj|mofsnfksf] ;b'kof]u u/]/ ;+rf/ ug]{ cj;/x? l;h{gf ug'{xf];\ \ d"n ;Gb]z # vfgf vfg] a]nfdf xft w'Fbf n'uf nufpFbf k;ndf hfFbf ;/;kmfO ubf{ aflx/ x'Fbf u Û uf]ne]8f Û kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !@( ;'emfj ! b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ – tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ubf{ k|of]u ug{ ;Sg] zAb / xfpefp k|bz{g ug{'xf];\ • aRrf r'k nfu]/ a;]sf] a]nf tkfO{+n] s'g} xfpefp b]vfP/ Pp6f zAb eGg ;Sg'x'G5 . b]vfpg'xf];\ M p7fP/ jf xftdf lnP/ s'g} j:t' b]vfpg'xf];\ eGg'xf];\ M Tof] j:t'sf] gfd b]vfpg'xf];\ M Tof] j:t' aRrfnfO{ lbg'xf];\ eGg'xf];\ M j:t'sf] gfd b]vfpg'xf];\ M s'g} j:t'lt/ cf}Fnfn] b]vfpg'xf];\ eGg'xf];\ M To;nfO{ h] elgG5 r/f Û ;'Gtnf Û sk Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !#) ;'emfj @ tkfO{+sf] aRrfsf zAbx? bf]xf]¥ofpg'xf];\ / p;sf] efiff lj:tf/ ug'{xf];\ • ha tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ u/]sf] yfxf kfpg'x'G5, aRrfn] eg]sf] zAb bf]xf]¥ofpg'xf];\ / To;df csf]{ gofF zAb hf]8\g'xf];\ ofb ug'{xf];\ M w]/} zAbx? yKg' eof] eg] aRrf cNdlnG5 / tL zAbx? cfkm}F k|of]u ug{ p;nfO{ w]/} ufx|f] x'g ;S5 . Pp6f dfq zAb yKg] k|of; ug{'xf];\ . WHY kf Û kfgL Û 6«s hf Û xfdL 6«sdf hfg] Û sf/ Û sf/ rnfpg] Û 7"nf] sf/ Û 7"nf], /ftf] sf/ Û efFlrof] Û k'tnL efFlrof] Û c? kfgL Û c? kfgL rflxof] Û kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !#! ;'emfj # cf gf] aRrfn] cg'/f]w ug{sf nflu cj;/x? l;h{gf ug'{xf];\ tkfO{+sf] aRrfnfO{ dg kg]{ lj|mofsnfk, vfgf jf v]nf}g ;dfj]z u/L oL ljsNkx? k|of]u ug{'xf];\ M ▪ j:t'x?nfO{ aRrfsf] kx'FreGbf k/ t/ p;n] b]Vg] u/L /fVg'xf];\ tfls p;n] b]vfpg jf lng] sf]l;; ug{ ;sf];\ . ▪ b]Vg] u/L t/ k'Ug g;Sg] u/L b'O{j6f s'/f lnP/ aRrfnfO{ /f]Hg eGg'xf];\ . ;f]Wg'xf];\ æltdL v]nf}gf rfxG5f} ls an <Æ ▪ Ps k6sdf Pp6f j:t' jf s'g} s'/fsf] ;fgf 6'qmfx? lbg'xf];\ t/ afFsL p;sf] kx'Fr eGbf k/ /fVg'xf];\ . aRrfn] yk s'/fx? dfU5 ls dfUb}g kv{g'xf];\ . -lbg'xf];\, lbg'xf];\, lbg'xf];\, kv{g'xf];\_ . ofb ug{'xf];\ M aRrfnfO{ vfgf jf kfgLaf6 slxn} klg jl~rt gug'{xf];\ . aRrfnfO{ hlta]nf vfgf jf kfgL rflxG5 eGg] tkfO{+nfO{ nfU5, Tolta]n} lbg'xf];\ . cg'/f]wsf nflu ;+rf/sf] k|j4{g ubf{, j:t'x? aRrfsf] kx'Fr eGbf k/ xftdf lng' dxTjjk"0f{ x'G5 tfls aRrfn] ;dfTg÷tfGg÷emD6g g;sf];\ -;dfTg'÷tfGg'÷emD6g' cg'/f]wsf nflu ;+rf/ x}g_ . aRrf k'Ug g;Sg] t/ p;n] b]Vg ;Sg] 7fpFdf ;fdfg /fVg'xf];\ aRrfnfO{ /f]Hg lbg'xf];\ t/ j:t'x?nfO{ aRrfsf] kx'FreGbf k/ /fVg'xf];\ Ps k6sdf Pp6f j:t' lbg'xf];\ / kv{g'xf];\ M ælbg'xf];\, lbg'xf];\, lbg'xf];\, kv{g'xf];\Æ v]nf}gf rfxG5f} ls an < ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !#@ la:s'6 lbg'xf];\ kv{g'xf];\, x]g'{xf];\ / ;Gg'xf];\ M tkfO{+sf] aRrfn] yk c? dfU5 < aRrfn] yk dfUgsf nflu ;+rf/ ugf{;fy -cfFvfåf/f, cfjfhåf/f, k'Ug vf]h]/ cfbL_ c? kv{g'xf];\ . aRrfn] cg'/f]w ubf{ k|of]u ug{ g;Sg] zAbx? k|of]u ug'{xf];\ . la:s'6 rflxof] < la:s'6 lbg'xf];\ la:s'6 lbg'xf];\ kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !## ;'emfj $ aRrfn] cf gf s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ug]{ cj;/x? l;h{gf ug{'xf];\ ▪ tkfO{+ / tkfO{+sf] aRrf b'a}nfO{ /fd|f];Fu yfxf ePsf] ?l6gdf o;n] /fd|f];Fu sfd u5{ . !_ tkfO{+sf] ?l6gdf æcfZro{ k|efjæ l;h{gf ug{'xf];\ ▪ tkfO{+n] c? Ansx?dfly Ans g/fv]/ cf gf] 6fpsf]df /fVg] h:tf s'g} ck|Toflzt jf /dfOnf] s'/f ug{ ;Sg'x'G5 . ▪ s'g} klg ck|Toflzt 36gfnfO{ cj;/sf] ?kdf k|of]u ug{ ;Sg'x'G5, h:tf] ls aflx/sf] 7'nf] cfjfh -xNnf_ jf Ansx? 9n]sf] @_ tkfO{+sf] aRrfn] cf gf] ?lr jf efjgf ;femf ug{sf nflu ;+rf/ u5{ ls ub}{g eg]/ yfxf kfpg kv{{g'xf];\ . #_ olb p;n] To;f] u/]g eg], b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ -tkfO{+sf] aRrfn] cf gf] ?lr ;femf ug{ k|of]u ug]{ zAb / xfpefp k|bz{g ug{'xf];\_, To;kl5 hjfkmdf aRrfn] ;femf ug{sf nflu kv{g'xf];\ . ! @ @ # $ 9Nof] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !#$ u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk • tkfO{+n] 3/df aRrf;Fu ug]{ jf aRrfnfO{ ;+nUg u/fpg] Pp6f b}lgs lj|mofsnfk /f]Hg'xf];\ . oL tkfO{+n] klxnf g} u/]sf lj|mofsnfk jf gofF klg x'g ;S5g\ . tkfO{+n] nueu x/]s lbg ug]{ lj|mofsnfk /f]Hg'xf];\ . • oL lj|mofsnfkx? ubf{, tkfO{+sf] aRrfn] cf g] s'/fx? cg'/f]w ug{sf nflu jf ;femf ug{sf nflu ;+rf/ u5{ ls ub}{g Tof] ofb ug{ slDtdf % ldg]6 latfpg] of]hgf agfpg'xf];\ . • tkfO{+n] aRrfsf] nflu cf gf] s'/f ;femf ug]{ lgDg cj;/x?sf] l;h{gf ug{ ;Sg'x'G5 M − s]xL ck|Tofl;t cyjf /dfOnf] u/]/ b]vfpg] / p;n] tkfO{+nfO{ cf gf] s'/f ;femf u5{ ls ub}{g x]g]{ . − kv{g], aRrfn] k|of]u ug{;Sg] zAb / xfpefp k|of]u u/]/ b]vfpg] . clg k]ml/ p;n] k|of]u ug]{ k|of; u5{ ls ub}{g kv]{/ x]g]{ . • tkfO{+n] aRrfsf] nflu cg'/f]w ug]{ lgDg cj;/x?sf] ug{ ;Sg'x'G5 M − tkfO{+sf] aRrfnfO{ dgkg]{ j:t'x? p;n] b]Vg] u/L t/ p;sf] kx'Fr eGbf k/ /fv]/Ù − tkfO{+sf] aRrfnfO{ dgkg]{ b'O{ j:t' dWo Ps /f]Hg] cj;/ lbP/Ù − s'g} j:t'sf ;fgf ;fgf lx:;f jf 6'qmf aRrfnfO{ lbP/ t/ afFsL p;sf] kx'Fr eGbf k/ /fv]/ -lbg], lbg], lbg], kv{g]_ of] ;qaf6 k|fKt ;'emfjx? ;lDemP/ cEof; ug'{xf];\ M ;'emfjx? != b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ – tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ubf{ k|of]u ug{ ;Sg] zAb / xfpefp k|bz{g ug{'xf];\ @= tkfO{+sf] aRrfsf zAbx? bf]xf]¥ofpg'xf];\ / p;sf] efiff lj:tf/ ug'{xf];\ #= cf gf] aRrfn] cg'/f]w ug{sf nflu cj;/x? l;h{gf ug'{xf];\ $= aRrfn] cf gf s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ug]{ cj;/x? l;h{gf ug{'xf];\ d"n ;Gb]zx? ▪ tkfO{+sf] aRrfn] slta]nf cg'/f]w ug{sf nflu ;+rf/ ub}{5 eGg] a'‰g x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ . ▪ tkfO{+sf] aRrfn] slta]nf cf gf] s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ub}{5 eGg] a'‰g x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ . ▪ b}lgs lj|mofsnfksf] ;b'kof]u u/]/ ;+rf/ ug]{ cj;/x? l;h{gf ug'{xf];\ . v]nf}gf rfxG5f} ls an < sk efFlrof] k'tnL efFlrof] kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !#% l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . lgb]{zgx? M tnsf ljsNkx?af6 k|To]s k|Zgsf] nflu pQd pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5 cf gf] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! ;'lgnn] cf gL 5f]/L cfefnfO{ s]xL s'/f cg'/f]w ug{ l;sfpg] k|of; ub}{5g\ . cfefnfO{ vfhf vfg] ;dodf s]xL s'/f cg'/f]w ug{ l;sfpg pgn] s] ug'{knf{ < s_ b'O{j6f leGbfleGb} kmn xftdf lnP/ pgn] k'Ug g;Sg] u/L dfly p7fpg] . …s]/f lnG5f} ls v/a'hf <Ú eGb} ;f]Wg] / b'O{ dWo] Ps 5fGg nufpg]] . v_ s]/fsf] Pp6f ;fgf] 6'qmf lgsfNg] / pgnfO{ lbg] . clg kv]{/ x]g]{, pgn] csf]{ 6'qmf dflU5g\ ls dflUbgg\ . u_ pgn] cg'/f]w gubf{;Dd vfhf g} glbg] . 3_ dflysf s_ / v_ l7s pQ/ x'g\ t/ u_ l7s xf]Og . k|Zg @ ;'lgn / cfef aflx/ uPsf 5g\ . lxF8\b} ubf{ cfefn] Pp6f 7"nf] sfnf] la/fnf] b]lV5g\ / …la/fnf] ÛÚ elG5g\ . ;'lgnn] la/fnf]df pgsf] ?lr ePsf] yfxf kfpF5g\ . pgn] cfefsf] zAb bf]xf]¥ofpg / cfefsf] efiffsf] ljsf; u/fpg rfxG5g\ . pgn] s] ug'knf{ < s_ …Tof] Pp6f w]/} 7 'nf] sfnf] la/fnf] xf] ÛÚ eGg] . v_ …cf]xf] slt 7 'nf] la/fnf] Û x]/, x]/ p ToxfF ?vdf r/fx? 5g\ .Ú eGg] . u_ …7 'nf] la/fnf]Ú eGg] / cf}Fnfn] la/fnf]nfO{ b]vfpg] . 3_ la/fnf]nfO{ x]g]{ t/ s]xL geGg] . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !#^ k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf] pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf]nf . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf]; / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! sf] ;xL pQ/ xf] M 3_M dflysf s_ / v_ l7s ljsNk x'g\ t/ u_ l7s xf]Og . JofVof M afnaflnsfnfO{ cg'/f]w ug{ l;sfpgsf] nflu oL ljsNkx? l7s 5g\ M − aRrfn] b]Vg ;Sg] t/ k'Ug g;Sg] u/L b'O{j6f ;fdfg ;dfP/ p;nfO{ /f]Hg lbg] / b'O{ dWo] s'g s'/f rfxG5, ;f]Wg] . − Psk6sdf s'g} s'/fsf] yf]/} efu lbg] / c? p;n] k'Ug g;Sg] 7fpFdf /fVg] . cf gf] aRrfn] c? yk dfU5 ls kv]{/ x]g]{ . − ;fdfg p;n] k'Ug g;Sg] t/ b]Vg ;Sg] 7fpFdf /fVg], o;f] ubf{ aRrfn] ;fdfg b]vfpg] tyf ;fdfgsf] glhs k'Ug] k|of; ug{ ;S5 . pQ/ u_ lsg l7s xf]O{g M aRrfnfO{ vfgf / kfgLaf6 alGrt u/fOof] eg] p;sf] l;sfOdf ;d:of k5{ . hlta]nf pgLx?nfO{ vfgf / kfgL rflxG5 h:tf] nfU5 Tolxa]nf lbg'k5{ . kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !#& k |Zg @ sf] ;xL pQ/ xf] M u_ …7'nf] la/fnf]]Ú eGg] / cf}Fnfn] la/fnf]nfO{ b]vfpg] . JofVof M cf gf] aRrfn] ;+rf/ ub}{ u/]sf] yfxf kfpFbf p;n] eg]s} zAbx? bf]xf]¥ofpg'xf];\ / Pp6f gofF zAb yKg'xf];\ . cfefn] Pp6f …la/fnf]Ú zAb k|of]u u/]ls lyOg, To;}n] ;'lgnn] Pp6f zAb yKg'k5{ . pgn] …7 'nf la/fnf]Ú, …sfnf] la/fnf]Ú cyjf …la/fnf] lxF8\5Ú eGg ;S5g\ . s'/f ubf{ xfpefpsf] k|of]u ug'{ klg dxTjk"0f{ x'G5, To;}n] ;'lgnn] xftsf] Ozf/fn] s's'/lt/ b]vfpg' k5{ . − ljsNk s_ M …Tof] Pp6f w]/} 7 'nf] v}/f] la/fnf] xf] ÛÚ eGg'df clt w]/} zAb k|of]u ePsf 5g\ . o;afx]s, ;'lgnn] s'/f ubf{ cf}Fnfn] b]vfpg] h:t} s]xL xfpefp klg u/]/ b]vfpg' kg{] xf] . − ljsNk v_ M of] pQ/df clt w]/} zAbx? k|of]u ePsf 5g\ . o; afx]s, of] pQ/n] aRrfnfO{ cfk"mnfO{ ?lr nfu]sf] s'/f -la/fnf]_ af6 Wofg cGt} c?nfO{ ?lr nfu]sf] s'/fdf n}hfg nufpF5 . − ljsNk 3_ M -la/fnf]nfO{ x]g]{ t/ s]xL geGg] ._ la/fnf]lt/ x]/]/ dfq x'Fb}g, ;Fu} zAb klg k|of]u ul/g' k5{ . ;'lgnn] cfefn] k|of]u u/]sf] zAb bf]xf]¥ofpg' k5{, Pp6f yk zAb eGg'k5{ / ;Fu;Fu} la/fnf]nfO{ cf}Fnfn] b]vfpg' klg k5{ . aRrfn] k|of]u u/]sf] zAb bf]xf]¥ofpg] / p;sf] efiff ljsl;t u/fpg ;xof]u ug'{ /fd|f] xf] . To;dfly xfpefpsf] k|of]u u/]/ b]vfpFbf aRrfn] zAb / xfpefp ;Fu} k|of]u ug{ l;S5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !#* kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . kfFrf}F ;q M ;+rf/sf] k|j4{g !#( d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelpli ne.gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepa l.org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' <tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/women- shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our- projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf, s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ser vice/suicide- prevention-hotline- service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepa l.org.np/about-cmc- nepal/ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !$) l6kf]6x? M ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== casf] sbd M ca x'g] u[x e|d0fsf] ldlt M ================================================================================================================== ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M ================================================================================================================== ca x'g] ;fd"lxs ;qdf xfdLn] afnaflnsfx?df b}lgs lj|mofsnfkx? l;Sg tkfO{+n] s] ;xof]u ug{ ;Sg'x'G5 eGg] s'/f l;Sg]5f}F . sf/0fjz ca x'g] ;qdf cfpg ;Sg'ePg eg] To;kl5 x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'G5 . To:tf] ePdf !% ldg]6 cufl8 cfpg'xf]nfÙ tkfO{+n] lardf 5'6fPsf s'/fx? a'emfpg ;xhstf{x?n] ;xof]u ug]{5g\ . ^ 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? xfdL xft wF'b}5f}F Û !$@ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( ljifo;"rL sfo{qmdsf] ?k/]vf ..................................................................................... !$# u[x cEof;sf] ;dLIff ................................................................................... !$$ xfdL cfh s] l;S5f}F M ................................................................................. !$% JolQmut nIo ............................................................................................ !$^ ;/nfsf] syf M lj|mofsnfknfO{ ;–;fgf r/0fdf 6'S|ofP/ l;sfpg] ............................. !$& d"n ;Gb]z ! .................................................................................... !%) ;'emfj ! ....................................................................................... !%! s'g} sfdsf ;fgf r/0fx? l;sfpg lrqx? k|of]u ug]{ .......................................... !%@ ;xof]usf txx? ........................................................................................ !%# ;'emfj @ ....................................................................................... !%$ ;'emfj # ....................................................................................... !%% ;'emfj $ ....................................................................................... !%^ u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ......................................................................... !%* l;s]sf] s'/f hfFRg] k|Zgx? .......................................................................... !%( k|Zgsf pQ/x? ........................................................................................ !^) kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L ................................................................. !^@ casf sbd ............................................................................................ !^$ !$# 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? klxnf] ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ afnaflnsfsf] ;+nUgtf ldlt, ;do, :yfg bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ s;/L ;+nUg u/fpg] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ t];|f] ;q v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfrfF} ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f e]6 @ -kfFrf} / 5}6f}F ;qsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}tLk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ ;qsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !$$ u[x cEof;sf] ;dLIff xfdLn] cEof; u/]sf lj|mofsnfk M !_ @_ d}n] aRrfnfO{ cg'/f]w ug{ cyjf lgDg ;+rf/ ug{] cj;/x? k|bfg u/]sf] 5' M !_ @_ d]/f] aRrfn] lgDg cg';f/ ;+rf/ u¥of] M !_ @_ d}n] csf]{ k6s k|of; ug{;Sg] s'/f M !_ @_ 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !$% xfdL cfh s] l;S5f}F M • n'uf nufpg], xft w'g] h:tf nfdf] ;do nfUg] 7'nf sfdx?nfO{ s;/L ;fgf r/0fdf 6'S|ofpg] . • aRrfnfO{ ;a}eGbf klxnf s'g ;fgf] r/0f l;sfpg] eg]/ s;/L 5fGg] < • afnaflnsfnfO{ r/0fx? l;Sgsf nflu xfdLn] lbg ;Sg] ;xof]usf ljleGg txx? . • tkfO{+sf] aRrfnfO{ v]n / 3/sf] b}lgs lj|mofsnfkdf cfjZos kg]{ ;aeGbf sd txsf] ;xof]u s;/L ug]{ < /fd|f] k|of; Û d ;xof]u u5{' Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !$^ JolQmut nIox? d}n] d]/f] aRrfnfO{ ;kmntfk"j{s u/fpg rfx]sf] Pp6f b}lgs ?l6g M • ======================================================================================================================= ======================================================================================================================= ========== cfh xfdL of] ?l6gnfO{ ;fgf r/0fx?df 6'S|ofpg] af/]df Wofg s]lGb|t u5f}{F . xfdLn] aRrfnfO{ l;sfpg ;'? ug{ Pp6f r/0f 5fGg]5f}F . d]/f] nlIft ?l6gsf ;fgf r/0fx? x'g\ M d]/f] aRrfn] of] r/0f cfk}mFFn] ug{ ;S5 !_ _______________________________ @_ ______________________________________ #_ ______________________________________ $_ ______________________________________ %_ ______________________________________ ^_ ______________________________________ &_ ______________________________________ *_ ______________________________________ tkfO{+n] l;sfpg ;'? ug]{ ;fgf] r/0fdf uf]nf] 3]/f] nufpg'xf];\ . 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !$& ;/nfsf] syf M lj|mofsnfknfO{ ;–;fgf r/0fdf 6'S|ofP/ l;sfpg] d]/f] gfd ;/nf xf] . d d]/f] gflt cfnf]ssf] x]/rfx u5'{ . pm tLg jif{sf] x'Fbf p;nfO{ ljsf;fTds l9nfO ePsf] s'/f kQf nfu]sf] lyof] . cfnf]s c?eGbf km/s 5 . pm w]/} af]Nb}g / 306f}F;Dd PSn} a:g ;S5 . pm u'gu'gfpg, aQL x]g{ / cf gf cfFvf cufl8 cf}Fnf rnfpg jf grfpg dg k/fpF5 . c?nfO{ p;sf] Jojxf/ cgf}7f]] nfU5 t/ dnfO{ l7s} nfU5 lsgeg] p;n] u/]sf] Jojxf/n] p;nfO{ zfGt kf5{ h:tf] nfU5 . ;fdfGotof p;n] c?nfO{ x]b}{g – t/ d}n] p;nfO{ s]xL uLtx? l;sfPsL 5', tL uLtx? xfdL ;Fu;Fu} ufp5f}F . ;'Tg'cl3 d p;nfO{ syf ;'gfpF5'Ù Tof] p;nfO{ dg k/]h:tf] nfU5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !$* d cfnf]sn] cf gf xft w'g] h:t} c? w]/} s'/f pm cfk}mFFn] ug{ l;sf];\ eGg] rfxG5' . ;'?;'?df lgs} ufx|f] lyof], p;nfO{ s]xL klg u/fpg ;lsFb}g lyof] . p;sf] nflu ;a}s'/f d}n] PSn} ul/lbGy]F . p;n] s] ug{ h?/L 5 eGg] s'/f p;nfO{ a'emfpg' lyof] . d}n] k|To]s ultljlwnfO{ ;–;fgf w]/} r/0fx?df s;/L ljefhg ug]{ eg]/ l;s]F . p;nfO{ Ps k6sdf Pp6f ;fgf] sbd l;sfPF / ;'?df p;nfO{ w]/} ;xof]u klg u/]F . ;a}eGbf ;'?df d}n] p;nfO{ cf gf xft ;'sfpg l;sfPF . of] ;lhnf] r/0f lyof] . p;nfO{ cf gf] xftdf tf}lnofsf] cg'e"lt dg klg k5{ . cK7\of/f r/0fx?df d}n] p;nfO{ ce}m klg ;xof]u ug{'k5{ . d p;nfO{ p;n] ul//x]sf] sfddf w]/} k|f]T;fxg lbG5' . pbfx/0fsf] nflu, …cfnf]s, xfdL xft w'Fb}5f}F ÛÚ eG5' . dnfO{ nfU5 oL ;fgf r/0fx? p;n] cfk}mFn] ug{ l;Sgfn] xfdL b'j}nfO{ pmk|lt uj{ dx;'; u/fpF5 . cfnf]s, xfdL xft w'Fb}5f}F Û 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !$( w]/} cEof; u/]kl5 / k|f]T;fxg kfPkl5 cfnf]sn] ca xft w'g] w]/} r/0fx? cfk}mFn] ug{ ;Sg] ePsf] 5 . cem} klg wf/f vf]Ng / p;sf] xftdf ;fa'g /fVg d}n] cfnf]snfO{ ;xof]u ug'{k5{ . t/ ca w]/} cEof;kl5 cfnf]sn] cf gf] xftdf ;fa'g bNg, ;fa'g /fVg] ef8f]df ;fa'g /fVg, xft ldRg / ;fa'g glgv|'Gh]n kfgLn] kvfNg / tf}lnofn] xft k'5\g ;Sg] ePsf] 5 . wf/f aGb ug{ d}n] g} ;xof]u ug{' k5{ t/ w]/}h;f] sfd cfnf]s cfk}mFn] u5{ . p;n] n'uf klg cfk}mF nufpg l;Sb}5, clnslt dfq ;xof]u u/] k'U5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !%) d"n ;Gb]z ! tkfO{+sf] aRrfn] cEof; u/]/ b}lgs hLjgsf nflu gofF ;Lkx? l;Sg ;S5 . p;n] cEof; ubf{ tkfO{+n] ;xof]u ug'{k5{ • p;nfO{ ;xof]u u/]/ / k|To]s lbg pm;Fu} cEof; u/]/ tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ b}lgs hLjgsf nflu gofF ;Lkx? l;Sg ;xof]u ug{ ;Sg'x'G5 . • xfdLn] o; ;qdf -b}lgs hLjgsf] nflu gofF ;Lkx?_ sf af/]df s'/f u5f}{F . h:t} M n'uf nufpg], n'uf k'msfNg] / xft w'g] . • tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ w]/} ;Gbe{x?df gofF ;Lkx? l;Sg ;xof]u ug{ k|of]u ug{ o; ;qsf /0fgLltx? ;Sg'x'G5 M v]n v]Ng] ;Lk, 3/sf] ?l6g / b}lgs hLjgdf pkof]uL x'g] cGo ;Lkx¿ . ltdLn] u¥of} Û 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !%! ;'emfj ! sfdnfO{ ;–;fgf r/0fx?df 6'S|ofpg'xf];\ / cf gf] aRrfnfO{ Ps k6sdf Pp6f ;fgf] r/0f l;sfpg'xf];\ . sldh nufpg'sf % r/0f 5g\ M klxnf] r/0f clGtd r/0f klxn] s'g r/0f l;sfpg] < • tkfO{+sf] aRrf cfk}mFn] s'g} klg r/0f ul//x]sf] 5}g eg] p;nfO{ klxnf] r/0f g} klxn] l;sfpg'xf];\ . cyjf • olb ;a}eGbf ;lhnf] / ;a}eGbf /dfO{nf] 5 eg] clGtd r/0f l;sfpg'xf];\ . cyjf • tkfO{+sf] aRrfn] s'g} s'g} r/0fx? l;ls;s]sf] 5 eg] p;n] ug{ ghfg]sf] dWo]af6 klxnf] r/0f l;sfpg'xf];\ . pbfx/0fsf] nflu, olb aRrfn] cfk}mF l6;6{ tof/ kfg{ / 6fpsf] leq l5/fpg ;S5 t/ xft l5/fpg ce}m l;s]sf] 5}g eg] p;nfO{ klxn] Pp6f xft leq l5/fpg l;sfpg'xf];\ . ! @ @ # $ % sldh tof/ kfg]{ Û 6fpsf] leq l5/fp Pp6f xft l5/fpg]] Û csf]{ xft l5/fpg]] Û Sldh tn tfGg] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !%@ wf/f vf]Ng'xf];\ xftdf kfgL yfKg'xf];\ ;fa'g ;dfpg'xf];\ ;fa'g bNg'xf];\ ;fa'g /fVg'xf];\ xft ldRg'xf];\ xft kvfNg'xf];\ wf/f aGb ug'{xf];\ xft k'5\g'xf];\ s'g} sfdsf ;fgf r/0fx? l;sfpg lrqx? k|of]u ug]{ pbfx/0f M xft w'gsf] nflu lrq tflnsf 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !%# ;xof]usf txx? s'g} 7'nf] sfdsf] ;fgf] r/0f l;sfpFbf tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ ug{ ;Sg] ;xof]usf ljleGg txx? o;k|sf/ 5g\ M xfdLn] b}lgs hLjgsf] nflu cfjZos ;Lkx¿df Wofg s]lGb|t u5f}{F t/ tkfO{+n] oL /0fgLltx¿nfO{ cGo ;Lkx¿ -h:t}, v]n v]Ng] ;Lk, 3/sf] ?l6g / b}lgs hLjgdf rflxg] cGo ;Lkx¿_ l;sfpgsf nflu klg k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . klxnf] tx M u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ tkfO{+ cfkm}Fn] u/]/ aRrfnfO{ b]vfpg'xf];\ / ;Fu;Fu} k|To]s r/0fnfO{ p;n] a'‰g] u/L zAbdf klg eGg'xf];\ . tkfO{+n] u/]/ b]vfpg' eof] / eGg' klg eof], t/ aRrfn] k|of; u/]g eg], tkfO{+n] k]ml/ bf]xf]¥ofP/ eGg ;Sg'x'G5 . bf];|f] tx M s'g} lj|mofsnfk ;'? jf cGTo ug{sf nflu clnslt zf/Ll/s ;xof]u lbg'xf];\ o; pbfx/0fdf x]/rfxstf{n] aRrfsf] xft ;dfT5g\ / r]g tnaf6 tfGg] sfd ;'? ug{ ;xof]u u5{g\ . To;kl5 aRrfn] r]gnfO{ Hofs]6sf] dflyNnf] efult/ tfg]/ sfd ;DkGg u5{ . t];|f] tx M s'g} sfd ug{ l;sfpgsf] nflu k|z:t zf/Ll/s ;xof]u ;xof]u ug'{xf];\ . aRrfsf] xft ;dfP/ ;'?b]lv clGtd;Dd k'/} sfd ug{ ;xof]u ug'{xf];\ . ;a}eGbf pRr txsf] ;xof]u cem} w]/} ;xof]u dfly tfg Û dfly tfg Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !%$ ;'emfj @ cf gf] aRrfnfO{ l;Sg lbg'xf];\ . aRrf ;kmn x'gsf nflu cfjZos ;s];Dd sd txsf] ;xof]u ug'{xf];\ . • ;Dej eP;Dd ;a}eGbf sd txsf] ;xof]u k|bfg ug'{xf];\ . − aRrf ;kmn eof] eg] sd txs} ;xof]u lg/Gt/ ug'{xf];\ . − aRrf ;kmn ePg eg] cln w]/} ;do;Dd pRr txsf] ;xof]u ug'{xf];\ . u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ -;aeGbf sd txsf] ;xof]u_ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ kv{g'xf];\, aRrfnfO{ cfk}mFF k|of; ug{ lbg'xf];\ . k|of; u/]g eg] k]ml/ eGg'xf];\ . k|of; u/]sf]df aRrfsf] k|z+;f ug'{xf];\ . clnslt zf/Ll/s ?kn] ;xof]u ug'{xf];\ sfd ;'? u/fpg'xf];\ aRrfnfO{ sfd l;Wofpg lbg'xf];\ k|of; u/]sf]df aRrfsf] k|z+;f ug'{xf];\ k|z:t zf/Ll/s ?kn] ;xof]u ug'{xf];\ / aRrfnfO{ k'/} sfddf ;xof]u ug'{xf];\ . aRrfnfO{ k"/} sfd ug{ ;xof]u ug'xf];\ k|of; u/]sf]df aRrfsf] k|z+;f ug'{xf];\ h'Qf vf]n Û h'Qf vf]n Û ltdLn] h'Qf vf]Nof} Û h'Qf vf]n Û d ;xof]u u5'{ Û ltdLn] h'Qf vf]Nof} Û h'Qf vf]n Û d ;xof]u u5'{ Û h'Qf vf]n Û ltdLn] h'Qf vf]Nof} Û 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !%% ;'emfj # :ki6 / Ps?ktf ePsf lgb]{zgx? lbg'xf];\ / k|of; u/]sf]df cf gf] aRrfsf] k|z+;f ug{'xf];\ . • cf gf] aRrfn] a'‰g ;Sg] efiffsf] k|of]u ug'{xf];\ . • k|To]s k6s p:t} lgb]{zg k|of]u ug'{xf];\ . • ;sf/fTds /xg'xf];\ / aRrfn] u/]sf] k|To]s r/0fsf] k|of;sf] k|z+;f ug'{xf];\ . sldh tof/ kf/ Û ltdLn] sldh tof/ kf¥of} Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !%^ ;'emfj $ cfk}mFFnfO{ ;f]Wg'xf];\ M s] d}n] km/s r/0f l;sfpg ;S5' < aRrfnfO{ 7'nf] sfd jf lj|mofsnfk l;sfpg tkfO{+n] ;do;Fu} ljleGg ;fgf r/0fx?df Wofg s]lGb|t ug{'kg]{5 . • k|To]s k6s cEof; ubf{ cfk}mFFnfO{ ;f]Wg'xf];\ − s] xfdLn] clxn] sfd ub}{ u/]sf] r/0f lgs} ufx|f] 5 < s] of] eGbf klxn] c? s'g} r/0f l;sfpg plrt x'G5 < − s] xfdLn] clxn] sfd ub}{ u/]sf] r/0f lgs} ;lhnf] 5 < s] d]/f] aRrfn] of] r/0fsf] sfd clnslt ;xof]ukl5 jf ;xof]ulagf g} ug{ ;S5 < olb ;S5 eg] d p;nfO{ 7'nf] sfdsf] csf]{ ;fgf] r/0f l;sfpg ;S5' . xfd|f] nIo aRrfnfO{ sfdsf] klxnf] r/0f ug{ l;sfpg] lyof] . clxn] aRrfn] klxnf] r/0f ug{ ;S5 – xfdLnfO{ gofF nIo rflxG5 . xfd|f] gofF nIo sldh 6fpsf] dfly k'¥ofpg] xf] . aRrfnfO{ sldh leq 6fpsf] l5/fpg ;xof]u rflxG5 . To;}n] cfdfn] ;DemfpFl5g\ / sldh nufpg] pQm r/0fsf] af/]df k]ml/ l;sfpFl5g\ . aRrfnfO{ cem w]/} ;xof]u rflxG5 . To;}n] cfdfn] zf/Ll/s ?kn] g} yk ;xof]u ul5{g\ / la:tf/} sldh tfg]/ aRrfsf] 6fpsf] dfly k'¥ofOlblG5g\ . ltdLn] sldh tof/ kf¥of} Û 6fpsf] l5/fpm Û 6fpsf] l5/fpm Û ltdLn] sldh nufof} Û cfxf Û sldh nufof} Û /fd|f] k|of; u¥of}, d ;xof]u u5'{ . 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !%& u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk • cf gf] aRrf;Fu ug]{] s'g} b'O{j6f lj|mofsnfk -3/sf] ?l6g_ sf] cEof;nfO{ lg/Gt/tf lbg'xf];\ . pQm ?l6g klxNo} ul/;lsPsf klg x'g ;S5g\ cyjf gofF klg x'g ;S5g\ . pQm lj|mofsnfk ubf{ aRrfn] ug]{ s'/fsfgLdf Wofg lbP/ / k|ltpQ/ lbP/ slDtdf % ldg]6 latfpg] of]hgf agfpg'xf];\ . • aRrfnfO{ l;sfpg rfx]sf] lj|mofsnfk dWo] s'g} Pp6f 7'nf] sfdsf] Pp6f ;fgf] r/0f 5fGg'xf];\ . Ps ;ftfdf sd;]sd tLg k6s pQm sfdsf] cEof; ug]{ k|of; ug'{xf];\ . • s'g txsf] ;xof]uaf6 ;'? ug{ rfxg'x'G5 of]hgf agfpg'xf];\ rf/ txsf ;xof]ux? M u/]/ b]vfpg] / eGg], k]ml/ eGg], clnslt zf/Ll/s ?kn] ;xof]u ug]{, k|z:t zf/Ll/s ?kn] ;xof]u ug]{ . d}n] 3/df ug]{ cEof;sf] of]hgf M !_ nlIft lj|mofsnfk -cln 7'nf] sfd_ M =========================================================================== ============================================================================================================================= @_ d}n] l;sfpg] ;fgf] r/0f M ========================================================================================== ============================================================================================================================= #_ d}n] ug]{ ;xof]usf] tx b]vfP/ eGg'xf];\ clnslt zf/Ll/s ;xof]u k|z:t zf/Ll/s ;xof]u ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !%* of] ;qsf ;'emfjx? ;De]m/ cEof; ug'{xf];\ M • sfdnfO{ ;–;fgf r/0fdf 6'S|ofpg'xf];\ / cf gf] aRrfnfO{ Ps k6sdf Pp6f ;fgf] r/0f l;sfpg'xf];\ . • cf gf] aRrfnfO{ l;Sg lbg'xf];\ . aRrf ;kmn x'gsf nflu nflu cfjZos ;s];Dd sd txsf] ;xof]u ug'{xf];\ . • :ki6 / Ps?ktf ePsf lgb]{zgx? lbg'xf];\ / k|of; u/]sf]df cf gf] aRrfsf] k|z+;f ug{'xf];\ . • cfk}mFnfO{ ;f]Wg'xf];\ M s] d}n] km/s r/0f l;sfpg ;S5' < d"n ;Gb]zx? • tkfO{+sf] aRrfn] cEof; u/]/ b}lgs hLjgsf nflu gofF ;Lkx? l;Sg ;S5 . p;n] cEof; ubf{ tkfO{+n] ;xof]u ug'{k5{ . h'Qf vf]n Û ltdLn] u¥of} Û /fd|f] k|of; Û d ;xof]u u5''{ Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !%( l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . lgb]{zgx? M tnsf ljsNkx?af6 k|To]s k|Zgsf] nflu pQd pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5 cf gf] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df uf]nf] 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! ;/nfn] cf gf] gflt cfnf]snfO{ sk8fn] d'v k'5\g l;sfpFb} l5g\ . pgn] klxnf] r/0faf6 l;sfpg ;'? ul/g\ M sk8f lnP/ wf/fdf hfg] . p;n] clxn] pQm sfd cfk}mFF ug{ ;S5 . cfnf]sn] wf/f vf]Ng ;Sb}g To;}n] ;/nfn] wf/f vf]lnlblG5g\ . sk8f lehfpg clnslt zf/Ll/s ?kn] ;xof]u ul5{g\ . cfnf]sn]] sk8fn] cf gf] d'v k'5\g dg ub}{g To;}n] Tof] sfd ;/nfn] ul/lblG5g\ . To;kl5 ;/nfn]] sk8f ;'sfpg e'm08\ofOlblG5g\ / b'a} hgfn] lut ufpF5g\ . uLt ufpg cfnf]s ;fFlRrs} dg k/fpF5 . clxn];Dd cfnf]sn] cfk}mFF sk8f lng ;S5 . ca ;/nfn] p;nfO{ s'g r/0f l;sfpg' knf{ < s_ sk8f lnP/ wf/fdf hfg] v_ wf/f vf]Ng] u_ sk8f lehfpg] 3_ sk8fn] d'v k'5\g] ª_ ;Fu} uLt ufpg' klxn] sk8f ;'sfpg e'm08\ofpg] k|Zg @ ;/nfn] cfnf]snfO{ pQm sfdsf] clGtd r/0f l;sfpg] lg0f{o ug'{eof] M sk8f ;'sfpg e'm08\ofpg] . pxfFn] ;'?df s'g txsf] ;xof]u ug'{ knf{ < s_ b]vfP/ eGg'xf];\ v_ clnslt zf/Ll/s ;xof]u u_ k|z:t zf/Ll/s ;xof]u ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !^) k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf]nf . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf]; / ;xL pQ/df uf]nf] 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! sf] pQ/ xf] M ª_ ;Fu} uLt ufpg' klxn] sk8f ;'sfpg e'm08\ofpg] JofVof M ;/nfn] pQm r/0f 5fGg' l7s xf] lsgeg] of] r/0f ;lhnf] 5 / cfnf]ssf] nflu /dfOnf] / k|]/0ffbfoL klg x'g;S5 . sk8f e'm08\ofpg l;ls;s]kl5 p;n] Tof] r/0f cfk}mFFn] k'/f ug{ ;S5 / To;sf] nuQ} xh'/cfdf;Fu uLt ufpg ;S5, p;n] uLt ufpg /dfOnf] dfG5 . s_ sk8f lnP/ wf/fdf hfg] — x'Fb}g . cfnf]sn] of] r/0fsf] sfd ug{ l;ls;s]sf] 5, To;}n] p;n] of] r/0fdf sfd ug'{ kb}{g . ;/nfn] cljrlnt eP/ of] sfd p;}nfO{ lg/Gt/ ug{ lbg'k5{ . pgn] of] sfd cfnf]sn] eGbf l56f] ug{ ;Sg] ePklg pgn] of] sfd ul/lbg'x'Fb}g . v_ wf/f vf]Ng] — of] cfnf]sn] sk8f lnO;s]kl5 ul/g'kg]{ csf]{ r/0f xf] t/ p;sf] nflu of] ufx|f] r/0f xf] . To;}n] p;n] ug{;Sg] r/0f kl5 nuQ} cfpg] r/0f ePklg of] r/0f 5fGg' l7s xf]Og . u_ sk8f lehfpg] — ;/nfn] of] r/0f 5fGg ;Sg'x'GYof] t/ of] lardf cfpg] r/0f xf] / To;kl5sf] r/0f -sk8fn] d'v k'5\g]_ cfnf]snfO{ dg gkg]{ r/0f xf] . To;}n] of] r/0f TotL /dfOnf] / k|]/0ffbfoL gx'g ;S5 . 3_ sk8fn] d'v k'5\g] — x'Fb}g . cfnf]snfO{ of] r/0f dg kb}{g . To;}n] p;nfO{ of] r/0f l;sfpg ufx|f] x'G5 . ;'?df ;lhnf r/0f l;sfpg' ;Fw} pQd x'G5 . 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !^! k|Zg @ sf] pQ/ xf] M s_ b]vfP/ eGg'xf];\ JofVof M ;/nfnfO{ nfU5 cfnf]sn] of] ;lhnf] r/0f cfk}mFn] ug{ l;s]sf] 5, To;}n] pgn] ;s]sDd sd txsf] ;xof]u b]vfP/ eGg]af6 ;'? ul5{g\ . cfnf]sn] of] sfd cfk}mFn] ug{ ;kmn eof] eg] oxL sd txsf] ;xof]u lg/Gt/ u/] k'U5 . t/ cfnf]sn] pQm sfd cfk}mFn] ug{ ;kmn ePg eg] pgn] cln w]/} txsf] ;xof]u ug{ ;lS5g\ . v_ clnslt zf/Ll/s ;xof]u u_ k|z:t zf/Ll/s ;xof]u x'Fb}g . ;/nfnfO{ nfU5 cfnf]sn] sk8f ;'sfpgsf] nflu cfk}mF e'm08\ofpg ;S5 . To;}n] pgn] ;s];Dd sd txsf] ;xof]u u/]/ ;'? ug'{ / cfjZos k/] la:tf/} a9fpFb} hfg' w]/} /fd|f] x'G5 . ;s]sDd sd ;xof]u u/]/ cfnf]snfO{ of] r/0fsf] sfd ug{ ;Sg] agfpg' pgsf] nIo xf] . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !^@ kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . 5}7f}F ;q M gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? !^# d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelpline. gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal. org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/women- shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our- projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ser vice/suicide- prevention-hotline- service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepa l.org.np/about-cmc- nepal/ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !^$ l6kf]6x? ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== ============================================================================================== casf] sbd ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M ===================================================================================================================================================== ========================================= ca x'g] ;fd"lxs ;qdf xfdLn] afnaflnsfsf] Jojxf/, ;s/fTds Jojxf/ / cGo ;Lkx?sf af/]df 5nkmn ug]{5f}F . sf/0fjz ca x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'Gg eg] To;kl5 x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'G5 . To:tf] ePdf !% ldg]6 cufl8 cfpg'xf]nfÙ tkfO{+n] lardf 5'6fPsf s'/fx? a'emfpg ;xhstf{x?n] ;xof]u ug]{5g\ . & ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ xfdL c? b'O{ ldg]6 v]Ng], clg hfg] x} Û !^^ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( ljifo ;"rL sfo{qmdsf] ?k/]vf ============================================================================================================================= ====================================================================================== !^& u[x cEof;sf] ;dLIff =========================================================================================================================================================================================== ==================== !^* xfdL cfh s] l;S5f}F ============================================================================================= ==================================================================================================================== !&) JolQmut nIo ============================================================================================================================= ========================================================================================================= !&! lgdfsf] syf M afnaflnsfsf] Jojxf/ / lgodgnfO{ a'‰g] ==================================================================================================== !&@ Jojxf/ eg]sf] s] xf] < ============================================================================================================================= ============================================================================== !&% Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ ===================================================================================================================================================================================== ============================!&^ ;'emfj ! ============================================================================================================================= ========================================================================================================!&& d"n ;Gb]z ! ============================================================================================================================= =========================================================================================!&* ;'emfj @ ============================================================================================================================= =================================================================================== =====================!*) ;'emfj # ============================================================================================================================= =======================================================================================================!*! ;'emfj $ ============================================================================================================================= ========================================================================================== ========= !*@ ;q & sf nflu klxn], lardf / kl5 Jojxf/ rf6{ ============================================================================================================== ========= !*$ u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ============================================================================================================================= =========================================================== !*% l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ============================================================================================================================= =================================================================== !*^ k|Zgsf pQ/x? ============================================================================================================================= ============================================================================================= ========= !** kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdu|L ============================================================================================================================= ============================================== !() casf] sbd ============================================================================================================================= ========================================================================================================== ======= !(! !^& ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] ;ftf}F ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ klxnf] ;q afnaflnsfsf] ;+nUgtf hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg]] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ ldlt, ;do, :yfg t];|f] ;q v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfFrf}F ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f @ -kfFrf} / 5}7f}F r/0fsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf]; \ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !^* u[x cEof;sf] ;dLIff cl3Nnf] ;ftf xfdL sfdnfO{ ;fgf r/0fx?df 6'S|ofpg / cf gf] aRrfnfO{ Pp6f ;fgf] r/0f l;Sg ;xof]u ug]{ s'/fdf s]lGb|t eof}F . ?l6g ! M ================================================================================================================================================================================================================================ ================================================================================== nlIft ;fgf] r/0f M ================================================================================================================================================================================== =============================================================================================== d}n] u/]sf] ;xof]usf] tx -uf]nf] nufpg'xf];\_ M u/]/ b]vfP/ eGg'xf];\ clnslt zf/Ll/s ;xof]u k|z:t zf/Ll/s ;xof]u xfdLn] k|fKt u/]sf] ;kmntf M ================================================================================================================================================================================================================================================ =================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== csf]{ k6s d}n] ug{ ;Sg] k|of; M • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !^( ?l6g @ M =========================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== nlIft ;fgf] r/0f M ================================================================================================================================================================================== ======================================================================================================= d}n] u/]sf] ;xof]usf] tx -uf]nf] 3]/f nufpg'xf];\_ M u/]/ b]vfP/ eGg'xf];\ clnslt zf/Ll/s ;xof]u k|z:t zf/Ll/s ;xof]u xfdLn] k|fKt u/]sf] ;kmntf M ===================================================================================================================================================================================================================================================== ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================= csf]{ k6s d}n] ug{ ;Sg] k|of; M • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== • ======================================================================================================================================================================================================================================================================================================================================== ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !&) xfdL cfh s] l;S5f}F M • afnaflnsfnfO{ lgolGqt -zfGt, ;r]t, Psfu| / l;Sg tof/_ x'g s;/L ;xof]u ug{] • afnaflnsfn] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ dfk{mt xfdLnfO{ lbg vf]h]sf] ;Gb]z s;/L a'‰g] • r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] k|of; ug]{ pkfo ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !&! JolQmut nIox? d]/f nlIft ?l6gx? lgDg 5g\ M !_ ================================================================================================================================================================================== ====================================================================================================================================================== @_ ================================================================================================================================================================================== ====================================================================================================================================================== w]/} x]g{ rfxg] -c;n_ Jojxf/ sd x]g{ jf /f]Sg rfxg] -rgf}ltk"0f{_ Jojxf/ ?l6g ! ?l6g @ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !&@ lgdfsf] syf M afnaflnsfsf] Jojxf/ / lgodgnfO{ a'‰g] d]/f] gfd lgdf xf] . d]/f] Pp6f 5f]/f] 5, bfjf . pm w]/} ;fgf] 5Fbf ljsf;fTds l9nfO ePsf] lgbfg ul/Psf] lyof] . xfdL d]/f] >Ldfg\ ;f]gfd / d]/L cfdf k]Daf;Fu a:5f}F . bfjf ca 5 jif{sf] eof] . xfdL ;'?sf] cj:yfaf6 w]/} 6f9f cfO;s]sf] s'/f ;'gfpg kfpFbf d v';L 5' . cf gf] aRrfnfO{ Jojxf/ ug{ s;/L l;sfpg] eGg] hfGg ufx|f] 5 . slxn]sfxLF t xfdL s7f]/ eof}F eg] dfq aRrfn] l;S5 eGg] nfU5 . t/ cleefjssf nflu sIff dfkm{t d}n] aRrfnfO{ Jojxf/ ug{ l;sfpg] c? /fd|f tl/sfx? l;s]sL 5' . d}n] :jLsfg}{ k5{, d]/f] 5f]/f] ;fg} 5Fbf d}n] w]/} k6s w}o{ u'dfPsL lyPF . vfgf vfg] ;do Pp6f r'gf}ltk"0f{ x'GYof] . xfd|f] vfgfsf] ;donfO{ bfjfn] v]ndf abNYof] / 6]andf r9]/ jl/kl/ bf}8GYof] . c? ;fgf afnaflnsfnfO{ h:t} p;nfO{ klg e]6\6fO{ v]n /dfOnf] nfUbf] xf], To;}n] pm dnfO{ x]/]/ d':s'/fpFYof] / xfF:Yof] . t/ b'Mvsf] s'/f Tof] dnfO{ / kl/jf/sf c? ;b:ox?nfO{ /dfOnf] nfUb}gYof] . ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !&# c:ktfndf e]l6PsL g;{nfO{ d}n] vfgf vfg] ;dodf x'g] xfd|f] r'gf}tLx?sf af/]df j0f{g u/F] . pgn] bfjfsf] k]6 / kfrg k|0ffnLdf lrlsT;sLo lx;fan] s]xL ;d:of gePsf] ;'lglZrt ug{ hfFr ug]{ atfOg\ . c:ktfndf hfFr u/fof}F / 8fS6/n] s]xL ;d:of gePsf] / ;a} ;fdfGo ePsf] atfpg'eof] . g;{n] xfd|f] vfgfsf] ;donfO{ cem /fd|f] agfpg d}n] k|of]u ug{ ;Sg] tl/sfx? l;sfOg\ . pgn] dnfO{ a'emfOg\, c? w]/} afnaflnsfn] rfxg] h:t} bfjf klg d}n] p;nfO{ Wofg b]cf];\ eGg] rfxG5 . h'g;'s} k|sf/sf] Wofg Û d}n] p;sf] k|z+;f ubf{ dfq xf]Og, 6]a'ndf lkmtf{ af]nfpg lrRofpFbf klg Wofg lbg cfjZos 5 . tL b'O{ j6} p;nfO{ Wofg lbg] tl/sf x'g\ . bfjf bf}l8/x]sf] a]nf / w]/} hf]8n] xfFl;/x]sf] a]nf p;nfO{ cf gf] z/L/ ælgolGqtæ /fVg ufx|f] x'g] s'/f l;s]F . d}n] d]/f xftx?n] lyr]/ tyf ;dfP/ bfjfsf] sfFwdf r'krfk s]xL bafa lbP/ ;xof]u ug{ ;S5' . o;n] bfjfnfO{ lgolGqt /xg / cf gf] s';L{df a:g ;xof]u k'U5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !&$ d}n] of] klg l;s]F, d}n] bfjfnfO{ p;sf] s';L{d} /xg ;xof]u ug{ xfd|f] vfgf vfg] jftfj/0f ldnfpg h?/L 5 . d}n] bfjfsf] s';L{ 6]a'nsf] 5]pdf /fVy]F, h;n] ubf{ p;nfO{ p7]/ lx8\g w]/} ;lhnf] kYof]{ . clxn] 6]ansf] 5]pdf d a:5' / bfjf 6]a'nsf] csf]{kl§ leQflt/sf] s';L{df a:5 . d}n] p;sf] s';L{ glhssf] 7fpF klg cln ;fgf] agfPsL 5' h;n] ubf{ bfjfnfO{ p;sf] s';L{af6 xfd kmfNg cln ufx|f] k5{ . d}n] bfjfnfO{ w]/} Wofg lbg / 6]a'ndf a;]/ vfgf vfPsf]df k|z+;f ug{ klg l;s]F . d p;nfO{ w]/} Wofg lbG5' / pm cf gf] s';L{df a:bf p;sf] k|z+;f u5{', …bfjf, ltdL s:tf] /fd|f];Fu a;]sf] ÛÚ s:tf] /fd|f];Fu a;]sf] Û ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !&% Jojxf/ eg]sf] s] xf] < Jojxf/df eGgfn] xfdLn] ug]{ ;a} lj|mofsnfkx?nfO{ a'emfpF5 . !_ ;Lk Úc;n Jojxf/Ú h'g tkfO{+ yk x]g{ rfxg'x'G5 @_ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ To:tf] Jojxf/ h'g tkfO{+ /f]Sg jf sd x]g{ rfxg'x'G5 xh'/, cfdf Û XjfF=== ÛÛÛ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !&^ Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ o; xKtf cf gf] aRrfsf] Jojxf/df s] ofb ug{'eof] < /ftf] -clgolGqt_ w]/} lg/fz j|mf]lwt jf clt pT;flxt 5 . zfGt x'g ;xof]u rflxG5. kx]+nf] lg/fzf, lbUbf/L / pbfl;gtfsf ;'?jftL ;+s]tx¿ b]vfpF5 . xl/of] zfGt, ;r]t / l;Sgsf] nflu tof/ 5. d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …/ftf]Ú df x'Fbf M d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …kx] +nf]Ú df x'Fbf M d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …/ftf]Ú df x'Fbf M ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !&& ;'emfj ! afnaflnsfsf] ;Lk / plrt Jojxf/sf] k|z+;f ub}{ k|f]T;fxg lbg'xf];\ . • cf gf] aRrf …c;n ag]sf]Ú -c;n Jojxf/ u/]sf]_ cyjf s'g} s'/f /fd|f] u/]sf] yfxf kfpg'xf];\ / Wofg lbP/, d':sfg lbP/ cyjf ld7f] zAb af]n]/ k|ltlqmof lbg'xf];\ . • aRrfn] cK7\of/f] sfd ug]{ k|of; u/]sf] a]nf k|z+;f / k|f]T;fxg lbg'xf];\ . -pbfx/0fsf] nflu …ltdLn] /fd|f] ub}{5f} ÛÚ cyjf …ltdLn] ;3fpFb} 5f} ÛÚ eGg ;Sg'x'G5 ._ • k|z+;fn] tkfO{+sf] aRrfnfO{ lgolGqt x'g / lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g ;xof]u ug{ ;S5 . • k|z+;fn] aRrfnfO{ k'/:s[t u5{ / To:t} c;n Jojxf/ bf]xf]¥ofpg xf};nf lbG5 . ;fa'g Û ;fa'g rflxof] Û s:tf] /fd|f];Fu dfu]sf] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !&* d"n ;Gb]z ! afnaflnsfn] s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg, c?sf] Wofg tfGg, s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug / OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ k|of]u u/]/ ;+rf/ ug{ ;S5g\ . s'g} klg Jojxf/sf] k5fl8 s'g} sf/0f x'G5, oBlk slxn]sfxLF Jojxf/sf] sf/0f a'‰g ufx|f] x'G5 . xfdLn] aRrfsf] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] sf/0f a'‰g'k5{ / o;nfO{ /f]Sg jf sd ug{ aRrfnfO{ ;xof]u ug{ cfjZos 5 . Jojxf/n] afnaflnsfnfO{ cfk"mn] rfx]sf] s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg ;xof]u ug{ ;S5 . Jojxf/n] afnaflnsfnfO{ c?sf] Wofg tfGg ;xof]u ug{ ;S5 . /f]s Û ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !&( Jojxf/n] afnaflnsfnfO{ cfk"mnfO{ dg gk/]sf] s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug ;xof]u ug{ ;S5 . Jojxf/n] afnaflnsfnfO{ OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg ;xof]u ug{ ;S5 . s]xL Jojxf/x¿ zf/Ll/s jf lrlsT;fhGo sf/0fx¿n] x'G5g\ h'g aRrfx¿n] lgoGq0f ug{ ;Sb}gg\ eGg] s'/f a'‰g' dxTjk"0f{ 5 . lgbfPsf] a]nfdf cf]R5\ofgdf lk;fa ug]{ h:tf pgLx¿n] lgoGq0f ug{ g;Sg] Jojxf/sf] nflu afnaflnsfnfO{ slxNo} ;hfo lbg' x'Fb}g . cfh klg bfFt gdf‰g]=== ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !*) ;'emfj @ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ cl3sf ;+s]tx? x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ • Jojxf/sf] l7s klxn] s] eof] eGg] af/]df ;f]Rg'xf];\ / cfk}mFnfO{ ;f]Wg'xf];\ − d glhs k'Ubf d]/f] aRrfn] s] ub}{ lyof] < − s] o:tf] lsl;dsf] kl/l:ylt ljz]ifu/L d]/f] tyf d]/f] aRrfsf] nflu cK7\of/f] xf] < -pbfx/0fsf nflu d]/f] aRrfnfO{ p;sf] dgkg]{ v]nf}gf ufl8x¿ cfkm"af6 6f9f /fVg w]/} ufx|f] x'G5 jf xfdL p;nfO{ g/dfOnf] nfu] klg aflx/ 3'Dg hfFb} lyof}F_ − d]/f] aRrfsf] dgl:ylt -d'8_ l7s lyof] < xl/of], kx]Fnf] jf /ftf] lyof] < − s] d]/f] aRrfn] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ dfk{mt dnfO{ s]xL s'/f eGg] k|of; ub}{ lyof] < -p;n] s] dx;'; ub}{ lyof] cyjf p;nfO{ s] cfjZos lyof] jf s] rfxGYof] <_ − s] d]/f] aRrfn] d]/f] lgb]{zg a'‰of] < aRrfn] pbflzgtfsf] klxnf] ;+s]t dfq b]vfPsf] 5 eg] p;nfO{ æxl/of]Æ df kms{g ;lhnf] x'G5 . XjfF=== tof/ xf]pm Û ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !*! ;'emfj # jftfj/0f Jojl:yt ug{'xf];\ / aRrfnfO{ zfGt x'g d2t ug]{ lj|mofsnfkx¿ kl/jt{g ug{' cl3 hfgsf/L lbg'xf];\ . !_ jftfj/0f ldnfpg'xf];\ M - grflxg] j:t'x? x6fP/ sf]7f Jojl:yt agfpg'xf];\ . - cfjZos ;fdfg yKg'xf];\ -h:t}, 6]an / s';L{ yKg] tyf pgLx?nfO{ kvf{ndf c9]; nufP/ a:g] Joj:yf ldnfpg]_ . @_ lj|mofsnfkx? kl/jt{g ug{'cl3 hfgsf/L lbg'xf];\ – lj|mofsnfkx? kl/jt{g ug{'eGbf w]/} ldg]6 klxn] cf gf] aRrfnfO{ eGg'xf];\ . – ca slt ldg]6 afFsL 5 eGg'xf];\ / clGtdsf afFsL s]xL ;]s]G8 ug]/ ;'gfpg'xf];\ . – tkfO{+sf] aRrfnfO{ :ki6 lgb]{zg lbg'xf];\ / ;do ;lsPkl5 p;nfO{ To;sf] kfngf ug{ ;xof]u ug{'xf];\ . – tkfO{+ 6fOd/ klg k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . To;f] ubf{ tkfO{+sf] aRrfn] slt ;do afFls 5 eg]/ b]Vg ;S5 . – csf]{ ;qdf xfdL tkfO{+n] s;/L lrq tflnsf k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 eGg]af/] klg s'/f ug]{5f}F . lrq tflnsfn] tkfO{+sf] aRrfnfO{ o;kl5 s] cfpFb}5 eg]/ hfGg ;xof]u k'U5 . jftfj/0f ldnfpg' / lj|mofsnfkx? kl/jt{g ug{'cl3 hfgsf/L lbgfn] aRrfnfO{ zfGt / ;+oldt /xg ;xof]u u5{ . grflxg] j:t'x? x6fpg'xf];\ / ;+/rgf yKg'xf];\ lj|mofsnfkx? kl/jt{g ug'{cl3 -h:t}, 6]a'n / s';L{_ hfgsf/L lbg'xf];\ ca xfdL c? b'O{ ldg]6 v]Ng] clg hfg], x} Û ltdL s:tf] /fd|f];Fu a;]sf] 5f} . ^M$# ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !*@ ;'emfj $ olb tkfO{+sf] aRrf k'/} ljrlnt ePsf] 5 jf l/;fP/ emu8f ul//x]sf] 5 eg] zfGt /xg'xf];\ / pm zfGt gag'Gh]n kv{g'xf];\ . To;kl5 Jojxf/sf] sf/0f af/] ;f]Rg'xf];\ ha aRrfn] cToflws /ftf] Jojxf/ b]vfpF5, oL r/0fx¿sf] kfngf ug{'xf];\ M !_ tkfO{+sf] aRrfnfO{ zfGt /xg ;xof]u ug{sf] nflu cfkm" zfGt /xg'xf];\ . ꟷ zfGt /f]n df]8]n aGg'xf];\ . zfGt /xg k|of; ug{'xf];\ / cf gf] aRrfnfO{ æo;nfO{ /f]sÆ, ær'k nfuÆ jf æzfGt xf]pmÆ geGg'xf];\ . @_ cf gf] aRrfnfO{ 7fpF lbg'xf];\ t/ glhs} /xg'xf];\ . ꟷ olb tkfO{+ aflx/ x'g'x'G5 eg], tkfO{+sf] aRrfnfO{ 7fpF lbg c¿nfO{ 6f9f hfg eGg'xf];\ . ꟷ olb tkfO{+ 3/df x'g'x'G5 eg], ;Dej ePdf aRrfnfO{ 3/sf] æ;'/lIft :yfgÆ df Nofpg'xf];\ . #_ cf gf] aRrf / c¿nfO{ ;'/lIft /fVg'xf];\ . ꟷ afnaflnsfn] cfkm"n] ef]lu/x]sf] kL8f÷b'Mvsf] sf/0fn] ljrlnt ePsf] ;dodf cfkm"nfO{ jf c¿nfO{ rf]6 k'¥ofpg ;S5g\ . ꟷ cfjZos ePdf cf gf] aRrf / j/k/sf c¿nfO{ hf]ufpg'xf];\ . pbfx/0fsf nflu, olb aRrf tftf] r'nf] jf ;8s h:tf] s'g} vt/gfs :yfgsf] glhs 5 eg] p;nfO{ ;fg{'xf];\ . olb cGo aRrfx¿ 8/fPsf 5g\ eg], ltgLx¿nfO{ cfZj:t kfg{'xf];\ jf csf]{ jo:s;Fu ;xof]u dfUg'xf];\ . $_ Jojxf/nfO{ k'/:s[t gug{'xf];\ . ꟷ aRrfsf] /ftf] Jojxf/nfO{ cltl/Qm Wofg lbP/ jf zfGt ug]{ k|of; u/]/ k'/:s[t gug{'xf];\ . aRrf zfGt ePsf] jf Jojxf/ aGb u/]sf] a]nf Wofg lbg'xf];\ . %_ zfGt lj|mofsnfkx¿sf] 5gf]6 ug{ lbg'xf];\ . ꟷ ljrlnt cj:yf ;dfKt x'g] a]nfdf tkfO{+n] aRrfnfO{ zfGt /xg] ljsNkx¿ lar 5gf]6 ug{ ;Sg'x'G5 -cfjZos ePdf b[Zox¿ k|of]u ug{'xf];\ M h:t} æd'v w'g] ls kfgL lkpg] <Æ_ ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !*# ^_ To;kl5, ha aRrf ljrlnt x'g 5f]8\5, p;sf] Jojxf/nfO{ a'‰g k|of; ug{'xf]; \ . ꟷ aRrf zfGt ePkl5 pQm Jojxf/ x'g' cl3 s] ePsf] lyof] eg]/ ;f]Rg'xf];\ . s] ToxfF rsf]{ cfjfh jf aRrfnfO{ dgkg]{ lj|mofsnfkaf6 dg gkg]{ lj|mofsnfkdf ;f/]sf] h:tf a]jf:tf ug{ ;lsg] s'g} sf/sx? 5g\ < ꟷ aRrfn] of] Jojxf/af6 s] ;Gb]z lbg vf]h]sf] lyof] eg]/ a'‰g ] k|of; ug{'xf];\ . s] aRrf yfs]sf], ef]sfPsf], ltvf{Psf] jf s'g} s'/fsf] af/]df lrlGtt lyof] < cf gf] aRrfnfO{ zfGt agfpg cfkm" zfGt /xg'xf];\ . cf gf] aRrfnfO{ 7fpF lbg'xf];\ t/ glhs} a:g'xf];\ . aRrfnfO{ al9 Wofg lbP/ cyjf ld7fO lbP/ aRrf zfGt ePkl5 p;nfO{ Wofg lbg'xf];\ pQm Jojxf/nfO{ k'/:s[t gug'{xf];\ aRrf zfGt ePkl5, pQm Jojxf/ eGbf klxn] s] ePsf] lyof] ;f]Rg'xf];\ . aRrfn] s] ;Gb]z lbg vf]lh/x]sf] lyof] a'‰g] k|of; ug{'xf];\ . p;nfO{ s]xL ;do rflxG5 . d ltdL zfGt gx'Gh]n klv{G5' . ltdL zfGt ePsf] Psbd /fd|f] Û d of] Jojxf/sf] sf/0f kQf nufpF5' . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !*$ ;q & sf nflu klxn], lardf / kl5 Jojxf/ rf6{ klxn] lardf -Jojxf/_ kl5 Jojxf/sf sf/0f Jojxf/ s;/L sd ug]{ < Jojxf/ ug'{ l7s klxn] s] eof] < aRrfn] s:tf] Jojxf/ u¥of]< Jojxf/ ug'{ l7s kl5 s] eof] < Jojxf/sf] sf/0f s] lyof] < Jojxf/ /f]Sg s] ug{ ;Sg'x'G5 < k|z+;f / k|f]T;fxg lbg'xf];\ . grflxg] j:t'x? x6fP/ sf]7fnfO{ Jojl:yt agfpg'xf];\ :ki6 lgb]{zg lbg'xf];\ . lj|mofsnfkx? kl/jt{g ug{'eGbf klxn] cf gf] aRrfnfO{ eGg'xf];\ . 6fOd/ jf pN6f] uGtLsf] k|of]u ug{'xf];\ . s] tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ s]xL ug{ eGg'ePsf] lyof] < ?g] / e'O{Fdf ;'Tg] < s] tkfO{+n] Wofg lbg'eof] < -;sf/fTds jf gs/fTds_ kx'Fr k|fKt ug{ s] lj|mofsnfkdf s'g} kl/jt{g ePsf] lyof] < dxTjk"0f{ sfddf ;xsfo{ ug{ cl:jsf/ ug]{ < s] tkfO{+n] aRrfnfO{ p;n] dfu]sf] s'/f lbg'eof] < Wofg tfGg s] tkfO{+sf] aRrfsf] dgkg]{ v]nf}gf cyjf ;fdfg pknAw lyPg < gfOF eg]/ lrRofpg]< s] tkfO{+n] lj|mofsnfk /f]Sg'eof]< s]xL s'/f /f]Sg jf s]xL s'/faf6 hf]lug OlGb|ox?sf] cg'e"lt k|fKt ug{ ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !*% u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk • cf gf] aRrf;Fu ug]{ jf aRrfnfO{ ;+nUg u/fpg] 3/sf s'g} b'O{j6f ?l6gx? 5fGg'xf]; . oL tkfO{+n] klxn] ug]{ h:t} ?l6gx¿ x'g ;S5g\, jf s]xL km/s x'g ;S5g\ . tkfO{+n] k|foM lbglbg} ug]{ lj|mofsnfkx?dWo] s]xL 5fGg'xf];\ . pQm lj|mofsnfk ubf{ aRrfn] ug]{ ;+rf/df Wofg lbg / k|ltlqmof lbg] s'/fdf s]lGb|t x'g slDtdf % ldg]6 lbg'xf];\ . clg M !_ ?l6gdf r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ / To;sf ;+s]tx? x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ cl3 s] x'G5 eg]/ ;f]Rg'xf];\ . ;Demgsf nflu Jojxf/ klxn], lardf / kl5 rf6{ -lrq tflnsf_ k|of]u ug'{xf];\ . @_ …c? k|of; ug{ rfxG5f}Ú ;"rLaf6 Pp6f ;Lk 5fGg'xf];\ . tkfO{+sf] aRrfn] k|To]s lbg o:tf] Jojxf/ ubf{ s;/L Wofg lbg] eg]/ of]hgf agfpg'xf];\ . aRrfnfO{ Wofg lbP/, d:s'/fP/ / dfofn' af]lnn] s;/L p;sf] k|z+;f ug]{ / p;nfO{ k'/:s[t ug]{ eg]/ of]hgf agfpg'xf];\ . #_ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf km/s r/0f x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ . cfh l;Sg'ePsf] s'g} Pp6f /0fgLlt k|of]u ug]{ sf]l;; ug'{xf];\ . of] ;qsf ;'emfjx? ;De]m/ cEof; ug'{xf];\ M afnaflnsfsf] ;Lk / plrt Jojxf/sf] k|z+;f ub}{ k|f]T;fxg lbg'xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ cl3sf ;+s]tx? x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ . jftfj/0f Jojl:yt ug{'xf];\ / aRrfnfO{ zfGt x'g d2t ug{] lj|mofsnfkx¿ kl/jt{g ug{' cl3 hfgsf/L lbg'xf];\ . olb tkfO{+sf] aRrf ljrlnt ePsf] 5 jf emu8f ul//x]sf] 5 eg] zfGt /xg'xf];\ / aRrf zfGt gag'Gh]n kv{g'xf];\ . To;kl5 Jojxf/sf] sf/0f af/] ;f]Rg'xf];\ . d"n ;Gb]z afnaflnsfn] s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg, c?sf] Wofg tfGg, s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug / OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ k|of]u u/]/ ;+rf/ ug{ ;S5g\ . ;fa'g ;fa'g rflxof] Û /fd|f] u/L dfUof}} ltdL zfGt gx'Gh]n d ltldnfO{ s'5{' xfdL ca c? b'O{ ldg]6 v]Ng] clg hfg], x} Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !*^ l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . k|Zg ! lgb]{zgx? M afofFlt/ afnaflnsfsf] Jojxf/ / bfofFlt/ sf/0fx? lbOPsf] 5 . /]vf sf]/]/ afofFlt/sf] Jojxf/;Fu ldNg] bfFoflt/sf] sf/0fnfO{ hf]8\g'xf];\ . To;kl5, cf gf] pQ/ ldn] gldn]sf] hfFRg o;kl5sf] kfgfdf lbOPsf] pQ/ x]g'{xf];\ . !_ ;'dg aflx/ v]ln/x]sf] a]nf pgsL cfdfn] p;nfO{ ;'Tgsf] nflu leq Nofpg vf]lH5g\ . pm dfGb}g / …gfOF, gfOF, gfOF ÛÚ eGb} e'OFdf klN6G5 . s]xL s'/fdf kx'Fr kfpg @_ cg'k aQLx? x]g{ dg k/fpF5 / slxn]sfxLF p;n] cf gf] cfFvfsf] cufl8 cf gf] cf}+nfx¿ 3'dfpF5 . pT;flxt ePsf] a]nf slxn]sfxLF p;n] cf gf kfv'/fx?nfO{ kv]6f em}F km8km8fpF5 . c?sf] Wofg tfGg #_ cf gf] afafn] kmf]gdf s'/f ul//x]sf] a]nf cfef lrRofpg yflN5g\ / v]nf}gf e'O{+df kmfNg yflN5g\ . s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug $_ s';'d / pgsL cfdf ld7fO k;n cufl8af6 lxF8\b} ubf{ s';'d lrRofP/ ?lG5g\ / cf gL cfdfnfO{ k;nlt/ tfGg vf]lH5g\ . OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !*& lgb]{zgx? M tnsf ljsNkx?af6 k|To]s k|Zgsf nflu pQd pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5 cf gf] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg @ pgLx? laxfg 3/ 5f]8\g tof/ x'g] a]nf b'uf{n] ;'dgnfO{ zfGt / ;+od /xgsf nflu ;lhnf] agfpg rfxlG5g\ . pgn] s] ug{'knf{ < s_ ;'dgn] sk8f nufpg] k|of; ub]{ cf gf] sldh 9f8lt/ /fVbf pgn] …/fd|f] k|of;Ú eGg'k5{ . v_ ca c? b'O{ ldg]6 v]Ng ;S5f} clg To;kl5 h'Qf nufpg] xf] eGg'k5{ . u_ b'uf{n] pgL;Fu s'/f ubf{ zfGt eP/ af]Ng] / Jojxf/ ug]{ k|of; ug'{k5{ . 3_ dflysf ;a} -s, v, / u_ ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !** k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgsf pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/ x]g'{xf]nf . pQ/ hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf]; / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! pQ/x? s_ s'g} s'/f /f]Sg tyf To;af6 hf]lug ha ;'dg vf6df hfg c:jLsf/ ub{5 / e'OFdf n8\5, pm ;'Tg] ;do l9nfO ug{ vf]Hb}5 . leq hfg c:jLsf/ ubf{ p;nfO{ nfdf] ;do aflx/ /xg d2t ldNg ;S5 . of] Jojxf/n] p;nfO{ cfdfsf] Wofg cfkm"lt/ tfGg klg ;xof]u u5{ . v_ OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ha cg'kn] aQLx¿nfO{ 6f]nfpFb} x]5{ / cf gf] cfFvfsf] cufl8 cf gf cf}+nfx¿ 3'dfpF5, p;n] cf gf] b[li6af6 cg'e"lt kfpF5 . p;n] cf gf] b'j} xft kv]6f em}F km8\km8fpFb} xNnfpFbf rfnaf6 cg'e"lt kfpF5 . oL OlGb|ox?sf] cg'e"ltn] p;nfO{ zfGt dx;'; ug{ d2t ub{5g\ . u_ c?sf] Wofg tfGg ha cfefn] cf gf] a'af 6]lnkmf]gdf s'/f ul//x]sf] a]nf cfjfh lgsflN5g\, a'afn] pgnfO{ r'k nfUg eGg'x'G5 . o;n] ubf{ cfefn] pgsf] a'afsf] Wofg kfpFl5g\ . gsf/fTds Wofg klg aRrfsf] nflu k'/:sf/ x'g ;S5 . 3_ s'g} s'/fdf kx'Fr k|fKt ug{ s';'dn] cf gL cfdfn] ld7fO lslglbpg\ eGg] rfxlG5g\ . slxn]sfxLF ha pgL w]/} rsf]{ :j/n] ?lG5g\, pgsL cfdfn] pgnfO{ zfGt kfg{ ld7fO lslglbg'x'G5 . clxn] x/]s k6s k;nsf] 5]paf6 lxF8\bf s';'d rsf]{ :j/n] s/fplF5g\ . k|Zg @ sf] pQ/ 3 M dflysf ;a} -s,v,u_ JofVofM AffnaflnsfnfO{ /fd|f] Jojxf/sf nflu k|+z;f ug]{, lj|mofsnfk abNg' cl3 @ ldg]6 klxn] hfgsf/L lbg] / cfkm}F zfGt x'g' aRrfx?nfO{ zfGt kfg]{ /fd|f pkfox? x'g\ . ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !*( kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital.gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineinternational.org/ nepal-child-helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !() d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelpline. gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal. org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/women- shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our- projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf, s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ service/ suicide- prevention-hotline -service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmc nepal.org.np/about -cmc-nepal/ ;ftf}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] !(! l6kf]6x? M ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== =============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== ========================================================================================================================================================================================================================================================== ============================================================================================================== casf] sbd ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M ===================================================================================== ===================================================================================================== ca x'g] ;fd"lxs ;qdf xfdL r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf ljsNkx? Aff/]df l;Sg] 5f}F . sf/0fjz ca x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'Gg eg] To;kl5 x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'G5 . To:tf] ePdf !% ldg]6 cufl8 cfpg'xf]nfÙ tkfO{+n] lardf 5'6fPsf s'/fx? a'emfpg ;xhstf{x?n] ;xof]u ug]{5g\ . * . cf7f}F ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ ;lSsg} nfUof] Û ca !) ;]s]08 dfq . !)=== (=== *=== !(# cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf ljifo ;"rL sfo{qmdsf] ?k/]vf ============================================================================================================================= ===================================================================================================!($ u[x cEof;sf] ;dLIff ============================================================================================================================= ==============================================================================================!(% xfdL cfh s] l;S5f}F ============================================================================================================================= ================================================================================================!(^ JolQmut nIox? ============================================================================================================================= ==================================================================================================== !(& Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ ============================================================================================================================= ==========================================================================================!(* ;'emfj ! ============================================================================================================================= =========================================================================================================!(( lj|mofsnfk tyf b}lgs sfo{tflnsfn] tkfO{+sf] aRrfnfO{ Ps} ;dodf w]/} r/0fx? bvfpF5============@)) r'gf}ltk"0f{ Jojxf/df lbOg] k|ltlqmofsf rf/ nIox? =============================================================================================================================@)! dfofsf] syf ============================================================================================================================= =======================================================================================================================@)# /fhgsf] syf ============================================================================================================================= ====================================================================================================================@)% d"n ;Gb]z ! ================================================================================================================================================= ==========================================================================@)^ s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ ================================================================================================================@)& s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqmof lbg] ====================================@)* ;'emfj @ ============================================================================================================================= =============================================================================================================@)( c?sf] Wofg tfGgsf nflu ul/g] Jojxf/ ============================================================================================================================= ==================================@!! c?sf] Wofg tfGgsf nflu ul/g] Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqm lbg] ========================================================================================@!@ ;'emfj # ============================================================================================================================== ===========================================================================================================@!# s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lugsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ =============================================================================@!$ s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lugsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqmof lbg]===@!% ;'emfj $ =============================================================================================================================== ==========================================================================================================@!^ OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ ===================================================================================== =========@!& OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqmof lbg] =====================@!* ;'emfj % =============================================================================================================================== =========================================================================================================@!( ;q * sf nflu klxn], lardf / kl5 Jojxf/ rf6{ =============================================================================================================================@@) u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ============================================================================================================================= ===================================================================@@! l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ============================================================================================================================= ==========================================================================@@# k|Zgsf pQ/x? ============================================================================================================================= ============================================================================================================@@% kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdu|L ================================================================================================================================================================= =============@@& casf] sbd =============================================================================================================================== =======================================================================================================================@@( !($ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( cf7f}F ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ klxnf] ;q afnaflnsfsf] ;+nUgtf hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ ldlt, ;do, :yfg t];|f] ;q v]n / 3/sf] ?l6gdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfFrf}F ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f @ -kfFrf} / 5}7f}F r/0fsf] lardf_ 5}7f}F gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ gjf}F ;q ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? !(% cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/tl/sf_ u[x cEof;sf] ;dLIff xfd|f nlIft ?l6gx? lyP M !_ ===================================================================================================================================== ============================================================================================================================= @_ ============================================================================================================================= ========= =================================================================================================================== ========= xfd|f] nlIft r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ lyof] M ============================================================================================================================= ============================================================================================================================= ======================= Jojxf/ /f]Sg tyf sd ug{ d}n] u/]sf] k|of; M ============================================================================================================================= ============================================================================================================================= ====================== d]/f] ljrf/df pQm Jojxf/sf] sf/0f xf] M ============================================================================================================================= ============================================================================================================================= ======================= ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !(^ xfdL cfh s] l;S5f}F M • r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ Joj:yfkg ug]{ c? tl/sf • r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] klxrfg s;/L ug]{ / cf gf] aRrfnfO{ To:tf Jojxf/ sd ug{ s;/L ;3fpg] • cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf !(& JolQmut nIox? d}n] of] ;ftf d]/f] aRrf;Fu ug]{ of]hgf agfPsf b'O{ nlIft ?l6g x'g\ M !_ ============================================================================== ================================================= ============================================================================================================================= ==== @_ ============================================================================================================================= == ========================================================================================================================== ======= w]/} x]g{ rfxg] -c;n Jojxf/_ sd x]g{ jf /f]Sg rfxg] -r'gf}ltk0f{ Jojxf/_ ?6Lg ! ?6Lg @ cfh xfdL pQm r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ s;/L ;Daf]wg ug]{ eGg] af/]df of]hgf agfpg]5f}F . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( !(* Jojxf/ gfKg] ydf]{ld6/ of] ;ftf tkfO{+n] cf gf] aRrfsf] Jojxf/df s] b]Vg'eof] < /ftf] -…clgolGqtÚ_ w]/} lg/fz, j|mf]lwt jf clt pT;flxt 5 . zfGt x'g ;xof]u rflxG5 . kx]Fnf] lg/fzf, lbUbf/L / pbfl;gtfsf ;'?jftL ;+s]tx? b]vfpF5. xl/of] -…lgolGqtÚ_ zfGt, ;r]t / l;Sg tof/ nflu tof/ 5. d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …/ftf]Ú df x'Fbf M d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …kx]+nf]Ú df x'Fbf M d]/f] aRrfsf] Jojxf/ …xl/of]Ú df x'Fbf M cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf !(( ;'emfj ! tkfO{+sf] aRrfnfO{ lj|mofsnfkx? a'‰g / zfGt /xg ;xof]u ug{ lrq tflnsf k|of]u ug{'xf];\ klxnf–To;kl5 tflnsf M cf gf] aRrfnfO{ clxn] s] eO/x]sf] 5 / o;kl5 s] x'G5 eg]/ b]vfpg'xf];\ . tkfO{+n] aRrfnfO{ b'O{j6f lrq b]vfP/ eGg ;Sg'x'G5, æxfdL klxnf xftd'v w'g], To;kl5 ;'?jfn nufpg] .æ lrq tflnsfx?n] aRrfnfO{ o;kl5 s]xL kl/jt{g cfpFb}5 eGg] k"j{hfgsf/L lbg ;xof]u ub{5g\ . o;n] ca s] x'G5 eGg] lrGtf / tgfj sd ug{ ;S5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @)) lj|mofsnfk tyf b}lgs sfo{tflnsfn] tkfO{+sf] aRrfnfO{ Ps} ;dodf w]/} r/0fx? bvfpF5 . ljBfnoaf6 kmls{Pkl5 ug]{ lj|mofsnfksf] of] tflnsfdf aRrfn] ljBfnoaf6 cfPkl5 ug]{ lj|mofsnfksf] k|To]s r/0fsf nflu Pp6f lrq 5 . h'Qf k'msfNg] vfhf vfg] bfOnfO{ lng hfg] v]Ng] @)! cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf r'gf}ltk"0f{ Jojxf/df lbOg] k|ltlqmofsf rf/ nIox? Jojxf/sf] sf/0f k|ltlqmof lbg] nIo s]xL s'/fdf kx'Fr kfpg aRrfnfO{ s'g} s'/f dfUg ;+rf/sf ;Lkx?sf] k|of]u ug{ ;xof]u ug]{ -xfpefp jf ;+s]tsf] k|of]u u/]/ jf zAb pRrf/0f u/]/_ jf – pQm s'/f lbg rfxg'x'Gg eg] – Ps?ktf ckgfpg'xf];\ / ha–ha -s'g} s'/f dfUgsf nflu_ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ x'G5, Tof] a]nf pQm s'/f glbg'xf];\ . c?sf] Wofg tfGg r'gf}ltk"0f{ Jojxf/df Wofg cyjf hjfkm glbg'xf];\ . pQm Jojxf/sf] a]jf:tf ug'{xf];\ . clg plrt Jojxf/ / IfdtfnfO{ k|z+;f u/]/ tyf Wofg lbP/ k'/:s[t ug'{xf];\ . vfhf rflxof] Û s:tf] /fd|f];Fu v]n]sf] . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @)@ Jojxf/sf] sf/0f ;Daf]wg ug'{sf] nIf s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug k|i6, Ps?ktf ePsf / plrt ck]Iffx? /fVg'xf];\ / RrfnfO{ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/n] p;nfO{ dg gkg]{ lj|mofsnfk /f]lsFb}g eg]/ a'‰g ;xof]u ug{'xf]; \ . OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ;'/lIft / plrt tl/sf pknAw u/fpg'xf];\=== / tkfO{+sf] aRrfnfO{ p;n] rfx]sf] OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu To;sf] af/]df ;+rf/ ug{ ;xof]u ug{'xf];\ . xfdL @ ldg]6 a|; ug]{ clg ;a} sfd ;lsG5 Û l6s, l6s, l6s, l6s===== @)# cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf dfofsf] syf x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ M !_ Jojxf/ cl3 s] x'G5 @_ r'gf}ltk'0f{ Jojxf/ #_ Jojxf/ kl5 s] x'G5 r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ dfk{mt aRrfn] s] ;Gb]z lbO/x]sf] 5 < To;sf] k|ltpQ/ x]/rfxstf{n] s;/L lbG5g\ Vofn ug'{xf];\ . dfofsL cfdfn] x/]s /ftL bfFt df‰g] ?l6gdf sfd ul//x]sL l5g \ . dfofnfO{ bfFt df‰g dg kb}{g . pgL ;'Tg hfg'cl3 cfdfn] pgnfO{ bfFt df‰g] a]nf eof] eg]/ ;DemfpFl5g \ . cfdfn] ;DemfpFbf dfofn] a]jf:tf ul5{g\ / cf gf] efO;Fu v]ln/xlG5g\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @)$ dfofsL cfdfn] c? s]xL ldg]6 kv{lG5g\ / pgnfO{ km]l/ bfFt df‰g elG5g \ . dfofn] ?b} lrRofP/ ;'Tg'cl3 c? s]xL ldg]6 v]Ng] ;do dflU5g\ . bfFt df‰g] s'/fnfO{ lnP/ x'g] emu8f 6fg{ dfofsL cfdfn] pgnfO{ slxn]sfxLF yk s]xL ldg]6 v]Ng lblG5g\ . slxn]sfxLF pgL æcxF, x'GgÆ elG5g\ / dfofnfO{nfO{ km]l/ bfFt df‰g elG5g \ . ha pgn] o:tf] ul5{g\, dfof slxn]sfxLF ?lG5g\, lrRofpFl5g\ / e'OFdf n8\l5g\ . slxn]sfxLF dfofsL cfdfn] xf/ vfP/ pgnfO{ bfFt df‰g] s'/faf6 5'6 \sf/f lblG5g\ . cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @)% /fhgsf] syf x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ M !_ Jojxf/ cl3 s] x'G5 @_ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ #_ Jojxf/ kl5 s] x'G5 r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ dfk{mt aRrfn] lbg vf]h]sf] ;Gb]z s] xf] < To;sf] k|ltpQ/ x]/rfxstf{n] s;/L lbG5g\ Vofn ug'{xf];\ . lbjfs/n] sfddf w]/} kmf]g ug{'k5{ . pgn] tL kmf]g snx? 5f]/f /fhg :s'ndf ePsf] a]nfdf ug]{ sf]l;; u5{g\ t/ slxn]sfxLF /fhg 3/df ePsf] a]nfdf klg pgn] kmf]g ug{'kg]{ x'G5 . lbjfs/n] kmf]g p7fPsf] a]nfdf /fhgn] lrRofpFb} pgnfO{ af]nfpg yfN5, æafaf, afaf Û of] x]g{' t Û afaf, afafÆ / 3/ jl/k/L bf}8g yfN5 . lbjfs/n] kmf]gdf s'/f ul//xg sf]l;; u5{g\ t/ /fhg bf}8]sf] / lrRofPsf] cfjfh olt 7'nf] x'G5 ls pgn] 5f]/fnfO{ /f]Sg vf]H5g\ jf kmf]gdf s'/f ub}{ p;nfO{ zfGt;Fu a;fpg sf]l;; u5{g\ . afaf Û afaf Û of] x]g{' t Û afaf Û afaf Û @)^ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( d"n ;Gb]z ! tkfO{+sf] aRrfsf] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] sf/0f -s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg, c?sf] Wofg tfGg, s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug / OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg_ kQf nufpg'xf];\ / Tof] sf/0fsf cfwf/df s;/L k|ltlqmof lbg] eg]/ lg0f{o ug{'xf];\ • r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf rf/ sf/0fx?M s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg c?sf] Wofg tfGg s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg • r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf sf/0f kQf nufpg Jojxf/ x'g' klxnf, pQm Jojxf/ x'Fb} ubf{ / Jojxf/ ePkl5 s] eof] ljrf/ ug{'xf];\ . • oL sf/0fx?sf cfwf/df To:tf Jojxf/ /f]Sg tyf sd u/fpgsf] nflu ug{ ;lsg] w]/} s'/fx? 5g\ . @)& cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ a9fpg] Pp6f unt k|ltlqmofsf] pbfx/0f M Jojxf/n] afnaflnsfnfO{ pgLx?n] rfx]sf] s'/fdf kx'Fr kfpg ;xof]u u5{ . xfdLn] lsg km/s lsl;dn] k|ltlqmof lbg'k5{ < afnaflnsf s]xL s'/fsf nflu lrRofO/x]sf] / /f]O/x]sf] a]nfdf pgLx?nfO{ cg'/f]w ug{sf nflu gofF tl/sf gl;sfOsg} pQm s'/f lbOof] eg] pgLx?n] ;+rf/sf nflu zAb / xfpefp k|of]u ug{ l;Sg] s'/fdf ;xof]u ub}{g . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @)* s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqmof lbg] aRrfn] rfx]sf] s'/f lbg rfxg'x'G5 eg] M p;nfO{ p;n] rfx]sf] s'/fsf nflu cg'/f]w ug]{ ;Lk -zAb / xfpefp_ l;sfpg'xf];\ . aRrfn] rfx]sf] s'/f lbg rfxg'x'Gg eg] M glbg'xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ u/]sf] a]nf p;n] rfx]sf] s'/f glbg'xf];\ . vfhf rflxof] Û cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @)( ;'emfj @ s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] hjfkmdf aRrfnfO{ ;+rf/sf ;Lksf] k|of]u ug{{ l;sfP/ k|ltlqmof lbg'xf];\ s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] hjfkmdf aRrfnfO{ ;+rf/ ug{ l;sfpg'xf];\ M • zAbx?Ù • xfpefpx?Ù • ;+s]t efiffÙ • s'g} j:t'sf] lrq b]vfP/ . b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ M cf gf] aRrfn] ;+rf/ ug{sf nflu k|of]u ug{] zAbx? / xfpefpx? k|bz{g ug'{xf];\ . k|To]s lbg tkfO{+sf] aRrf zfGt, l:y/ / l;Sgsf nflu tof/ ePsf] a]nfdf ;+rf/sf /0fgLltx?df sfd ug{'xf];\ . o;/L tkfO{+n] p;nfO{ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ abNgsf nflu cfjZos ;Lkx?sf] ljsf; ug{ ;xof]u ug{ ;Sg'x'G5 . ! @ vfhf rflxof] Û pgn] kx'Frsf nflu p;n] u/]sf] Jojxf/ -?g], k'Ug vf]Hg]_ Vofn ul5{g\ / …b]vfp / egÚsf] k|of]u u/]/ k|ltlqmof lblG5g\– pgn] cg'/f]w ug{sf nflu p;n] k|of]u ug{;Sg] zAbx? - ævfhf rflxof] ÛÆ_ / xfpefp -cf}Fnfn] b]vfpg]_ k|bz{g ul5{g\ . p;nfO{ oL ;+rf/sf ;Lkx? k|of]u ug{ sf]l;; ug{sf nflu ;do lbg pgL s]xL a]/ klv{lG5g\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @!) w]/} kl5 $ cF Û xf], vfhf rflxof] Û cF Û xf], vfhf rflxof] Û p;n] o;k6s oL gofF ;Lkx? k|of]u ug]{ sf]l;; ub}{g t/ k'/fg} Jojxf/ -?g], k'Ug vf]Hg]_ dfkm{t kx'Fr kfpg vf]H5 . t'?Gt} vfhf lbP/ p;sf] ;+rf/ -?g], k'Ug vf]Hg]_ nfO{ pgn] k|ltlqmof lblG5g\ . p;n] cg'/f]w ug{sf nflu k|of]u ug{ ;Sg] zAb -ævfhf rflxof] ÛÆ_ klg pgn] bf]xf]¥ofpFl5g\ . pgn] vfhf lbgnfO{ p;n] zAb / xfpefpsf] k|of]u u?Gh]n kv{g' kb}{g . k|To]s lbg ;+rf/sf ;Lkdf sfd u/]kl5 / p;sf] Jojxf/nfO{ zAbx? / xfpefp dfkm{t w]/} k6s k|ltlqmof lbPkl5 p;n] cfjfh lgsfN5 / xftn] b]vfP/ -k'Ug vf]h]/_ cg'/f]w u5{ Û of] b]v]/ pgL pT;flxt x'lG5g\ / t'?Gt} vfhf lbP/ / p;n] cg'/f]w ug{ ;Sg] zAbx? -ævfhf rflxof] ÛÆ_ eg]/ k|ltlqmof lblG5g\ . cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @!! c?sf] Wofg tfGgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ Jojxf/n] aRrfnfO{ c?sf] Wofg tfGg ;xof]u u5{ . Wofg ;sf/fTds -aRrfnfO{ x]g]{, aRrf;Fu s'/f ug]{ tyf ldlnh'nL s'g} lj|mofsnfk ug]{_ jf gsf/fTds -ufnL ug]{, lrRofpg], tyf aRrfnfO{ ;dfP/ ws]Ng]_ x'g;S5 . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ u/]sf] a]nfdf aRrfnfO{ Wofg lbOof] eg] p;n] To:tf] Jojxf/ k]ml/ bf]xf]¥ofpg] ;Defjgf x'G5 . dnfO gxfg Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @!@ c?sf] Wofg tfGgsf nflu ul/g] Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqmof lbg] a]jf:tf ug{'xf];\ M aRrfsf] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]lsof];\ eg]/ klv{/x]sf] a]nf p;nfO{ gx]g{'xf];\ / pm;Fu s'/f klg gug{'xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]lsgf;fy cf gf] aRrfsf] k|z+;f ug{'xf];\ . a:g] / s]xL ;]s]G8sf] nflu r'krfk nfUg] h:tf] Psbd} ;fgf] s'/fsf] nflu klg k|z+;f ug{'xf];\ . O Û xh'/cfdf Û xh'/cfdf Û xf Û O Û /fd|f];Fu a;]sf] Û cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @!# ;'emfj # olb c?sf] Wofg tfGgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ ;'/lIft 5 / a]jf:tf ug{ ldNg] vfnsf] 5 eg] To;nfO{ a]jf:tf ug{'xf];\ cfkm}FnfO{ ;f]Wg'xf];\ M • o; Jojxf/n] d]/f] aRrf jf c? s;}nfO{ rf]6 k'¥ofpg ;S5 < • aRrf 8/fPsf] 5, la/fdL 5 jf p;nfO{ rf]6 nfu]sf] 5 -cyf{t, tkfO{+n] p;nfO{ Wofg lbg'kg]{ cfjZostf 5_ < olb b'a} k|Zgx?sf] pQ/ æ5}gÆ eGg] 5 eg] o:tf] cj:yfdf r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] a]jf:tf ug'{xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]lsgsf nflu klv{/xg' ePsf] a]nf aRrfnfO{ gx]g{'xf];\, pm;Fu s'/f gug{'xf];\ / gs/fpg'xf];\ . Wofg lbg'eof] eg] aRrf k'/:s[t x'g]5 . ofb ug{'xf];\, ha tkfO{+ aRrfn] Wofg tfGg u/]sf] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ a]jf:tf ug{ yfNg'x'G5, ;'?df cj:yf emg\ v/fa x'g;S5Ù ;fdfGotof Jojxf/ kl5dfq /fd|f] x'G5 . aRrfn] tkfO{+sf] Wofg tfGg emg\ w]/} sf]l;; ug]{ x'gfn] o:tf] x'G5 . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]lsgf;fy aRrfsf] k|z+;f ug'{xf]; . a:g] / s]xL ;]s]G8sf] nflu r'krfk nfUg] h:tf] Psbd} ;fgf] s'/fsf] nflu klg k|z+;f ug{'xf];\ . afaf Û afaf Û afaf Û afaf Û zfGt ePsf] slt /fd|f] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @!$ s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lugsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/n] aRrfnfO{+ dg gkg]{ s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug ;xof]u ug{ ;S5 . cfh klg bfFt gdf‰g] Û @!% cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lugsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqmof lbg] olb tkfO{+sf] aRrfsf] nflu ?l6g r'gf}ltk"0f{ 5 eg] lgDg lj|mofsnfkx? ug] k|of; ug'{xf];\ M - aRrfsf] nflu ?l6g ;lhnf] agfOlbg'xf];\ - ;xof]u ug'{xf];\ - lrq tflnsf k|of]u ug'{xf];\ - pN6f] uGtL jf 6fOd/ k|of]u ug{'xf];\ olb aRrfn] lj|mofsnfk ug{ ;S5 eg] :ki6, dfofn' / b[9 x'g'xf];\ . cf gf] aRrfnfO{ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/n] lj|mofsnfk /f]lsFb}g eGg] a'‰g ;xof]u ug{'xf];\ . ;lSsg} nfUof] Û ca !) ;]s]08 Û !)=== (=== *=== #===@===! Û grnL a;]sf] slt /fd|f] Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @!^ ;'emfj $ s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lugsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ sd ug{ k|i6, Ps?ktf ePsf / plrt ck]Iffx? :yflkt ug{'xf];\ • k|i6 – cf gf] aRrfn] a'‰g] zAbx? k|of]u ug'{xf];\ • Ps?ktf – aRrfaf6 k|To]s k6s Pp6} ck]Iff /fVg'xf];\ / ;do;Fu} cf gf] ck]Iff la:tf/} a9fpg'xf];\ . • plrt – cf gf] aRrfsf] tx;Fu ldNg] lj|mofsnfkx? / ?l6gx? 5fGg'xf];\ . - lj|mofsnfk w]/} ufx|f] 5 eg] ;xof]u u/]/, k|z+;f u/]/, lj|mofsnfksf] nflu 7fpF agfP/, uLt ufP/ jf lj|mofsnfk ug{sf nflu pko'Qm ;do /f]h]/ aRrfsf] nflu ;lhnf] / cem} /dfOnf] agfpg'xf];\ . - lj|mofsnfk w]/} ;lhnf] 5 eg] ;fdfu|Lx? kl/jt{g u/]/ jf gofF ljlwx? l;sfP/ To;nfO{ cem} /dfOnf] agfpg'xf];\ . ! @ klxnf d'v w'g] clg syf ;'Gg] . #===@===! Û ;lSsof] Û d'v wf]Psf] slt /fd|f] Û # $ cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @!& OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/n] aRrfnfO{ OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf ;xof]u u5{ sk8fsf] cg'e"lt dg k/]sfn] aRrfn] ckl/lrt JolQmn] nufPsf] n'uf 5'g vf]H5 . aRrfn] e'OFdf v;]sf÷ePsf kmf]xf]/ jf c;'/lIft j:t'x? lnP/ vfG5 . @!* ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ s;/L k|ltlqmof lbg] aRrfnfO{ zf/Ll/s ;+j]bgf kfPsf] cg'ej k|bfg ug{sf] nflu yk plrt tl/sf 5gf}6 ug'{xf];\ . sk8fsf] cg'e"lt dg k/]/ ckl/lrt JolQmsf] n'uf 5'g vf]Hg] aRrfsf nflu M aRrfnfO{ 5'g ldNg] sk8fsf] 6'qmf lbg'xf];\ . aRrfnfO{ zAbx? jf xfpefpx? k|of]u u/]/ sk8fsf] 6'qmf dfUg l;sfpg'xf];\ . e'OFdf v;]sf÷ePsf kmf]xf]/ jf c;'/lIft j:t'x? lnP/ vfg] aRrfsf nflu M wfuf]df s]xL nlrnf] Knfl:6ssf] gnL÷kfOk /fv]/ aRrfn] rkfpg ldNg] dfnf agfpg'xf];\ . aRrfnfO{ kmf]xf]/ jf c;'/lIft j:t'x?sf] ;§f dfnf rkfpg l;sfpg'xf];\ . sk8f rflxof] Û sk8f flxof] Û cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @!( ;'emfj % OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] ;§fdf ug{ ;lsg] ;'/lIft / plrt Jojxf/ l;sfpg'xf];\ • cfkm}FnfO{ ;f]Wg'xf];\ M s] of] Jojxf/ d]/f] aRrfsf nflu c;'/lIft÷hf]lvdk"0f{ 5 < s] of] Jojxf/n] d]/f] aRrfsf] ;+nUgtf / l;sfOdf afwf k'¥ofpF5 < olb k'¥ofpFb}g eg] klxnf cGo r'gf}ltk"0f{ Jojxf/df Wofg s]lGb|t ug'{xf];\ . • aRrfn] OlGb|ox?af6 ;dfg vfnsf] cg'e"lt kfpgsf nflu ug{ ;Sg] ;'/lIft / plrt Jojxf/ l;sfpg'xf];\ . • aRrfnfO{ p;n] rfx]sf] OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu cg'/f]w ug{ l;sfpg'xf];\ . sk8fsf] cg'e"lt dg k/]sfn] aRrfn] ckl/lrt JolQmn] nufPsf] n'uf 5'g vf]H5 . aRrfnfO{ 5'g ldNg] sk8fsf] 6'qmf lbg'xf];\ / zAb jf xfpefp k|of]u u/]/ sk8fsf] 6'qmf dfUg l;sfpg'xf];\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @@) ;q * sf nflu klxn], lardf / kl5 Jojxf/ rf6{ klxn] lardf -Jojxf/_ kl5 Jojxf/sf sf/0f Jojxf/ s;/L sd ug]{ < Jojxf/ ug'{ l7s klxn] s] eof] < aRrfn] s:tf] Jojxf/ u¥of]< Jojxf/ ug'{ l7s kl5 s] eof] < Jojxf/sf] sf/0f s] lyof] < Jojxf/ /f]Sg s] ug{ ;Sg'x'G5 < Jojxf/sf] sf/0f cg'?k tkfO{+n] s;/L k|ltlqmof lbg ;Sg'x'G5 < • cg'/f]w ug{ zAb tyf xfpefpx? k|of]u ug{'xf];\ . • Jojxf/x? a]jf:tf ug{ ;'/lIft eP ;f] ug{'xf];\ . • k|i6, Ps?ktf ePsf / plrt ck]Iffx? /fVg'xf];\ • cg'e"ltsf nflu gofF tl/sf l;sfpg'xf];\ s] tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ s]xL ug{ eGg'ePsf] lyof] < ?g] / e'O{Fdf ;'Tg] < s] tkfO{+n] Wofg lbg'eof] < -;sf/fTds jf gsf/fTds_ kx'Fr kfpg s] lj|mofsnfkdf s'g} kl/jt{g lyof] < dxTjk"0f{ sfddf ;xsfo{ ug{ cl:jsf/ < s] tkfO{+n] aRrfnfO{ p;n] dfu]sf] s'/f lbg'eof] < Wofg tfGg s] tkfO{+sf] aRrfsf] dgkg]{ v]nf}gf cyjf ;fdfg pknAw lyPg < gfOF eg]/ lrRofpg] < s] tkfO{+n] lj|mofsnfk /f]Sg'eof] < s]xL s/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg @@! cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf u[xsfo{sf nflu lj|mofsnfk • cf gf] aRrf;Fu ug]{ tyf aRrfnfO{ ;+nUg agfpg] s'g} b'O{j6f lj|mofsnfk -3/sf] ?l6g_ 5fGg'xf];\ . pQm ?l6g klxn] ul/;lsPsf] x'g ;S5 cyjf gofF klg x'g ;S5 . tkfO{+n] k|foM lbglbg} ug]{ dWo] s]xL 5fGg'xf];\ . pQm lj|mofsnfk ubf{ aRrfn] ug]{ s'/fsfgLdf Wofg lbg] / k|ltpQ/ lbg] s'/fdf s]lGb|t eP/ slDtdf % ldg]6 lbg'xf];\ . • r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ / To;sf nIf0fx? x]g'{xf];\ / ;'Gg'xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ x'g'cl3, x'Fbfx'Fb} / ePkl5 s] s] x'G5 To;af/]df ;f]Rg'xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] hjfkm lbg agfpg' ePsf] of]hgf nfu" ug'{xf];\ . nlIft r'gf}ltk"0f{ Jojxf/x? x'g\ M lj|mofsnfk ! Jojxf/ M ======================================================================================================================== ========================================================================================================================= pQm Jojxf/sf sf/0fx? M ================================================================================================ =================================================================================================== k|ltpQ/sf] of]hgf M ====================================================================================================== ========================================================================================================== lj|mofsnfk @ Jojxf/ M ======================================================================================================================== ========================================================================================================================= pQm Jojxf/sf sf/0fx? M =============================================================================================== =================================================================================================== k|ltpQ/sf] of]hgf M ========================================================================================================= ======================================================================================================= ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @@@ of] ;qsf ;'emfjx? ;De]m/ cEof; ug'{xf];\ M != tkfO{+sf] aRrfnfO{ lj|mofsnfkx? a'‰g / zfGt /xg ;xof]u ug{ lrq tflnsf k|of]u ug'{xf];\ . @= s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] hjfkmdf aRrfnfO{ ;+rf/sf ;Lksf] k|of]u ug{{ l;sfP/ k|ltlqmof lbg'xf];\ . #= olb Wofg tfGgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ ;'/lIft 5 / a]jf:tf ug{ ldNg] vfnsf] 5 eg] To;nfO{ a]jf:tf ug{'xf];\ . $= s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lugsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ sd ug{ k|i6, Ps?ktf ePsf / plrt ck]Iffx? :yflkt ug{'xf];\ . %= OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] ;§fdf ug{ ;lsg] ;'/lIft / plrt Jojxf/ l;sfpg'xf];\ . d"n ;Gb]z • tkfO{+sf] aRrfsf] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] sf/0f -s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg, c?sf] Wofg tfGg, s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug / OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf_ kQf nufpg'xf];\ / Tof] sf/0fsf cfwf/df s;/L k|ltlqmof lbg] eg]/ lg0f{o ug{'xf];\ . afaf Û afaf Û klxn] d'v w'g], clg syf ;'Gg] cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @@# l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . k|Zg ! lgb]{zgx? M afofFlt/ afnaflnsfsf] Jojxf/ / bfofFlt/ Jojxf/sf] hjfkmsf nIf lbOPsf] 5 . /]vf sf]/]/ afofFlt/sf] Jojxf/;Fu ldNg] bfFoflt/sf] nIfnfO{ hf]8\g'xf];\ . To;kl5, cf gf] pQ/ ldn]gldn]sf] hfFRg o;kl5sf] kfgfdf lbOPsf] pQ/ x]g'{xf];\ . s_ ;'dg aflx/ v]Nb} 5 . ;'Tg] ;do ePsf]]n] p;nfO{ p;sL cfdfn] leq Nofpg vf]Hg'x'G5 . p;n] …gfOF, gfOF, gfOF ÛÚ eG5 / e'O{+df klN6G5 . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ u/]sf] a]nf s'g} lrh glbg'xf];\ . v_ cg'k aQLx? x]g{ dg k/fpF5g\ / slxn]sfxLF p;n] cf gf] cfFvfsf] cufl8 cf gf] cf}+nfx? 3'dfpF5g\ . pT;flxt ePsf] a]nf slxn]sfxLF p;n] cf gf b'j} xft x?nfO{ kv]6f em}F km8km8fpF5 . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ Wofg glbg'xf];\ / hjfkm klg glbg'xf];\ -a]jf:tf ug'{xf];\_ / pko'Qm Jojxf/nfO{ Wofg lbP/ / k|z+;f u/]/ k'/:s[t ug'{xf];\ . u_ cf gf] afafn] kmf]gdf s'/f ul//x]sf] a]nf cfef lrRofpg yflN5g\ / v]nf}gf e'O{+df kmfNg yflN5g\ . k|i6 ck]Iffx? to ug'{xf];\ / aRrfnfO{ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/n] lj|mofsnfkdf /f]lsFb}g eGg] a''‰g ;xof]u ug'{xf];\ . 3_ s';'d / pgsL cfdf ld7fO k;n cufl8af6 lxF8\b} ubf{ s';'d lrRofP/ ?lG5g\ / cf gL cfdfnfO{ k;nlt/ tfGg vf]lH5g\ . aRrfnfO{ OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu cem /fd|f] tl/sf b]vfOlbg'xf];\ . t/ pQm Jojxf/n] ;+nUgtf / l;sfOdf afwf k'¥ofpFb}g eg], klxn] csf]{ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/df Wofg s]lGb|t ug]{ af/] ;f]Rg'xf];\ . @@$ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( k |Zg @ lgb]{zgx? M tnsf ljsNkx?af6 k|To]s k|Zgsf nflu pQd pQ/ 5fGg'xf];\ . To;kl5 cf gf]] pQ/ hfFRg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . dfofsL cfdfn] dfofsf] r'N7f] afl6lbFb} x'g'x'G5 / pgn] ;lhn} r'N7f] af6\g b]cf];\ eGg] rfxg'x'G5 . t/ cfdfn] r'N7f] afl6lbFb} ubf{ dfof lrRofpFl5g\ . ca cfdfn] s] ug{'k5{ < s_ cfdfn] la:tf/} afl6lbg'x'G5 / b'vfOlbg'x'Gg eGg] s'/fdf dfofnfO{ 9'Ss agfpg' k5{ . v_ r'N7f] afl6lbFb} ubf{ uLt ufpg'k5{ . u_ af6\g] sfd g;lsFbf;Dd hlt ;]s]08 nfU5 To;nfO{ pN6f]af6 uGg] . 3_ dfofn] s/fpg yfn]kl5 dfq lj>fd lng'eGbf klxn] Psflt/sf] r'N7f] afl6lbP/ lj>fd lng] / To;kl5 csf]{ r'N7f] afl6lbg] of]hgf agfpg'xf];\ . ª_ dflysf ;a} -s, v, / u _ cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @@% k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf]nf . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf]; / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! M pQ/ / To;sf] JofVof M s_ :ki6 ck]Iffx? to ug'{xf];\ / aRrfnfO{ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/n] lj|mofsnfknfO{ kl5 ;fg{ d2t ub}{g eGg] a''‰g ;xof]u ug'{xf];\ . • ;'dg leq ;'Tg hfg dfGb}g / e'OFdf klN6G5 . p;n] cf gf] ;'Tg] ;do kl5 ;fg{ To;f] ub{}5 . cfdfn] p;nfO{ …klxn] / kl5Ú sf8{ b]vfP/ :ki6 ck]Iffx? to ug{ ;Sg'x'G5 / …klxn] xfdL aflx/ v]N5f}F To;kl5 ;'Tg tof/ x'G5f}FÚ eGg ;Sg'x'G5 . ;'dgn] v]Ngsf] nflu slt ;do afFsL 5 eg]/ pN6f] uGtL klg ug{ ;Sg'x'G5 . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ b]vfpFbf ;'dgnfO{ nfdf] ;do aflx/ a:g glbg] k|of; ug{'k5{ . v_ aRrfnfO{ OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu ug]{ cem /fd|f] tl/sf b]vfOlbg'xf];\ . t/ pQm Jojxf/n] ;+nUgtf / l;sfOdf afwf k'¥ofpFb}g eg], klxn] csf]{ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/df Wofg s]lGb|t ug]{ af/] ;f]Rg'xf];\ . • aQLx? x]bf{ / cf gf cfFvfsf] cufl8 cf gf cf}+nfx? 3'dfpFbf cg'kn] x]/fOsf] dfWodaf6 OlGb|ox?af6 cg'e"lt k|fKt u5{ . rfnsf] cg'e"lt k|fKt ug{ pgn] cf gf xftx?nfO{ kv]6f em}F km8km8fpF5 . oL OlGb|ox?af6 cg'e"ltx?n] p;nfO{ zfGt dxz'; ug{ ;xof]u ub{5g\ . olb oL Jojxf/x?n] p;nfO{ cGo JolQmx?;Fu cGt/lqmof ug{ / l;Sg cj/f]w k'¥ofPsf 5}gg\ eg] klxn] c? r'gf}ltk"0f{ Jojxf/df Wofg s]lGb|t ug{ pQd x'g ;S5 . u_ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ Wofg glbg'xf];\ / hjfkm klg glbg'xf];\ -a]jf:tf ug'{xf];\_ / pko'Qm Jojxf/nfO{ Wofg lbP/ / k|z+;f u/]/ k'/:s[t ug'{xf];\ . • cfefsf] afaf cfP/ cfefnfO{ r'k nfUg eGg'eof] eg] pgn] afafsf] Wofg kfpFl5g\ / gsf/fTds Wofg klg aRrfsf] nflu k'/:sf/ x'g ;S5 . cfefn] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ b]vfpFb} ubf{ pgn] cfefnfO{ gx]g{' jf pgL;Fu s'/f gug{' /fd|f] x'G5 . To;kl5 pgL r'k nfUg] lalQs} pgsf] afafn] uP/ pgnfO{ ltdLn] zfGt eP/ /fd|f] sfd u¥of} eGg'k5{ . 3_ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ u/]sf] a]nf s'g} lrh glbg'xf];\ . r'gf}ltk"0f{ Jojxf/nfO{ Wofg glbg'xf];\ / hjfkm klg glbg'xf];\ -a]jf:tf ug'{xf];\_ / pko'Qm Jojxf/nfO{ Wofg lbP/ / k|z+;f u/]/ k'/:s[t ug'{xf];\ . • s';'d cf gL cfdfn] pgnfO{ ld7fO{ lslglbpg\ eGg] rfxlG5g\ . To;}n] x/]skN6 cfdf;Fu k;n cufl8af6 lxF8\bf s';'d l/;fP/ ?lG5g\ . s';'d /f]Psf] a]nf cfdfn] pgnfO{ ld7fO lslglbg' l7s x'Fb}g . cfdfn] s';'d /f]Psf] a]nf pgnfO{ gx]/]/ jf pgL;Fu s'/f gu/]/ s';'dsf] l/;nfO{ a]jf:tf ug{ ;Sg'x'G5 . To;kl5 s';'d zfGt x'g] lalQs} cfdfn] dfofn' zAbx?df …ltdL clxn] zfGt 5f} ÛÚ eGb} pgsf] k|z+;f ug{'k5{ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @@^ k|Zg @ sf] pQ/ xf] M ª_ dflysf ;a} -s, v, u / 3_ JofVof M dfofn] ;lhn} r'N7f] af6\g b]cf];\ eg]/ ;xh kfl/lbg dfofsL cfdfn] la:tf/} / gb'vfO afl6lbg ;Sg'x'G5, af6\bf uLt ufpg ;Sg'x'G5 / af6\g] sfd g;lsFbf;Dd hlt ;]s]08 nfU5 To;nfO{ pN6f]af6 uGg ;Sg'x'G5 . r'N7f] afl6lbFbf nfdf] ;do nU5 eg] Psflt/sf] r'N7f] afl6;s]kl5 lj>fd lng of]hgf agfpg ;Sg'x'G5 . dfof l/;fP/ /f]Psf] a]nf cfdfn] r'N7f] afl6lbg] lj|mofsnfk /f]Sg'x'Fb}g . dfof /f]O/x]sf] a]nf cfdfn] r'N7f] afl6lbg aGb ug'{eof] eg] dfof eljiodf emg\ ?g] ;Defjgf x'G5 . dfofn] ;lhn} r'N7f] af6\g b]cf];\ eg]/ ;xh kfl/lbg dfofsL cfdfn] lrq tflnsf k|of]u ug{ ;Sg'x'G5 . lrq tflnsfaf6 dfofnfO{ r'N7f] af6]/ ;lsPkl5 s] x'G5 eGg] yfxf x'G5 . @@& cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @@* d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelpline .gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal. org olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/women- shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our- projects/shelter-home olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ser vice/suicide- prevention-hotline- service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepa l.org.np/about-cmc- nepal/ cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] tl/sf @@( l6kf]6x? M =============================================================================================================================================================== ================================================================================================================================================================ ================================================================================================================================================================ =============================================================================================================================================================== =============================================================================================================================================================== ================================================================================================================================================================ ================================================================================================================================================================ ================================================================================================================================================================ =============================================================================================================================================================== ================================================================================================================================================================ ================================================================================================================================================================ =============================================================================================================================================================== casf] sbd M ca x'g] ;fd"lxs ;qsf] ldlt M =================================================================================== ca x'g] ;fd"lxs ;qdf xfdL ;d:of ;dfwfg tyf cf gf] x]/rfxaf/] l;S5f}F . sf/0fjz ca x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'Gg eg] To;kl5 x'g] ;qdf cfpg ;Sg'x'G5 . To:tf] ePdf !% ldg]6 cufl8 cfpg'xf]nfÙ tkfO{+n] lardf 5'6fPsf s'/fx? a'emfpg ;xhstf{x?n] ;xof]u ug]{5g\ . ( gjf}F ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx h'Qf nufpm Û xfdLn] h'Qf nufof}F Û gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @#! ljifo;"rL sfo{qmdsf] ?k/]vf .......................................................................................... @#@ u[x cEof;sf] ;dLIff ....................................................................................... @## xfdL cfh s] l;S5f}F M .................................................................................... @#% nlIft ;Lksf] ;dLIff ....................................................................................... @#^ aRrfsf] ;+rf/sf c? nIox?sf] of]hgf ................................................................ @#* d"n ;Gb]z ! ........................................................................................ @#( ;'emfj ! ............................................................................................. @$) ;'emfj @ ............................................................................................. @$! sdnfsf] syf -efu ! _ M cf gf] :jf:Yosf] x]/rfx ug{ l;Sg] ................................... @$@ d"n ;Gb]z @ ........................................................................................ @$^ sdnfsf] syf -efu @_M ;d:ofsf] ;dfwfg .......................................................... @$& d"n ;Gb]z # ........................................................................................ @%@ u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk ............................................................................. @%# l;s]sf] s'/f hfFRg] k|Zgx? ................................................................................ @%% k|Zgsf pQ/x? ............................................................................................. @%& kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L ..................................................................... @%( casf] sbd M ............................................................................................... @^! cg';"rL ! M d"n ;Gb]zx? / ;'emfjx?sf] ;dLIff .................................................... @^@ @#@ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( gjf}F ;q sfo{qmdsf] ?k/]vf u[x e|d0f ! hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ klxnf] ;q afnaflnsfsf] ;+nUgtf hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ bf];|f] ;q afnaflnsfnfO{ ;+nUg u/fpg] hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ ldlt, ;do, :yfg t];|f] ;q v]n / 3/sf] lj|mofsnfkdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ rf}yf] ;q ;+rf/ a'‰g] tl/sf csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ kfFrf}F ;q ;+rf/sf] k|j4{g u[x e|d0f @ -kfFrf} / 5}7f}F r/0fsf] lardf_ 5}7f}F ;q gofF ;Lkx? l;sfpg] tl/sf / ;xof]usf txx? csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;ftf}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ hfg'cl3 kmf]g ug'{xf];\ cf7f}F ;q r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ csf]{ r/0fsf] af/]df ;Demfpg P;PdP; k7fpg'xf];\ ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx u[x e|d0f # yk ;qx? gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cfk\mgf] x]/rfx @## u[x cEof;sf] ;dLIff cl3Nnf] ;ftf xfdL lj|mofsnfkdf r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf ljsNkx? cEof; ug]{ s'/fdf s]lGb|t eof}F . nlIft lj|mofsnfk ! M =========================================================================================================== ======= nlIft r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ M ====================================================================================== Jojxf/sf sf/0fx? -3]/f] nufpg'xf];\_ • s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg • c?sf] Wofg tfGg • s'g} s'/f /f]Sg tyf To;af6 hf]lug • OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg xfdLn] k|fKt u/]sf] ;kmntf M ========================================================================================= csf]{ k6s d}n] ug{ ;Sg] s'/f M • ======================================================================================================================= • ======================================================================================================================= • ======================================================================================================================= ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @#$ nlIft lj|mofsnfk @ M ========================================================================================================= ========== nlIft r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ M ======================================================================================= Jojxf/sf sf/0fx? -3]/f] nufpg'xf];\_ • s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg • c?sf] Wofg tfGg • s'g} s'/f /f]Sg tyf To;af6 hf]lug • OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg xfdLn] k|fKt u/]sf] ;kmntf M ========================================================================================= csf]{ k6s d}n] ug{ ;Sg] s'/f M • ======================================================================================================================= • ======================================================================================================================= • ======================================================================================================================= gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @#% xfdL cfh s] l;S5f}F M • ;Lksf] cEof; / nIo to ug]{ sfd s;/L lg/Gt/ ug]{ • x]/rfxstf{sf] tgfj / cf gf] x]/rfx • cfpg ;Sg] ;d:ofx?sf] ;dfwfg s;/L vf]Hg] • Pp6f ;d:of ==== • ==== clxn] eO/x]sf]. • tkfO{+sf] lgoGq0fdf ePsf s'/f ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @#^ nlIft ;Lksf] ;dLIff !_ d]/f] aRrfsf] clxn]sf] ;+rf/ Ifdtfsf] nIo xf] M ================================================================================================================= ============================================================================================================================= =============================================================== d}n] d]/f] nIo abNg h?/L 5 < 5 5}g ============================================================================================================================= =============================================================================================================================================================================== d]/f gofF ;+rf/sf nlIft ;Lkx? x'g\ M ============================================================================================================================= =============================================================================================================================================================================== @_ xfd|f v]n / 3/df ug]{ ?l6gsf nIo x'g\ M • ============================================================================================================== ============================================================================================================================= =========================================== • ============================================================================================================================= ============================================================================================================================= ============================ d}n] sfd ug]{ c? v]n / 3/df ug]{ lj|mofsnfk x'g\ M • ======================================================================================================== ============================================================================================================== ================================================================= • ============================================================================================================================= ========================================================================================= ================================================================= • ============================================================================================================================= ========================================================================================= ================================================================= #_ d]/f] aRrfsf nlIft r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ x'g\ M ============================================================================================================================================================================================================================================================================================= =============== ======================================================================================================================================================================================================= ===================================================================================================== gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @#& $_ ;fgf r/0fdf 6'qmfpg' kg]{ 7"nf] sfd M !_ ======================================================================================================================================================================================================= =========================================================================================== xfdLn] ub}{ u/]sf] ;fgf] r/0f xf] M ======================================================================================================================================= ============================================================================================================================= ======================================== xfdLn] cEof; ug]{ csf]{ ;fgf] r/0f xf] M ======================================================================================================================================================================================================= ===================================================================================================== @_ ======================================================================================================================================================================================================= =========================================================================================== xfdLn] ub}{ u/]sf] ;fgf] r/0f xf] M ======================================================================================================================================================================================================= =========================================================================================== ========== xfdLn] cEof; ug]{ csf]{ ;fgf] r/0f xf] M ======================================================================================================================================================================================================= =========================================================================================== ========== %_ d]/f] cf gf] :jf:Yo ;'wf/ ug{ d}n] ug]{ Pp6f s'/f ======================================================================================================================================================================================================= =========================================================================================== ========== ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @#* aRrfsf] ;+rf/sf casf nIox?sf] of]hgf ;+rf/ nIo rf6{n] tkfO{+nfO{ cf gf] aRrfsf] casf ;+rf/ nIox¿sf] of]hgf agfpg ;xof]u u5{ . !_ tkfO{+sf] aRrfn] clxn]sf] ;dodf cg'/f]w ug{ / cf gf] s'/fx¿ ;femf ug{ s;/L ;+rf/ ul//x]sf] 5 eGg] yfxf kfpg'xf];\ . @_ tkfO{+sf] aRrf clxn] ;+rf/sf] s'g r/0fdf 5, To;kl5sf] r/0fdf 3]/f] nufpg'xf];\ – tkfO{+sf] aRrfsf] ;+rf/sf casf nIox? ltg} x'g\ . pbfx/0f M olb tkfO{+sf] aRrfn] cem} klg cg'/f]w ub}{g eg] p;sf] casf] nIo cfFvf h'wfP/ cg'/f]w ug'{ xf] . cg'/f]w ug{sf nflu ;+rf/ cf gf] s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ aRrfn] cg'/f]w ug{ cem} l;s]sf] 5}g . aRrfn] cg'/f]w ug{ cfFvf h'wfpF5 . aRrfn] xfpefpsf] k|of]u u5{ M cg'/f]w ug{ tkfO{+sf] 5]pdf k'U5, cg'/f]w ug{ rfx]sf] s'/f lbG5 cyjf b]vfpF5 . aRrfn] cg'/f]w ug{sf nflu Pp6f zAb k|of]u u5{ . aRrfn] cg'/f]w ug{sf nflu b'O{j6f zAb ;Fu} k|of]u u5{ . aRrfn] cg'/f]w ug{sf nflu tLg jf tLgeGbf al9 zAbx? ;Fu} k|of]u u5{ . aRrfn] w]/} zAb, xfpefp / cfFvfsf] k|of]u ;Fu;Fu} u/]/ cg'/f]w u5{ . aRrfn] cf gf] s'/f ;femf ug{ cem} l;s]sf] 5}g . aRrfn] cf gf] s'/f ;femf ug{ cfFvf h'wfpF5 . aRrfn] xfpefpsf] k|of]u u5{ M cf gf] s'/f ;femf ug{ tkfO{+sf] 5]pdf k'U5, cg'/f]w ug{ rfx]sf] s'/f lbG5 cyjf b]vfpF5 . aRrfn] Pp6f zAb k|of]u u/]/ cf gf] s'/f ;femf u5{ . aRrfn] b'O{j6f zAbx? ;Fu} k|of]u u/]/ cf gf] s'/f ;femf u5{ . aRrfn] tLg jf tLgeGbf al9 zAb ;Fu} k|of]u u/]/ cf gf] s'/f ;femf u5{ . aRrfn] w]/} zAb, xfpefp / cfFvfsf] k|of]u ;Fu;Fu} u/]/ cf gf] s'/f ;femf u5{ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @#( d"n ;Gb]z ! cfk"m / cf gf] aRrfsf nIox? to ug{] s'/fnfO{ lg/Gt/tf lbg'xf];\ / cf gf] k|ultsf] ;dLIff ug'{xf];\ • tkfO{+ / tkfO{+sf] aRrfsf nflu s'g–s'g /0fgLltx?n] /fd|f] sfd ul//x]sf 5g\ yfxf kfpg'xf];\ / tL /0fgLltx?sf] lg/Gt/ cEof; ug]{ of]hgf agfpg'xf];\ . • cfk}mFnfO{ ;Demfpg'xf];\ M xfdLn] of] ;Lk xfl;n u/]kl5 csf]{ s'g r/0f x'G5 < - casf] nlIft ;+rf/ ;Lk - lj|mofsnfkdf casf] ;fgf] r/0f - casf] nlIft r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ - casf] nlIft ?l6g h'Qf nufpg] Û nufof}F Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @$) b]vfpg'xf];\ M Anssf] To:t} 3/ km/s tl/sfn] agfpg'xf];\ . eGg'xf];\ M aRrfn] a'‰g] u/L eGg'xf];\ . b]vfpg'xf];\ M Ansn] uf]7 jf lrl8ofvfgf agfpg'xf]; / To;leq afv|f /fVg'xf];\ . eGg'xf];\ M aRrfn] a'‰g] u/L eGg'xf];\ . b]vfpg'xf];\ M r]g dfly tfGg'xf];\ . eGg'xf];\ M aRrfn] a'‰g] u/L eGg'xf];\ . k|of; u/]sf]df aRrfsf] k|;+zf ug'{xf];\ . ;'emfj ! cf gf] lj|mofsnfk la:tf/ ug'{xf];\ – ;xof]usf gofF r/0fx? yKgsf nflu æb]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\æ /0fgLltsf] k|of]u ug'{xf];\ ▪ tkfO{+sf] lj|mofsnfklg/Gt/ /fVgsf] nflu slt a]nf gofF r/0fsf] cfjZostf k5{ Wofg lbg'xf];\ . ▪ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ M ug'{ kg]{ r/0f u/]/ b]vfpg'xf];\ / To;sf] af/]df atfpg'xf];\ . v]nsf] ?l6g 3/sf] ?l6g xfdLn] 3/ agfof}F Û afv|f leq k:of] Û dfly tfg Û dfly tfg Û :ofjf;\, ltdLn] u¥of] Û gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @$! aRrfn] ug{ ;Sg] lj|mofsnfk la:tf/ ug{ b'O{j6f lj|mofsnfknfO{ hf]8\g'xf];\ • aRrfn] 3/sf] lj|mofsnfk cfk}mF ug{ ;Sg] ePkl5 tkfO{+n] b'O{j6f lj|mofsnfknfO{ hf]8\g ;Sg'x'G5 . pbxf/0f M olb tkfO{+sf] aRrfn] cf gf] xft cfk}mF w'g ;S5 eg] hf]8\g ;lsg] csf]{ ;fgf] r/0f x'g;S5 vfhf vfgsf] nflu 6]andf a:g] -xft w'g] sfdnfO{ vfhf vfg] lj|mofsnfk;Fu hf]8\g]_ . olb tkfO{+sf] aRrfn] cfk}mF bfFt df‰g ;S5 eg] hf]8\g ;lsg] csf]{ ;fgf] r/0f KofG6 nufpg] x'g;S5 -bfFt df‰g] sfd;Fu sk8f nufpg] lj|mofsnfknfO{ hf]8\g]_ . xfdL jo:s JolQmx?n] k|To]s lbg y'k|} sfd u5f}{F . tkfO{+sf] aRrfn] b'O{ jf b'O{ eGbf al9 sfd -lj|mofsnfk_ cfkm}F ug{ ;S5 eg] tkfO{+ p;nfO{ cem cfTdlge{/ aGg ;xof]u ug{ ;Sg'x'G5 . ;'emfj @ ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @$@ sdnfsf] syf -efu !_ M cf gf] :jf:Yosf] x]/rfx ug{ l;Sg] sdnf cf gL 5f]/L ;kgf / rf/ jifL{o 5f]/f ;fu/;Fu al:5g\ . ;fu/ ljsf;fTds l9nfO ePsf] aRrf xf] . pm k|foM w]/} lg/fz x'G5 / lrRofpF5 . ;fu/sf] pd]/ a9\b} hfFbf sdnfsf] nflu of] cj:yf emg\ tgfjk"0f{ aGb} uPsf] 5 . gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @$# slxn]sfxLF sdnfn] dgdf s'/f v]nfpFb} cfk}mFnfO{ elG5g\, …d}n] /fd|f] sfd gu/]sf] x'g'k5{ .Ú slxn]sfxLF ;f]lR5g\ …d}n] oL sfo{qmddf l;s]sf ;Lkx?sf] cEof; lg/Gt/ ug'{sf] s] cy{ < cflv/ p;sf] Jojxf/ emg\ v/fa x'Fb}5 .Ú ;do laTb} hfFbf sdnf ylst / emsf]{ dfGg] x''g yflng\ . /ftL lgbfpg ;lsgg\ / slxn]sfxLF /f]Og\ klg . pgnfO{ w]/}h;f] 6fpsf] b'Vg] ub{Yof] / vfg klg dg nfUb}gYof] . Ps lbg ahf/df pgsL ;fyL cf/tL;Fu sdnfsf] e]6 eof] . cf/tLn] s'/f ug{ rflxg\ t/ sdnfn] 3/ hfg'5 elgg\ . sdnfn] ;f]lrg\ …d}n] ukm u/]/ ;do aaf{b ug'{x'Fb}g . dnfO{ 3/ uP/ w]/} sfd ug'{5 .Ú ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @$$ ;fu/nfO{ p;sf] csf]{ k6s hfFr ug{ nu]sf] a]nf pgL g;{sf] cufl8 ?g yflng\ . pgL cfk"mnfO{ k/]sf] b'v c? s;}nfO{ yfxf gxf];\ eGg] rfxlGyg\ To;}n] pgL w]/} nlHht eOg\ . g;{n] pgnfO{ s] eof] eg]/ ;f]lwg\ / sdnfn] ;a} s'/f atfOg\ . sdnfn] cfk"mnfO{ k/]sf] b'vsf] af/]df atfPsf]df g;{n] v';L JoQm ul/g\ . ljsf;fTds l9nfO ePsf afnaflnsfsf x]/rfxstf{x?nfO{ w]/} tgfj x'g' :jefljs ePsf] g;{n] atfOg\ . ;fu/sf] Jojxf/ emg\ r'gf}tLk"0f{ x'b} hfg'sf] k5fl8 w]/} sf/0f x'g;Sg] / sdnfn] cfkm"n] hfg]sf]] ;Lkx? ckgfpg] k|of; 5f]8\g gx'g] klg pgn] atfOg\ . s'g} tgfj ;fdfGo x'G5 t/ xfdLn] w]/} g} tgfj ef]Uof}F eg] cyjf w]/} nfdf] ;do;Dd tgfj lnof}F eg] o;n] xfd|f] efjgf, xfd|f] ;DaGw, xfd|f] :jf:Yo, xfd|f] sfd ug]{ Ifdtf nufot hLjgsf ;a} s'/fdf 7'nf] c;/ kfg{ ;Sg] s'/f klg g;{n] atfOg\ . gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @$% g;{n] sdnfnfO{ cf gf] Vofn /fVg h?/L x'g] s'/f atfOg\ . ;fu/nfO{ /fd|f] x]/ljrf/ ug{ sdnfn] cf gf] Vofn /fVg klg h?/L x'G5 . g;{n] s]xL x]/rfxstf{x?nfO{ cf gf] aRrfsf ;d:ofx¿ :jLsf/ ug{ cToGt ufx|f] x'g] s'/f klg atfOg\ / pgLx? cf gf] cj:yf;Fu lg/Gt/ ;+3if{ ul//x]sf] dx;'; ug{ ;S5g\ egL ;DemfOg\ . ;lhnf] gePklg sdnfn] tn pNn]lvt sfo{x? u/]df To;n] d2t k'¥ofpg] g;{n] atfOg\ h:t} !_ cj:yf sl7g 5 egL :jLsf/ ug{' @_ ;fu/nfO{ sl7gfO? 5g\ egL :jLsf/ ug{' #_ sf]dn x'g] cEof; ub}{ cfkm" / ;fu/nfO{ dfkm ug{ l;Sg' $_ ;fu/nfO{ d2t ug{ s] ug{ ;lsG5 eg]/ Wofg s]lGb|t ug'{ . cfkm"nfO{ lj>fd lngsf] nflu cg'dlt lbg' / ;w}F ;a} s'/f l7s ug]{ k|of; gug{' klg dxQ\jk"0f{ 5 . kl/l:yltnfO{ :jLsf/ ug{'sf]] cy{ kl/l:ylt h] 5 To;nfO{ dg k/fpg' eGg] xf]Og . o;sf] cy{ h] eO/x]sf] 5 To;nfO{ l:jsf/ u/L tkfO{+n] cf gf] / cf gf] aRrfsf] x]/rfx ug{ s] ug{ ;Sg'x'G5 eGg] s'/fdf Wofg s]lGb|t ug{] eGg] xf] . g;{;Fu s'/f u/]kl5 sdnfn] cf gf efjgf tyf ljrf/sf] af/]df cln /fxt dx;'; ul/g\ . pgn] cfk}mFk|lt To:tf] s7f]/ x'g gkg]{ /x]5 eGg] klg a'lemg\ . g;{n] sdnf;Fu e]63f6sf] nflu csf]{ ;do ldnfpFl5g\ tfls pgLx? k]ml/ e]6]/ s'/f ug{ ;s"g\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @$^ cfk"m / cf gf] aRrfnfO{ ;xof]u ug{ cf gf] Vofn /fVg'xf];\ • /fd|f];Fu vfP/, kof{Kt ;'t]/ / cf gf] :jf:Yosf] x]/ljrf/ u/]/ /fd|f] tl/sfn] cf gf] Vofn /fVg'xf];\ . • cf gf] nflu dxTjk"0f{ lj|mofsnfkx? / cfk"mn] dhf lng ;Sg] lj|mofsnfkx? ug{'xf];\ . • c?;Fu ;Dks{ a9fpg'xf]; / ;Dks{df /xg'xf];\ . cf gf] :jf:YonfO{ k|fyldstf lbg'xf];\ . cfk"m :j:y 5' eGg] s'/fdf lgw{Ss x'g'eof] eg] dfq tkfO{+n] cf gf] aRrfnfO{ ;xof]u ug{ ;Sg'x'G5 . d"n ;Gb]z @ gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @$& sdnfsf] syf -efu @_ M ;d:ofsf] ;dfwfg sdnf c:ktfnaf6 lg:sg'cl3 g;{n] pgnfO{ cf gf] :jf:Yo ;'wfg{sf] nflu Pp6f ;fgf] s'/f ug{ elgg\ . ;'?df sdnfnfO{ ljZjf; ePg t/ g;{n] o;n] pgnfO{ ;xof]u x'g]5 / ;fu/sf] Jojxf/nfO{ klg ;xof]u ug{ ;S5 elgg\ . g;{n] sdnfnfO{ cf gf] nflu cy{k"0f{ s'/f /f]Hg / :ki6 of]hgf agfpg elgg\ . ToxL cg';f/ sdnfn] To; lbg cf gf] ;fyL cf/tLnfO{ kmf]g ug]{ lg0f{o ul/g\ . sdnfn] cf/tL;Fu s'/f ul/g\ . pgnfO{ ;lhnf] dx;'; eof] . ;fu/sf] cj:yfn] ubf{ cfk"mn] kfPsf] b'vsf] af/]df klg pgn] cf/tLnfO{ elgg\ . cf/tLn] w]/} xf}znf lbOg\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @$* g;{n] pgLx?n] ldn]/ s]xL ;d:of ;dfwfg ug]{5g\ elgg\ . ;Fu} 5nkmn ugf{n] dflg;x?nfO{ pgLx¿sf] ;d:ofx?sf] af/]df sd lrGtf x'g k'U5 . pgn] sdnfnfO{ ToxL ug{sf] nflu Pp6f ;d:ofsf] af/]df ;f]Rg elgg\ h'g clxn] eO/x]sf] 5 / sdnfsf] lgoGq0fdf 5 . …cfdfsf] :jf:Yo lau|g ;S5Ú h:tf ;d:of 5gf]6 ubf{ kmfObf gx'g] pgn] atfOg\ . lsgeg] of] x'g;Sg] s'/f xf] t/ clxn] eO/x]sf] s'/f xf]Og . ;fy}, pgsL cfdfsf] :jf:Yo sdnfsf] lgoGq0fdf ePsf] s'/f klg xf]Og . sdnfn] cf/tLnfO{ e]6\g rfxlG5g\ eg]/ :ki6 kfl/g\ t/ pgnfO{ yfxf 5}g ;fu/sf] x]/rfx s;n] ug]{5 . g;{n] pgLx? b'a}hgf ldn]/ ;d:ofsf ;a} ;+efljt ;dfwfgx?sf af/]df ;f]Rg]5g\ eg]/ atfOg\ . Pp6f ;d:of ==== ==== clxn] eO/x]sf] tkfO{+sf] lgoGq0fdf ePsf] s]lxs'/f d cf/tLnfO{ e]6\g hfFbf ;fu/nfO{ s;n] x]5{ < gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @$( sdnfn] oL ;+efljt ;dfwfgx? k|:t't ul/g\ M - d}n] d]/L cfdf jf ;f;"nfO{ xfd|f] 3/df af]nfP/ ;fu/ / ;kgfnfO{ x]g{ eG5' / d cf/tLnfO{ e]6\g hfG5' . - ;fu/ / ;kgfnfO{ d]/L ;f;"sf]df lnP/ hfG5' / d cf/tLsf]df uPsf] a]nf ;f;"n] pgLx?nfO{ x]g'{x'G5 . - cf/tLnfO{ d]/f] 3/df af]nfpF5' -;fu/ / ;kgf d;Fu} 3/df a:g ;S5g\ _ . g;{n] sdnfnfO{ pgn] c? yk ljsNkx? ;f]Rg ;lS5g\ eg] yKg elgg\ / sdnfn] ylkg\ . - Hof]tLnfO{ cg'/f]w u5'{ -cleefjs sIffsL ;fyL_ sdnfsf] Pp6f 5f]/f 5, nueu ;fu/s} pd]/sf] . sdnfn] pgL;Fu Psn] csf{sf] 5f]/f x]l/lbg ;Sg] ;Defjgfsf] af/]df s'/f u/]sf lyP, To;f] ubf{ csf]{n] lj>fd lng ;SYof] . s v u ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @%) ;+efljt ;dfwfgsf] ;"rL k'/f ePkl5 g;{n] sdnfnfO{ s'gs'g ;dfwfgx? sd pko'Qm x'g]5 eg]/ ;f]Rg elgg\ . sdnfn] cf gL ;f;" lgs} Jo:t /x]sf] atfOg\ . g;{n] sdnfnfO{ ;"rLdf afFls /x]sf b'O{ ljsNkx? / k|To]ssf nflu kmfObf / a]kmfObfx? af/] ;f]Rg k|f]T;flxt ul/g\ . pgsf ljrf/x? x'g\ M gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @%! cf/tLnfO{ d]/f] 3/df af]nfpF5' -/ ;fu/ d;Fu} 3/df a:g ;S5_ . kmfObf a]kmfObf - cf/tLsf] 3/df hfg nfUg] d]/f] ;do aR5 . - cf/tL d]/f] 3/;Dd cfpg'k5{ . - lx8]/ cf/tLsf]df hfg] dhf u'dfpF5' . - d}n] ;fu/af6 lj>fd kfpFlbg . Hof]tLnfO{ cg'/f]w u5'{ -cleefjs sIffsL_ kmfObf a]kmfObf - ;fu/ l/;fof] eg] s] ug]{ eGg] Hof]tLnfO{ yfxf 5 - csf]{ k6s d}n] z]v/nfO{ x]l/lbg'kg]{ x'G5 - ;fu/ / ;kgf Hof]tLsf] 5f]/f z]v/;Fu} x'g kfpF5g\ - cleefjs sIff ;lsP b]lv d}n] Hof]tLnfO{ e]6]sL 5}g . To;}n] pgnfO{ cg'/f]w ug{ cln cK7\of/f] nfu]sf] 5 . ha g;{n] sdnfnfO{ cfkm"n] ;a}eGbf /fd|f] 7fg]sf] ;dfwfg sf] af6f] /f]Hg elgg\ pgn] …;fu/nfO{ x]g{ Hof]tLnfO{ cg'/f]w ug]{Ú ljsNk /f]lhg\ . To;kl5 g;{n] Tof] ;dfwfg sf] af6f] ;kmn x'gsf] nflu s] ug{'k5{ eGg] s'/f pNn]v u/]/ sfo{ of]hgf agfpg elgg\ . sdnfn] lg0f{o ul/g\ M pgn] ToxL lbg lbpF;f] Hof]tLnfO{ kmf]g u/]/ ;fu/ / ;kgfnfO{ x]l/lbg ;lS5g\ ls eg]/ ;f]Wg]l5g\ . sdnfn] of]hgf agfpgfn] cfkm"nfO{ lrGtf sd ug{ / cf gf] / kl/jf/sf] /fd|f] x]/rfx ug{ ;xof]u k'Ug ;S5 eg]/ a'‰g yflng \ . sdnf g;{nfO{ e]6]/ km]l/ la:tf/} /fxt dx;'; ug{ yflN5g\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @%@ ;d:of ;dfwfg ljlwaf6 ;d:ofsf] ;dfwfg kQf nufpg'xf];\ jf:tljs, clxn] eO/x]sf] / cf gf] s]xL lgoGq0f /x]sf] ;d:ofsf] ;dfwfg vf]Hg oL r/0fx?sf] kfngf ug{'xf];\ M !_ ;s];Dd w]/} ;dfwfgsf ;Defjgfaf/] ;f]Rg'xf];\ . @_ cg'ko'Qm ;dfwfg x6fpg'xf];\ . #_ ;a}eGbf /fd|f] ;dfwfg /f]Hgsf] nflu afFsL ;dfwfgsf kmfObf / a]kmfObfsf] af/]df ;f]FRg'xf];\ . $_ slDtdf Pp6f ;dfwfg /f]Hg'xf];\ / Pp6f :ki6 / ljz]if sfo{of]hgf agfpg'xf];\ . %_ agfOPsf] of]hgf cEof; u/]/ x]g{'xf];\ . d"n ;Gb]z # d cf/tLnfO{ e]6\g hfFbf ;fu/nfO{ s;n] x]5{ < • ;f;" • Hof]tL • ;fu/nfO{ cfkm";Fu lnP/ hfG5' . d cf/tLnfO{ e]6\g hfFbf ;fu/nfO{ s;n] x]5{ < • ;f;" • Hof]tL • ;fu/nfO{ cfkm";Fu lnP/ hfG5' . ;fu/sf] x]/rfx ug{ Hof]tLnfO{ cg'/f]w ug]{ of]hgf M • Hof]tLnfO{ lbpF;f] kmf]g u/]/ eGg] . ;fu/sf] x]/rfx ug{ Hof]tLnfO{ cg'/f]w ug]{ kmfObf a]kmfObf ======================================================== ======================================================== ======================================================== ====================================================== ===================================================== ===================================================== ;fu/nfO{ cfkm";Fu} lnP/ hfg] kmfObf a]kmfObf ====================================================== ====================================================== ====================================================== ===================================================== ===================================================== gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @%# u[x cEof;df ug]{ lj|mofsnfk afnaflnsfsf] ;Lk lgdf{0f M ▪ tkfO{+n] ub}{ u/]sf 3/sf k|To]s ?l6gsf nflu b'O{–tLgj6f ca ug]{ r/0f to ug'{xf];\ . csf]{ ;ftfleq slDtdf Pp6f r/0f cf gf] aRrfnfO{ l;sfpg ;'? ug]{ of]hgf agfpg'xf];\ . lj|mofsnfk ! ▪ d}n] yKg ;Sg] r/0fx? M !_ ========================================================================================================= ========================= @_ ========================================================================================================================== ======== #_ ========================================================================================================================== ======== $_ ========================================================================================================================== ====== lj|mofsnfk @ ▪ d}n] yKg ;Sg] r/0fx? M !_ =========================================================================================================================== @_ ========================================================================================================================== = #_ ========================================================================================================================== == $_ ========================================================================================================================== = cf gf] x]/rfx M ▪ cf gf] nflu dxTjk"0f{ Pp6f lj|mofsnfk /f]Hg'xf];\ / Ps lbg la/fP/ ug]{ ug'{xf];\ . pQm lj|mofsnfk ubf{ slDtdf % ldg]6 latfpg] of]hgf agfpg'xf];\ . To:tf] lj|mofsnfk Psbd ;/n x'g ;S5 h:t} dgkg]{ JolQm;Fu s'/f ug{], uLt ufpg], c?sf] nflu s]xL ul/lbg] cyjf % ldg]6 r'krfk a:g], cflb . of] lj|mofsnfk kl5 ;xefuLx?sf nflu n]Vg] 7fpF rflxG5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @%$ of] ;qsf ;'emfjx? ;De]m/ cEof; ug'{xf];\ M d"n ;Gb]zx? ▪ cfk"m / cf gf] aRrfsf nIox? to ug]{ s'/fnfO{ lg/Gt/tf lbg'xf];\ / cf gf] k|ultsf] ;dLIff ug'{xf];\ . ▪ cfk"m / cf gf] aRrfnfO{ ;xof]u ug{ cf gf] Vofn /fVg'xf];\ . ▪ ;d:of ;dfwfg ljlwaf6 ;d:ofsf] ;dfwfg kQf nufpg'xf];\ . cf gf] lj|mofsnfk la:tf/ ug'{xf];\ – ;xof]usf gofF r/0fx? yKgsf nflu æb]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\æ /0fgLltsf] k|of]u ug'{xf];\\ . aRrfn] ug{ ;Sg] lj|mofsnfk la:tf/ ug{ b'O{j6f ?l6gnfO{ hf]8\g'xf];\ . afv|f leq k:of] Û gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @%% l;s]sf s'/f hfFRg] k|Zgx? ;fd"lxs sIffdf s] l;Sg'eof] eGg] yfxf kfpg oL k|Zgx?sf] pQ/ lbg] k|of; ug'{xf];\ . ;a}sf] pQ/ lbO;s]kl5 o;kl5sf kfgfx?df pQ/ x]g{ ;Sg'x'G5 . k|Zg ! sdnfn] g;{;Fusf] ;d:of–;dfwfg ljlw w]/} pkof]uL kfOg\ . csf]{ k6s ;d:of kbf{ k|of]u ug{ ;lsof];\ eg]/ pgn] ;d:of–;dfwfgsf r/0fx? ;Demg rfxlG5g\ . ;d:of ;dfwfgsf nflu r/0fx?sf] ;xL j|md s] xf] < /]vf tfg]/ afofFlt/ ePsf r/0fsf] j|md;+VofnfO{ bfofFlt/ ePsf ljj/0f;Fu hf]8\g'xf];\ . r/0f ! r/0f @ r/0f # r/0f $ r/0f % s_ afFsL ;dfwfgsf kmfObf / a]kmfObfsf] af/]df ;f]Rg'xf];\ . v_ jf:tljs, clxn] eO/x]sf] / cf gf] s]xL lgoGq0f /x]sf] Pp6f ;d:of 5fGg'xf];\ . u_ slDtdf Pp6f ;dfwfg /f]Hg'xf];\ / Pp6f :ki6 / ljz]if sfo{of]hgf agfpg'xf];\ . 3_ cg'ko'Qm ;dfwfg x6fpg'xf];\ . ª_ ;s];Dd w]/} ;dfwfgsf ;Defjgfaf/] ;f]Rg'xf];\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @%^ k|Zg @ sdnfn] /fd|f];Fu cf gf] Vofn /fVg] k|of; ul//x]sL l5g\ . To;}n] s'g sfdn] pgsf] :jf:Yodf ;xof]u k'U5 / s'g sfdnfO{ 5f]6f] tTsfnsf]nflu pkof]uL nfUg ;S5 t/ bL3{sfnLg ?kdf pgsf] pgsf] :jf:Yosf] nflu cg'ko'Qm x'g] ;Defjgf 5 eg]/ lg0f{o ug{] k|of; ul//x]sL l5g\ . afofFlt/ /x]sf k|To]s sfdnfO{ sdnfn] :jf:Yosf] nflu pkof]uL 5g\ jf cg'kof]uL] egL lg0f{o ug{'xf];\ . …pkof]uLÚ jf …cg'kof]uL]Ú sf]7fdf lrGx nufP/ s'g ljsNk pkof]uL xf] / s'g cg'kof]uL] xf] 5'6\ofpg'xf];\ . pkof]uL cg'kof]uL s_ w]/} Jo:t x'Fbf yk sfdx? u/]/ l;Wofpgsf] nflu vfgf gvfg] . v_ 5f]6f] lj>fd lngsf] nflu Pp6f ljZjfl;nf] JolQmnfO{ ;fu/sf] x]/rfx ul/lbg cg'/f]w ug]{ . u_ c? s'g} /fd|f] sfd ug'{kYof]{ eg]/ cfk}mFnfO{ elg/xg] . 3_ ;fu/ cfk"mn] ;f]r] eGbf km/s aRrf xf] eg]/ :jLsfg]{ k|of; ug]{ . ª_ s;/L pgn] cf gf] Vofn ubf{ k'/} kl/jf/nfO{ ;xof]u k'U5 eg]/ kl/jf/df s'/f ug]{ . r_ c? w]/} sfd u/]/ l;Wofpg cf gf 5f]/f5f]/L ;'t]sf] a]nf ca]/;Dd g;'Tg] . gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @%& k|Zgsf pQ/x? tkfO{+nfO{ cf g} l;sfO hfFRgsf] nflu cl3Nnf] kfgfdf ;f]lwPsf k|Zgx?sf] pQ/ o;k|sf/ 5g\ . k|Zgsf] ;xL pQ/ lbg] k|of; u/]kl5 dfq pQ/x? x]g'{xf]nf . pQ/x? hfFr]/ x]l/;s]kl5 k]ml/ k|Zgdf hfg'xf];\ / ;xL pQ/df 3]/f] nufpg'xf];\ . k|Zg ! sf pQ/x? r/0f ! M v_ jf:tljs, clxn] eO/x]sf] / cf gf] s]xL lgoGq0f /x]sf] Pp6f ;d:of 5fGg'xf];\ . r/0f @ M ª_ ;s];Dd w]/} ;dfwfgsf ;Defjgfaf/] ;f]Rg'xf];\ . r/0f # M 3_ cg'ko'Qm ;dfwfg x6fpg'xf];\ . r/0f $ M s_ afFsL ;dfwfgsf kmfObf / a]kmfObfsf] af/]df ;f]Rg'xf];\ . r/0f % M u_ slDtdf Pp6f ;dfwfg /f]Hg'xf];\ / Pp6f :ki6 / ljz]if sfo{of]hgf agfpg'xf];\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @%* k|Zg @ sf pQ/x? / JofVof s_ w]/} Jo:t x'Fbf yk sfdx? u/]/ l;Wofpgsf] nflu vfgf gvfg] — cg'kof]uL . lgoldt ?kdf vfgf vfg] k|of; ug{' / ;s];Dd /fd|f] vfgf vfg' xfd|f] z/L/ / lbdfu b'j}sf] nflu pkof]uL x'G5 . vfgf 5f]8\bf sdnfnfO{ tTsfnsf] nflu yk sfd l;Wofpg ;xof]u t k'Unf t/ o;n] pgsf] :jf:Yodf xfgL k'¥ofpg ;S5 / bL3{sfnLg ?kdf w]/} sfd ug{ ufx|f] agfpg ;S5 . v_ 5f]6f] lj>fd lngsf] nflu Pp6f ljZjfl;nf] JolQmnfO{ ;fu/sf] x]/rfx ul/lbg cg'/f]w ug]{ — pkof]uL . sdnfn] k6sk6s lj>fd cfjZos kbf{ cfk"mnfO{ bf]ifL dx;'; gug{] k|of; ug{' h?/L 5 / pgsf] cf gf] :jf:Yo /fd|f] eof] eg] pgL nufot ;fu/ / kl/jf/sf c? ;b:onfO{ /fd|f] x'G5 eg]/ cfkm"nfO{ ;Demfpg' dxTjk"0f{ x'G5 . u_ c? s'g} /fd|f] sfd ug'{kYof]{ eg]/ cfk}mFnfO{ elg/xg] — cg'kof]uL . sdnfn] cfkm"n] ug{ ;Sg] ;a} eGbf /fd|f] sfd ug{ sf]l;; ug{ ;lS5g\ t/ pgn] cf g} cfnf]rgf ug{ aGb ug'{k5{ lsgeg] o;n] pgsf] :jf:Yodf xfgL k'¥ofpF5 . 3_ ;fu/ cfk"mn] ;f]r] eGbf km/s aRrf xf] eg]/ :jLsfg]{ k|of; ug]{ — pkof]uL . sdnfn] cf gf] 5f]/fdf ljsf;fTds ;d:of geOlbPsf] eP x'GYof] eGg] lrGtf u/]/ cf gf] w]/} pmhf{ vr{ ug'{ pgsf] nflu w]/} pkof]uL x'Fb}g . pgsf] nflu of] jf:tljstfnfO{ :jLsf/ ug{' /fd|f] x'g]5 -;fu/df ePsf r'gf}tLx? :jLsfg'{ k5{_ / p;sf r'gf}tLx? x6'g eg]/ sfdgf ug{' ;§f p;nfO{ ;xof]u ug{df cf gf] pmhf{ nufpg'k5{ . ª_ s;/L pgn] cf gf] Vofn ubf{ k'/} kl/jf/nfO{ ;xof]u k'U5 eg]/ kl/jf/df s'/f ug]{ — pkof]uL . c?sf] ;xof]u kfPsf] dx;'; ug'{ /fd|f] :jf:Yosf] nflu w]/} dxTjk"0f{ 5 . sdnfn] cf gf] x]/rfx ubf{ pgn] kl/jf/sf afFsL ;b:ox¿nfO{ ;xof]u ul//x]sL l5g\ eGg] s'/f sdnfsf] kl/jf/n] a'‰g h?/L 5 . r_ c? w]/} sfd u/]/ l;Wofpg cf gf 5f]/f5f]/L ;'t]sf] a]nf ca]/;Dd g;'Tg] — cg'kof]uL . cf gf] pmhf{ sfod /fVg lgb|f dxTjk"0f{ 5 . xfdL slt lgbfof}F To;n] xfd|f] tgfj / cGo efjgfx?nfO{ klg k|efj kfg{ ;S5 . 5f]6f] cjlwdf yk sfdx? u/]/ l;Wofpg sdnfsf] nflu ca]/;Dd g;'t]/ a:g dg nfUg ;S5 t/ o;n] bL3{sflng ?kdf pgsf] :jf:YonfO{ xfgL k'¥ofpF5 . gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @^! kl/jf/sf nflu ;]jf / ;|f]t ;fdfu|L oxfF tkfO{+, tkfO{+sf] aRrf / kl/jf/sf] nflu pknAw :yfgLo ;]jf / ;|f]tx?sf] j0f{g ul/Psf] 5 . -:yfgLo kl/j]z cg';f/ kl/dfh{g ug'{xf];\_ d]/f] aRrf la/fdL 5 eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+nfO{ kfos kg]{ :yfgLo txsf] :jf:Yo rf}sL, c:ktfn jf cGo s'g} :jf:Yo ;F:yf cyjf s]Gb|Lo txsf c:ktfnx?df hfg ;Sg'x'G5 . s]Gb|Lo txsf c:ktfnx? M c:ktfn 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 sfGtL afn c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!!%%) )!–$%!##(* www.kantichildrenhospital. gov.np afn/f]u zfvf, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np d]/f] aRrfnfO{ s;}n] rf]6 k'¥ofPsf] jf b'Jo{jxf/ u/]sf] x'g ;S5 eGg] nfUof] eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf afnaflnsfsf] xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfx?, k|x/L tyf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 afn x]NknfOg ;]jf, l;ljg ;ft}j6f k|b]zdf pknAw !)(* -lgz'Ns_ www.childhelplineintern ational.org/nepal-child- helpline-nepal-1098 afnaflnsf vf]htnf; ;]jf, /fli6«o afn clwsf/ kl/ifb k'nrf]s, nlntk'/ !)$ -lgz'Ns_ www.ncrc.gov.np d]/f] kl/jf/nfO{ xfdL;Fu 3/df gePsf lrhx? rflxPdf d s] ug{ ;S5' < :yfgLo ;/sf/ cGtu{tsf] ;fdflhs ljsf; zfvf jf :yfgLo txdf /x]sf cGo ;xof]uL ;F:yfx?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . o;sf nflu tkfO{+sf ;xhstf{;Fu ;dGjo ug'{xf];\ . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @%* d]/f] 3/df ;d:ofx? 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf 3/]n' lx+;f tyf dlxnf xslxtsf nflu sfo{/t ;F:yfdfx?, k|x/L jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 . sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 va/ u/f}F !!$% -x]NknfOg_, /fli6«o dlxnf cof]u eb|sfnL, sf7df8f}+ !!$% -lgz'Ns_ www.nwchelpline. gov.np Psåf/ ;+s6 Joj:yfkg s]Gb| (OCMC), :jf:Yo tyf hg;+Vof dGqfno b]ze/sf ljleGg cfwf/e"t :jf:Yo s]Gb|x?, lhNnf, c~rfn tyf k|fb]lzs c:ktfnx?df pknAw )!–$@^)$)% cf]/]s g]kfn s]lGb|o sfof{no, afns'df/L, nlntk'/ !^^))!&*(!) www.worecnepal.o rg olb d]/f] kl/jf/df cGo r'gf}tLx¿ 5g\ eg] d s] ug{ ;S5' < tkfO{+sf] :yfgLo If]qdf /x]sf bft[ ;F:yfx? jf dlxnfx?n] cf>osf nflu tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M olb d}n] r'gf}tLx¿ /fd|f];Fu ;fdgf ul//x]sf] 5}g eg] d s] ug{ ;S5' < :yfgLo txdf tkfO{+nfO{ kfos kg]{ dgf]lrlsT;f jf dfgl;s :jf:Yo ;]jf k|bfg ug]{ ;F:yf jf tn lbOPsf gDa/x?df ;Dks{ ug{ ;Sg'x'G5 M sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;fyL dlxnf cf>o gVv', nlntk'/ )!–%!(!!)# www.saathi.org.np/women- shelter j'dg;\ kmfpG8];g g]kfn af}4, sf7df8f}+ )!–%!%%!^) www.womenepal.org/our- projects/shelter-home sfo{qmd÷;F:yf 7]ufgf ;Dks{ g+= j]a;fO6 ;]jfdf x]NknfOg, x]/rfxstf{x?sf nflu lgz'Ns k/fdz{ ;]jf wfkfv]n, nlntk'/ !^^))!$$((( -6f]n k|mL_ (*)!%&(!(! -lgz'Ns_ dgf]lrlsT;f tyf dfgl;s :jf:Yo ljefu, lq=lj= lzIf0f c:ktfn dxf/fhu+h, sf7df8f}+ )!–$%!@%)% www.tuth.org.np cfTdxTof /f]syfdsf] nflu /fli6«o x]NknfOg, dfgl;s c:ktfn kf6g, nlntk'/ !!^^ -lgz'Ns_ https://mhl.gov.np/ser vice/suicide- prevention-hotline- service-1166/ dfgl;s :jf:Yo tyf k/fdz{ s]Gb| g]kfn yfkfynL, sf7df8f}+ !^^) )! *%)*) -6f]n k|mL_ https://www.cmcnepa l.org.np/about-cmc- nepal/ gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx @^! l6kf]6x? =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== =========================================================================================================================================================================================================== casf] sbd M of] xfd|f] clGtd ;fd"lxs ;q lyof] . of] sfo{qmddf ;xefuL x'g'ePsf]df awfO{ Û ca x'g] clGtd 3/b}nf] e]6sf] ldlt M ========================================================================================= =========================== tkfO{+ lg/Gt/ ;Dks{df /xg ;Sg'x'G5 / of] sfo{qmdsf c? ;xefuLx?;Fu e]6\g] of]hgf agfpg ;Sg'x'G5 . tkfO{+x? Pscsf{sf r'gf}tL / ;+3if{ a'‰g ;Sg] Ps ljz]if cj:yfdf x'g'x'G5 / Pscsf{nfO{ ;xof]u ug{ ;Sg'x'G5 . tkfO{+ k]ml/ e]63f6 ug{ OR5's x'g'x'G5 eg], ;Dks{ hfgsf/L ;+sng u/]/ csf]{ e]6sf] nflu ;do / :yfgsf] of]hgf ug{ rfxg] sf]xL b'O{–tLg hgf e}lbP /fd|f] x'g] lyof] . of] ;qkl5 ;xhstf{x?n] tkfO{+;Fu s'/f ug{ ;Sg'x'G5 / x]/rfxstf{sf] ;d"x Joj:yfkg s;/L ug'{k5{ eGg] hfGg ;xof]u ug{ ;Sg'x'G5 . ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @^@ cg';"rL ! M d"n ;Gb]zx¿ / ;'emfjx?sf] ;f/f+z ;'emfjx? !_ 7fpF agfpg'xf];\ M cj/f]wx? x6fpg'xf];\ / cGt/lqmof ug{ ;'/lIft 7fpF agfpg'xf];\ . #_ cf gf] aRrfsf] cufl8 hfg'xf];\, aRrfs} a/fa/Lsf] txdf a:g'xf];\, clg tkfO{+ / tkfO{+sf] aRrfsf] lardf lj|mofsnfk ug{'xf];\ . d"n ;Gb]zx? ▪ ;a} afnaflnsfn] l;Sg / ;Lk ljsf; ug{ ;S5g\ . ▪ afnaflnsf zfGt x'Fbf /fd|f];+u l;S5g\ . ▪ cf gf] aRrf;Fu b}lgs lj|mofsnfk / v]nx?df ;+nUg eP/ tkfO{+ p;sf] j[l4ljsf;df ;xof]u k'¥ofpg ;Sg'x'G5. klxnf] ;q M afnaflnsfsf] ;+nUgtf ;'emfjx? != x]g'{xf]; / ;'Gg'xf];\ M tkfO{+sf] aRrf s] s'/fn] |k|f]T;flxt x'G5 / s] s'/fdf p;sf] ?lr 5 eGg] ofb ug'{xf];\ . @= tkfO{+sf] aRrfn] s;/L v]Ng dg k/fpF5 eg]/ kQf nufpg'xf];\ / p;nfO{ v]Ng] gofF tl/sfx¿ l;sfpg'xf];\ . #= x]g'{xf]; / ;'Gg'xf];\ M cf gf] aRrfn] /fd|f] u/]sf] kQf nufpg'xf];\ / k|z+;f ug'{xf];\ . d"n ;Gb]zx? tkfO{+ / tkfO{+sf] lj|mofsnfk b'a}df Wofg lbg] ePsf]n] cfk;L ;+nUgtfsf lj|mofsnfkdf ;xefuL x'Fbf afnaflnsfx?n] l;Sg] cj;/ w]/} kfpF5g\ . /dfOnf], ;sf/fTds / k|z+;fn] el/k"0f{ lj|mofsnfkaf6 afnaflnsfn] ;a}eGbf /fd|f];Fu l;Sg ;S5g\ . bf];|f] ;q M afnaflnsfnfO{ s;/L ;+nUg u/fpg]] @_ aRrfn] /f]h]sf @–# j6f k|]/0ffbfoL /f]hfOaf6 lj|mofsnfk ;'? ug{'xf];\, To;kl5 p;sf] /f]hfO cg';f/ ug'{xf];\. cg';"rL ! M d"n ;Gb]zx? / ;'emfjx? @^# ;'emfjx? d"n ;Gb]zx? afnaflnsfx?n] zAb, zAb lagfsf] Jojxf/, / r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ k|of]u u/]/ ;+rf/ u5{g\ . tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ul//x]sf] 5 eGg] yfxf kfpg x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ . ha tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ul//x]sf] yfxf kfpg'x'G5, p;n] tkfO{+nfO{ s] ;Gb]z lbg sf]l;; ul//x]sf] 5, kQf nufpg'xf];\ . rf}yf] ;q M ;+rf/ a'‰g] tl/sf ;'emfjx? !_ ?l6gdf efu lng'xf];\ – tkfO{+sf] aRrfn] ul//x]sf] lj|mofsnfksf] cg';/0f ub}{ cf gf] kfnf]df u/]/ b]vfpg'xf];\ . @_ u/]/ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ M cf gf] ?l6gdf aRrfnfO{ gofF sbd l;sfpg'xf];\ . #_ lj|mofsnfk k]ml/ ;'? ug'{xf];\ h;n] ubf{ tkfO{+sf] aRrfn] cfk;L ;+nUgtfsf ?l6gsf nfuL w]/} ;do kfpF5 . d"n ;Gb]zx? ■ tkfO{+sf] aRrfnfO{ l;Sg / ;Lk ljsf; ug{ ;xof]u ug{sf] nflu 3/df ug]{ lj|mofsnfk / v]nsf] ?l6g agfpg'xf];\ t];|f] ;q M v]n / 3/sf] lj|mofsnfkdf afnaflnsfnfO{ ;+nUg x'g ;xof]u ug]{ !_ olb Tof] c:ki6 5 eg] klg tkfO{+sf] aRrfsf] ;Dk"0f{ ;+rf/nfO{ zAb / xfpefpåf/f k|ltlqmof lbg'xf];\ . @_ tkfO{+sf] aRrfsf] efiffsf] tx;Fu ldNg] zAb / xfpefpx? k|of]u ug{'xf];\ . #_ tkfO{+sf] aRrfnfO{ ;+rf/ ug{sf nflu ;do lbg kv{g'xf];\ . $_ tkfO{+sf] aRrfn] s] x]l//x]sf] 5 jf ul//x]sf] 5 To;sf] af/]df s'/f ug{'xf];\ . v]nf}gf rflxof] Û 9'Ëf Û aflx/ kmfNg'xf];\ Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @^$ d"n ;Gb]zx? tkfO{+sf] aRrfn] cEof; u/]/ b}lgs hLjgsf nflu gofF ;Lkx? l;Sg ;S5 . p;n] cEof; ubf{ tkfO{+n] ;xof]u ug'{k5{ . d"n ;Gb]zx? tkfO{+sf]] aRrfn] slta]nf cg'/f]w ug{sf nflu ;+rf/ ub}{5 eGg] yfxf kfpg x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ . tkfO{+sf] aRrfn] cf gf s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ul//x]sf] yfxf kfpg x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ . b}lgs lj|mofsnfkx¿sf] ;b'kof]u u/]/ ;+rf/ ug]{ cj;/x? l;h{gf ug{'xf];\ . ;'emfjx? sfdnfO{ ;–;fgf r/0fdf 6'S|ofpg'xf];\ / cf gf] aRrfnfO{ Ps k6sdf Pp6f ;fgf] r/0f l;sfpg'xf];\ . cf gf] aRrfnfO{ l;Sg lbg'xf];\ . aRrf ;kmn x'gsf nflu cfjZos ;s];Dd sd txsf] ;xof]u ug'{xf];\ . :ki6 / Ps?ktf ePsf lgb]{zgx? lbg'xf];\ / k|of; u/]sf]df cf gf] aRrfsf] k|z+;f ug{'xf];\ . cfkm}FnfO{ ;f]Wg'xf];\ M s] d}n] km/s r/0f l;sfpg ;S5' < h'Qf km'sfn xfdLn] u¥of}F /fd|f] k|of;, d ;xof]u u5'{' !_ b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ – tkfO{+sf] aRrfn] ;+rf/ ug{ k|of]u ug{;Sg] zAbx¿ / xfpefpx? k|bz{g ug{'xf];\ . @_ tkfO{+sf] aRrfsf zAbx? bf]xf]¥ofpg'xf];\ / p;sf] efiff lj:tf/ ug{'xf];\ . $_ aRrfn] cf gf s'/f ;femf ug{sf nflu ;+rf/ ug]{ cj;/ l;h{gf ug{'xf];\ . #_ cf gf] aRrfn] cg'/f]w ug{sf nflu cj;/x? l;h{gf ug'{xf];\. ;'emfjx? efFlrof] cg';"rL ! M d"n ;Gb]zx? / ;'emfjx? @^% d"n ;Gb]zx? ■ afnaflnsfn] s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg, c?sf] Wofg tfGg, s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug / OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpgsf nflu r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ k|of]u u/]/ ;+rf/ ug{ ;S5g\ . ;ftf}F ;q M r'gf}ltk'0f{ Jojxf/ /f]Sg] – afnaflnsfnfO{ lj|mofsnfkdf ;+nUg x'g / lgolGqt x'g ;xof]u ug]{ ;'emfjx¿ !_ afnaflnsfsf] ;Lk / plrt Jojxf/sf] k|z+;f ub}{ k|f]T;fxg lbg'xf];\ . @_ r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ cl3sf ;+s]tx? x]g{'xf];\ / ;'Gg'xf];\ . #_ jftfj/0f Jojl:yt ug{'xf];\ / aRrfnfO{ zfGt x'g d2t ug{] lj|mofsnfkx¿ kl/jt{g ug{' cl3 hfgsf/L lbg'xf];\ . $_ olb tkfO{+sf] aRrf k'/} ljrlnt ePsf] 5 jf l/;fP/ emu8f ul//x]sf] 5 eg], zfGt /xg'xf];\ / pm zfGt gag'Gh]n kv{g'xf];\ . To;kl5 Jojxf/sf] sf/0f af/]df ;f]Rg'xf];\ . ;fa'g Û ;xefuL k'l:tsf, ;fd"lxs ;q !–( @^^ ;'emfjx? d"n ;Gb]zx? tkfO{+sf] aRrfsf] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] sf/0f -s'g} s'/fdf kx'Fr kfpg, c?sf] Wofg tfGg, s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lug / OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg_ kQf nufpg'xf];\ / Tof] sf/0fsf cfwf/df s;/L k|ltlqmof lbg] eg]/ lg0f{o ug{'xf];\ . cf7f}+ ;q M r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf nflu ljsNkx? l;sfpg] -tl/sf_ !_ tkfO{+sf] aRrfnfO{ lj|mofsnfkx? a'‰g / zfGt /xg ;xof]u ug{ lrq tflnsf k|of]u ug'{xf];\ . 2 . @_ s'g} s'/fdf kx'Fr kfpgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] hjfkmdf aRrfnfO{ ;+rf/sf ;Lksf] k|of]u ug{{ l;sfP/ k|ltlqmof lbg'xf];\ . #_ olb Wofg tfGgsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ ;'/lIft 5 / a]jf:tf ug{ ldNg] vfnsf] 5 eg] To;nfO{ a]jf:tf ug{'xf];\ . $_ s'g} s'/f /f]Sg jf To;af6 hf]lugsf nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/ sd ug{ k|i6, Ps?ktf ePsf / plrt ck]Iffx? :yflkt ug{'xf];\ . %_ OlGb|ox?af6 cg'e"lt kfpg nflu ul/g] r'gf}ltk"0f{ Jojxf/sf] ;§fdf ug{ ;lsg] ;'/lIft / plrt Jojxf/ l;sfpg'xf];\ . ;'emfjx? !_ cf gf] lj|mofsnfk la:tf/ ug'{xf];\ – ;xof]usf gofF r/0fx? yKgsf nflu b]vfpg'xf];\ / eGg'xf];\ /0fgLltsf] k|of]u ug'{xf];\ . @_ aRrfn] ug{ ;Sg] lj|mofsnfk la:tf/ ug{ b'O{j6f lj|mofsnfknfO{ hf]8\g'xf];\ . cfk"m / cf gf] aRrfsf nIox? to ug{] s'/fnfO{ lg/Gt/tf lbg'xf]; \ / cf gf] k|utLsf] ;dLIff ug'{xf];\ . cfk"m / cf gf] aRrfnfO{ ;xof]u ug{ cf gf] Vofn /fVg'xf];\ . ;d:of ;dfwfg ljlwaf6 ;d:ofsf] ;dfwfg kQf nufpg'xf];\ . gjf}+ ;q M ;d:ofsf] ;dfwfg / cf gf] x]/rfx klxnf xft w'g] clg syf ;'Gg] 8\of8L Û 8\of8L Û s'g rfxLF vfg]s'/f afv|f leq k:of] Û ljsf;fTds l9nfO tyf ckfËtf ePsf afnaflnsfsf kl/jf/sf nflu x]/rfxstf{ ;Lk k|lzIf0f sfo{qmd cl6hd s]o/ g]kfn ;f];fO6L xl/l;l4, nlntk'/, g]kfn