OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights Limited Election Observation Mission Romania Repeat Presidential Election, 4 May 2025
INTERIM REPORT 24 March – 15 April 2025
17 April 2025
I. EXECUTIVE SUMMARY
• The 4 May repeat presidential election follows the Constitutional Court’s annulment of the November 2024 vote based on findings of co-ordinated manipulation of social networks and undeclared funding in support of one candidate. Many ODIHR LEOM interlocutors noted limited publicly available information on the nature and impact of the detected irregularities as well as the legal grounds for the annulment, and opined that this has affected public trust in some state institutions. • The electoral legal framework remains largely unchanged since the last presidential election, except for amendments introduced by a Government Emergency Ordinance less than four months before election day. This ordinance, adopted without public consultation, introduced changes on political advertising, the composition of election bodies, and polling hours abroad. Several ODIHR LEOM interlocutors considered the frequent use of ordinances to amend electoral law as undermining legal certainty. Most previous ODIHR recommendations remain unaddressed, including those on consolidating the electoral legislation, ensuring transparency in election administration, establishing clear procedures for verifying support signatures, and providing access for observers to all stages of the electoral process. • The election is administered by the Permanent Electoral Authority (PEA) and a three-tiered structure of electoral bureaus established for each election, led by the Central Electoral Bureau (CEB). The election administration has met legal deadlines to date. Sessions of election bureaus are not public, and the membership of election bureaus do not include representatives of independent candidates, while those nominated by a political party not represented in parliament have limited representation. Voter education efforts have thus far been conducted primarily online. The PEA has undertaken several measures to facilitate the participation of persons with disabilities. • Approximately 19 million citizens are eligible to vote, including one million residing abroad. All citizens aged 18 or older are eligible to vote, except those disenfranchised by a court decision due to criminal convictions or legal incapacity. The PEA maintains the voter register, which is based on the civil registry and other official data. Requests for corrections in voters’ data can be submitted until two weeks before election day. Voters abroad can cast their ballots either by mail or in person. An electronic system will be used at all polling stations to verify voter eligibility and prevent multiple voting. • Citizens over 35 years of age with voting rights and permanent residence in Romania may stand for election. The CEB initially registered 12 candidates from 25 applications. Thirteen candidates did not meet registration requirements, including two who were rejected based on a 2024 Constitutional Court ruling requiring candidates to fulfil conditions reflected in the presidential oath. One registered candidate subsequently withdrew. The CEB has no competence to verify the authenticity of support signatures, and limits its review of signatures to assessing compliance with formal requirements. • Following the 2024 parliamentary elections, women hold 22.4 per cent of seats in the Chamber of Deputies and 20.3 per cent in the Senate; only 11 per cent of ministers are women. Two of the 11 registered presidential candidates are women. Despite constitutional guarantees of gender Limited Election Observation Mission Page: 2 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
equality, entrenched stereotypes and the limited scope and implementation of relevant legal provisions continue to hinder women’s political participation, with many ODIHR LEOM interlocutors noting a need to improve women representation in decision-making positions. • The law guarantees equal access of contestants to media, campaign venues and poster spaces. The campaign has been low-key to date, with most candidates engaging with the electorate online, and, to a much lesser extent, using posters, leaflets, and larger rallies. Newly adopted regulations broadened the definition of political advertising to include various forms of online content and indirect promotion of contestants, and introduced additional labelling requirements, which some candidate representatives consider overly burdensome and ineffective in addressing certain online violations, including co-ordinated manipulation of social networks. • The CEB established an inter-institutional Working Group to examine complaints related to online campaign violations and to co-ordinate responses, including instructing Very Large Online Platforms to remove unlawful content via the PEA. Complaints, which may be submitted online, including anonymously, are reviewed on a continuous basis, and case files are prepared; however, the Working Group does not proactively monitor online platforms. As of 14 April, the CEB had published details of 248 complaints, resulting in 178 removal orders concerning 629 posts, mostly for missing labelling. Sessions of the CEB are not public, but decisions are posted online. Some ODIHR LEOM interlocutors raised concerns about the CEB’s limited capacity to detect foreign influence and noted a perceived lack of transparency and proportionality in content removals. • Campaigns can be financed by political parties, including from public funds, as well as by candidates’ own resources, loans, and individual donations. Campaign finance regulations, which also apply to online activities, are limited to the official 30-day campaign period. Nevertheless, several candidates incurred advertising expenses prior to this period, including on social networks. Contestants must report contributions and expenditures to the PEA and submit complete final reports within 30 days after election day. The PEA is not mandated to verify the veracity of reported figures beyond the supporting documentation provided, which, according to several ODIHR LEOM interlocutors, may allow for inaccurately disclosed financial activity. • The media landscape is diverse; however, there is a lack of transparency concerning the financing of media by political entities and individuals, which some ODIHR LEOM interlocutors assessed as undermining editorial independence and facilitating clientelism and self-censorship. Broadcasters are required to ensure fair, balanced, and impartial campaign coverage, and provide equal and free access to airtime for all presidential candidates. The National Audiovisual Council, as the competent regulatory authority, is mandated to examine complaints and act ex officio in cases of violations of campaign coverage requirements. During the campaign period, it has not reported any complaints and issued one sanction related to a public opinion poll. • The Constitution guarantees the rights of national minorities, including political representation and use of minority languages in education and in communication with local authorities. No candidates belonging to national minorities are standing in this election, and, according to the PEA, electoral materials will not be made available in minority languages. Roma continue to be underrepresented in public and political life and often face limited access to public services and identity documentation, which some ODIHR LEOM interlocutors think may hinder their ability to vote. • Complaints and appeals are adjudicated by both electoral bureaus and judicial authorities, with distinct rules governing their submission depending on the nature of the issue. To date, the CEB has received 12 complaints concerning the composition of electoral bureaus, all of which were rejected, while lower-level bodies published decisions adjudicating complaints and appeals, mainly related to appointment of polling station staff. Most ODIHR LEOM interlocutors have expressed trust in the efficiency of the dispute resolution system and the impartiality of the Limited Election Observation Mission Page: 3 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
adjudicating bodies, with some exceptions related to the adjudication of alleged online violations. • The legal framework permits observation of election day procedures by citizen and international observers, but does not regulate access to other stages of the electoral process. The citizen observer landscape is active, though affected by reported operational and financial constraints. Several civil society organizations are actively monitoring the electoral process and have published reports.
II. INTRODUCTION
Following an invitation from the authorities of Romania to observe the presidential election, and in accordance with its mandate, the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) deployed a Limited Election Observation Mission (LEOM) on 23 March. 1 The LEOM, led by Eoghan Murphy, consists of a 13-member core team based in Bucharest and 22 long-term observers deployed throughout the country from 2 April. Mission members are drawn from 18 OSCE participating States, and 40 per cent of mission members are women.
III. BACKGROUND AND POLITICAL CONTEXT
The 2024 presidential and parliamentary elections in Romania, held at the conclusion of President Klaus Iohannis’s mandate, unfolded against a backdrop of a growing disaffection with mainstream political parties. The first round of the presidential election took place on 24 November 2024. Following the vote, the Central Election Bureau (CEB) announced that independent candidate Călin Georgescu and Elena Lasconi of the Save Romania Union (USR) qualified for the second round, having received 23 and 19 per cent of the vote, respectively. 2 Parliamentary elections were held one week later, on 1 December. A coalition government was subsequently formed by the Social Democratic Party (PSD), the National Liberal Party (PNL), and the Democratic Alliance of Hungarians (RMDSZ/UDMR), with the support of national minority parties.
Both before and shortly after the first round of the presidential election, civil society actors, journalists, and political party representatives voiced concerns about the integrity of the campaign. 3 On 2 December, the Constitutional Court of Romania (CCR) validated the election results, citing no evidence of major irregularities affecting the overall outcome. 4 However, on 4 December, declassified intelligence reports were published outlining co-ordinated manipulation of social networking platforms via automated accounts and financial violations concerning Mr. Georgescu’s campaign. Two days later, acting ex officio on the basis of these reports, the CCR annulled the presidential election, and ordered a re-run of the electoral process. 5 This decision was taken amid preparations for the second round and after out-of-country voting had already commenced. 6 Many ODIHR LEOM interlocutors,
1 See previous ODIHR election observation reports on Romania. 2 Other notable presidential candidates were then-Prime Minister Marcel Ciolacu of the PSD (19.15 per cent), George Simion of the Alliance for the Union of Romanians (AUR; 13.86 per cent), Nicolae Ciucă of the PNL (8.79 per cent), independent candidate Mircea Geoană (6.32 per cent), Hunor Kelemen of RMDSZ/UDMR (4.50 per cent). The Constitutional Court disqualified the candidacy of Diana Șoșoacă of S.O.S. Romania. 3 Allegations included undisclosed campaign funding, unlawful third-party involvement, and online interference from abroad aimed at manipulating voters. 4 This followed a recount of all votes cast, in response to a formal complaint. 5 Following the annulment, the European Commission opened an investigation into TikTok concerning allegations of foreign information manipulation and interference and undisclosed paid political content. TikTok reported that it was cooperating with the investigation and had removed a total of 27,217 inauthentic accounts forming a network that “attempted to promote the AUR political party and, to a smaller extent, the independent candidate Călin Georgescu”. 6 On 6 March 2025, the European Court of Human Rights (ECtHR) rejected as inadmissible an application filed by Mr. Georgescu to overturn the annulment of the presidential election process. Limited Election Observation Mission Page: 4 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
while acknowledging the need to address public concerns related to the integrity of the election, noted that the CCR decision lacked sufficient information on the nature and impact of the detected irregularities, as well as the legal basis for the annulment, which, in their view, affected public trust in some state institutions.
The annulment prompted a range of reactions, including criticism from across the political spectrum. 7 In January 2025, the European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) issued an urgent opinion on the annulment of election results by constitutional courts, emphasizing the need for clear legal regulation. 8 On 8 January, the government scheduled the repeat presidential election for 4 May. 9 On 10 February, President Iohannis resigned, and Senate President Ilie Bolojan assumed the role of acting president, as prescribed by the Constitution. On 26 February, the Prosecutors’ Office opened a criminal investigation into Mr Georgescu’s campaign, on suspicion of several offences, including campaign finance violations, incitement to actions against the constitutional order, dissemination of false information, and involvement in establishing an organization with a fascist, racist, xenophobic, and anti-Semitic character.
Following the 2024 parliamentary elections, women hold 22.4 per cent of the seats in the Chamber of Deputies and 20.3 per cent in the Senate; only 2 out of 18 ministers (11 per cent) are women. Despite constitutional provisions for equal rights for men and women, entrenched gender stereotypes and the limited scope and implementation of legal provisions aimed at promoting gender equality continue to hinder women’s political participation. Many ODIHR LEOM interlocutors noted that further steps are needed by the authorities and political parties to promote women’s leadership and ensure greater representation of women in decision-making positions.
IV. LEGAL FRAMEWORK AND ELECTORAL SYSTEM
The presidential election is primarily regulated by the 1991 Constitution (as amended), the 2004 Law on the Election of the President of Romania (PEL), the 2015 Law for the Election of the Chamber of Deputies and the Senate (Parliamentary Elections Law), the 2015 Law on Postal Voting, and the 2006 Law on Financial Activity of Political Parties and Electoral Campaigns (Political Finance Law). 10 In addition, European Union (EU)-level regulations, such as the 2022 Digital Services Act (DSA) and the 2016 EU General Data Protection Regulation (GDPR), are directly applicable. 11
Government emergency ordinances (GEOs), a constitutional mechanism intended for exceptional situations, have been frequently used to amend legislation, including on electoral matters. 12 On 16 January, the government issued GEO No. 1/2025, introducing changes to political advertising regulations, the composition of election bodies, and polling hours abroad, applicable only to this
7 Before the annulment, demonstrators gathered across the country on several occasions to oppose extremism. Numerous rallies opposing the annulment decision, mainly organized by far-right groups and supporters of Mr. Georgescu, were also held in Bucharest and other cities. 8 The Urgent Report “drawing from the recent Romanian case”, concludes that ex officio annulments of elections by a constitutional court must be clearly regulated by law, used only in exceptional circumstances, based on concrete evidence, and must ensure procedural guarantees, including the right to a hearing, to present evidence, and to appeal. 9 In parallel, partial local elections will be held for the president of the Bihor County Council and 17 mayoral positions. 10 Other relevant laws include the 2002 Law on Radio and Television Broadcasting (Audiovisual Law), the 1992 Law on the Constitutional Court, as well as relevant provisions of the Criminal Code. The legal framework also includes regulations of election management bodies. 11 Regulation (EU) 2024/900 on the transparency and targeting of political advertising, is not yet in force at the EU level; however, some of its definitions are considered effective in Romania under GEO No. 1/2025. Romania has also ratified key international and regional human rights instruments related to the conduct of democratic elections. 12 The Venice Commission has expressed concern that such use of GEOs can undermine legal certainty, the quality of legislation, and democratic principles. See paragraph 46 of the 2025 Opinion on the emergency ordinance regarding the merger of the 2024 elections for the European Parliament and for the local authorities. Limited Election Observation Mission Page: 5 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
electoral process. There was no consultation with the public or relevant stakeholders prior to the issuance of the GEO, an issue criticized by many ODIHR LEOM interlocutors. 13
The electoral legal framework is further complemented by rulings of the CCR. Some ODIHR LEOM interlocutors, including representatives of the authorities, stated that the CCR has effectively amended the Constitution and legislation through its rulings on multiple occasions, including electoral matters. According to these interlocutors, recent CCR decisions related to candidate registration requirements and the ex officio annulment of the election, contributed to legal uncertainty.
The legal framework for the presidential election has remained unchanged since the last election, with the exception of the amendments introduced by GEO No. 1/2025. Most previous ODIHR recommendations remain unaddressed, including those on consolidating the electoral legislation, ensuring transparency in election administration, establishing clear procedures for verifying support signatures, and providing access for observers to all stages of the electoral process. Several ODIHR LEOM interlocutors also view the legal framework as partially outdated, noting in particular the lack of sufficient detail to address emerging challenges such as the use of digital technology in electoral processes and campaigns.
The president is directly elected for a five-year term by an absolute majority of registered voters. If no candidate receives such a majority in the first round, a second round is held two weeks later between the two candidates with the highest number of votes. The candidate who obtains the most votes cast in the second round is elected. 14
V. ELECTION ADMINISTRATION
The presidential election is administered by the Permanent Electoral Authority (PEA) and a three- tiered structure of electoral bureaus established for each election, led by the Central Electoral Bureau (CEB). 15 The parliament elects the president of the PEA, while the prime minister and the president of the country each appoint a vice-president for eight-year terms. 16 The CEB may include up to 18 members: 5 High Court judges selected by lot, the PEA president and vice-presidents, and up to ten party representatives. 17 Under GEO No. 1/2025, parliamentary parties may nominate bureau members at all levels, regardless of whether they have nominated candidates; parties not represented in the parliament have limited representation, and independent candidates are not represented. The PEA management includes no women, while 6 of the 18 CEB members (33 per cent) are women.
The mid-level election administration comprises 48 County Election Bureaus (CoEBs), including one for out-of-country and postal voting. Each CoEB has up to 11 members: 3 judges from local courts, 1 PEA representative, and up to 7 parliamentary party nominees. Women comprise 35 per cent of the CoEB members. Election-day procedures will be administered by 18,979 Electoral Bureaus for Polling Stations (EBs), including 965 abroad in 95 countries. Each EB may include up to 9 members: a
13 GEOs take effect immediately upon submission to Parliament and remain in force unless rejected. Both chambers must approve a GEO for it to become permanent law, but there is no deadline for the second chamber to do so. GEO No. 1/2025 was tacitly adopted by the Senate and is currently pending approval in the Chamber of Deputies. 14 The president’s key responsibilities include nominating a candidate for prime minister and appointing the government, based on a parliamentary vote. The president also serves as the commander-in-chief of the armed forces and presides over the Supreme Council of National Defence. 15 Among other responsibilities, the PEA maintains a roster of electoral officials, trains polling station members, and oversees campaign finance, while the CEB manages candidate registration, adjudicates most complaints, as well as aggregates and determines election results. CoEBs implement the process at county level. 16 On 28 February, the parliament dismissed the PEA president, a decision based on findings that he had an excessive allowance, authorized the costly relocation of the institution’s headquarters, and made public statements deemed incompatible with his role. The deputy chair assumed the position of interim president. 17 The CEB president and its deputy are elected by the appointed judges from among themselves, by secret ballot. Limited Election Observation Mission Page: 6 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
chairperson and a deputy, selected by lot from a roster on 4 April, and up to 7 political party nominees, to be appointed by 22 April. Some ODIHR LEOM interlocutors expressed concern about the lack of representation in CoEBs and EBs for presidential candidates not supported by parliamentary parties. 18
To date, the election administration has met legal deadlines. Since the announcement of the election, the CEB and the PEA adopted various regulations, including on the election timeline and budget, campaign regulations, and candidate registration. Election bureaus at all levels hold regular sessions; however, these are closed to the public, despite prior ODIHR recommendations. Further, there is no comprehensive legal or regulatory guidance on what kind of information should be published concerning the activities of the election administration, or how it should be made public, which has led to inconsistencies in some cases.
The PEA is holding a cascade training for all levels of the election administration, excluding members appointed by political parties; a number of these trainings held to date have been observed by the ODIHR LEOM. 19 To date, the PEA has conducted voter education primarily through online video spots. The law and PEA regulations require polling stations to be accessible to voters with physical disabilities, who may also vote at designated barrier-free polling stations or using a mobile ballot box. The PEA informed the ODIHR LEOM that it had consulted with disability organizations on accessibility measures. It plans to implement a pilot project for introducing information materials in different formats for voters with disabilities.
VI. VOTER RIGHTS AND REGISTRATION
Citizens aged 18 years or older on election day are eligible to vote. Voting rights may be revoked by a court decision on the grounds of conviction for certain criminal offences or legal incapacity, at odds with previous ODIHR recommendations. 20 Voter registration is passive and continuous. The PEA maintains the voter register, which is based on data from the national civil registry and other state institutions. 21 Voters can verify their registration data online or in person at mayoral and PEA offices, and could request corrections up until 20 March. Automatic updates to the voter register are made until 30 April. Electoral contestants have the right to request extracts from the voter register for verification purposes.
In presidential election, voters may cast their ballot at any polling station outside their territorial unit, including abroad, without submitting a prior request. 22 Out-of-country voting takes place in embassies, consulates and other designated locations two days before and on election day. 23 Postal voting is also available for voters abroad, provided they submitted an application by 20 March. 24 Voters with reduced mobility can request voting at home by special ballot box or they can vote at any polling station that provides accessibility. To prevent multiple voting and facilitate the transmission of preliminary results, the PEA operates the Information System for Monitoring Turnout and Preventing Illegal Voting (SIMPV) across all polling stations, which verifies voter eligibility, registers voters who have voted, facilitates video-recording of the vote count, and verifies the arithmetic consistency of result protocols
18 At CoEB level, parties that nominated Mr. Antonescu comprise 43 per cent of party-appointed membership, followed by those supporting Mr. Simion (28 per cent), and Ms. Lasconi (14 per cent). Some CoEBs informed the ODIHR LEOM long-term observers (LTOs) that the resignation rate among the selected chairpersons and deputies has increased compared to previous elections, explained by low remuneration and overlapping Easter holidays. 19 Half of the remuneration will be withheld in cases of non-attendance. 20 For these elections, 12,604 voters are disenfranchised due to legal incapacity and 1,016 due to criminal convictions. 21 Including the Directorate of Persons Record and Databases Management, the General Directorate for Passports, the National Authority for Citizenship, and municipal authorities. 22 Supplementary voter lists are compiled for all voters abroad and those voting outside their polling stations. 23 GEO No. 1/2025 set 21:00 Bucharest time as the uniform closing hour for polling stations abroad. If voters are queuing at closing time, by law, any polling station may extend voting by up to three hours. 24 Some 6,200 voters applied for voting by post. Limited Election Observation Mission Page: 7 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
prior to submission. As of 31 March, the PEA reported a total of 19,002,652 registered voters, including 1,004,188 residing abroad. Women constitute 51.77 per cent of in-country voters.
VII. CANDIDATE RIGHTS AND REGISTRATION
Citizens over 35 years of age who have the right to vote and permanently reside in Romania, are eligible to stand. 25 Candidates may be nominated by political parties or coalitions, or run independently. Nomination documents, including at least 200,000 support signatures from voters, had to be submitted to the CEB by 15 March. By law, voters may sign in support of multiple nominees.
At odds with a previous ODIHR recommendation, the legislation does not comprehensively regulate the procedure for collecting and verifying signatures, some ODIHR LEOM interlocutors noted that this leaves room for inconsistent application by the CEB and misuse by candidates. 26 Pursuant to CCR Ruling No. 4/2019, which established that the CEB has no competence to verify the authenticity of submitted signatures, the CEB limits its review to assessing compliance of the signature lists with formal requirements; a point of concern for several ODIHR LEOM interlocutors. This process was not open to citizen observers, and candidate representatives were permitted to observe only the verification of signatures submitted in support of their own candidacy. In two instances, the CEB referred suspected irregularities to the Prosecutor’s Office, which stated that investigations are at an early stage. 27 Nominees are also required to submit property declarations and statements confirming that they did not collaborate with Romania’s pre-1990 intelligence service.
The CEB registered 12 out of the 25 prospective candidates. Thirteen candidatures were rejected on the grounds that the nominees either did not meet the required criteria or submitted incomplete documentation. Of these, 11 were rejected on technical grounds, while 2 applications were rejected by the CEB, on the basis of CCR rulings, including Decision No. 2 of 5 October 2024, which held that at the time of nomination, candidates must meet the requirements reflected in the presidential oath, including respect for the Constitution and the defence of democracy. 28 The CCR received 61 appeals concerning the registration of 11 candidates and the rejection of 8 nominees. In all cases, the CCR rejected the appeals and upheld the respective CEB decisions. Four additional appeals were deemed inadmissible due to procedural omissions.
On 20 March, one candidate withdrew, leaving 11 contestants on the ballot, including 2 women. 29
25 Individuals holding certain civil service positions, such as judges of the CCR, the ombudsperson, magistrates, and active members of the armed forces or police, are not eligible to stand as candidates unless they resign. 26 A CEB decision on support signatures defines some specific aspects, such as the templates for signature collection and submission, the liability of signature collectors, and the presence of candidate representatives during verification. 27 In its Decision 4/2019, the CCR ruled that the CEB lacks the competence to determine if a list of supporters was forged. 28 In the case of Diana Șoșoacă, the CEB rejected the nomination on the grounds that the CCR, in Decision No. 2/2024, had determined that the candidate’s conduct and statements were contrary to constitutional principles and values. In the case of Călin Georgescu, the CEB referred to CCR Decision No. 32/2024, which annulled the 2024 presidential election on the basis that the candidate had failed to comply with the law, breaching the obligation to defend democracy. The CEB concluded that it could not establish that the same candidate now met the required conditions. 29 These are Cristian-Vasile Terheș (PNCR), Elena-Valerina Lasconi (USR), George Crin Laurențiu Antonescu (Romania Forward Electoral Alliance, A.RO), George-Nicolae Simion (AUR), John-Ion Banu-Muscel (independent), Marcela-Lavinia Șandru (Social Liberal Humanist Party, PUSL), Nicușor-Daniel Dan (independent), Petru-Daniel Funeriu (independent), Sebastian-Constantin Popescu (PNR), Silviu Predoiu (PLAN), Victor-Viorel Ponta (independent). On 10 April, USR announced their support for Mr. Dan instead of Ms. Lasconi. On 12 April, acting upon a complaint submitted by AUR, the CEB ruled that USR must remove all of its online campaign materials, on the basis that the law prohibits parties from promoting a different candidate after the withdrawal deadline. Limited Election Observation Mission Page: 8 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
VIII. ELECTION CAMPAIGN
The official campaign period commenced on 4 April. Most candidates have engaged voters primarily through social media, and to a much lesser extent, through posters and leaflets, as well as occasional larger rallies. 30 Some candidates began campaigning prior to the official start date, in a period not subject to campaign regulations (also see Campaign Finance). To date, campaign discourse has largely focused on anti-corruption, national and religious identity, values identified as traditional, and criticism of the political establishment, in particular concerning the annulment of the 2024 presidential election, while offering limited concrete policy proposals.
The Law on the Election of the President of Romania and the Political Finance Law guarantee freedom of opinion and expression during the campaign, as well as equal access of contestants to media, campaign venues and spaces. 31 Regulations introduced through GEO No. 1/2025 and PEA Decision No. 9/2025, broadened the definition of political advertising to include various forms of online content and indirect promotion of contestants and introduced expanded labelling requirements for written, audio, video, and online campaign materials. 32 Several ODIHR LEOM interlocutors find the new labelling requirements to be overly burdensome, and question their effectiveness in addressing violations online, including co-ordinated manipulation of social networking platforms. The ODIHR LEOM observed several campaign materials, mainly online and on television, that did not comply with the labelling requirements. 33
The legislation includes limited safeguards against the misuse of administrative resources. It prohibits the use of technical, financial, or human resources of public institutions to support political parties or candidates, as well as free services or donations by public bodies. Public officials may campaign only in a personal capacity and without using official resources or while performing official functions.
The regulatory framework for online campaigning is primarily governed by the DSA, which requires Very Large Online Platforms (VLOPs) to assess the risks of any actual or foreseeable negative effects on civic discourse, electoral processes, and public security arising from their operations. 34 Additionally, in March 2024, Law 50/2024 was adopted to implement the DSA at the national level, while in January 2025, GEO No. 1/2025 introduced further regulations that also apply to online campaigns. Before the official campaign period began, the National Audiovisual Council (CNA), acting upon notifications, addressed alleged violations related to online audiovisual content, including materials posted by individuals on social networking platforms. Some removal orders were criticized
30 CEB Decision No. 54D of 26 March sets out a detailed list of banned campaign tools, including vehicles, tents, banners, flags, screens, billboards, and other structures displaying slogans or images. 31 The legislation prohibits the use of the Romanian and other national flags for campaign purposes, as well as hate speech and the glorification of war criminals. 32 The decision requires political actors to clearly label each printed, broadcast, or online campaign material, as political advertising, specifying the sponsor, whether targeting or distribution techniques were used, confirm that only legal funding sources were involved, state whether the material was paid or free of charge, and include the financial agent’s identification code. Printed materials must also indicate the producer and the print run. On 12 April, more than a week after the campaign started, the PEA issued interpretative guidelines concerning the labelling of political advertising and election propaganda materials. 33 Some observed posts by five presidential candidates and one party lacked the required labelling when first published. Certain live video streams omitted the mandatory spoken disclaimer at the beginning. In other cases, labelling did not comply with formatting requirements. 34 VLOPs are platforms having at least 10 per cent of the EU population using them monthly (i.e. 45 million people). The major VLOPs in Romania are Facebook and TikTok, with smaller numbers of people using Instagram and X. Transparency reports by VLOPs under the DSA are published by the European Commission, with Meta and X’s most recent reporting going up to 30 September 2024, and TikTok’s to 31 December 2024. Limited Election Observation Mission Page: 9 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
by media freedom organizations as potentially infringing on freedom of expression, with concerns raised that the CNA may have exceeded its mandate. 35
On 26 March, the CEB established the inter-institutional Working Group for Online Campaign to handle complaints of online campaign violations and to instruct VLOPs to remove unlawful content. Some ODIHR LEOM interlocutors expressed concerns about the CEB’s limited mandate and questioned its capacity to detect foreign influence and inauthentic accounts. Any citizen can submit complaints online, including anonymously. The Working Group operates 24 hours a day and comprises representatives of the CEB, PEA, the Cyber Security Directorate, Ministry of Internal Affairs, Ministry of External Affairs, Audiovisual Council, and the National Communication Agency (ANCOM). The Group examines complaints and prepares case files on alleged violations. Based on these case files, the CEB may dismiss the complaint, refer the matter to the police or instruct the VLOPs, through the PEA, to remove content. Under CEB decision No. 54D, VLOPs have five hours to comply with notifications, in line with the process established by the DSA. 36 The Working Group is not mandated to proactively monitor online platforms.
As of 14 April, the CEB had published 248 decisions related to campaign violations on social networking platforms, resulting in 178 orders to remove 629 posts, mainly due to missing labelling, as required by PEA Decision No. 9/2025. All related decisions are published online but CEB’s decision- making sessions are not public, a point of concern for some ODIHR LEOM interlocutors, who note that the lack of open sessions and some content removals, which were perceived to be disproportionate, has led to claims of censorship. 37
The ODIHR LEOM is monitoring the campaign on social networks for a qualitative assessment of its narrative and tone. 38
IX. CAMPAIGN FINANCE
Campaign finance is regulated by the Political Finance Law, supplemented by regulations of the PEA. Campaign finance regulations are also applicable to online activities. The campaign finance-related legal framework has remained unchanged since the last elections, leaving most prior ODIHR recommendations unaddressed, including those related to strengthening accountability of campaign finance through improved reporting and oversight mechanisms.
Political parties are eligible to receive state funding, based on their vote share obtained in parliamentary and local elections. 39 Presidential campaigns may be financed by political parties, including with their public funds, as well as by candidates’ own resources, loans, and individual donations within
35 See a press release by ActiveWatch of 1 April, where the media NGO publicly criticized the CNA for exceeding its mandate by attempting to regulate all online video content, warning that such an approach risks enabling censorship. 36 Previously, a working group was established in February 2025 by the National Communications Authority (ANCOM) bringing together civil society organizations, the VLOPs and state authorities to co-ordinate implementation of the DSA regulations. During the campaign period, in addition to the internal processes of the VLOPs, several civil society organizations including Funky Citizens, ActiveWatch and Expert Forum began identifying online disinformation. 37 See the response of Association for Technology and Internet (ApTI) to some removal orders taken by the CEB. 38 On 3 April, the ODIHR LEOM commenced its monitoring of the campaign on social networks. The analysis includes a sample of the accounts of more than 60 contestants, authorities and influencers, whose activities are followed on Facebook, TikTok, Instagram and X. 39 According to the PEA Department for the Control of Political Parties and Electoral Campaigns’ Financing, in its Annual Report for 2024, political parties received a total of RON 382.4 million (around EUR 76.4 million) from the state budget. The three main recipients of public subsidies were SDP (RON 152.9 million), the PNL (RON 122 million), and USR (RON 65.2 million). Limited Election Observation Mission Page: 10 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
established limits. 40 Private companies may donate to political parties but not to presidential candidates. For the upcoming election, the ceiling for campaign contributions is set at RON 81 million (around EUR 16.2 million) per contestant. 41 Presidential candidates are eligible for reimbursement of campaign expenses up to the same ceiling if they secure at least three per cent of the valid votes.
In the month preceding the official start of the campaign, most political parties and presidential candidates incurred advertising expenses. According to publicly available data, social networking platforms belonging to Meta reported political advertising spending for March totalling approximately RON 2.5 million (around EUR 508,000). 42 Campaign finance regulations only apply to the official campaign period, starting 30 days before election day. Several ODIHR LEOM interlocutors noted that this can potentially facilitate the circumvention of spending limits and transparency requirements, as a number of candidates campaigned before the start of the official campaign period.
Contestants are required to open a designated bank account for all campaign-related funds and to report campaign contributions and expenditures, including online, to the PEA within three days of each transaction. Although not legally required to do so, the PEA began publishing reported campaign contribution and expenditure data on 11 April. Final financial reports must be submitted within 30 days after election day. The PEA reviews compliance and publishes the final reports with conclusions, within a further 60 days. For suspected irregularities, the PEA may request clarification from relevant public authorities or banking institutions. Where non-compliance is established, the PEA may impose administrative sanctions or refer the matter for criminal prosecution. However, it is not mandated to verify the veracity of reported figures beyond the supporting documentation provided, which, according to several ODIHR LEOM interlocutors, may allow for inaccurately disclosed financial activity.
X. MEDIA
The media landscape is diverse with numerous public and private television, radio stations, and online news portals. Television remains the main source of political information, with online media consumption at a comparable level. Recent research shows an overall decline of trust in news across all platforms. 43 While the environment is generally considered conducive to media freedom, many ODIHR LEOM interlocutors raised concerns about the lack of transparency in media financing, noting that extensive party funding of media content undermines journalistic independence, contributes to self-censorship, and facilitates clientelism between political parties and the media. 44 In recent years, there have been a number of attacks and pressure on journalists, including smear campaigns and instances of surveillance. 45
40 Donations from foreign entities, trade unions, religious organizations, public institutions, and state-owned enterprises are prohibited. 41 1 Romanian Leu (RON) = EUR 0.20. 42 Based on Meta Ad Library, in March, most political parties and independent candidates incurred advertising costs. Of this, Mr. Dan accounted for almost RON 950,000 (EUR 190,000), followed by Mr. Antonescu with RON 685,000 (EUR 137,000). Prominent individuals, including party leaders, and others affiliated with parties, spent approximately RON 905,000 (around EUR 181,000), of which RON 225,790 (around EUR 45,160) was spent by Mr. Ponta, and RON 111,726 (around EUR 22,445) by Mr. Simion. 43 See the EU 2023 Media & News Eurobarometer Survey and the Reuters Institute Digital News Report 2024. 44 The Parliamentary Assembly of the Council of Europe resolution 2466 (2022), states that “the use of public funds by political parties to finance media and influence their content on the basis of secret contracts is of the utmost concern”. 45 The CoE Safety of Journalist Platform lists two attacks on journalists in 2025. The Committee to Protect Journalists (CPJ) and six other media freedom organizations raised concerns over a recent case of surveillance involving a journalist. In a separate case, an investigative journalist and university lecturer has been the target of an ongoing smear campaign since 2022. Limited Election Observation Mission Page: 11 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
The Constitution guarantees freedom of expression and the right to information, and prohibits censorship. Defamation is decriminalized. The Criminal Code and the Law on Romania’s Cybersecurity and Defence define disinformation as a criminal offence when it undermines national security or democracy. The Audiovisual Law and its implementing Audiovisual Code establish the legal framework and operating rules for radio and television broadcasting, including oversight, monitoring, and sanctions by the media regulator, the CNA. The broadcasters are required to ensure fair, balanced, and impartial campaign coverage, and both public and private broadcasters must provide equal and free access to airtime for all presidential candidates. 46 On 26 February, the CNA adopted a regulation for the coverage of the presidential campaign. 47 Under this regulation, campaign coverage is permitted only in three kinds of programmes: electoral promotion, electoral debate and informative programmes – each subject to distinct labelling requirements. 48
The CNA monitors broadcasters’ compliance with campaign coverage requirements by analyzing data from broadcasters. 49 It can issue sanctions based on its own monitoring or on complaints. By law, the sanctions imposed for violations of electoral campaign rules are lower than those for other offences and do not take into account repeated violations committed by the same outlet on other grounds. Since the beginning of the campaign period, the CNA has not informed the public about any complaints regarding election-related content, and it issued one sanction related to the publication of a public opinion poll bearing misleading labelling. Some ODIHR LEOM interlocutors voiced concerns about the CNA’s limited oversight capacity and an ineffective sanctioning mechanism, with fines considered too low to be dissuasive.
On 4 April, ODIHR LEOM commenced its quantitative and qualitative monitoring of six TV stations. 50
XI. PARTICIPATION OF NATIONAL MINORITIES
According to census data, non-majority ethnic citizens constitute over 10 per cent of the population, with the largest minority groups being Hungarians (6 per cent) and Roma (3.4 per cent). The Constitution guarantees the rights of national minorities, including the right to political representation and the use of minority languages in education and in communication with local authorities where over 20 per cent of the population use the language. 51 Twenty ethnic groups are each guaranteed a seat in the Chamber of Deputies, with their representatives elected without being subject to the electoral threshold applied to political parties.
The legal framework does not specifically require the provision of electoral materials or voter education in minority languages, and the PEA informed that such materials will not be made available for the upcoming contest. No candidates belonging to national minorities are standing for this election.
46 The CNA registered 230 broadcasters intending to cover the election. Candidates seeking airtime on private channels must contact broadcasters directly, who then submit programme schedules to the CNA. 47 CNA Decision No. 86/2025 reiterates that private broadcasters must provide airtime in proportion to the allocations made by public broadcasters. During the campaign period, the public broadcaster Romanian Television (TVR) allocates two minutes of free electoral promotion daily to each candidate, for a total of 30 minutes per candidate. Political parties, coalitions, and national minority organizations supporting candidates may purchase airtime on private broadcasters. 48 Electoral promotion and electoral debate programmes must be clearly indicated as such. Electoral advertising spots may not exceed 30 seconds each, and must be available to all candidates on equal terms. Electoral promotion programmes and advertising spots must be labelled, according to GEO No. 1/2025. 49 Broadcasters must submit weekly reports indicating the number of minutes allocated to each candidate in news programmes and the number of appearances in debates, which will be verified by the CNA’s monitoring unit. 50 The public broadcaster TVR1 and private ProTV, Digi24 TV, Romania TV, Antena 3 CNN, Realitatea Plus TV. 51 In addition, Romania has ratified the Council of Europe’s Framework Convention for the Protection of National Minorities. Limited Election Observation Mission Page: 12 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
RMDSZ/UDMR is actively campaigning in Hungarian for the coalition government’s candidate, who is also supported by all other minority parties. Despite efforts to address discrimination, including the 2021 legislation prohibiting ‘antigypsyism’, Roma continue to be underrepresented in public and political life. Several ODIHR LEOM interlocutors raised concerns that Roma communities face limited access to public services, as well as a lack of personal documentation, which may effectively prevent them from exercising their right to vote.
XII. ELECTION DISPUTE RESOLUTION
Complaints and appeals are adjudicated by both the electoral bureaus and judicial authorities. Complaints regarding decisions or inactions by electoral bureaus can be submitted to the respective bureaus and may be appealed to the next-higher level bureau. Under GEO 1/2025, the CEB is responsible for handling complaints related to violations involving VLOPs, and is required to issue a decision on the same day. Complaints against PEA decisions on campaign finance violations may be filed with the respective Court of Appeal, whose decisions can be further challenged before the High Court of Cassation and Justice. Complaints concerning campaign violations can be filed to CoEBs, whose decisions can be appealed to the CEB, while obstruction of the campaign may be brought before the CCR. The law establishes an expeditious procedure, requiring that appeals and decisions be resolved within one to three days.
While the legislation suggests that most CEB decisions are final, the CCR interprets its competence as that of a court of last resort in instances where no other remedy is available, covering all stages of the electoral process. 52 The CCR also oversees the compliance of the electoral process with both statutory and constitutional provisions, and confirms the election results. In addition, it is competent to adjudicate complaints related to candidate registration and challenges to election results.
By 14 April, the CEB received 12 complaints concerning the composition of electoral bureaus, all of which were rejected, as well as 263 complaints related to campaigning on VLOPs. Eight of these CEB decisions were contested at the Bucharest Court of Appeal, which upheld two of them, while the other six are still in process. Lower-level bureaus published 26 decisions adjudicating complaints and appeals, mainly related to appointment of EBs. Overall, most ODIHR LEOM interlocutors have expressed trust in the efficiency of the dispute resolution system and the impartiality of the adjudicating bodies; however, some raised concerns about the adjudication of online campaign-related complaints by the CEB.
XIII. ELECTION OBSERVATION
The law provides for both citizen and international observation. It permits observation of election day procedures and certain aspects of postal voting, but does not regulate access to other stages of the electoral process. To be accredited, organizations must demonstrate engagement in the promotion of democracy and be legally established six months prior to election day. Political parties and coalitions that nominated candidates but lack representatives in the EBs may delegate proxies to observe election day procedures. 53 This right is not extended to independent candidates.
52 See the CCR Ruling 66/2019 of 1 October 2019, paragraphs 22 and 23. Exceptions to the general finality of CEB decisions include those concerning the establishment of electoral bureaus and pre-electoral coalitions, which, by law, may be challenged before the High Court of Cassation and Justice, as well as CEB decisions on complaints related to online campaign violations, which may, under GEO No. 1/2025, be challenged to the Bucharest Court of Appeal. 53 The PEA accredits citizen and international observers, as well as foreign media, while political party agents are accredited by the CoEBs. Limited Election Observation Mission Page: 13 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
Despite reported operational and financial limitations linked to the number of elections held in 2024 as well as international developments, the largest citizen observer coalition, VotCorect plans to deploy observers on election day and operate a citizen hotline. Other observer organizations, some of which will also deploy observers, focus on specific aspects of the process, with Transparency International Romania monitoring campaign and party finance, and Funky Citizens, primarily focusing on the online environment and the legal framework.
XIV. ODIHR LEOM ACTIVITIES
The ODIHR LEOM formally opened in Bucharest with a press conference on 25 March. It established regular contacts with the PEA, the CEB, the Ministry of Foreign Affairs, and other high-level state officials, as well as candidates and other representatives of political parties, the media, civil society, and members of the diplomatic and international community.
The OSCE Parliamentary Assembly (OSCE PA) has announced its intention to deploy an observer delegation.
The English version of this report is the only official document. An unofficial translation is available in Romanian.
OSCE Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului Misiune de observare limitată a alegerilor România Alegeri prezidențiale repetate, 4 mai 2025
RAPORT INTERMEDIAR 24 martie – 15 aprilie 2025
17 aprilie 2025
I. REZUMAT
• Alegerile prezidențiale repetate, din 4 mai, vin în urma anulării de către Curtea Constituțională a votului din noiembrie 2024 pe baza constatărilor privind manipularea coordonată a rețelelor de socializare și finanțarea nedeclarată în sprijinul unui candidat. Mulți interlocutori ai Misiunii de observare limitată a ODIHR (LEOM ODIHR) au remarcat informații limitate, disponibile public, cu privire la natura și impactul neregulilor detectate, precum și temeiul legal limitat al anulării, și au considerat că acest lucru a afectat încrederea publicului în unele instituții ale statului. • Cadrul legal electoral rămâne în mare parte neschimbat de la ultimele alegeri prezidențiale, cu excepția amendamentelor introduse printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului cu mai puțin de patru luni înainte de ziua alegerilor. Această ordonanță, adoptată fără consultare publică, a introdus modificări privind publicitatea politică, componența organismelor electorale și orele de votare în străinătate. Mai mulți interlocutori LEOM ODIHR au considerat că utilizarea frecventă a ordonanțelor pentru modificarea legii electorale subminează securitatea juridică. Majoritatea recomandărilor ODIHR anterioare rămân neabordate, inclusiv cele privind consolidarea legislației electorale, asigurarea transparenței în administrarea alegerilor, stabilirea unor proceduri clare pentru verificarea semnăturilor de susținere și asigurarea accesului observatorilor la toate etapele procesului electoral. • Alegerile sunt administrate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și de o structură pe trei niveluri de birouri electorale stabilite pentru fiecare alegere, conduse de Biroul Electoral Central (BEC). Administrația electorală a respectat până în prezent termenele legale. Ședințele birourilor electorale nu sunt publice, iar componența birourilor electorale nu include reprezentanți ai candidaților independenți, în timp ce candidații care sunt nominalizați de un partid care nu este în parlament au reprezentare limitată. Eforturile de educare a alegătorilor s-au desfășurat până acum în principal online. AEP a luat mai multe măsuri pentru a facilita participarea persoanelor cu dizabilități. • Aproximativ 19 milioane de alegători sunt eligibili să voteze, inclusiv un milion de persoane care își au reședința în străinătate. Toți cetățenii care au minim 18 ani sunt eligibili să voteze, cu excepția celor privați de dreptul de a vota printr-o hotărâre judecătorească, din cauza condamnărilor penale sau a incapacității legale. AEP ține un registru electoral, care se bazează pe date de la Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și pe alte date oficiale. Solicitările de corectare a datelor alegătorilor pot fi depuse cu până la două săptămâni înainte de ziua alegerilor. Alegătorii din străinătate pot vota fie prin corespondență, fie în persoană. În toate secțiile de votare va fi folosit un sistem electronic pentru a verifica eligibilitatea alegătorilor și pentru a împiedica votul multiplu. • Sunt eligibili să candideze cetățenii care au împlinit 35 de ani, care au drept de vot și care își au reședința permanentă în România. BEC a înregistrat inițial 12 candidați din 25 de cereri. Treisprezece candidați nu au îndeplinit cerințele de înregistrare, inclusiv cei doi care au fost respinși pe baza unei hotărâri a Curții Constituționale din 2024 care le cerea candidaților să îndeplinească condițiile reflectate în jurământul prezidențial. Un candidat înregistrat s-a retras ulterior. BEC nu are competența de a verifica autenticitatea semnăturilor de susținere și își limitează examinarea semnăturilor la evaluarea conformității cu cerințele formale. Limited Election Observation Mission Page: 2 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
• În urma alegerilor parlamentare din 2024, femeile dețin 22,4% din mandate în Camera Deputaților și 20,3% în Senat; doar 11% dintre miniștri sunt femei. Doi dintre cei 11 candidați la președinție înregistrați sunt femei. În ciuda garanțiilor constituționale ale egalității între bărbați și femei, stereotipurile înrădăcinate, domeniul de aplicare limitat precum și punerea în aplicare limitată a dispozițiilor legale relevante continuă să împiedice participarea femeilor la politică, mulți interlocutori LEOM ODIHR remarcând necesitatea îmbunătățirii reprezentării femeilor în funcțiile decizionale. • Legea garantează accesul egal al competitorilor la mass-media, locurile pentru campanie și spațiile pentru afișe. Campania a fost discretă până în prezent, majoritatea candidaților interacționând cu electoratul online, folosind într-o măsură mult mai mică afișe, pliante și mitinguri mai mari. Reglementările recent adoptate au extins definiția publicității politice pentru a include diverse forme de conținut online și promovarea indirectă a competitorilor și au introdus cerințe suplimentare de etichetare, pe care unii reprezentanți ai candidaților le consideră excesiv de împovărătoare și ineficiente în a răspunde anumitor încălcări online, inclusiv în a răspunde manipulării coordonate a rețelelor de socializare. • BEC a înființat o echipă interinstituțională pentru a examina reclamațiile legate de încălcările din campania online, pentru a coordona răspunsurile, și inclusiv pentru a instrui Platformele Online Foarte Mari (VLOP-uri), prin intermediul AEP, să elimine conținutul ilegal. Plângerile, care pot fi depuse online, inclusiv în mod anonim, sunt revizuite în mod continuu și se întocmesc dosare; cu toate acestea, Echipa Lucrări Campanie Online nu monitorizează în mod proactiv platformele online. Până la 14 aprilie, BEC a publicat detalii cu privire la 248 plângeri, care au dus la 178 de ordine de eliminare privind 629 de posturi, în principal pentru lipsa etichetării. Sesiunile BEC nu sunt publice, dar deciziile sunt postate online. Unii interlocutori LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea limitată a BEC de a detecta influențe străine și au observat o lipsă de transparență și proporționalitate în eliminarea conținutului. • Campaniile pot fi finanțate de partidele politice, inclusiv din fonduri publice, precum și din resursele proprii ale candidaților, împrumuturi și donații individuale. Reglementările privind finanțarea campaniei, care se aplică și activităților online, sunt limitate la perioada oficială de campanie de 30 de zile. Cu toate acestea, mai mulți candidați au suportat cheltuieli de publicitate înainte de această perioadă, inclusiv pe rețelele de socializare. Competitorii trebuie să raporteze contribuțiile și cheltuielile către AEP și să depună rapoartele finale complete în termen de 30 de zile după ziua alegerilor. AEP nu are mandat să verifice veridicitatea cifrelor raportate dincolo de documentația justificativă furnizată, lucru care, potrivit mai multor interlocutori LEOM ODIHR, ar putea permite o activitate financiară dezvăluită incorect. • Peisajul mediatic este divers; cu toate acestea, există o lipsă de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media de către entitățile politice și persoanele fizice, pe care unii interlocutori LEOM ODIHR au apreciat-o ca subminând independența editorială și facilitând clientelismul și autocenzura. Radiodifuzorii trebuie să asigure o reflectare echitabilă, echilibrată și imparțială a campaniei și să ofere acces egal și gratuit la timpul de antenă pentru toți candidații la președinție. Consiliul Național al Audiovizualului, în calitate de autoritate de reglementare competentă, este mandatat să examineze reclamațiile și să acționeze din oficiu în cazurile de încălcare a cerințelor de reflectare a campaniei. În perioada campaniei, nu a primit plângeri și a emis o sancțiune legată de un sondaj de opinie publică. • Constituția garantează drepturile minorităților naționale, inclusiv reprezentarea politică și utilizarea limbilor minoritare în educație și în comunicarea cu autoritățile locale. La aceste alegeri nu s-au prezentat candidați aparținând minorităților naționale și, potrivit AEP, materialele electorale nu vor fi puse la dispoziție în limbile minorităților. Romii continuă să fie subreprezentați în viața publică și politică și se confruntă adesea cu acces limitat la serviciile publice și la documentele de identitate, unii interlocutori LEOM ODIHR considerând că aceasta ar putea împiedica capacitatea lor de a vota. Limited Election Observation Mission Page: 3 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
• Plângerile și contestațiile sunt soluționate atât de birourile electorale, cât și de autoritățile judiciare, cu reguli distincte care reglementează depunerea lor în funcție de natura problemei. Până în prezent, BEC a primit 12 plângeri privind componența birourilor electorale, toate respinse, în timp ce organismele de rang inferior au publicat decizii de soluționare a plângerilor și contestațiilor, în principal legate de numirea membrilor secțiilor de votare. Majoritatea interlocutorilor LEOM ODIHR și-au exprimat încrederea în eficiența sistemului de soluționare a litigiilor și în imparțialitatea organismelor de soluționare, cu unele excepții legate de soluționarea presupuselor încălcări online. • Cadrul legal permite observarea procedurilor din ziua alegerilor de către cetățeni și observatorii internaționali, dar nu reglementează accesul la alte etape ale procesului electoral. Mediul observatorilor naționali este activ, deși este afectat de constrângerile operaționale și financiare raportate. Mai multe organizații ale societății civile monitorizează activ procesul electoral și au publicat rapoarte.
II. INTRODUCERE În urma unei invitații din partea autorităților din România de a observa alegerile prezidențiale și conform mandatului său, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE a trimis o Misiune de observare limitată a alegerilor (LEOM) pe 23 martie. 1 Misiunea, condusă de Eoghan Murphy, este alcătuită dintr-o echipă principală formată din 13 membri aflată în București și 22 de observatori pe termen lung, care detașați în țară începând cu 2 aprilie. Membrii misiunii sunt aleși din 18 state participante OSCE, iar 40 la sută din membrii misiunii sunt femei.
III. CONTEXTUL GENERAL ȘI CEL POLITIC Alegerile prezidențiale și parlamentare din România din 2024, organizate la finalul mandatului președintelui Klaus Iohannis, s-au desfășurat pe fundalul unei nemulțumiri crescânde față de partidele politice principale. Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 24 noiembrie 2024. În urma votului, Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că, în turul doi, s-au calificat candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi, reprezentând Uniunea Salvați România (USR), cu un procent de 23 și, respectiv, 19 la sută din voturi. 2 Alegerile parlamentare au avut loc o săptămână mai târziu, pe 1 decembrie. Ulterior, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată Maghiară (RMDSZ/UDMR) au format un guvern de coaliție, cu sprijinul partidelor minorităților naționale.
Atât înainte, cât și la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, actori ai societății civile, jurnaliști și reprezentanți ai partidelor politice și-au exprimat îngrijorarea cu privire la integritatea campaniei. 3 Pe 2 decembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a validat rezultatele alegerilor, invocând lipsa dovezilor unor nereguli majore care să afecteze rezultatul general. 4 Cu toate acestea, pe 4 decembrie, au fost publicate rapoarte cu informații desecretizate care descriu manipularea coordonată a rețelelor de socializare, prin conturi automate, și încălcări financiare privind campania domnului Georgescu. Două zile mai târziu, acționând din oficiu pe baza acestor rapoarte, CCR a anulat alegerile
1 A se vedea rapoartele de observare a alegerilor anterioare ale ODIHR cu privire la Romania. 2 Alți candidați prezidențiali notabili au fost Primul Ministru la acea vreme, Marcel Ciolacu, de la PSD (19,15 la sută), George Simion de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR; 13,86 la sută), Nicolae Ciucă de la PNL (8,79 la sută), candidatul independent Mircea Geoană (6,32 la sută), Hunor Kelemen de la RMDSZ/UDMR (4,50 la sută). Curtea Constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă de la S.O.S. România. 3 Acuzațiile au inclus finanțarea nedezvăluită a campaniei, implicarea ilegală a unor terți și interferența online din străinătate vizând manipularea alegătorilor. 4 Aceasta a urmat renumărării tuturor voturilor exprimate, ca răspuns la o plângere oficială. Limited Election Observation Mission Page: 4 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
prezidențiale și a dispus repetarea procesului electoral. 5 Această decizie a fost luată pe fondul pregătirilor pentru al doilea tur și după ce votarea în afara țării începuse deja. 6 Mulți dintre interlocutorii LEOM ODIHR, deși au recunoscut necesitatea de a răspunde îngrijorărilor publice legate de integritatea alegerilor, au remarcat că decizia CCR nu are suficiente informații cu privire la natura și impactul neregulilor depistate, precum și cu privire la temeiul juridic al anulării, fapt care, în opinia lor, a afectat încrederea publicului în unele instituții ale statului.
Anularea a stârnit o serie de reacții, inclusiv critici din spectrul politic. 7 În ianuarie 2025, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a emis un aviz urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, subliniind necesitatea unei reglementări legale clare. 8 Pe 8 ianuarie, guvernul a programat repetarea alegerilor prezidențiale în data de 4 Mai.9 Pe 10 februarie, președintele Iohannis a demisionat, și președintele Senatului, Ilie Bolojan, a preluat rolul de președinte al țării, conform Constituției. Pe 26 februarie, Parchetul General a deschis o anchetă cu privire la campania domnului Georgescu, fiind suspectate mai multe infracțiuni, inclusiv încălcări ale prevederilor privind finanțarea campaniei, incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, diseminarea unor informații false și implicare în înființarea unei organizații cu caracter fascist, rasist, xenofob și antisemit.
În urma alegerilor parlamentare din 2024, femeile dețin 22,4 la sută din locurile din Camera Deputaților și 20,3 la sută în Senat; doar 2 din 18 miniștri (11 la sută) sunt femei. În ciuda prevederilor constituționale privind drepturi egale pentru bărbați și femei, stereotipurile pe criterii de sex înrădăcinate, domeniul de aplicare limitat și punerea în aplicare limitată a prevederilor legale care vizează promovarea egalității între femei și bărbați, continuă să împiedice participarea femeilor în politică. Mulți interlocutori LEOM ODIHR au remarcat că autoritățile și partidele politice au nevoie de măsuri suplimentare pentru a promova femeile în posturi de conducere și pentru a asigura o mai mare reprezentare a femeilor în funcții decizionale.
IV. CADRUL LEGAL ȘI SISTEMUL ELECTORAL Alegerile prezidențiale sunt reglementate în primul rând de Constituția din 1991 (modificată), Legea pentru alegerea Președintelui României (LAP) din 2004, Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din 2015 (Legea privind alegerile parlamentare), Legea privind votul prin corespondență din 2015 și Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale din 2006 (Legea finanțării politice). 10 În plus, reglementările de la nivelul Uniunii Europene
5 În urma anulării, Comisia Europeană a deschis o investigație împotriva TikTok cu privire la acuzații de manipulare a informațiilor și interferențe străine și conținut politic plătit nedezvăluit. TikTok a raportat că cooperează cu ancheta și a eliminat un total de 27.217 de conturi neautentice care formează o rețea care „a încercat să promoveze partidul politic AUR și, într-o măsură mai mică, pe candidatul independent Călin Georgescu”. 6 La 6 martie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins ca inadmisibilă cererea depusă de domnul Georgescu de schimbare a deciziei de anulare a procesului alegerilor prezidențiale. 7 Înainte de anulare, s-au adunat manifestanți în toată țara, de mai multe ori, pentru a se opune extremismului. De asemenea, în București și în alte orașe s-au organizat numeroase mitinguri împotriva deciziei de anulare, organizate în principal de grupuri de extremă dreapta și susținători ai domnului Georgescu. 8 Raportul Urgent „preluat din recenta speță românească”, conchide că anulările din oficiu ale alegerilor de către o instanță constituțională trebuie să fie reglementate clar prin lege, utilizate numai în împrejurări excepționale, bazate pe probe concrete, și trebuie să asigure garanții procedurale, inclusiv dreptul la audiere, la prezentarea probelor și la recurs. 9 În paralel, vor avea loc alegeri locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Bihor și 17 funcții de primar. 10 Alte legi relevante includ Legea din 2002 privind radiodifuziunea și televiziunea (Legea audiovizualului), Legea din 1992 privind Curtea Constituțională, precum și prevederile relevante ale Codului penal. Cadrul legal include și reglementări ale organismelor de management electoral. Limited Election Observation Mission Page: 5 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
(UE), cum ar fi Actul legislativ privind serviciile digitale din 2022 (DSA) și Regulamentul general privind protecția datelor din 2016 (GDPR) sunt aplicabile în mod direct. 11
Ordonanțele de urgență ale guvernului (OUG-uri), un mecanism constituțional creat pentru situații excepționale, au fost utilizate frecvent pentru a modifica legislația, inclusiv cu privire la chestiuni electorale. 12 Pe 16 ianuarie, guvernul a emis OUG Nr. 1/2025, introducând modificări ale reglementărilor privind publicitatea politică, componența organismelor electorale și orele de votare în străinătate, aplicabile doar acestui proces electoral. Nu a existat o consultare a părților interesate publice sau relevante, anterior emiterii OUG, un aspect criticat de mulți dintre interlocutorii LEOM ODIHR. 13
Cadrul legal electoral este completat și de hotărârile CCR. Unii dintre interlocutorii LEOM ODIHR, inclusiv reprezentanți ai autorităților, au declarat că CCR a modificat efectiv Constituția și legislația de mai multe ori prin hotărârile sale, inclusiv în materie electorală. Potrivit acestor interlocutori, deciziile recente ale CCR legate de cerințele de înregistrare a candidaților și anularea din oficiu a alegerilor au contribuit la o incertitudine juridică.
Cadrul legal pentru alegerile prezidențiale a rămas neschimbat de la ultimele alegeri, cu excepția modificărilor introduse prin OUG nr. 1/2025. Majoritatea recomandărilor ODIHR anterioare rămân neabordate, inclusiv cele privind consolidarea legislației electorale, asigurarea transparenței în administrarea alegerilor, stabilirea unor proceduri clare pentru verificarea semnăturilor susținătorilor și asigurarea accesului observatorilor la toate etapele procesului electoral. Mai mulți interlocutori LEOM ODIHR consideră, de asemenea, cadrul legal parțial învechit, observând în special lipsa unor detalii suficiente pentru a răspunde provocărilor emergente, cum ar fi utilizarea tehnologiei digitale în procesele și campaniile electorale.
Președintele este ales direct pentru un mandat de cinci ani de majoritatea absolută a alegătorilor înscriși. Dacă niciun candidat nu primește o astfel de majoritate în primul tur, două săptămâni mai târziu are loc un al doilea tur între cei doi candidați cu cel mai mare număr de voturi. Este ales candidatul care obține cele mai multe voturi exprimate în al doilea tur. 14
V. ADMINISTRAȚIA ELECTORALĂ Alegerile prezidențiale sunt administrate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și de o structură pe trei niveluri de birouri electorale înființate pentru fiecare scrutin, conduse de Biroul Electoral Central (BEC). 15 Președintele AEP este ales de parlament, în timp ce Primul Ministru și Președintele
11 Regulamentul (UE) 2024/900 privind transparența și țintirea publicității politice, nu este încă în vigoare la nivelul UE; cu toate acestea, unele dintre definițiile sale sunt considerate ca producând efecte în România conform OUG nr. 1/2025. România a ratificat, de asemenea, instrumente cheie internaționale și regionale privind drepturile omului legate de desfășurarea alegerilor democratice. 12 Comisia de la Veneția și-a exprimat îngrijorarea că o astfel de utilizare a OUG-urilor poate submina certitudinea juridică, calitatea legislației și principiile democratice. A se vedea paragraful 46 al Opiniei din 2025: Opinion on the emergency ordinance regarding the merger of the 2024 elections for the European Parliament and for the local authorities. 13 OUG-urile intră în vigoare imediat după transmiterea către Parlament și rămân în vigoare dacă nu sunt respinse. Ambele camere trebuie să aprobe un OUG pentru ca aceasta să devină lege permanentă, dar nu există un termen limită pentru aprobarea de către a doua cameră. OUG nr. 1/2025 a fost adoptată tacit de Senat și se află în prezent în curs de aprobare la Camera Deputaților. 14 Responsabilitățile cheie ale președintelui țării includ nominalizarea unui candidat pentru prim-ministru și numirea guvernului, pe baza unui vot parlamentar. Președintele este, de asemenea, comandantul șef al forțelor armate și prezidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării. 15 Printre alte responsabilități, AEP menține o listă de oficiali electorali, instruiește membrii secțiilor de votare și supraveghează finanțarea campaniei, în timp ce BEC gestionează înregistrarea candidaților, soluționează majoritatea reclamațiilor și cumulează și determină rezultatele alegerilor. BEJ-urile implementează procesul la nivel județean. Limited Election Observation Mission Page: 6 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
României numesc fiecare câte un vice-președinte pentru un mandat de 8 ani. 16 BEC poate avea până la 18 membri: 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție selectați prin tragere la sorți, președintele și vicepreședinții AEP și până la zece reprezentanți ai partidelor politice. 17 Conform OUG nr. 1/2025, partidele parlamentare pot nominaliza membri ai birourilor electorale la toate nivelurile, indiferent dacă au nominalizat candidați sau nu; partidele neparlamentare au o reprezentare limitată, iar candidații independenți nu sunt reprezentanți. Conducerea AEP nu include nicio femeie, în timp ce 6 din cei 18 membri BEC (33 la sută) sunt femei.
Administrația electorală de rang mediu cuprinde 48 de Birouri Electorale Județene (BEJ), inclusiv unul pentru votul în afara țării și prin corespondență. Fiecare BEJ are până la 11 membri: 3 judecători de la instanțele locale, 1 reprezentant AEP și până la 7 persoane nominalizate de partide parlamentare. Femeile reprezintă 35% din membrii BEJ. Procedurile în ziua alegerilor vor fi administrate de 18.979 de Birouri Electorale ale Secțiilor de Votare (BESV), inclusiv 965 în străinătate, în 95 de țări. Fiecare BESV poate include până la 9 membri: un președinte și un adjunct, selectați prin tragere la sorți dintr- o listă, pe 4 aprilie, și până la 7 persoane nominalizate de partide politice, care urmează să fie numiți până la 22 aprilie. Unii dintre interlocutorii LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de reprezentare în BEJ-uri și BESV-uri a candidaților la președinție care nu sunt susținuți de partide parlamentare. 18
Până în prezent, administrația electorală a respectat termenele legale. De la anunțarea alegerilor, BEC și AEP au adoptat diverse reglementări, inclusiv cu privire la calendarul și bugetul alegerilor, regulamentul de campanie și înregistrarea candidaților. Birourile electorale de la toate nivelurile țin ședințe regulate; totuși, acestea sunt închise publicului, în ciuda recomandărilor făcute de ODIHR anterior. În plus, nu există instrucțiuni legale sau de reglementare cuprinzătoare legat de tipul de informații care ar trebui publicate cu privire la activitățile administrației electorale sau la modul în care acestea ar trebui făcute publice, ceea ce a condus la inconsecvențe în unele cazuri.
AEP organizează o formare în cascadă pentru toate nivelurile administrației electorale, cu excepția membrilor numiți de partidele politice; LEOM ODIHR a observat o parte din aceste cursuri desfășurate până acum. 19 Până în prezent, AEP a desfășurat activități de educare a alegătorilor în primul rând prin spoturi video online. Legea și reglementările AEP impun ca secțiile de votare să fie accesibile alegătorilor cu dizabilități fizice, care pot vota, de asemenea, la secțiile de votare desemnate fără bariere sau folosind o urna mobilă. AEP a informat LEOM ODIHR că a consultat organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități cu privire la măsurile de creștere a accesibilității. Aceasta plănuiește să pună în aplicare un proiect pilot pentru introducerea unor materiale informative, în diverse formate, pentru alegătorii cu dizabilități.
VI. DREPTURILE ȘI ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR Cetățenii care au minim 18 ani în ziua alegerilor sunt eligibili să voteze. Dreptul de vot poate fi revocat printr-o hotărâre judecătorească pe motiv de condamnare pentru anumite infracțiuni sau incapacitate legală, în contradicție cu recomandările anterioare ale ODIHR. 20 Înregistrarea alegătorilor este pasivă
16 Pe 28 februarie, parlamentul l-a demis pe președintele AEP, decizie bazată pe constatările că acesta avea o indemnizație excesivă, a autorizat mutarea costisitoare a sediului instituției și a făcut declarații publice considerate incompatibile cu rolul său. Vicepreședintele și-a asumat funcția de președinte interimar. 17 Președintele BEC și adjunctul său sunt aleși de judecătorii desemnați, din rândul lor, prin vot secret. 18 La nivelul BEJ, partidele care l-au nominalizat pe domnul Antonescu reprezintă 43% din membrii desemnați de partid, urmate de cele care îl susțin pe domnul Simion (28%) și dna Lasconi (14%). Unele BEJ-uri au informat observatorii pe termen lung al LEOM ODIHR că rata demisiilor în rândul președinților și adjuncților selectați a crescut în comparație cu alegerile anterioare, explicată prin remunerarea scăzută și suprapunerea cu sărbătorilor de Paște. 19 Jumătate din remunerație va fi reținută în cazul absenței. 20 Pentru aceste alegeri, 12.604 alegători sunt privați de dreptul la vot din cauza incapacității legale și 1.016 din cauza condamnărilor penale. Limited Election Observation Mission Page: 7 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
și continuă. AEP ține Registrul electoral, care se bazează pe date Direcțiile de Evidență a Persoanelor și de la alte instituții ale statului. 21 Alegătorii își pot verifica datele de înregistrare online sau în persoană la birourile primăriei și la AEP și pot solicita corecții până pe 20 martie. Actualizările automate ale registrului electoral se fac până la 30 aprilie. Competitorii electorali au dreptul de a solicita extrase din registrul alegătorilor în scop de verificare.
În cadrul alegerilor prezidențiale, alegătorii își pot exprima votul la orice secție de votare din afara unității lor teritoriale, inclusiv în străinătate, fără a depune o cerere prealabilă. 22 Votarea în afara țării are loc în ambasade, consulate și în alte amplasamente desemnate cu două zile înainte de ziua scrutinului. 23 Votul prin corespondență este și el disponibil pentru alegătorii din străinătate, cu condiția ca ei să fi trimis o cerere până la data de 20 martie. 24 Alegătorii cu mobilitate redusă pot solicita să voteze la domiciliu, cu ajutorul unei urne mobile sau pot vota la orice secție de votare care oferă acces. Pentru a preveni votarea de mai multe ori și pentru a facilita transmiterea rezultatelor preliminare, AEP folosește un Sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) în toate secțiile de votare, care verifică eligibilitatea votanților, înregistrează alegătorii care au votat, facilitează înregistrarea video a numărării voturilor și verifică consecvența aritmetică a proceselor verbale cu rezultatele, anterior depunerii. Începând cu 31 martie, AEP a raportat un total de 19.002.652 alegători înregistrați, inclusiv 1.004.188 cu reședința în străinătate. Femeile reprezintă 51,77% din alegătorii din țară.
VII. DREPTURILE ȘI ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR Sunt eligibili să candideze cetățenii care au împlinit 35 de ani, care au drept de vot și care își au reședința permanentă în România. 25 Candidații pot fi nominalizați de partide politice sau coaliții politice, sau pot candida independent. Documentele de nominalizare, inclusiv cel puțin 200.000 de semnături de susținere ale alegătorilor, trebuie depuse la BEC până la data de 15 martie. Prin lege, votanții pot semna pentru a susține mai multe persoane nominalizate.
Contrar unei recomandări anterioare a ODIHR, legislația nu reglementează în mod cuprinzător procedura de colectare și verificare a semnăturilor, unii interlocutori LEOM ODIHR remarcând că acest lucru lasă loc unei aplicări inconsecvente de către BEC și unei utilizări abuzive de către candidați. 26 În baza Hotărârii CCR nr. 4/2019, care a stabilit că BEC nu are competența de a verifica autenticitatea semnăturilor depuse, BEC își limitează controlul la evaluarea conformității listelor de semnături cu cerințele formale, un aspect îngrijorător pentru câțiva dintre interlocutorii LEOM ODIHR. Acest proces nu a fost deschis observatorilor naționali, iar reprezentanților candidaților li s-a permis să observe doar verificarea semnăturilor depuse în susținerea propriei candidaturi. În două cazuri, BEC a sesizat Procuratura cu privire la nereguli suspectate, care a declarat că anchetele sunt într-un stadiu incipient. 27 Persoanelor nominalizate li se cere, de asemenea, să depună declarații de avere și declarații care să confirme că nu au colaborat cu Securitatea înainte de 1990.
21 Inclusiv Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Generală Pașapoarte, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și autoritățile municipale. 22 Se întocmesc liste electorale suplimentare pentru toți alegătorii din străinătate și pentru cei care votează în afara secțiilor lor de votare. 23 OUG nr. 1/2025 a stabilit ora 21:00, ora Bucureștiului, ca oră uniformă de închidere a secțiilor de votare din străinătate. Dacă alegătorii stau la coadă la ora închiderii, prin lege, orice secție de votare poate prelungi votul cu până la trei ore. 24 Aproximativ 6.200 de alegători au solicitat să voteze prin corespondență. 25 Persoanele care dețin anumite funcții de serviciu public, cum ar fi judecătorii CCR, avocatul poporului, magistrații și membrii activi ai forțelor armate sau ai poliției, nu sunt eligibile pentru a candida decât dacă demisionează. 26 O decizie BEC privind semnăturile de susținere definește unele aspecte specifice, cum ar fi șabloanele pentru strângerea și transmiterea semnăturilor, răspunderea celor care strâng semnături și prezența reprezentanților candidaților în timpul verificării. 27 În Hotărârea 4/2019, CCR a decis că BEC nu are competența de a stabili dacă o listă de susținători a fost falsificată. Limited Election Observation Mission Page: 8 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
BEC a înregistrat 12 din cei 25 de potențiali candidați. Treisprezece candidaturi au fost respinse fie pe motiv de neîndeplinire a criteriilor cerute, fie că documentația depusă a fost incompletă. Dintre acestea, 11 au fost respinse din motive tehnice, în timp ce 2 cereri au fost respinse de BEC, în baza hotărârilor CCR, inclusiv a Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024, care prevedea că la momentul nominalizării candidații trebuie să îndeplinească cerințele reflectate în jurământul prezidențial, inclusiv respectarea Constituției și apărarea democrației. 28 CCR a primit 61 de contestații cu privire la înregistrarea a 11 candidaturi și respingerea a 8 persoane nominalizate. În toate cazurile, CCR a respins contestațiile și a menținut respectivele decizii ale BEC. Patru contestații suplimentare au fost considerate inadmisibile din cauza unor omisiuni de ordin procedural.
Pe 20 martie, un candidat s-a retras, lăsând 11 candidați pe buletinul de vot, inclusiv 2 femei. 29
VIII. CAMPANIA ELECTORALĂ Perioada oficială de campanie a început pe 4 aprilie. Majoritatea candidaților au interacționat cu alegătorii în primul rând prin intermediul rețelelor de socializare și, într-o măsură mult mai mică prin afișe și pliante, precum și prin mitinguri ocazionale mai mari. 30 Unii candidați au demarat campania înainte de data oficială de începere, într-o perioadă care nu este supusă reglementărilor campaniei (a se vedea și Finanțarea campaniei). Până în prezent, discursul de campanie s-a concentrat în mare măsură pe anticorupție, identitatea națională și religioasă, valorile identificate ca fiind tradiționale și critica la adresa clasei politice, în special în ceea ce privește anularea alegerilor prezidențiale din 2024, oferind în același timp puține propuneri de politici concrete.
Legea pentru alegerea Președintelui României și Legea finanțelor politice garantează libertatea de opinie și de exprimare în timpul campaniei, precum și accesul egal al candidaților la mass-media, locurile și spațiile de campanie. 31 Prevederile introduse prin OUG nr. 1/2025 și Decizia AEP nr. 9/2025, au lărgit definiția publicității politice pentru a include diverse forme de conținut online și promovare indirectă a candidaților, și au introdus cerințe sporite de etichetare a materialelor electorale scrise, audio, video și online. 32 Mai mulți dintre interlocutorii LEOM ODIHR consideră că noile cerințe de etichetare sunt excesiv de împovărătoare și pun la îndoială eficacitatea lor în a răspunde încălcărilor online, inclusiv manipulării coordonate a platformelor rețelelor de socializare. LEOM
28 În cazul Dianei Șoșoacă, BEC a respins nominalizarea pe motiv că CCR, prin Hotărârea nr. 2/2024, a stabilit că conduita și declarațiile candidatului sunt contrare principiilor și valorilor constituționale. În cazul lui Călin Georgescu, BEC a făcut referire la Hotărârea CCR nr. 32/2024, care a anulat alegerile prezidențiale din 2024 pe motiv că candidatul nu a respectat legea, încălcând obligația de a apăra democrația. BEC a conchis că nu poate stabili că același candidat îndeplinește acum condițiile cerute. 29 Aceștia sunt Cristian-Vasile Terheș (PNCR), Elena-Valerina Lasconi (USR), George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte, A.RO), George-Nicolae Simion (AUR), John-Ion Banu-Muscel (independent), Marcela-Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal, PUSL), Nicușor-Daniel Dan (independent), Petru-Daniel Funeriu (independent), Sebastian-Constantin Popescu (PNR), Silviu Predoiu (PLAN), Victor-Viorel Ponta (independent). La 10 aprilie, USR și-a anunțat sprijinul pentru domnul Dan în locul doamnei Lasconi. Pe 12 aprilie, în urma unei reclamații depuse de AUR, BEC a decis că USR trebuie să elimine toate materialele sale de campanie online, pe motiv că legea interzice partidelor să promoveze un alt candidat după termenul de retragere. 30 Decizia CEB nr. 54D din 26 martie stabilește o listă detaliată a instrumentelor de campanie interzise, inclusiv vehicule, corturi, bannere, steaguri, ecrane, panouri publicitare și alte structuri care afișează sloganuri sau imagini. 31 Legislația interzice folosirea steagurilor României și a altor state naționale în scopuri de campanie, precum și discursurile instigatoare la ură și glorificarea criminalilor de război. 32 Decizia cere actorilor politici să eticheteze în mod clar fiecare material de campanie tipărit, difuzat sau online, ca publicitate politică, specificând sponsorul, dacă au fost utilizate tehnici de direcționare sau de distribuție, să confirme că au fost implicate doar surse legale de finanțare, să precizeze dacă materialul a fost plătit sau gratuit și să includă codul de identificare al agentului financiar. Materialele tipărite trebuie să indice și producătorul și tirajul. La 12 aprilie, la mai bine de o săptămână după începerea campaniei, AEP a emis un ghid interpretativ privind etichetarea materialelor de publicitate politică și propagandă electorală. Limited Election Observation Mission Page: 9 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
ODIHR a observat mai multe materiale de campanie, în principal online și la televizor, care nu respectau cerințele de etichetare. 33
Legislația include mecanisme de protecție limitate împotriva utilizării necorespunzătoare a resurselor administrative. Aceasta interzice utilizarea resurselor tehnice, financiare sau umane ale instituțiilor publice pentru a sprijini partidele politice sau candidații, precum și serviciile gratuite sau donațiile din partea organismelor publice. Cei aflați în poziții publice pot face campanie numai în nume personal și fără a utiliza resurse oficiale sau în exercitarea funcțiilor oficiale.
Cadrul de reglementare pentru campania online este guvernat în primul rând de DSA, care solicită platformelor online foarte mari (VLOP-uri) să evalueze riscurile oricăror efecte negative reale sau previzibile asupra discursului civic, proceselor electorale și securității publice care decurg din operațiunile lor. 34 În plus, în martie 2024, a fost adoptată Legea 50/2024 pentru punerea în aplicare a DSA la nivel național, în timp ce în ianuarie 2025, OUG nr. 1/2025 a introdus prevederi suplimentare care se aplică și campaniilor online. Înainte de începerea campaniei oficiale, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), acționând pe baza sesizărilor, a răspuns unor presupuse încălcări legate de conținut audiovizual online, inclusiv de materiale postate de persoane fizice pe platformele de socializare. Unele ordine de eliminare au fost criticate de organizațiile pentru libertatea presei deoarece ar putea încălca libertatea de exprimare, exprimându-se îngrijorări că CNA și-ar fi depășit mandatul. 35
La 26 martie, BEC a înființat Echipa Lucrări Campanie Online cu scopul de a gestiona plângerile privind încălcările din campania online și pentru a instrui VLOP-urile să elimine conținutul ilegal. Unii dintre interlocutorii LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la mandatul limitat al BEC și au pus sub semnul întrebării capacitatea acestuia de a detecta influențe străine și conturi neautentice. Orice cetățean poate depune plângeri online, inclusiv anonim. Echipa Lucrări Campanie Online funcționează 24 de ore din 24 și este format din reprezentanți ai BEC, AEP, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Național al Audiovizualului și ANCOM. Echipa examinează plângerile și întocmește dosarele privind presupusele încălcări. Pe baza acestor dosare, BEC poate respinge plângerea, poate trimite cazul la poliție sau poate instrui VLOP, prin intermediul AEP, să elimine conținutul. Conform deciziei BEC nr. 54D, VLOP-urile au la dispoziție cinci ore pentru a se conforma sesizărilor, în conformitate cu procesul stabilit de DSA. 36 Echipa Lucrări Campanie Online nu are competențe în monitorizarea proactivă a platformelor online.
Până pe 14 aprilie, BEC publicase 248 decizii legate de încălcări ale campaniei pe platformele de socializare, ducând la 178 de ordine de eliminare a 629 de postări, în principal din cauza lipsei etichetării, așa cum prevede Hotărârea AEP nr. 9/2025. Toate deciziile aferente sunt publicate online, dar ședințele BEC de luare a deciziilor nu sunt publice, un aspect îngrijorător pentru unii interlocutori
33 Unele postări observate ale unui număr de cinci candidați la președinție și ale unui partid nu aveau etichetarea necesară la prima publicare. Anumite transmisii video în direct au omis la început menționarea declinării verbale obligatorii a răspunderii. În alte cazuri, etichetarea nu a respectat cerințele de formatare. 34 VLOP-urile sunt platforme care sunt utilizate lunar de cel puțin 10% din populația UE (adică 45 de milioane de persoane). Principalele VLOP din România sunt Facebook și TikTok, cu un număr mai mic de persoane care folosesc Instagram și X. Rapoartele de transparență ale VLOP-urilor în baza DSA sunt publicate de Comisia Europeană, cele mai recente rapoarte ale Meta și X acoperind perioada până la 30 septembrie 2024, iar TikTok până la 31 decembrie 2024. 35 A se vedea un comunicat de presă al ActiveWatch din 1 aprilie, în care ONG-ul media a criticat public CNA pentru că și-a depășit mandatul prin încercarea de a reglementa tot conținutul video online, avertizând că o astfel de abordare riscă să ducă la cenzură. 36 Anterior, în februarie 2025 Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a înființat un grup de lucru care reunește organizațiile societății civile, VLOP-urile și autoritățile de stat pentru a coordona punerea în aplicare a reglementărilor DSA. În perioada campaniei, pe lângă procesele interne ale VLOP- urilor, mai multe organizații ale societății civile, inclusiv Funky Citizens, ActiveWatch și Expert Forum, au început să identifice dezinformarea online. Limited Election Observation Mission Page: 10 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
ai LEOM ODIHR care au observat că lipsa ședințelor deschise și unele eliminări de conținut, văzute ca disproporționate, au dus la percepția acestora ca cenzură. 37
Misiunea LEOM ODIHR monitorizează campania electorală pe rețelele de socializare pentru o evaluare calitativă a discursului și a tonului. 38
IX. FINANȚAREA CAMPANIEI Finanțarea campaniei este reglementată de Legea finanțelor politice, completată de reglementări ale AEP. Reglementările privind finanțarea campaniei sunt aplicabile și activităților online. Cadrul legal legat de finanțarea campaniei a rămas neschimbat de la ultimele alegeri, lăsând nerezolvate majoritatea recomandărilor ODIHR anterioare, inclusiv cele legate de consolidarea responsabilității finanțării campaniei prin mecanisme îmbunătățite de raportare și supraveghere.
Partidele politice sunt eligibile pentru a primi finanțare de la stat, pe baza voturilor obținute la alegerile parlamentare și locale. 39 Campaniile prezidențiale pot fi finanțate de partidele politice, inclusiv din fondurile lor publice, precum și din resursele proprii ale candidaților, împrumuturi și donații individuale în limitele stabilite. 40 Companiile private pot dona partidelor politice, dar nu și candidaților la președinție. Pentru viitoarele alegeri, plafonul contribuțiilor la campanie este stabilit la 81 de milioane de lei (aproximativ 16,2 milioane de euro) per candidat. 41 Candidații la președinție sunt eligibili pentru rambursarea cheltuielilor de campanie până la același plafon dacă obțin cel puțin trei la sută din voturile valide.
În luna precedentă începerii oficiale a campaniei, majoritatea partidelor politice și candidaților la președinție au avut cheltuieli de publicitate. Conform datelor disponibile publicului, platformele rețelelor de socializare aparținând Meta au raportat cheltuieli de publicitate politică pentru luna martie în valoare totală de aproximativ 2,5 milioane lei (circa 508.000 Euro). 42 Reglementările privind finanțarea campaniei se aplică doar perioadei oficiale de campanie, începând cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Mai mulți interlocutori LEOM ODIHR au remarcat că acest lucru poate facilita eludarea limitelor de cheltuieli și a cerințelor de transparență, deoarece un număr de candidați au făcut campanie înainte de începerea perioadei oficiale de campanie.
Competitorii trebuie să deschidă un cont bancar dedicat, pentru toate fondurile legate de campanie, și să raporteze contribuțiile și cheltuielile campaniei, inclusiv cele online, către AEP în termen de trei zile de la fiecare tranzacție. Deși nu este obligată prin lege să facă acest lucru, AEP a început să publice date raportate privind contribuțiile și cheltuielile de campanie pe 11 aprilie. Rapoartele financiare finale trebuie depuse în termen de 30 de zile după ziua alegerilor. AEP analizează conformitatea și publică rapoartele finale cu concluzii, în termen de alte 60 de zile. În cazul unor nereguli suspectate,
37 A se vedea răspunsul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) la unele ordine de eliminare ale BEC. 38 La 3 aprilie, LEOM ODIHR a început monitorizarea campaniei pe rețelele de socializare. Analiza include un eșantion din conturile a peste 60 de competitori, autorități și influenceri, ale căror activități sunt urmărite pe Facebook, TikTok, Instagram și X. 39 Potrivit Departamentului pentru Controlul Partidelor Politice și Finanțarea Campaniilor Electorale al AEP, în Raportul său anual pentru anul 2024, partidele politice au primit un total de 382,4 milioane lei (aproximativ 76,4 milioane euro) de la bugetul de stat. Principalii trei beneficiari ai subvențiilor publice au fost PSD (152,9 milioane lei), PNL (122 milioane lei) și USR (65,2 milioane lei). 40 Sunt interzise donații din partea entităților străine, sindicatelor, organizațiilor religioase, instituțiilor publice și din partea societăților comerciale deținute de stat. 41 1 Leu (RON) = 0,20 Euro (EUR). 42 Conform Meta Ad Library, în martie, majoritatea partidelor politice și candidaților independenți au avut costuri de publicitate. Din acestea, domnul Dan a reprezentat aproape 950.000 lei (190.000 euro), urmat de domnul Antonescu cu 685.000 lei (137.000 euro). Persoanele de seamă, inclusiv liderii de partid, și alții afiliați la partide, au cheltuit aproximativ 905.000 lei (aproximativ 181.000 euro), din care 225.790 lei (aproximativ 45.160 euro) au fost cheltuiți de domnul Ponta și 111.726 lei (aproximativ 22.445 euro) de către domnul Simion. . Limited Election Observation Mission Page: 11 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
AEP poate solicita clarificări autorităților publice relevante sau instituțiilor bancare. În cazul în care este constatată nerespectarea, AEP poate impune sancțiuni administrative sau poate transfera cazul în scopul urmăririi penale. Cu toate acestea, nu este mandatată să verifice veridicitatea cifrelor raportate dincolo de documentația justificativă furnizată, care, potrivit mai multor interlocutori LEOM ODIHR, poate permite o activitate financiară dezvăluită incorect.
X. MASS-MEDIA Peisajul mediatic este divers, cu numeroase televiziuni, posturi de radio și portaluri de știri online publice și private. Televiziunea rămâne principala sursă de informare politică, consumul media online fiind la un nivel comparabil. Cercetări recente arată o scădere generală a încrederii în știri pe toate platformele. 43 În timp ce mediul este în general considerat propice pentru libertatea presei, mulți interlocutori LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în finanțarea presei, observând că finanțarea extinsă a conținutului media de către partide subminează independența jurnalistică, contribuie la autocenzură și facilitează clientelismul între partidele politice și mass- media. 44 În ultimii ani, au existat mai multe atacuri și presiuni la adresa jurnaliștilor, inclusiv campanii de denigrare și cazuri de supraveghere. 45
Constituția garantează libertatea de exprimare și dreptul la informare și interzice cenzura. Defăimarea este dezincriminată. Codul penal și Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României definesc dezinformarea drept infracțiune atunci când subminează securitatea națională sau democrația. Legea Audiovizualului și Codul de reglementare a conținutului audiovizual stabilesc cadrul legal și regulile de funcționare a emisiunilor de radio și televiziune, inclusiv supravegherea, monitorizarea și sancționarea de către autoritatea de reglementare a mass-media, CNA-ul. Radiodifuzorii trebuie să asigure o acoperire echitabilă, echilibrată și imparțială a campaniei, iar atât radiodifuzorii publici, cât și cei privați, trebuie să ofere acces egal și gratuit la timpul de antenă tuturor candidaților la președinție. 46 Pe 26 februarie, CNA a adoptat un regulament pentru reflectarea campaniei prezidențiale. 47 Conform acestui regulament, acoperirea campaniei este permisă în trei tipuri de programe: promovare electorală, dezbateri electorale și programe informative – fiecare supunându-se unor cerințe diferite de etichetare. 48
CNA monitorizează modul în care radiodifuzorii respectă cerințele privind reflectarea campaniei prin analizarea datelor furnizate de radiodifuzori. 49 Consiliul poate decide sancțiuni pe baza propriilor sale
43 A se vedea 2023 Media & News Eurobarometer Survey al UE și Digital News Report 2024 al Reuters Institute. 44 Rezoluția 2466 (2022) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei afirmă că „folosirea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și pentru a influența conținutul acestora pe baza unor contracte secrete este de maximă îngrijorare”. 45 CoE Safety of Journalist Platform menționează două atacuri la adresa jurnaliștilor în 2025. Comitetul de Protecție a Jurnaliștilor (CPJ) și alte șase organizații pentru libertatea presei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la un caz recent de supraveghere implicând un jurnalist. Într-un caz separat, un jurnalist de investigație și lector universitar a fost ținta unei campanii de denigrare începând cu 2022. 46 CNA a înregistrat 230 de radiodifuzori care intenționează să reflecte alegerile. Candidații care doresc timp de antenă pe canale private trebuie să contacteze direct radiodifuzorii, care apoi trimit calendarul programelor la CNA. 47 Decizia CNA nr. 86/2025 reiterează că radiodifuzorii privați trebuie să ofere timp de antenă proporțional cu alocările făcute de radiodifuzorii publici. În perioada campaniei, postul public Televiziunea Română (TVR) alocă zilnic câte două minute de promovare electorală gratuită fiecărui candidat, pentru un total de 30 de minute per candidat. Partidele politice, coalițiile și organizațiile minorităților naționale care susțin candidații pot achiziționa timp de antenă de la radiodifuzori privați. 48 Programele de promovare electorală și dezbateri electorale trebuie să fie clar indicate ca atare. Spoturile cu publicitate electorală nu pot depăși 30 de secunde fiecare și trebuie să fie disponibile tuturor candidaților în condiții egale. Programele de promovare electorală și spoturile publicitare trebuie să fie etichetate, conform OUG nr. 1/2025. 49 Radiodifuzorii trebuie să depună rapoarte săptămânale în care să indice numărul de minute alocate fiecărui candidat în emisiunile de știri și numărul de apariții în dezbateri, care vor fi verificate de unitatea de monitorizare a CNA. Limited Election Observation Mission Page: 12 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
monitorizări sau în urma sesizărilor. Conform legii, sancțiunile impuse pentru încălcarea regulilor campaniei electorale sunt mai mici decât cele pentru alte infracțiuni și nu iau în considerare încălcările repetate din partea aceluiași canal de presă în baza altor temeiuri. De la începutul perioadei de campanie, CNA nu a informat publicul cu privire la nicio reclamație privind conținutul electoral și a emis o sancțiune legată de publicarea unui sondaj de opinie publică cu etichetare înșelătoare. Unii interlocutori LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea limitată de supraveghere a CNA și un mecanism de sancționare ineficient, amenzile fiind considerate prea mici pentru a fi descurajante.
Pe 4 aprilie, LEOM ODIHR a început monitorizarea sa calitativă și cantitativă a șase canale de televiziune. 50
XI. PARTICIPAREA MINORITĂȚILOR NAȚIONALE Conform datelor recensământului, cetățenii care nu aparțin etniei majoritare constituie peste 10% din populație, cele mai mari grupuri minoritare fiind maghiarii (6%) și romii (3,4%). Constituția garantează drepturile minorităților naționale, inclusiv dreptul la reprezentare politică și utilizarea limbilor minoritare în educație și în comunicarea cu autoritățile locale, acolo unde peste 20% din populație folosește limba. 51 Douăzeci de grupuri etnice au garantat câte un loc fiecare în Camera Deputaților, reprezentanții lor fiind aleși fără a fi condiționați de pragul electoral aplicat partidelor politice.
Cadrul legal nu impune în mod specific furnizarea de materiale electorale sau educația alegătorilor în limbile minorităților, iar AEP a informat că astfel de materiale nu vor fi puse la dispoziție pentru viitorul scrutin. Niciun candidat aparținând minorităților naționale nu candidează în cadrul acestor alegeri. RMDSZ/UDMR face campanie activă în limba maghiară pentru candidatul guvernului de coaliție, care este susținut și de toate celelalte partide ale minorităților. În ciuda eforturilor de a răspunde discriminării, inclusiv legislației din 2021 care interzice „antițigănismul”, romii continuă să fie subreprezentați în viața publică și politică. Mai mulți interlocutori LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că comunitățile de romi se confruntă cu acces limitat la serviciile publice, precum și cu o lipsă a documentelor personale, ceea ce le poate împiedica efectiv să își exercite dreptul la vot.
XII. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR ELECTORALE Reclamațiile și contestațiile sunt soluționate atât de birourile electorale, cât și de autoritățile judiciare. Reclamațiile privind deciziile sau lipsa acțiunii birourilor electorale pot fi depuse la respectivele birouri și pot fi contestate la biroul de rang superior următor. Conform OUG 1/2025, BEC este responsabil cu gestionarea reclamațiilor ce au ca obiect încălcări legate de VLOP-uri, și trebuie să emită o decizie în aceeași zi. Plângerile împotriva deciziilor AEP cu privire la încălcările prevederilor legate de finanțarea campaniei pot fi depuse la Curtea de Apel relevantă, ale cărei hotărâri pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Plângerile privind încălcarea prevederilor legate de campanie pot fi depuse la BEJ- uri, deciziile acestora putând fi atacate la BEC, în timp ce aspectele de obstrucționare a campaniei pot fi aduse în fața CCR. Legea stabilește o procedură rapidă, impunând ca deciziile și contestațiile să fie soluționate în termen de una până la trei zile.
În timp ce legislația sugerează că majoritatea deciziilor BEC sunt definitive, CCR își interpretează competența ca fiind de ultimă instanță în cazurile în care nu există niciun alt remediu, acoperind toate
50 Radiodifuzorul public TVR1 și cei privați ProTV, Digi24 TV, Romania TV, Antena 3 CNN, Realitatea Plus TV. 51 În plus, România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei. Limited Election Observation Mission Page: 13 Romania, Repeat Presidential Election, 4 May 2025 Interim Report (24 March – 15 April 2025)
etapele procesului electoral. 52 De asemenea, CCR supraveghează conformitatea procesului electoral cu prevederile statutare și constituționale și confirmă rezultatele alegerilor. În plus, este competentă să soluționeze plângerile legate de înregistrarea candidaților și contestarea rezultatelor alegerilor.
Până la 14 aprilie, BEC a primit 12 plângeri privind componența birourilor electorale, toate respinse, precum și 263 plângeri legate de campania pe VLOP-uri. Opt dintre aceste decizii BEC au fost contestate la Curtea de Apel București, care a menținut două dintre ele, în timp ce celelalte șase sunt încă pe rol. Birourile de rang inferior au publicat 26 de hotărâri de soluționare a plângerilor și contestațiilor, în principal legate de desemnarea BESV-urilor. În general, majoritatea interlocutorilor LEOM ODIHR și-au exprimat încrederea în eficiența sistemului de soluționare a litigiilor și în imparțialitatea organelor de soluționare; cu toate acestea, unii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la soluționarea de către BEC a plângerilor legate de campania online.
XIII. OBSERVAREA ALEGERILOR Legea prevede atât observarea de către cetățeni, cât și de către observatori internaționali. Aceasta permite observarea procedurilor din ziua scrutinului și a anumitor aspecte ale votului prin corespondență, dar nu reglementează accesul la alte etape ale procesului electoral. Pentru a fi acreditate, organizațiile trebuie să demonstreze angajamentul în promovarea democrației și să fie înființate legal cu cel puțin șase luni înainte de ziua alegerilor. Partidele politice și coalițiile care au nominalizat candidați, dar care nu au reprezentanți în BESV-uri pot delega reprezentanți pentru a observa procedurile din ziua alegerilor. 53 Acest drept nu este extins și candidaților independenți.
În ciuda limitărilor operaționale și financiare raportate legate de numărul de scrutine organizate în 2024, precum și de evoluțiile internaționale, cea mai mare coaliție de observatori naționali, VotCorect intenționează să trimită observatori în ziua alegerilor și să opereze o linie telefonică pentru cetățeni. Alte organizații, dintre care unele trimit și observatori, se concentrează pe aspecte specifice ale procesului, Transparency International România monitorizând finanțarea campaniei și partidelor, iar Funky Citizens concentrându-se în primul rând pe mediul online și pe cadrul legal.
XIV. ACTIVITĂȚI LEOM ODIHR Misiunea de observare limitată a alegerilor a ODIHR s-a deschis oficial la București cu o conferință de presă pe 25 martie. Aceasta a ținut legătura în mod regulat cu AEP, BEC, Ministerul Afacerilor Externe și alți oficiali de stat la nivel înalt, precum și cu candidații și alți reprezentanți ai partidelor politice, mass-media, societatea civilă și cu membri ai comunității diplomatice și internaționale.
Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE) și-a anunțat intenția de a trimite o delegație de observatori.
Versiunea în limba engleză a acestui raport este singurul document oficial. Este disponibilă și traducerea în limba română, ca document neoficial.
52 A se vedea Hotărârea 66/2019 a CCR din 1 octombrie 2019, paragrafele 22 și 23. Printre excepțiile de la caracterul definitiv general al hotărârilor BEC, se numără cele referitoare la înființarea birourilor electorale și a coalițiilor preelectorale, care, potrivit legii, pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și deciziile BEC privind reclamațiile legate de încălcări ce au loc în campania online, care, în baza OUG nr. 1/2025, pot fi atacate la Curtea de Apel București. 53 AEP acreditează observatori naționali și internaționali, precum și presa străină, în timp ce agenții partidelor politice sunt acreditați de BEJ-uri.