Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025: Raport Interimar

OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights Election Observation Mission Republic of Moldova Parliamentary Elections, 28 September 2025

INTERIM REPORT 13 August – 10 September 2025

12 September 2025

I. EXECUTIVE SUMMARY • The 28 September parliamentary elections are widely considered to be critical for Moldova’s democratic future. They are marked by deep political divisions, driven by significant tensions over the country’s geopolitical alignment. The electoral period has been marked by a series of hybrid threats, including overt disinformation campaigns, indications of illicit financing, and cyber security incidents. • These are the first parliamentary elections to be organized under the new 2022 Electoral Code. One-hundred and one parliamentary mandates will be contested by proportional representation from closed party or bloc lists, or by independents. The legal framework has undergone frequent revisions, including substantial amendments to 13 laws shortly prior to these elections to address the phenomenon of electoral corruption and related issues. With extensive amendments, some ODIHR recommendations on the legal framework for elections have been implemented, but others remain unaddressed. • The Central Election Commission (CEC) has so far met legal deadlines in preparation for the elections and 37 District Election Councils (DECs) have been established and are operational. All Precinct Electoral Bureaus (PEBs) are operational with at least the legally required minimum number of members. The CEC’s decisions to open two PEBs in the Russian Federation and 12 PEBs for voters residing on the left bank of the Nistru river (Transnistria) have drawn some criticism. These decisions have been appealed and upheld by the courts. While many ODIHR EOM interlocutors expressed trust in the competence and professionalism of the higher-level election commissions, some opposition interlocutors voiced concerns about political influence in the CEC decision-making. • Cybersecurity in elections is an increasing concern, and the authorities have been supported by international partners in their efforts to introduce a more robust, risk-based framework to identify and mitigate threats. This includes the establishment of a new Cybersecurity Agency (CSA), which is tasked with the risk management, and the transfer of security oversight from the CEC to the Information Technology and Cyber Security Service (STISC). Since some aspects of the electoral process are technology-based, these efforts will be critical to safeguard the process from cybersecurity threats. • The State Voter Register, extracted from the population register and maintained and updated by the CEC, includes, as of 1 September, 2,759,169 citizens. Voters without domicile or residence, including those who emigrated abroad, and the 277,094 registered voters residing in Transnistria, are not included in the main voter lists and can be added to supplementary voter lists on the election day, following electronic verification of voter data against the centralised register to safeguard against multiple voting.

• By 19 August, the CEC had received applications from 5 electoral blocs, 23 from political parties and 20 independent candidates (only 7 returned the required support signature sheets). By 5 September, the CEC registered 4 blocs, 15 parties, and 4 independent candidates. Recent amendments to the Law on Political Parties bar the registration of parties considered successors to those declared unconstitutional. Fourteen CEC decisions on the registration of candidates were ODIHR Election Observation Mission Page: 2 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

challenged at the Chișinău Court of Appeal (CCA); ten were rejected, four accepted—two later overturned by the Supreme Court of Justice (SCJ). All the rest were upheld by the SCJ. • The campaign officially began on 29 August. Thus far, in addition to online advertising and social media posts, the campaign has involved traditional activities like rallies, voter meetings, and door-to-door outreach. Messaging has focused on EU integration and geopolitical alignment, along with economic welfare and development issues. Vote-buying and the misuse of administrative resources is explicitly prohibited. Following widespread allegations of paid protests and vote buying, a series of high-profile investigations and raids were conducted in several regions, resulting in the detention of 21 individuals and the seizure of hard currencies, bank cards, vehicles, equipment, and documentation. There has been a concerted effort on the part of the authorities to inform the public about new measures in place to combat voter manipulation and the ramifications of selling their vote. • Widespread disinformation has been a key feature of the campaign thus far, with the president and other heads of institutions making public statements on multiple and repeated false narratives being spread on the internet, including those originating from external sources. Social networking platforms are widely used in Moldova and by the diaspora, but their operations are based outside of the country, and they have been sporadically responsive to problems identified by the authorities. The mission has been conducting a qualitative assessment of the online campaign through the social media posts of competing parties and candidates since 26 August. • Campaign finance rules provide for a mixed system that allows for both public and private financing. Competitors must submit weekly financial reports, including on online spending, to the CEC during the campaign period and the CEC may impose a variety of sanctions for infractions. While third-party financing is prohibited in the law, a detailed regulation is lacking. So far, all contestants who are required to file weekly financial reports have done so and they have all been published on the CEC website. • While diverse and pluralistic, the media environment is constrained by a limited and shrinking advertising market. ODIHR EOM interlocutors reported increased instances of intimidation and harassment of journalists, both in person and online, mainly originating from non-state actors, while also pointing to gaps in legal protection and institutional follow-up. During the campaign, all media are to ensure fair, balanced, and impartial coverage of the contestants, while broadcast media all offer free and paid time to contestants, and are monitored by the media regulator. • Voters and contestants have the right to challenge the actions, inactions and decisions of election bodies and other contestants. Observers and the election administration can file complaints related to violations of their rights. As of 10 September, the CEC received 62 complaints and notifications related mainly to the registration of candidates, alleged violation of campaign rules, misuse of administrative resources or electoral corruption. Patriotic Bloc lead candidate, Igor Dodon, announced protests for the day after the elections to contest the results, regardless of the outcome of the elections. • The legal framework provides for observation by citizen and international observers, as well as representatives of contestants. As of 10 September, the CEC accredited 1,630 citizen and 145 international observers. According to a new CEC regulation, citizen and international observer organisations must submit additional information on their qualifications to undertake observation, and some interlocutors expressed concern that the new requirements are both onerous and vague and may be open to interpretation. ODIHR Election Observation Mission Page: 3 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

II. INTRODUCTION Following an invitation from the Moldovan authorities, the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) established an Election Observation Mission (EOM) on 13 August. 1 The ODIHR EOM, headed by Ambassador Jillian Stirk, consists of a 16-member core team based in Chișinău and 30 long-term observers deployed on 22 August across Moldova. Mission members are drawn from 27 OSCE participating States and 47 per cent of mission members are women. ODIHR has requested participating States to second 200 short-term observers to observe election-day proceedings. III. BACKGROUND AND POLITICAL CONTEXT Parliamentary elections will take place on 28 September 2025, with 101 seats to be elected to the unicameral parliament. Moldova is a semi-presidential republic, with the president designating a prime minister in consultation with the parliament. The last early parliamentary elections were held in 2021, with the Action and Solidarity Party (PAS) obtaining the majority with 63 mandates. The elections are taking place in a polarised political environment, driven by significant tensions over the country’s geopolitical alignment, and characterised by deep political divisions. The war caused by the Russian Federation’s invasion of Ukraine has posed significant challenges to the security and economy of Moldova, resulting in inflation, and in particular increased energy prices. Moldova was granted the status of European Union (EU) candidate country status in 2022 and began accession talks in 2023. The objective of EU membership is enshrined in the Constitution. 2 Hybrid threats, including use of illicit funds, electoral corruption, and widespread disinformation, remain a serious concern for state institutions and security agencies ahead of the 2025 parliamentary elections. 3 This has included blatant disinformation against the president and the Central Election Commission (CEC) chairperson and attempts to call into question the electoral process in advance of the results. 4

Investigations into foreign interference and illegal campaign funding during the 2023 and 2024 elections, together with the November 2024 Constitutional Court’s (CC) results ruling, highlighted the unprecedented scale of voter corruption in 2024 and underscored the need for more effective measures. This prompted amendments to the legislative framework and coordinated efforts by law enforcement agencies, which shaped the pre-election period. Women make up 41 percent of the parliament. Many women serve in high-level decision-making positions, including the presidency, and as chairpersons of the CEC and the CC. IV. LEGAL FRAMEWORK AND ELECTORAL SYSTEM Parliamentary elections are primarily regulated by the 1994 Constitution (last amended in 2024), the 2022 Electoral Code and the 2007 Law on Political Parties (LPP). These are complemented by a set of

1 See previous ODIHR election observation reports on Moldova. 2 Constitutional amendments on the irreversibility of Moldova’s EU path were adopted following a referendum held in October 2024 concurrently with the presidential election. 3 At the Moldova-EU summit in July 2025, leaders from the EU and Moldova stated that “We strongly condemn the persistent and increasing hybrid threats posed by Russia aiming to undermine democratic elections in Moldova, including information manipulation and interference, and the use of large-scale electoral corruption through local proxies”. See Joint Declaration following the first Republic of Moldova- EU Summit 4 July 2025. 4 See media coverage of disinformation against the president as well as debunking of disinformation featuring an AI- generated fake video targeting the CEC chairperson. See also recent calls questioning the process in advance of the results. ODIHR Election Observation Mission Page: 4 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

regulations issued by the CEC, covering a wide area of issues. 5 Moldova is party to major international legal instruments related to democratic elections. 6 These are the first parliamentary elections organized under the new Electoral Code of 2022. The legal framework has undergone frequent revisions by the parliament, with the Electoral Code amended 10 times since its adoption. There have been further changes resulting from two CC rulings declaring certain provisions unconstitutional. 7 Shortly after the CC ruling confirming the presidential election and constitutional referendum results in December 2024, the PAS parliamentary majority initiated a comprehensive draft law aimed at addressing electoral corruption and related issues. 8 Following a period of public consultation with ministries, state agencies, external experts, and civil society organizations (CSOs), the parliament adopted Law 100 on 13 June 2025, which introduced substantial amendments to 13 laws; in particular, the Electoral Code, LPP, the Criminal Code, and the Contravention Code. 9 While the final version of the law incorporated several amendments proposed during consultations, including some to address recommendations from the ODIHR urgent opinion, other key recommendations such as clearer and more objective criteria for refusing party registration or restricting their activities, reconsideration of the mandatory Register of Party Members, and the removal of certain vague provisions related to the new definitions of extremist activities that could lead to misuse were not fully addressed. 10 Several important changes were introduced by Law 100/2025, including a more comprehensive definition of both passive and active electoral corruption, along with significantly higher penalties for election-related crimes and administrative offenses. 11 New grounds for refusing registration of electoral contestants, including failure to submit executive member lists to the Public Service Agency (PSA) or

5 Other applicable legislation includes the 2002 Criminal Code and the 2008 Code on Contraventions, the 2018 Code on Audiovisual Media Services, the 2022 Law on Advertising, the 2011 Law on Personal Data Protection (which will be replaced starting 28.06.2026 by the new Law 195/2024), the 2000 Law on Citizenship, the 2001 Law on the Administrative-Territorial Organisation, the 2008 Law on Assemblies, and the 1994 Law on Special Legal Status of Găgăuzia. The CEC regulations of 2023 (some revised in 2025) cover most aspects of the electoral process, including candidate registration, voter lists, election campaigning, campaign financing, election disputes resolution. 6 Including the 1966 International Covenant on Civil and Political Rights (ICCPR), 1965 International Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination, 1979 Convention for the Elimination of All Forms of Discrimination against Women (CEDAW), 2003 UN Convention Against Corruption, 2006 Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD), 1950 European Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (ECHR), 1995 Framework Convention on National Minorities, 2004 UN Convention against Corruption (UNCAC). In 2022 Moldova signed the Second Additional Protocol to the Cybercrime Convention, and in 2025 the Council of Europe Framework Convention on Artificial Intelligence and Human Rights, Democracy and the Rule of Law. Moldova is a member of the Council of Europe’s European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) and Group of States against Corruption (GRECO). 7 Constitutional Court decision from 2023 on amendments to the legislation that barred members of parties previously found unconstitutional from being elected, finding the ban too general, neglecting individual circumstances, and lacking effective remedies and guarantees against arbitrary decisions. Further to the 2023 decision, Parliament enacted Law no. 280 on October 4, amending again the Electoral Code, in an attempt to implement narrower restrictions aligned with the Court’s reasoning, but the CC declared the law unconstitutional on March 2024, citing disproportional limitations on electoral rights. In 2025, the Electoral Code was amended by Law 112 (22 May), Law 130 (29 May), and Law 100 (13 June), with the latter also amending the LPP. Law 109/2024 on postal voting was amended by Law 129 (29 May) to extend its application to the parliamentary elections and to include new countries. 8 Draft Law 381 was submitted to parliament on 17 December 2024. The final version, Law 100/2025, was adopted in a third reading with 55 PAS votes in favour and 21 votes against from the Bloc of Communist and Socialists. 9 Consultations concerning the Draft Law 381 took place on 23 December 2024 and on 21 March 2025. Law 130 modifying the Electoral Code and the LPP was adopted without public consultation. 10 The urgent ODIHR Opinion on the draft law was published on 29 April 2025. 11 The new Article 181/1 of the Criminal Code expands the definition of active electoral corruption to include not only the offering or giving of money, goods, or services but also promising such benefits to influence voters. The administrative offence of passive electoral corruption (Art. 47/1 of the Contravention Code) now consists also in accepting such promises. Aggravating circumstances apply if multiple people are involved, multiple voters targeted, or public funds used, with harsher penalties if linked to criminal groups, foreign entities, or if the offender knew the illegal source of the benefits. ODIHR Election Observation Mission Page: 5 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

participation in ‘camouflaged blocs’. 12 A ban on the registration of political parties deemed successors of unconstitutional parties was also introduced (see Candidate Registration), as well new grounds and procedures for temporarily limiting the activity of political parties prior to their dissolution without any preliminary warning, based on decisions of the Chișinău Court of Appeal (CCA). 13 The amendments tightened requirements for the registration of parties and their members and introduced the obligation of a party register to be submitted to the PSA and CEC. Several deadlines were modified, including the registration of candidates. The 2025 amendments also concerned campaign rules, including a ban on pre-campaigning, paid participation, transport to unauthorized events, illegal signature collection, and the political use of charity organizations. Electoral campaigning by those not registered as electoral competitors was also prohibited and the sanctions for illegal campaigning were tightened. A definition of independent candidates was introduced, in line with a previous ODIHR recommendation. Stricter campaign financing rules were adopted: extending categories of donors, introducing new limits for donations, and additional sanctions. Despite these broad amendments, certain ODIHR recommendations on the legal framework for elections, remain unaddressed, including those related to measures to address the accuracy of the voter register, removing the limitations of suffrage rights of persons with intellectual or psychosocial disabilities, clearer provisions on the misuse of administrative resources, 14 the extension of campaign finance regulations to third parties and online, ensuring dispute resolution related to candidate registration is concluded before the start of the campaign, transparency of ownership of print media, and rules for contesting election results. Parliament’s 101 seats are elected by proportional representation from closed party or bloc lists, or as independents. Thresholds of 5 and 7 percent of valid votes cast are in place for parties and electoral blocs, respectively. For independents, this threshold is 2 percent. There is an overall 40 percent gender quota for candidate lists, and a placement requirement that at least 4 out of every 10 candidates be of the opposite gender. A minimum turnout requirement of one-third of registered voters is mandated. V. ELECTION ADMINISTRATION Parliamentary elections are administered by the CEC, 37 District Electoral Councils (DECs) and some 2,274 Precinct Electoral Bureaus (PEBs), including 301 polling stations in 41 countries for out-of- country and postal voting. 15 To date, many ODIHR EOM interlocutors have conveyed a high degree of trust in the competence and professionalism of the CEC and DECs, but some opposition interlocutors voiced concerns about political influence in decision-making. On 30 July, the CEC chairperson reported it was targeted by a disinformation campaign featuring an AI-generated fake video, which the CEC attributed to attempts to undermine the process. On 5 September, one of the CEC members from the

12 Political parties that fail to submit to the PSA the list of members subject to the obligation of assets declaration are barred from participating in the elections. The constitutionality of this provision was challenged to the CC by the Alternative and Salvation Force. The CC decision 113/12.08.2025 dismissed the case as ungrounded. A camouflaged electoral bloc is defined by Art.1 of the Electoral Code as an informal association between two or more political parties that carry out joint electoral activities, but without officially registering as an electoral bloc with the CEC. This practice is considered illegal. 13 In May 2024, the CC repealed the restrictions on the right to stand for those associated with political parties declared unconstitutional, introduced shortly before the 2023 local elections. As the legal framework did not include provisions sanctioning the registration or the use of existing political parties that continue the activities of an unconstitutional party, Law 100/2025 introduced the prohibition of successors of such entities, to be determined by the CCA by evaluating substantial connections and similarities between them. On 2 September, the Alternative and Salvation Force of Moldova party challenged the constitutionality of certain new legal provisions related to the application of temporary measures limiting the activity of successor parties to the Constitutional Court; its decision is pending. 14 However, guidelines to prevent the misuse of administrative resources have been developed by the CEC. 15 Four PEBs will receive postal votes from 10 countries: Australia, Canada, Finland, Iceland, Japan, New Zealand, Norway, South Korea, Sweden, and United States of America. ODIHR Election Observation Mission Page: 6 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

opposition stated that he has been subject to attempts to intimidate him by his CEC colleagues with the aim of influencing his position on certain topics. The CEC is a permanent body with a five-year mandate and broad responsibilities for administering elections. Appointed in 2021, it has nine members: one nominated by the president and eight by parliament, according to party representation. 16 Five CEC members, including the chairperson, are women. The DECs are led by permanent chairpersons appointed by the CEC for five years. Other DEC members are appointed before elections, nominated by local councils, district courts, and parliamentary parties. PEBs are temporary bodies with members nominated by local councils and parliamentary parties. All election officials should be certified by the CEC. The Register of Electoral Officials maintained by the CEC includes some 25,000 people. Women make up 72 percent of DEC members and 59 percent of DEC chairpersons. The CEC has decided to open 301 polling stations abroad. It bases its decision on a variety of information: the dynamics of past turnout, pre-registration, as well as information from the Ministry of Foreign Affairs. Its decision to open two PEBs in the Russian Federation, a reduction compared to the last parliamentary elections, has become a point of contention for opposition interlocutors. 17 The CEC justifies this on citing that due to the Russian Federation’s on-going war with Ukraine, it cannot ensure safety outside of its diplomatic representations. The same policy applies to the opening of polling stations in Ukraine and Israel due to security considerations. The CEC has also decided to establish 12 PEBs for voters from the left bank of the Nistru river (Transnistria), compared to the most recent electoral cycle when 30 PEBs were established. 18 This has drawn criticism from opposition parties and some stakeholders According to the CEC, the decision was largely based on voter participation during the last three elections. 19 Citizen observer CSOs such as Promo-LEX and Union of Lawyers have noted that more polling stations for voters from Transnistria might be needed and voiced concerns about the possible lack of ballots in the event of a significant turnout increase over previous years. 20 The Intelligence and Security Service (SIS) made public their rationale for only recommending 8 PEBs, which incorporates security considerations in addition to previous turn-out data. 21 On 27 and 28 August, the Patriotic Bloc filed two cases at the CCA requesting the annulment of the two CEC decisions establishing polling stations abroad in the Russian Federation, Ukraine and Israel and for Transnistria. The CCA assessed both CEC decisions as well-founded and rejected the complaints as lacking objective legal substance. The Supreme Court of Justice (SCJ) upheld the decisions of the CCA. The CEC has so far met legal deadlines in preparation for the elections. There has, however, been a challenge in appointing members at the PEB level due to lack of nominations from political parties and ongoing investigations of past PEB members and their alleged connections with vote-buying schemes. 16 In line with a prior ODIHR recommendation, the 2022 Electoral Code introduced a new formula, to be applied from 2026, that comprises seven CEC members nominated one each by the President, the Ministry of Interior, the Superior Council of Magistrates, civil society and the parliamentary opposition, and two by the ruling party. 17 In the 2021 parliamentary elections, 17 were opened. In the 2024 presidential election and constitutional referendum this number was 2. 18 Transnistria has 277,094 possible voters, with only some 26,000 voting in the 2024 presidential election. In 2024, the CEC established 30 PEBs. 19 A CEC Decision establishing polling stations for Transnistria grounded its conclusion on previous participation dynamics as well as other considerations provided in the law (security, access routes, etc.) and information from relevant state authorities. Based on this, they calculated the relation between average turnout during last three national elections against the number of registered voters. The turnout for last three elections was 31,783 (2020), 28,791 (2021), 26,288 (2024). 20 On 9 September, the CEC approved a total of 23,500 ballots for the 12 Transnistrian polling stations. This sparked criticism from CEC members nominated by the opposition, who considered the number as low and the decision discriminatory. The CEC chairperson explained that the determination of the number is based on past turnout. All three opposition CEC members issued a dissenting opinion on the decision. 21 The SIS provided a detailed explanation as to the rationale behind limiting the number of PEBs in Transnistria. This report can be found here. ODIHR Election Observation Mission Page: 7 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

Some important regulations were adopted after the start of the electoral period (e.g., the regulation on observer accreditation came two weeks after the start of the election period). Sessions have been open to observers and media, streamed live and available online. The agendas and adopted decisions have been published on the CEC website, mostly in a timely manner. Cybersecurity in elections is an increasing concern, and the authorities have been supported in their efforts by the international partners to introduce a more robust, risk-based framework to identify and mitigate threats. This includes the establishment of a new Cybersecurity Agency (CSA), which is tasked with the risk management. Moreover, ahead of these elections, the CEC’s State Automated Information System ‘Elections’ (SAISE), which is an integrated tool for managing election-related data and documentation, has been moved under the Information Technology & Cyber Security Service’s (STISC) cyber-protection in order to provide a more cohesive security framework following the 2024 cyberattacks. According to the CEC and STISC, the latter has no access to the CEC data, only providing the security of the system. From 2 August, the CEC through its Centre for Continuous Electoral Training (CICDE) has conducted extensive in-person seminars for all DEC members. It started PEB members training on 4 September. Additionally, trainings were conducted for PEB operators, State Register of Voters (SRV) registrars, law-enforcement, civil society and media. CICDE’s voter information campaigns include podcasts, videos, and social media posts in Romanian and Russian, with subtitles and sign language interpretation. VI. VOTER REGISTRATION Voter registration is passive and based on data extracted from the population register. Every citizen 18 or older by election day is eligible to vote, except those deprived of the right to vote by a court decision.22 The centralized SRV is maintained and updated by the CEC. As of 1 September, the SRV included 3,299,396 registrations, with 2,763,678 being of voting age and included in the voter lists. Voters without domicile and residence, including those who emigrated abroad, and the 277,094 registered voters residing in Transnistria, are not included in the main voter lists and can be added to supplementary voter lists on the election day. 23 The CEC has optional online pre-registration for voters from abroad and obligatory pre-registration for postal voting until 14 August. 24 The law ensures the transparency and accessibility of voter lists, with their public display at PEBs no later than 8 September and the possibility of checking the lists online. Voters, representatives of contestants, and observers have the right to verify whether the data on voter lists are accurate and submit requests for corrections to PEBs by 21 September. VII. CANDIDATE REGISTRATION Citizens eligible to vote can stand for office, with the exception of active military personnel, prisoners serving sentences in penitentiary institutions, those whose active criminal records include crimes committed intentionally, and those deprived of the right to hold positions of responsibility by a final court decision. Citizens can stand as candidates on party or bloc lists, or independently. Through recent legal amendments, political parties must submit the information on the composition of their central executive bodies to the PSA by the beginning of the electoral period, i.e., on 14 July at the latest. By that same date, the CEC published the list of eligible competitors based on information from the PSA; out of 66

22 Under the Civil Procedure Code, a court may decide to deprive a person of the right to vote based on several grounds, in the context of guardianship proceedings. According to the CEC, 635 people in total cannot participate in the elections, based on a court decision, being under legal guardianship. 23 The Electoral Code provides for electronic verification of voter data on election day against the centralised register to safeguard against multiple voting. 24 A total of 16,145 requests has been sent for in-person voting at the PEBs abroad, and 2,606 for postal voting. ODIHR Election Observation Mission Page: 8 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

officially registered parties, 39 were considered as either fully eligible to compete or pending approval. 25 During the candidate nomination and registration period the list of eligible parties was reduced to 33 parties. 26 The recent amendments through Law 100/2025 introduced the concept of ‘successor parties’. 27 Based on this, the registration of the Victory Bloc was rejected by the CEC and the activities of the four parties forming it were temporarily limited by CCA decision dated 19 August, which was subsequently appealed. The decision followed a motion filed by the Ministry of Justice to dissolve the parties as alleged successors to the unconstitutional Şor Party. The SCJ rejected the parties’ appeal against this temporary restriction and the limitation remains in place until a final decision by the CCA. The eligibility of the Modern Democratic Party of Moldova was revoked by the PSA based on information provided by other state bodies. On this basis, the CEC did not register them. Candidate nomination ran from 20 June to 19 August. 28 Independent candidates had to collect signatures from voters to support their nomination. 29 They cannot be members of any political party and should not have been within the 70 days prior to election day. In addition, they should not have publicly supported any party within the 70 days prior to election day. By 19 August, the CEC received applications from 5 electoral blocs, 23 political parties and 20 independent candidates (only 7 returned their signature sheets), of which the CEC registered 4 blocs, 15 parties and 4 independent candidates. 30 Women make up 45 percent of all registered candidates; only 2 of the 17 political entities contesting are led by a woman. Delays in adjudicating certain cases related to candidate registration have had a knock-on effect, delaying certain processes, such as ballot design. VIII. CAMPAIGN ENVIRONMENT The campaign officially began on 29 August and will conclude at midnight on 26 September. Campaign activities may only be conducted by those officially registered to stand. The latest amendments to the

25 The PSA found 25 parties fully eligible, while participation of 14 parties was still subject to PSA’s clearance at the beginning of the electoral period. 26 Alliance of MOLDOVANS, National Alternative Movement (MAN), Common Action Party – Civic Congress (PAC – Congresul Civic), Party for Development and Consolidation of Moldova (PDCM), Great Moldova (Moldova Mare), Republican Party "Heart of Moldova" („Inima Moldovei”), European Social Democratic Party (PSDE), National Moldovan Party (PNM), Our Party (Partidul Nostru), Party of Socialists of the Republic of Moldova (PSRM), Action and Solidarity Party (PAS), National Reunification Party "Home" (PRN „Acasă”), Republican Party of Moldova (PRM), ‘We’ Party (Noi), National Liberal Party (PNL), Democracy at Home (Democrația Acasă), League of Cities and Communes (LOC), Christian-Social Union of Moldova (UCSM), Centrist Union of Moldova (UCM), People's Party of the Republic of Moldova (PPRM), Alliance of Liberals and Democrats for Europe (ALDE), For People, Nature and Animals (PONA), Party for the Future of Moldova (PVM), Respect Movement Moldova (MRM), Party of Communists of the Republic of Moldova (PCRM), Liberal Party (LP), Coalition for Unity and Welfare (CUB), Movement of Professionals " Speranţa Надежда", Ecologist Green Party (PVE), New Historical Option (NOI), "Dignity and Truth Platform" (PDA), Alliance for the Union of Romanians (AUR), "Party of Change" (PS). 27 The determination of the status of a successor political party of a political party declared unconstitutional shall be made by the court, taking into account the connections and substantial similarities between the respective political parties, if it is proven, through evidence, that the political party that was created and is to be registered or the registered political party aims to continue or resume the activity of a political party declared unconstitutional. 28 Bloc nominations started on 20 June, while political parties could nominate lists from 20 July. 29 Male candidates had to submit a minimum 2,000 and a maximum 2,500 signature while for female candidates, this number was 1,000 and 2,500, respectively. 30 Three independent candidates were rejected due to an insufficient number of signatures. Political parties Renaştere, Centrist Union of Moldova, ‘For People, Nature and Animals’, Moldova Mare, “We” Party, New Historical Option, Modern Democratic Party of Moldova (PDMM), Professional Movement “Speranța Надежда” were rejected on the grounds of non-conformities with registration regulations, which resulted in a removal of some candidates from the list affecting the gender quota. New Historical Option was added on 4 September on the basis of the CEC’s reconsideration following a CCA decision. ODIHR Election Observation Mission Page: 9 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

Electoral Code regulate the pre-campaign period, with no direct calls to vote for a specific candidate, party or bloc allowed before the campaign starts. To organise outdoor events of over 50 people, contestants must notify local authorities five days in advance. Launching infrastructure projects is prohibited and contestants holding high-level public positions must suspend their official activities for the duration of the campaign. Any misuse of state resources is prohibited. Vote-buying is not allowed, and this includes promising or providing voters with monetary or other benefits in exchange for their votes; this can lead to criminal charges. Following widespread allegations of paid protests and vote buying by organisations affiliated with Ilan Șor, 31 a series of high-profile investigations and raids were conducted in several regions between 2 to 8 September by the police (including the National Investigation Inspectorate and Fluger special forces), the Prosecutor’s Office for Combating Organised Crime and Special Cases, the National Anti-Corruption Centre, and the State Tax Service, resulting in the detention of 21 individuals and the seizure of hard currencies, bank cards, vehicles, equipment, and documentation. 32 On 5 September, with the stated aim to ensure national security, Prime Minister Dorin Recean announced that the financial resources of Irina Vlah, leader of the Heart of Moldova Party, part of the Patriotic Bloc, will be frozen by decision of the Inter-institutional Supervisory Council, based on international sanctions for her role in the Russian Federation’s interference in Moldova’s elections. Since the beginning of the electoral period, there has been a concerted effort on the part of the authorities to inform the public about new measures in place against electoral corruption and followed up with media interviews concerning disinformation and online security. 33 Thus far, the campaign has involved online advertising and social media posts as well as traditional activities such as rallies, voter meetings, and door-to-door outreach. Messaging has focused on geopolitical alignment, along with economic welfare and development issues. The PAS campaigns on its governance record and on advancing EU integration. Opposition candidates have focused on development, traditional values, and criticism of the current government. Some parties expressed scepticism about the goal of EU membership in favour of closer ties with the Russian Federation. The diaspora vote has also been an issue of contention amongst political contestants. The CEC invited contestants and media outlets to sign a voluntary Code of Conduct, committing them to adhere to the legal framework and good practice; 13 contestants and 6 media have signed to date. 34 Widespread disinformation has been a key feature of the campaign thus far, with the president and other heads of institutions making public statements on multiple and repeated false narratives being spread on the internet, often using AI generated videos by accounts that appear to be coordinated inauthentically. The Center for Strategic Communication and Countering Disinformation (StratCom) was placed under the authority of the presidency on 12 August, formally bringing it under the Supreme Security Council. StratCom has informed ODIHR EOM that de-bunking, pre-bunking and longer-term training of civil servants and teachers has been prioritized in a ‘whole of society’ approach, delegated to individual ministries and agencies.

31 This is in the context of Ilan Șor's public announcement promising to pay USD 3,000 per person for participation in protests (see the statement of Ilan Șor from 11 August on Telegram). The ODIHR EOM has also learned of widespread allegations of voter bribery through schemes involving cryptocurrency and electronic cards linked to accounts opened at Promsvyazbank (PSB) for more than one hundred thousand Moldovan citizens. 32 This is according to a press release of the National Anti-Corruption Centre (CNA) from 8 September and statements from the General Inspectorate of Police 33 See police media release of 3 September. 34 Together Bloc, National Unity Bloc, Alternative Bloc, Coalition for Unity and Prosperity, PAS, League of Cities and Communities, Patriotic Bloc, Alliance of Liberals and Democrats for Europe, Christian-Social Union of Moldova, European Social Democratic Party, Moldovans Alliance, Olesea Stamate, Victoria Sanduta, 7TV, Cinema 1, Radio Poli Disk, Aquarelle FM, Realitatea Press Group, Radio Plai. ODIHR Election Observation Mission Page: 10 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

Social networking platforms are widely used in Moldova and by the diaspora. 35 The operations of these platforms are based outside of the country, and they have been sporadically responsive to problems identified by the authorities. No state institution has clearly defined regulatory powers over the platforms and different state bodies including the national police, SIS, StratCom, the CEC and the Audio-Visual Council (AVC) act as focal points for different platforms. Following notifications from state authorities and internal reviews, platforms have taken limited measures to restrict some content that breaches their community standards against using coordinated inauthentic behaviour and disinformation. 36 An informal mechanism for selected CSOs to notify platforms of possible breaches of standards for the electoral campaign was recently introduced, but the results are yet to be seen. 37 The mission has been conducting a qualitative assessment of the online campaign through the social media posts of competing parties and candidates since 26 August. 38 IX. CAMPAIGN FINANCE Campaign finance rules provide for a mixed system that allows for both public and private financing. Public funding consists of monetary subsidies. New amendments in laws 130/2025 and 100/2025 strengthen political and campaign financing rules by expanding eligible donor categories and introducing stricter limits. Electoral competitors must prepay for all goods and services. A new sanction allows the CEC to suspend public funding for 6 months to 4 years based on electoral violations. While third-party financing is prohibited in the law, a detailed regulation is lacking. Public funding consists of monetary subsidies, which only political parties are entitled to. 39 Annually, 0.1 percent of the state budget revenue is allocated to the funding of political parties, 40 and distributed according to previous election results and the number of elected women and youth. 41 Parties, contesting individually or as part of a bloc, may use up to 70 percent of their state subvention for campaigning. Private funding for campaigning consists primarily of donations, which may be either monetary or in- kind; the latter must be reported at average market values. 42 Different limits on donations apply to different types of donors. Individuals can donate a maximum of 6 average monthly salaries not exceeding

35 According to public surveys, the most used platforms are Facebook, Instagram and TikTok. YouTube and the messaging app Telegram are also widely used for political communication. 36 The most recent data from TikTok reveals that in June 2025 it removed a total of 314 inauthentic accounts with collectively 108,823 followers operated from the Russian Federation using location obfuscation services. According to TikTok, these accounts sought to undermine the government of Moldova and promote figures sympathetic to Russian policy objectives. On 13 August, the Police announced that they had contacted TikTok about disinformation accounts with a total of 1.2 million followers; according to the police, fewer than half were removed. TikTok established an election centre on 21 August. Meta removed a network of accounts in advance of the 2024 presidential election but has not reported on its threat detection for Moldova since. 37 In addition to media outlets, several NGOs are working on identifying disinformation narratives, reporting influence operations and coordinated inauthentic behaviour. These include StopFals!, run by the Association of Independent Press, Rise, Watchdog, Mediacritica and the Romanian NGOs Expert Forum and Context. 38 The social media posts of 30 key parties, blocs and candidates are being monitored systematically, as well as observing the posts of an additional 36 key state institutions, political figures, influencers and CSOs. 39 Other types of state funding include interest-free loans and free airtime on broadcast media to contestants. 40 For 2025, EUR 3,195,466 has been allocated as of January 2025 for the subvention of political parties. 41 The Law on Political Parties No. 294/2007 and CEC Decision 1102/2023 establish the following formula for the distribution among political parties: 30 percent in proportion to the performance obtained in parliamentary elections, 30 percent in local elections, and 15 percent in presidential elections; 7.5 percent in proportion to the women elected in parliamentary elections and 7.5 percent in local elections; 5 percent in proportion to the young people (under 35) elected in parliamentary elections, and 5 percent in local elections. CEC Decision 3346/2025 sets the following allocations for 2025: PAS (EUR 1,497,853); PSRM (EUR 654,885); PCRM (EUR 156,207); PN (EUR 155,775); PSDE (EUR 129,890); MAN (EUR 89,261); PDCM (EUR 87,392); PPDA (EUR 74,035). Other political parties receive less than 2 percent of the total amount. 42 In addition, in accordance with Arts. 24-25 LPP, political parties may also collect membership fees and obtain other income by carrying out editorial activity, administering their property or carrying out “other activities that generate income”, if not prohibited by law and expressly provided for in their statutes. ODIHR Election Observation Mission Page: 11 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

30 percent of their annual income, with that percentage reduced to 10 percent in the case of public officials and civil servants. Stricter limits apply to individuals whose only income is scholarships or social benefits, who may donate a maximum of 1 average monthly salary, with a recent amendment to the law limiting this further to not exceed 30 per cent the amount received from these sources. Legal entities may donate a maximum of 12 average monthly salaries, with the amendments also limiting this further to not exceed 30 percent of the entities’ annual income. 43 The law provides for a number of explicit funding prohibitions, including from public, foreign and anonymous sources. 44 Campaign expenditure is limited to 0.1 percent of the state budget revenues (EUR 3,912,764 as of July 2025) for each electoral competitor. All campaign-related transactions must be made to and from bank accounts specifically opened for this purpose with the mention of “electoral fund”. Some ODIHR EOM interlocuters have opined that the expenditure limits may be excessive. All competitors must submit weekly financial reports to the CEC during the electoral campaign as well as a final report no later than three days after election day. 45 The reporting requirements include the obligation to submit specific extracts on payments for sponsored electoral advertising on digital resources and online platforms. These reports have to be published by the CEC within 24 hours. Other actors, such as banks, also have reporting obligations and must submit daily reports during the campaign. Media and advertising companies must submit weekly reports on income from political advertising. So far all contestants who are required to file weekly financial reports have done so and they have all been published on the CEC website. Oversight is exercised by the CEC, which conducts controls, including planned or extraordinary audits. Acting upon complaints or ex officio, it may impose a range of sanctions, varying from warnings to suspensions of state funding, to the possible cancellation of electoral registration, or requesting the PSA to remove a political party. 46 The CEC is obligated to publish reports on the results of campaign finance oversight within three days from the date of completion of control operations. Any conclusions reached and sanctions applied may be appealed. X. MEDIA While diverse and pluralistic, the media environment is constrained by a limited and shrinking advertising market, which causes dependence on owner or corporate interests and donor funding.47 Broadcast media are legally required to disclose the ultimate beneficial owners. However, the ownership of print and online media outlets remains opaque. Many ODIHR EOM interlocutors reported increasing

43 Maximum donations are set at EUR 5,000 for individuals and EUR 10,000 for legal entities. 44 The Electoral Code (Art. 54.5) prohibits donations from the following entities: minors; foreign citizens; anonymous entities; legal entities with public procurement contracts, beneficiaries of state aid; non-commercial organizations, trade unions, associations, foundations, charities and religious organizations; public authorities, incl. state-owned enterprises; foreign legal entities; foreign states and international organizations, including international political organizations. An innovation of the new amendments is that legal entities with pending public debts are also prohibited from donating. Unlawful donations shall be transferred to the state budget. 45 This is in addition to the monthly, semi-annual and annual financial reports that the political parties that receive monetary subsidies have to submit to the CEC and the Court of Accounts, in accordance with the Law on Political Parties No. 294/2007 (Art. 27.1). 46 The Electoral Code (Art. 102) allows the CEC to apply warnings, deprive contestants of free and/or paid airtime, limit state budget allocations, and issue other fines in accordance with the Contravention Code (Art. 48.1- 6,48.2,48.3,51,51.1,53). The CEC may also cancel contestants’ registration if they engaged in vote-buying, use foreign funds, exceed spending limits, participate in an electoral camouflage bloc or fail to declare causes for ineligibility, among other things. Finally, it may also request the PSA for an ex officio removal of political parties for failing to submit annual financial reports for two consecutive years. 47 The market research on broadcast media, conducted by the Audiovisual Council (AVC), found a 9.5 percent decrease in broadcasters' advertising revenue in 2024 compared to 2023. ODIHR Election Observation Mission Page: 12 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

instances of intimidation and harassment of journalists, both in person and online, mainly originating from non-state actors, while also pointing to gaps in legal protection and institutional follow-up. 48 Social networks are perceived as the primary source of information, followed closely by television and, to a lesser extent, online news portals. 49 The media market underwent a significant changes since 2022- 2023, when under State of Emergency provisions, 12 television stations were suspended on security and disinformation grounds. 50 Shortly before the end of the State of Emergency, to protect the information space, the Council for the Promotion of Investment Projects of National Importance (CPIPNI) was given the authority to suspend licenses without prior judicial oversight. This authority was most recently exercised in March, 2025 and was criticized by civil society as interference with the right to freedom of expression. 51 Although the Constitution guarantees freedom of expression and prohibits censorship, the Law on Countering Extremist Activity contains provisions that allow suspension and permanent closure of a media outlet for vaguely defined “extremist activity”. More than 100 websites, mainly Russian news portals many of which were reproducing the content of suspended tv stations, are currently blocked and the Intelligence and Security Service (SIS) has the authority to take these decisions without prior judicial oversight based on security and disinformation grounds. 52 Recent amendments to the Audiovisual Code, which entered into force on 21 August, addressed several ODIHR recommendations increasing civil society representation and decreasing parliamentary control over appointments and dismissals of the management of the national public TeleRadio-Moldova (TRM) and media regulator Audiovisual Council (AVC). They also removed one-term limits for members of the AVC and TRM supervisory council. The Electoral Code, supplemented by the 2023 CEC Regulations, provides a detailed regulatory framework for the broadcast media, while print and online outlets are subject only to general requirements to ensure fair, balanced, and impartial coverage of the contestants. 53 All national broadcasters interested in covering the campaign are to submit an election editorial policy declaration to the AVC, committing to offer free airtime to each contestant (5 minutes on television, 10 minutes on radio), and to limit paid campaign advertisements to 2 minutes per contestant per day. 54 By the start of

48 The Association of Independent Press (API) noted an increase in the number of attacks against journalists, from 43 in 2023 to 66 in 2024; and to 91 in the first eight months of 2025. 49 The 2025 Media Audience Study by the Independent Journalism Center found that 80 percent of respondents use social media, 77 percent use television and 61 percent use online portals as sources of information. 50 The OSCE Representative on Freedom of the Media raised the issue of the administrative mechanism used under the state of emergency, which bypassed regulatory oversight and prior judicial review, to suspend the licenses of 12 television stations, allegedly affiliated with Vladimir Plahotniuc and Ilan Shor, which also retransmitted content from Russian television channels. 51 On 27 March, 2025, the CPIPNI suspended the broadcasting license of TVC21 for 60 days due to incomplete documentation and insufficient transparency regarding its ownership structure. When issuing earlier suspension orders the CPIPNI cited insufficient ownership transparency and alleged affiliations with Vladimir Plahotniuc and Ilan Shor that threatened national security. In 2024, CPIPNI also suspended the licenses of TV Canal 5 and Radio Maestro FM on similar grounds. 52 During the State of Emergency, the SIS was authorized to block websites without prior judicial oversight on the grounds of combating disinformation, fake news, hate speech, and other content deemed a threat to national security and public order. In 2024, Parliament gave SIS the authority to block websites beyond the State of Emergency (Law No. 200/2024 on Preventing and Combating Cybercrime). Furthermore, the 2022 Audiovisual Media Services Code amendments prohibited retransmission of “news, information and analysis, military and political content” produced in states other than the EU, the US, Canada, and states that ratified the European Convention on Transfrontier Television. 53 Art. 89.2 of the Electoral Code and Art. 4 of the CEC Regulation 1137 obliges all media to ensure ensure fair, balanced, and impartial coverage of the contestants, while Art. 5 of the same regulation establishes definitions of fair, balanced and impartial principles. 54 Public broadcasters are also required to provide to each contestant one minute per day upon request. ODIHR Election Observation Mission Page: 13 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

the campaign, the AVC had approved the declarations of 22 television and 12 radio stations. 55 Furthermore, 21 television and 8 radio stations announced their intention to hold political debates. During the campaign, the AVC, with the support of a local CSO, monitors broadcasters’ compliance with the electoral framework and publishes weekly reports. 56 With the official start of the campaign on 29 August, the ODIHR EOM commenced quantitative and qualitative monitoring of seven television channels and a qualitative assessment of four online news outlets. 57 XI. ELECTION DISPUTE RESOLUTION Voters and contestants have the right to challenge the actions, inactions and decisions of election bodies and other contestants. Observers and members of the election administration can file complaints related to violations of their rights. Appeals against decisions of election bodies can be lodged with the higher- level election body. For these elections, complaints related to candidate registration, violation of campaign rules and of the rules governing the financing of the political parties and the electoral campaigns must be filed with the CEC. In line with new legal amendments, the inadmissibility of a complaint is no longer decided by a plenary of the CEC but is notified through an act of the CEC chairperson; judicial appeal is possible. The Chișinău Court of Appeals (CCA) is competent for complaints against all decisions of the CEC and of the AVC (related to election coverage). Further appeals can be filed with the Supreme Court of Justice (SCJ), as a last instance of appeal. 58 The deadline for submitting complaints and appeals is three days, and decisions must be taken within three days. All complaints must be decided before election day. The CC is the only institution competent to decide on the legality and integrity of election results and decides on potential recount requests. Within 10 days from receiving the results from the CEC, the CC confirms the final election results and validates the mandates of the members of the parliament. Decisions of the CC are final and binding. The CC is composed of six members, nominated for a six-year mandate, renewable once. On 17 August, five members whose mandates were expiring took an oath before the parliament, following their re-appointment by the relevant authorities. 59 Patriotic Bloc lead candidate, Igor Dodon, announced plans to hold protests on the day after the elections to contest the results, regardless of the outcome of the elections. Since the start of the electoral period on 14 July and as of 10 September, the CEC received 62 complaints and notifications related mainly to the registration of candidates, alleged violation of campaign rules, misuse of administrative resources or electoral corruption. 60 Only one of the complaints decided so far was accepted while the others were rejected as ungrounded, and several were referred to the police for

55 Initially the AVC rejected the editorial policy declarations of 21 broadcasters, however all except the Cimişlia-based Radio Media managed to remedy their documentation issues during the three-day resubmission period. 56 The API announced it would support the AVC by monitoring 10 television stations during the electoral campaign, drafting monitoring reports and supporting the application of sanctions in case of violations. 57 The monitoring of the broadcast media focused on the prime-time (18:00-00:00) coverage of the main channel of the national public broadcaster M1, the Gagauzian public broadcaster GRT (Romanian and Russian-language content), and private televisions Cinema 1, Jurnal, ProTV Chişinău, TV8 and TVC 21. The EOM also follows news portals newsmaker.md, noi.md, and zdg.md. 58 On 10 July 2025, Law No. 192 on the mechanism for adjudicating corruption and corruption-related cases was adopted, following also the Opinion of the Venice Commission, which provides for the establishment of specialized Anti-Corruption Colleges within the Chișinău First District Court and, as an appellate instance, at the CCA. The specialized colleges will be competent for cases involving high-level officials, a certain amount of damages, electoral corruption, illegal financing, or those concerning national security. The colleges are not yet established but the nomination of judges by the Supreme Council of Magistracy is ongoing. 59 Two were nominated by the parliament, two by the government, and one by the Superior Council of Magistracy (SCM). A new Law on the CC was adopted in April 2025. The sixth judge of the CC was appointed in 2023 by the SCM and her mandate will expire in 2029. 60 The CEC tracks complaints, notifications and court cases in an online registry, undated every few days. ODIHR Election Observation Mission Page: 14 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Interim Report (13 August – 10 September 2025)

further investigation. 61 Fourteen CEC decisions related to the refusal of the registration of certain electoral contestants were challenged at the CCA. While 10 cases were rejected by the CCA, in four cases, the CCA accepted the appeal of the parties and ordered the CEC to review their registration. However, two of these decisions were reversed by the SCJ, while two were maintained. 62 In seven other cases appealed to the SCJ, the court maintained the CCA decision, while some are still pending. Four appeals challenged the CEC’s decision on the number of polling stations abroad and for voters in Transnistria, and one was filed against sanctions imposed on an independent candidate for campaign financing irregularities and signature collection. All were rejected by the CCA but upheld by the SCJ. XII. CITIZEN AND INTERNATIONAL OBSERVERS The legal framework provides for observation of the electoral process by citizen and international observers, as well as representatives of contestants. Observers may be accredited to observe the election both in-country and abroad. As of 10 September, the CEC accredited 1,630 citizen and 145 international observers. Promo-LEX with 1007 observers and the Union of Lawyers with 585 are the largest citizen observer groups. Both have deployed long-term observers throughout the country and published several interim reports since the start of the electoral period. According to a new CEC regulation, in order to be accredited, the citizen and international observer organisations should submit information on their technical and human capacity, experience in election observation, and funding sources, amongst other things. According to the CEC, this has been done with the intention of verifying credentials and preventing non-genuine observers. Some interlocutors expressed concern that the new requirements are onerous and vague and may be open to interpretation. On 24 August, a Promo-LEX observer in Orhei was harassed at an event by a politician from the unregistered Victory Bloc. XIII. ODIHR EOM ACTIVITIES The ODIHR EOM commenced its work on 13 August. The ODIHR EOM met with the Presidency, the Parliament, the Ministries of Foreign Affairs, Justice, Internal Affairs, and Economic Development and Digitalization, the CEC, the judiciary, the General Prosecutor, the PSA, the AVC, the National Anti- Corruption Center, the Center for Strategic Communication and Countering Disinformation, political parties and blocs, independent candidates, media, civil society organizations, and representatives of OSCE participating States. It has established working relations with relevant stakeholders involved in the election process. Long-term observers have met stakeholders at the local level since their deployment on 22 August.

The English version of this report is the only official document. An unofficial translation is available in Romanian.

61 Following a complaint from PAS, CEC issued a warning to MAN candidate Ion Ceban for misuse of administrative resources. 62 On appeal by the CEC, the SCJ reversed the CCA decisions concerning the political parties Centrist Union of Moldova and Liberal Democratic Party thus maintaining the CEC decisions excluding them from the race. While in the case of the political party New Historical Option, the CEC appeal was rejected, and the CEC was requested to register the party. The fourth case is related to the political party Moldova Mare. The CCA upheld the appeal filed by the party against the CEC’s decision to reject its registration. The CEC challenged this ruling, and on 30 September, the SCJ accepted the appeal, overturning the CCA’s decision and upholding the party's exclusion. Following this, Moldova Mare submitted a request for revision, primarily citing concerns over the impartiality of one of the SCJ panel judges. On 4 September, a newly constituted panel of the SCJ reviewed the case, accepted the revision request, overturned both the initial SCJ ruling and the CCA decision, and ordered the CEC to register the party.

Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR / BIDDO) Misiunea de Observare a Alegerilor (MOA) Republica Moldova Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025

RAPORT INTERIMAR 13 august – 10 septembrie 2025

12 septembrie 2025

I. REZUMAT EXECUTIV

• Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt considerate în general cruciale pentru viitorul democratic al Moldovei. Ele sunt marcate de divizări politice profunde, cauzate de tensiuni semnificative vis-a-vis de alinierea geopolitică a țării. Perioada electorală a fost marcată de o serie de amenințări hibride, inclusiv campanii fățișe de dezinformare, indicii de finanțare ilicită și incidente de securitate cibernetică.

• Acestea sunt primele alegeri parlamentare organizate în conformitate cu noul Cod Electoral din 2022. O sută şi unu de mandate parlamentare vor fi atribuite prin reprezentare proporțională, de pe liste închise ale partidelor și blocurilor electorale, sau de candidați independenți. Cadrul juridic a fost supus unor revizuiri frecvente, inclusiv amendamente substanțiale la 13 legi cu scurt timp înainte de aceste alegeri pentru a combate fenomenul de coruptie electorală și aspectele conexe acestuia. Prin aceste amendamente extinse, unele recomandări BIDDO privind cadrul legal pentru alegeri au fost implementate, altele, însă, rămân neimplementate.

• Până acum, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respectat termenele-limită în pregătirea pentru alegeri și 37 Consilii Electorale de Circumscripții (CoEC) au fost create și sunt funcționale. Toate Birourile Electorale ale Secțiilor de Votare (BESV) sunt funcționale cu cel puțin numărul minim legal necesar de membri. Hotărârile CEC de a deschide două BESV în Federația Rusă și 12 BESV pentru alegătorii cu reședință pe malul stâng al Nistrului (Transnistria) au generat critici. Aceste hotărâri au fost contestate in justiție, dar instanțele judecătorești au menținut hotărârile CEC. În timp ce mulți interlocutori ai MOA BIDDO și-au exprimat încrederea în competența și profesionalismul comisiilor electorale de nivel superior, unii interlocutori din opoziție au exprimat îngrijorări vis-a-vis de influența politică în procesul decizional la CEC.

• Securitatea cibernetică în cadrul alegerilor este o îngrijorare în creștere, iar autoritățile au fost sprijinite de parteneri internaționali în eforturile lor de a introduce un cadru mai robust, bazat pe riscuri calculate pentru identificarea și atenuarea amenințărilor. Acestea includ crearea unei noi Agenții de Securitate Cibernetică (ASC), care are sarcina de a gestiona riscurile, cât și de a transfera supravegherea securității alegerilor de la CEC către Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STICS). Aceste eforturi vor fi cruciale pentru a proteja procesul electoral de amenințările de securitate cibernetică, având in vedere că unele aspecte ale procesului electoral sunt bazate pe tehnologie.

• Registrul de Stat al Alegătorilor, extras din registrul populației și gestionat și actualizat de către CEC, include, la data de 1 septembrie, 2.759.169 cetățeni. Alegătorii fără domiciliu sau reședință, inclusiv cei emigrați în afara țării, cât și 277.094 alegători înregistrați cu reședință în Transnistria, nu sunt incluși în lista principală a alegătorilor și pot fi adăugați în lista suplementară a alegătorilor în ziua alegerilor, urmare a verificării electronice a datelor alegătorilor în registrul centralizat pentru a preveni votărea multiplă. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 2 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

• Până în 19 august, CEC a primit cereri de la 5 blocuri electorale, 23 de la partide politice și 20 de la candidați independenți (doar 7 adus înapoi formularele necesare pentru semnăturile de sprijin). Până în 5 septembrie, CEC a înregistrat 4 blocuri, 15 partide și 4 candidați independenți. Modificările recente la Legea privind partidele politice interzice înregistrarea partidelor considerate succesoare ale celor declarate neconstituționale. Paispresprezece hotărâri CEC privind înregistrarea candidaților au fost contestate la Curtea de Apel Chișinău (CApC), zece au fost respinse, patru acceptate – două mai târziu au fost anulate de către Curtea Supremă a Justiției (CSJ). Toate celelalte au fost susținute de CSJ.

• Campania a început oficial la 29 august. Până acum, dincolo de publicitatea online și postări pe rețele sociale, campania a implicat activități tradiționale precum mitinguri, întruniri ale alegătorilor și activitate de informare din ușă în ușă. Mesajele s-au axat pe integrarea în UE și alinierea geopolitică, alături de bunăstarea economică si chestiuni de dezvoltare. Cumpărarea voturilor și utilizarea abuzivă a resurselor administrative sunt explicit interzise. Urmare a acuzațiilor răspândite privind protestele plătite și cumpărarea voturilor, în cateva regiuni au fost realizate investigații de profil înalt și raiduri, ce au rezultat în reținerea a 21 de persoane și sechestrarea unor sume în valuta forte, carduri bancare, vehicule, echipamente și documente. Autoritățile au realizat un efort concertat pentru informarea publicului despre noile măsuri în vigoare pentru combaterea manipulării alegătorilor și implicațiile vânzarii de voturi.

• Dezinformarea pe scară largă a fost, până acum, caracteristica cheie a campaniei, iar Președinta și alți șefi de instituții au lansat mesaje publice privind narativele false multiple și repetate răspândite prin internet, inclusiv cele de origine externă. Platformele rețelelor sociale sunt utilizate pe larg în Moldova și de către diasporă, însă operațiunile acestora sunt bazate în afara țării, și ele au răspuns sporadic la problemele identificate de către autorități. Misiunea a desfășurat o evaluare calitativă a campaniei online desfășurată prin postări pe rețele sociale din partea partidelor și candidaților începând cu 26 august.

• Regulile finanțării campaniei prevăd un sistem mixt, ce permite atât finanțarea publică, cât și cea privată. Concurenții trebuie să depună la CEC săptămânal rapoarte financiare, inclusiv pentru cheltuieli online, pe tot parcursul campaniei, iar CEC poate impune o varietate de sancțiuni pentru încălcări. În timp ce finanțarea terță este interzisă prin lege, lipsește o reglementare detaliată. Până acum, toți concurenții care trebuie să depună rapoarte financiare săptămânale și-au îndeplinit acesta obligație și toate au fost publicate pe website-ul CEC.

• Deși este divers și pluralist, mediul mediatic este constrâns de o piață de publicitate limitată și în declin. Interlocutori MOA BIDDO au raportat despre cazuri în creștere de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, atât în persoană, cât și online, acestea fiind generate în principal de către actori nestatali, menționând în același timp lacunele în protecția legală și urmărirea instituțională. În cadrul campaniei, toate media trebuie să asigure mediatizarea echitabilă, echilibrată și imparțială a concurenților, iar mass media audiovizuală să ofere concurenților timp de antenă gratis și plătit, iar aceștia sunt monitorizați de către Regulatorul mass media.

• Alegătorii și concurenții au dreptul de a contesta acțiunile, inacțiunile și hotărârile organelor electorale, cât și a altor concurenți. Observatorii și administrația electorală pot depune reclamații privind încălcarea drepturilor lor. Până în 10 septembrie, CEC a primit 62 contestații și sesizări în primul rând privind înregistrarea candidaților, presupuse încălcări ale regulilor campaniei, utilizarea abuzivă a resurselor administrative sau corupere electorală. Candidatul lider al Blocului Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 3 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

Patriotic, Igor Dodon, a anunțat proteste pentru ziua de după alegeri pentru contestarea rezultatelor, indiferent de rezultatul în alegeri.

• Cadrul juridic prevede observarea alegerilor din partea cetățenilor și observatorilor internaționali, cât și a reprezentanților concurenților. Până în 10 septembrie, CEC a acreditat 1.630 cetățeni observatori și 145 observatori internaționali. Conform noului regulament CEC, observatorii naționali și organizațiile observatorilor internaționali trebuie să depună informații suplimentare privind calificările acestora în realizarea observării, iar unii interlocutori și-au exprimat îngrijorarea că noile rigori sunt împovărătoare și vagi și pot fi subiectul interpretărilor.

II. INTRODUCERE

Urmare a invitației din partea autorităților Moldovei, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice li Drepturile Omului (ODIHR / BIDDO) a creat o Misiune de Observare a Alegerilor (MOA) la 13 august. 1 MOA BIDDO, condusă de Ambasadoarea Jillian Stirk, este compusă din 16 membri ai echipei de bază la Chișinău și 30 de observatori pe termen lung localizați din 22 august în regiunile Moldovei. Membrii misiunii au fost desemnați din partea a 27 de state participante OSCE și 47 la sută din ei sunt femei. BIDDO a solicitat statelor participante să desemneze 200 observatori pe termen scurt pentru monitorizarea activităților în ziua alegerilor.

III. CONTEXTUL GENERAL ȘI POLITIC

Alegerile parlamentare se vor desfășura la 28 septembrie 2025, pentru alegerea a 101 de deputați în parlamentul unicameral. Moldova este o republică semi-prezidențială, în care președintele țării desemnează un prim ministru în consultare cu parlamentul. Ultimele alegeri parlamentare anticipate s- au desfășurat în 2021, si Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut majoritatea cu 63 de mandate.

Alegerile au loc într-un mediu politic polarizat, determinat de tensiuni semnificative vizând alinierea geopolitică a țării și caracterizat de divizări politice profunde. Războiul cauzat de invazia Ucrainei de către federația Rusă a creat provocări semnificative la adresa securității și economiei Moldovei, rezultând în inflație și, în particular, prețuri crescute la energie. Moldova a primit statut de țară candidat în Uniunea Europeană (UE) în 2022 și a inițiat negocierile de aderare în 2023. Obiectivul de aderare la UE este consacrat în Constituție.2 Amenințările hibride, inclusiv utilizarea fondurilor ilicite, coruperea electorală și dezinformarea pe scară largă – rămân a fi o îngrijorare serioasă pentru instituțiile de stat și agențiile de securitate în preajma alegerilor parlamentare din 2025. 3 Acestea includ dezinformarea flagrantă îndreptată împotriva Președintei țării și Președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC) și încercările de a pune la îndoială procesul electoral înaintea rezultatelor. 4

Investigațiile privind ingerința străină și finanțarea ilegală a campaniei din alegerile anilor 2023 și 2024, împreună cu hotărârea Curții Constituționale (CC) din noiembrie 2024 privind rezultatele, a scos în

1 Vezi Raportul precedent al BIDDO de monitorizare a alegerilor în Moldova. 2 Modificările constituționale privind ireversibilitatea căii în UE a Moldovei au fost adoptate urmare a referendumului desfășurat în octombrie 2024 împreună cu alegerile prezidențiale. 3 La summit-ul Moldova-UE din iulie 2025, liderii UE și Moldovei au menționat că ”Noi puternic condamnăm amenințările hibride persistente și crescânde din partea Rusiei cu scopul subminării alegerilor democratice din Moldova, inclusiv manipulările și ingerințele informaționale, cât și utilizarea coruperii electorale la scară largă prin intermediari locali”. Vezi Declarația comună după primul summit R.Moldova-UE din 4 iulie 2025. 4 Vezi mediatizarea dezinformării împotriva președintei, precum și demontarea dezinformării utilizării video generate de inteligență artificială țintind președinta CEC. A se vedea și recentele apeluri de punere la îndoială a procesului înainte de anunțare a rezultatelor. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 4 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

evidență coruperea alegătorilor în 2024 la o scară fără precedent și a subliniat necesitatea unor măsuri mai eficiente. Aceasta a determinat modificări în cadrului legislativ și eforturi coordonate ale instituțiilor de drept, care au marcat perioada pre-electorală.

Femeile reprezintă 41 la sută din membrii parlamentului. Multe femei ocupă funcții decizionale înalte, inclusiv președinția țării, președinția Comisiei Electorale Centrale (CEC) și președinția Curții Constituționale (CC).

IV. CADRUL JURIDIC ȘI SISTEMUL ELECTORAL

Alegerile parlamentare sunt reglementate în primul rând de Constituția din 1994 (modificată ultima dată în 2024), Codul Electoral din 2022 și Legea din 2007 privind partidele politice (LPP). Acestea sunt complementate de către numeroase regulamente emise de CEC, acoperind un domeniu larg de chestiuni. 5 Moldova este parte la instrumentele internaționale legale majore privind alegerile democratice. 6

Acestea sunt primele alegeri parlamentare organizate conform noului Cod Electoral din 2022. Cadrul juridic a fost suspus frecventelor revizuiri din partea parlamentului, iar Codul Electoral a fost modificat de 10 ori de la adoptarea acestuia. Au existat si modificări generate de două hotărâri ale CC ce au declarat ca fiind neconstituționale anumite prevederi. 7

La puțin timp după hotărârile CC de validare a alegerilor prezidențiale și a rezultatelor referendumului constituțional, în decembrie 2024, majoritatea parlamentară PAS a inițiat un proiect complex de lege cu

5 Alte acte legislative relevante includ: Codul Penal din 2002 și Codul Contravențional din 2008, Codul Serviciilor Media Audiovizuale din 2018, Legea publicității din 2022, Legea privind protecția datelor personale din 2011 (care va fi înlocuită la 28.06.2026 de noua Lege 195/2024), Legea cetățeniei din 2000, Legea din 2001 privind organizarea administrativ-teritorială, Legea întrunirilor din 2008, și Legea din 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei. Regulamentele CEC din 2023 (unele revizuite în 2025) acoperă majoritatea aspectelor ale procesului electoral, inclusiv înregistrarea candidaților, listele alegătorilor, activități de campanie electorală, finanțarea campaniei, soluționarea litigiilor electorale. 6 Inclusiv Pactul Internațional din 1996 cu privire la drepturile civile și politice (ICCPR), Convenția Internațională din 1965 privind eliminarea oricăror forme de discriminare rasială, Convenția din 1979 privind eliminarea oricăror forme de discriminare a femeilor (CEDAW), Convenția ONU din 2003 împotriva corupției, Convenția din 2006 cu privire la drepturile persoanelor cu dezabilități (CRPD), Convenția Europeană din 1950 pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale (CEDO), Convenția-cadru din 1995 cu privire la minoritățile naționale, Convenția ONU din 2004 împotriva corupției (UNCAC). In 2022 Moldova a semnat Al 2-lea Protocol adițional la Convenția privind Crimele Cibernetice, iar în 2025 Convenția-cadru a Consiliului Europei cu privire la inteligența artificială și drepturile omului, democrație și supremația legii. Moldova este membru al Comisiei Europene a Consiliului Europei pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și al Grupului de State împotriva Corupției (GRECO). 7 Decizia Curții Constituționale din 2023 privind amendamentele la legislație ce au interzis participarea la alegeri a membrilor partidelor politice considerate neconstituționale, constatând că interdicția era prea generală, neglijând circumstanțele individuale și ducând lipsă de remedii și garanții eficiente împotriva deciziilor arbitrare. Ulterior, în 2023, Parlamentul a adoptat Legea nr. 280 pe 4 octombrie, prin care a modificat Codul Electoral, într-o încercare de a implementa restricții mai restrânse, aliniate la raționamentul Curții Constituționale. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a declarat Legea nr. 280 neconstituțională în martie 2024, invocând limitări disproporționate asupra drepturilor electorale. În 2025, Codul Electoral a fost modificat prin Legea 112 (22 mai), Legea 130 (29 mai), și Legea 100 (13 iunie), ultimul aducând modificări și la LPP. Legea 109/2024 cu privire la votul prin corespondență a fost modificată de Legea 129 (29 mai) pentru a-i extinde aplicarea asupra alegerilor parlamentare și pentru a include noi țări. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 5 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

scopul de a combate coruptia electorală și aspecte conexe acesteia. 8 După o perioadă de consultări publice cu ministere, agenții de stat, experți străini și organizațiile societății civile (OSC), parlamentul a adoptat Legea 100 din 13 iunie 2025, care introducea modificări substanțiale în 13 legi; în particular, în Codul Electoral, LPP, Codul Penal și Codul Contravențional. 9 În timp ce versiunea finală a legii a incorporat câteva amendamente propuse în cadrul consultărilor, inclusiv unele ce abordau recomandările stipulate în Avizul de urgență al BIDDO, alte recomandări cheie nu au fost luate în considerație, precum: criterii mai clare și mai obiective pentru refuzarea înregistrării unui partid sau restricționării activităților acestuia, reexaminarea Registrului obligatoriu al membrilor de partid, și eliminarea unor prevederi vagi ale noilor definiții ale activităților extremiste ce ar putea conduce la utilizare abuzivă. 10

Câteva modificări importante au fost introduse prin Legea 100/2025, inclusiv o definiție mai completă a coruptiei electorale pasive și active, împreună cu penalități semnificativ mai mari pentru infracțiuni și contravenții electorale. 11 Noi temeiuri pentru refuzul înregistrării concurenților electorali, inclusiv netrimiterea listelor cu membrii executivi către Agenția Serviciilor Publice (ASP) sau participarea în ”blocuri camuflate”. 12 Interzicerea înregistrării partidelor politice considerate succesoare ale partidelor neconstituționale de asemenea a fost introdusă (vezi Înregistrarea Candidaților), precum și noi temeiuri și proceduri pentru limitarea temporară a activității partidelor politice înainte de dizolvarea acestora fără vreo avertizare preliminară, în baza hotărârii Curții de Apel Chișinău (CApC). 13 Amendamentele au înăsprit cerințele pentru înregistrarea partidelor și membrilor acestora și au introdus obligația trimiterii către ASP și CEC a unui registru de partid. Câțiva termeni-limită au fost modificați, inclusiv pentru înregistrarea candidaților.

Modificările din 2025 se referă de asemenea si la regulile din campanie, inclusiv interzicerea activităților electorale preliminare, participarea plătită, transportarea la evenimente neautorizate, colectarea ilegală a semnăturilor și utilizarea politică a organizațiilor de caritate. Activitățile de campanie electorală au fost interzise și pentru cei care nu sunt înregistrați drept concurenți electorali, iar sancțiunile pentru activitate electorală ilegală au fost înăsprite. A fost introdusă o definiție a

8 Proiectul de Lege 381 a fost depus în parlament la 17 decembrie 2024. Versiunea finală a legii 100/2025 a fost adoptată în lectura a treia cu 55 voturi din partea PAS și 21 de voturi împotrivă din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. 9 Consultările pe marginea proiectului de Lege 381 s-au desfășurat pe 23 decembrie 2024 și 21 martie 2025. Legea 130 de modificare a Codului Electoral și a LPP a fost adoptată fără consultări publice. 10 Avizul de urgență al BIDDO cu privire la acest proiect de lege a fost publicat pe 2 aprilie 2025. 11 Noul Articol 181/1 al Codului Penal extinde definiția coruperii electorale active pentru a îngloba nu doar oferirea sau darea de bani, bunuri sau servicii, dar și a promisiunii a atare beneficii pentru a influența alegătorii. Contravenția administrativă de corupție electorală pasivă (Art. 46/1 al Codului Contravențional) acum include și acceptul promisiunilor de acest gen. Circumstanțele agravante se aplică dacă sunt implicați mai multe persoane, dacă sunt țintiți mai mulți alegători, sau dacă sunt utilizați fonduri publice, cu penalități mai aspre dacă sunt legate de grupuri criminale, entități străine, sau dacă inculpatul cunoștea de sursa ilegală a beneficiilor. 12 Partidele politice ce nu trimit ASP-ului lista membrilor cu declararea bunurilor sunt împiedicate să participe în alegeri. Constituționalitatea acestei prevederi a fost contestată la CC de către Forța de Alternativă și Salvare. Hotărârea CC 113/12.08.2025 a respins cauza ca neîntemeiată. Un bloc electoral de camuflaj este definit de Art.1 al Codului Electoral ca o asociere informală între două sau mai multe partide politice ce realizează activități electorale în comun, însă fără a fi înregistrați oficial ca bloc electoral la CEC. Această practică se consideră ilegală. 13 În mai 2024, CC a abrogat restricțiile privind dreptul de a candida pentru cei asociați cu partidele politice declarate neconstituționale, introduse la scurt timp înainte de alegerile locale din 2023. Odată ce cadrul juridic nu includea prevederi de sancționare a înregistrării sau a utilizării partidelor politice existente ce continuă activităților unui partid neconstituțional, Legea 100/2025 a introdus interzicerea succesorilor unor atare entități, care să fie determinată de către CApC prin evaluarea conexiunilor și asemănărilor substanțiale între ele. La 2 septembrie, partidul Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei a contestat la CC constituționalitatea unor noi prevederi legale privitoare la aplicarea măsurilor temporare de limitare a activității partidelor succesoare; hotărârea este în așteptare. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 6 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

candidatului independent, în conformitate cu recomandările BIDDO. Au fost adoptate reguli mai stricte de finanțare a campaniei: extinderea categoriilor donatorilor, introducerea noilor limite pentru donații și sancțiuni suplimentare.

În ciuda acestor largi modificări, anumite recomandări BIDDO cu privire la cadrul juridic pentru alegeri rămân a fi neimplementate, inclusiv cele referitoare la măsurile de îmbunătățire a corectitudinii registrului alegătorilor, eliminarea limitărilor dreptului de vot al persoanelor cu dezabilități intelectuale sau fizice, prevederi mai clare privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative, 14 extinderea regulamentelor de finanțare a campaniei asupra părților terțe și online, asigurarea soluționării litigiilor cu privire la înregistrarea candidaților înaintea începerii campaniei, transparența proprietății presei scrise, precum și a regulilor pentru contestarea rezultatelor alegerilor.

Cele 101 de mandate parlamentare sunt atribuite în baza reprezentării proporționale de pe listele închise ale partidelor sau blocurilor electorale, sau a candidaților independenți. Pragurile de 5 și 7 procente din voturile valid exprimate se aplică partidelor și blocurilor electorale, corespunzător. Pentru independenți, pragul este de 2 procente. Există o cotă generală de gen de 40 procente pentru listele candidaților, cât și o regulă la plasamentul pe listele de candidați ca 4 din fiecare 10 candidați să fie de sex opus. Este obligatoriu necesară participarea minimă a unei treimi din numărul alegătorilor înregistrați.

V. ADMINISTRAREA PROCESULUI ELECTORAL

Alegerile parlamentare sunt administrate de către CEC, 37 Consilii Electorale de Circumscripții (CoEC) și 2.274 Birouri Electorale ale Secțiilor de Votare (BESV), inclusiv 301 secții de votare în 41 de țări pentru votarea în afara țării și votarea prin corespondență. 15 Până acum, mulți interlocutori ai MOA BIDDO și-au exprimat un nivel înalt de încredere în competența și profesionalismul CEC și CoEC, însă interlocutorii din opoziție și-au exprimat îngrijorarea cu privire la influența politică în procesul de luare a deciziilor. La 30 iulie, președinta CEC a informat că a devenit ținta unei campanii de dezinformare prin folosirea unui video fals generat de inteligența artificială (AI), pe care CEC a atribuit-o încercărilor de subminare a procesului electoral. La 5 septembrie, unul din membrii CEC din partea opoziției a relatat că el a devenit subiectul unor încercări de intimidare din partea colegiilor săi de la CEC cu scopul de a-i influența poziția asupra anumitor chestiuni.

CEC este organul permanent cu mandat de cinci ani și responsabilități largi de administrare a alegerilor. Numit în funcție în 2021, acesta este compus din nouă membri: unul desemnat de președinte și opt de către parlament, conform reprezentării partidelor in parlament. 16 Cinci membri CEC, inclusiv președinta, sunt femei. CoEC sunt conduse de către președinți permanenți desemnați de către CEC pe perioada de cinci ani. Alți membri CoEC sunt numiți în funcție înainte de alegeri, desemnați de consiliile locale, instanțele judecătorești raionale și partidele parlamentare. BESV sunt organe temporare, ai căror membri sunt desemnați de către consiliile locale și partidele parlamentare. Toți funcționarii electorali trebuie să fie certificați de către CEC. Registrul Funcționarilor Electorali gestionat de către CEC include circa 25.000 persoane. Femeile reprezintă 72 la sută din membrii BESV și 59 la sută din președinții CoEC.

14 Totuși, CEC a elaborat linii directoare pentru prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative. 15 Patru BESV vor recepționa voturile prin corespondență din 10 țări: Australia, Canada, Finlanda, Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Coreea de Sud, Suedia și Statele Unite ale Americii. 16 În conformitate cu recomandările anterioare ale BIDDO, Codul Electoral din 2022 a introdus o nouă formulă, ce va fi aplicată începând cu anul 2026, ce prevede desemnarea a șapte membri CEC, fiecare din partea: Președinției, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Superior al Magistraturii, societatea civilă și opoziția parlamentară, și doi din partea partidului de guvernare. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 7 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

CEC a hotărât să deschidă 301 secții de votare în străinătate. Hotărârea s-a bazat pe o varietate de informații: dinamica precedentei participări la scrutin, înregistrarea prealabilă, cât și informații din partea Ministerului Afacerilor Externe. CEC a hotărât să deschidă două BESV în Federația Rusă, o reducere comparativ cu alegerile parlamentare anterioare, ceea ce a devenit un punct de dispută pentru interlocutorii din opoziție. 17 CEC justifică aceasta prin faptul că Federația Rusă este în stare de război cu Ucraina actualmente, și nu poate asigura securitatea în afara reprezentanțelor sale diplomatice. Aceeași politică este aplicată creării stațiilor de votare în Ucraina și Israel, din considerațiuni de securitate.

CEC de asemenea a hotărât să creeze 12 BESV pentru alegătorii din stânga Nistrului (Transnistria), ( pentru cel mai recent ciclu electoral au fost create 30 de BESV). 18 Aceasta a generat critici din partea partidelor de opoziție și unor actori interesați. Conform CEC, această hotărâre este in principal bazată pe participarea alegătorilor pe parcursul ultimilor trei alegeri. 19 Observatorii naționali - ai organizațiilor societății civile precum Promo-LEX și Uniunea Juriștilor – au remarcat că ar putea fi necesare mai multe secții de votare pentru alegători din Transnistria și au exprimat îngrijorări privind posibilele lipse de buletine de vot în caz că participarea la scrutin va crește față de anii precedenți. 20 Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a publicat motivarea propunerii sale pentru crearea a doar 8 BESV, care include considerațiuni de securitate pe langă datele participării anterioare la scrutin. 21 La 27 și 28 august, Blocul Patriotic a depus două acțiuni la CApC solicitând anularea a două hotărâri CEC cu privire la crearea secțiilor de votare în străinătate în Federația Rusă, Ucraina și Israel, cât și pentru Transnistria. CApC a evaluat ambele hotărâri ca bine motivate și a respins reclamațiile neîntemeiate. CSJ a confirmat deciziile CApC.

Până acum CEC a respectat termenii-limită impusi de lege în pregătirea pentru alegeri. A existat, totuși, o provocare în desemnarea membrilor la nivel de BESV din cauza lipsei de nominalizări din partea partidelor politice și investigațiilor în derulare privind foștii membri BESV și presupusele lor conexiuni cu scheme de cumpărare a voturilor. Unele regulamente importante au fost adoptate după începutul perioadei electorale (de pildă, regulamentul acreditării observatorilor a venit la două săptămâni după începerea perioadei electorale). Ședințele sunt deschise observatorilor și mass media, cu difuzare live și disponibile online. Agenda și hotărârile adoptate sunt publicate pe website-ul CEC, în general în timp util.

Securitatea cibernetică în alegeri este o îngrijorare crescândă, iar autoritățile au fost sprijinite în eforturile lor de catre parteneri internaționali pentru a introduce un cadru mai robust, bazat pe riscuri caldulate pentru identificarea și atenuarea amenințărilor. Aceasta include crearea unei noi Agenții de Securitate Cibernetică (ASC), care are sarcina de a gestiona riscurile. În plus, înainte de aceste alegeri,

17 În alegerile parlamentare din 2021, erau deschise 17. În alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024, acestea numărau 2. 18 În Transnistria sunt 277.094 de alegători posibili, din care circa 26.000 au votat la alegerile prezidențiale din 2024. În 2024 CEC a creat în acest scop 30 BESV. 19 O Hotărâre CEC de creare a stațiilor de votare pentru Transnistria își întemeia concluzia pe dinamica anterioară de participare, precum și pe alte considerațiuni stipulate în lege (securitate, rute de acces, etc.) și pe informații din partea autorităților relevante. În baza acestora, ei au calculat raportul dintre media participării la scrutin pe parcursul ultimilor trei alegeri naționale și numărul alegătorilor înregistrați. Participarea la vot în ultimele trei alegeri a fost de 31,783% (2020), 28,791% (2021), 26,288% (2024). 20 Pe 9 septembrie, CEC a aprobat un total de 23.500 de buletine de vot pentru cele 12 secții de votare din Transnistria. Acest lucru a stârnit critici din partea membrilor CEC numiți de opoziție, care au considerat numărul de buletine ca fiind prea mic, iar decizia ca discriminatorie. Președinta CEC a explicat că numărul dat se bazează pe prezența la vot din trecut. Toți cei trei membri ai CEC din partea opoziției au emis o opinie separată privind decizia dată. 21 SIS a furnizat o explicație detaliată privind raționamentele în spatele limitării numărului BESV în Transnistria. Raportul poate fi găsit aici (link). Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 8 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

Sistemul Informațional Automatizat al CEC ”Alegeri” (SIAA), care este un instrument integrat pentru gestionarea datelor și documentației electorale, a fost transferat sub protecția cibernetică a Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STICS) pentru a oferi un cadru de securitate mai coerent, urmare a atacurilor cibernetice din 2024. Conform CEC și STICS, acesta din urmă nu are acces la datele CEC, ci doar asigură securitatea sistemului.

Din 2 august, CEC prin Centrul său de Instruire Electorală Continuă (CIEC) a desfășurat seminare ample, cu prezență fizică, pentru toți membrii CoEC. Instruirea membriilor BESV a început pe 4 septembrie. De asemenea, instruiri au fost organizate pentru operatorii BESV, registratorii Sistemului de Stat al Alegătorilor (SSA), forțele de ordine, societatea civilă și mass-media. Campaniile de informare a alegătorilor desfășurate de CIEC includ podcasturi, videoclipuri și postări pe rețelele de socializare în română și rusă, cu subtitrări și interpretare în limbajul semnelor.

VI. ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR

Înscrierea alegătorilor este pasivă și se bazează pe datele extrase din registrul populației. Fiecare cetățean care are 18 ani împliniți sau mai mult la data alegerilor are dreptul de a vota, cu excepția celor privați de acest drept printr-o hotărâre judecătorească. 22 SSA centralizat este gestionat și actualizat de către CEC.

La 1 septembrie, SSA includea 3.299.396 de înregistrări, dintre care 2.763.678 erau persoane cu drept de vot și incluse pe listele alegătorilor. Alegătorii fără domiciliu și reședință, inclusiv cei emigrați peste hotare și cei 277.094 de alegători înregistrați stabiliți în Transnistria, nu sunt incluși în listele principale și pot fi adăugați pe listele suplimentare în ziua alegerilor. 23 CEC are o opțiune online de înregistrare pentru alegătorii din străinătate și pre-înregistrare obligatorie pentru votul prin corespondență până la 14 august. 24

Legea garantează transparența și accesibilitatea listelor electorale, cu afișarea lor publică la BESV nu mai târziu de 8 septembrie și posibilitatea verificării acestora online. Alegătorii, reprezentanții concurenților și observatorii au dreptul să verifice dacă datele din liste sunt corecte și să depună cereri de corectare la BESV până pe 21 septembrie.

VII. ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR

Cetățenii cu drept de vot au dreptul să candideze pentru funcții publice, cu excepția militarilor activi, a deținuților din penitenciare, cei a căror antecedente penale includ infracțiuni intenționate și cei lipsiți de dreptul de a ocupa funcții publice printr-o hotărâre definitivă.

Cetățenii pot candida pe liste de partid sau blocuri electorale, sau independent. Prin amendamente recente, partidele politice trebuie să prezinte informații despre componența organelor lor executive centrale la ASP la începutul perioadei electorale, adică la 14 iulie cel târziu. În aceeași zi, CEC a publicat lista concurenților eligibili pe baza informațiilor de la ASP: din 66 de partide înregistrate oficial, 39 au

22 Conform Codului de Procedură Civilă, o instanță poate decide să priveze o persoană de dreptul de a vota pe diverse temeiuri, în contextul procedurilor de instituire a tutelei. Potrivit CEC, 635 de persoane în total nu pot participa la alegeri, în baza unei decizii judecătorești, aflându-se sub tutelă legală. 23 Codul Electoral prevede verificarea electronică a datelor alegătorilor în ziua alegerilor în baza registrului centralizat, pentru a preveni votul multiplu. 24 Un total de 16.145 de cereri au fost depuse pentru votul cu prezență fizică la BESV din străinătate, iar 2.606 pentru votul prin corespondență. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 9 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

fost considerate eligibile sau în curs de aprobare. 25 În perioada de nominalizare și înregistrare a candidaților, numărul partidelor înregistrate a fost redus la 33. 26

Amendamentele recente prin Legea 100/2025 au introdus conceptul de „partide succesoare”. 27 Pe acest temei, înregistrarea Blocului Victoriei a fost respinsă de către CEC, iar activitatea celor patru partide ce îl compuneau a fost temporar limitată prin decizia CCA din 19 august, decizie ulterior contestată. Decizia a urmat unei actiuni depuse de Ministerul Justiției pentru dizolvarea partidelor ca presupuși succesori ai Partidului Șor, declarat neconstituțional. CSJ a respins cererile de contestare a acestei restricții temporare, iar limitarea rămâne în vigoare până la o decizie finală a CApC. Eligibilitatea Partidului Democrat Modern din Moldova a fost revocată de ASP pe baza informațiilor furnizate de alte organe de stat. În consecință, CEC nu i-a înregistrat.

Perioada de nominalizare a candidaților a fost între 20 iunie și 19 august. 28 Candidații independenți au trebuit să colecteze semnături de la alegători pentru a-și susține candidatura. 29 Aceștia nu pot fi membri ai vreunui partid politic și nu trebuie să fi fost membri în ultimele 70 de zile înainte de ziua alegerilor. De asemenea, nu trebuie să fi susținut public vreun partid în ultimele 70 de zile înainte de ziua votului.

Până la 19 august, CEC a primit cereri de la 5 blocuri electorale, 23 de partide politice și 20 de candidați independenți (doar 7 adus inapoi listele de semnături), dintre care CEC a înregistrat 4 blocuri, 15 partide și 4 candidați independenți. 30 Femeile reprezintă 45 la suta din totalul candidaților înregistrați; doar 2 din cele 17 formațiuni politice concurente sunt conduse de o femeie. Întârzierile în soluționarea anumitor cazuri legate de înregistrarea candidaților au avut un efect in lant, întârziind procese precum elaborarea buletinelor de vot.

25 ASP a constatat că 25 de partide erau pe deplin eligibile, în timp ce participarea a 14 partide era încă supusă verificării ASP la începutul perioadei electorale. 26 Alianța MOLDOVENILOR, Mișcarea Alternativă Națională (MAN), Partidul Acțiunea Comună – Congresul Civic (PAC), Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Moldova Mare, Partidul Republican „Inima Moldovei”, Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Național Democrat (PND), Partidul Nostru (PN), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Reunificării Naționale „Acasă” („PRN – Acasă”), Partidul Republican din Moldova (PRM), Partidul „Noi”, Partidul Liberal Național (PNL), Democrația Acasă, Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Uniunea Creștin-Socială din Moldova (UCSM), Uniunea Centristă din Moldova (UCM), Partidul Poporului din Republica Moldova (PPRM), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Pentru Oameni, Natură și Animale (PONA), Partidul pentru Viitorul Moldovei (PVM), Mișcarea Respect Moldova (MRM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Liberal (PL), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Mișcarea Profesioniștilor „Speranța Nadejda”, Partidul Verde Ecologist (PVE), Noua Opțiune Istorică (NOI), Platforma ”Demnitate și Adevăr” (PDA), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Schimbării (PS). 27 Vezi Legea nr. 100/2023. Determinarea statutului de succesor al unui partid politic declarat neconstituțional trebuie să fie făcută de instanță, luând în considerare legăturile și similitudinile substanțiale dintre partide, dacă există dovezi că partidul politic a fost creat și este înregistrat sau își propune să continue activitatea unui partid declarat neconstituțional. 28 Nominalizările pentru blocuri electorale au început pe 20 iunie, iar partidele politice au putut depune listele de candidați începând cu 20 iulie. 29 Candidații de sex masculin trebuiau să adune între 2.000 și 2.500 de semnături maximum pentru a fi eligibili, iar cei de sex feminin între 1.000 și 2.500, corespunzător. 30 Trei candidați independenți au fost respinși din cauza numărului insuficient de semnături. Partidele politice Renaștere, Uniunea Centristă din Moldova, ”Pentru Oameni, Natură și Animale”, Moldova Mare, Noi, Opțiunea Istorică Nouă, Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM), Mișcarea Profesională „Speranța Nadejda” au fost respinse din motivul neconformării la regulamentele de înregistrare, ce a rezultat în excluderea unor candidați din listă, ceea ce a afectat echilibrul de gen. Opțiunea Istorică Nouă s-a aflat printre cele 24 de partide incluse la 4 septembrie în baza reexaminării CEC, în urma unei decizii a CApC. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 10 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

VIII. MEDIUL CAMPANIEI

Campania a început oficial pe 29 august și se va încheia la miezul nopții pe 26 septembrie. Campania electorală poate fi desfășurată doar de către concurenții înregistrați. Perioada de pre-campanie, reglementată de Codul Electoral, interzice apelurile directe de a vota pentru un anumit candidat, partid sau bloc înainte de începerea campaniei oficiale.

Pentru a organiza evenimente cu peste 50 de persoane, concurenții trebuie să notifice autoritățile locale cu cinci zile în avans. Lansarea proiectelor de infrastructură este interzisă, iar candidații care dețin funcții publice înalte trebuie să își suspende activitățile oficiale pe durata campaniei. Orice abuz de resurse administrative este interzis. Cumpărarea de voturi nu este permisă, iar promisiunea sau oferirea de bunuri ori beneficii alegătorilor în schimbul votului poate duce la sancțiuni penale.

În urma acuzațiilor extinse de proteste plătite și cumpărare de voturi de către organizații afiliate lui Ilan Șor 31, au fost efectuate o serie de investigații și percheziții de amploare în mai multe regiuni între 2 și 8 septembrie, de către poliție (inclusiv Inspectoratul Național de Investigații și Brigada forțelor speciale Fulger), împreună cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Centrul Național Anticorupție și Serviciul Fiscal de Stat, ce au rezultat în reținerea a 21 de persoane și sechestrarea unor sumele în valute forte, carduri bancare, vehicule, echipamente și documente. 32

Pe 5 septembrie, cu scopul declarat de a asigura securitatea națională, Prim-ministrul Dorin Rececan a anunțat că resursele financiare ale Irinei Vlah, lidera Partidului Inima Moldovei, parte a Blocului Patriotic, vor fi înghețate printr-o decizie a Consiliului Interinstituțional de Supraveghere, pe baza sancțiunilor internaționale pentru rolul ei în interferența Rusiei în alegerile din Moldova. De la începutul perioadei electorale, a existat un efort concertat din partea autorităților pentru a informa publicul despre noile măsuri de combatere a corupției electorale, urmat de discuții în mass-media despre dezinformare și securitatea cibernetică online. 33

Până în prezent, campania a implicat publicitate online și postări pe rețelele sociale, precum și activități tradiționale cum ar fi mitinguri, întâlniri cu alegătorii și acțiuni de tip „din-ușă-în-ușă”. Mesajele s-au concentrat pe alinierea geopolitică, alături de dezvoltarea economică, bunăstare și probleme de dezvoltare. Campania PAS se bazează pe rezultatele sale din guvernare și pe promovarea integrării în UE. Candidații din opoziție s-au concentrat pe dezvoltare, valori tradiționale și critici la adresa actualului guvern. Unele partide și-au exprimat scepticismul cu privire la aderarea la UE în favoarea unor legături mai strânse cu Federația Rusă. Votul diasporei de asemenea a fost subiect de o dispută printre candidații politici.

CEC a invitat candidații și instituțiile media să semneze un Cod de Conduită, angajându-i să respecte cadrul legal și bunele practici; 13 candidați și 6 instituții media au semnat până acum. 34

31 În acest context, Ilan Șor a făcut anunțuri publice pe Telegram privind oferirea de sprijin financiar de 3.000 USD pe persoană celor care participă la proteste (vezi și postarea lui Ilan Șor din 11 august pe Telegram). MOA BIDDO a remarcat și presupuneri larg răspândite privind mituirea alegătorilor, prin scheme ce implică cripto-monede și carduri electronice legate cu conturi deschise la Promszyazbank (PSB) pentru aproximativ peste o mie de cetățeni moldoveni. 32 Acest lucru este conform unui comunicat de presă al Centrului Național Anticorupție (CNA) din 8 septembrie și declarațiilor Inspectoratului General de Poliție. 33 Consultați comunicatul de presă al poliției din 3 septembrie. 34 Blocul „Împreună”, Blocul Unității Naționale, Blocul Alternativa, Coaliția pentru Unitate și Prosperitate, PAS, Liga Orașelor și Comunităților, Blocul Patriotic, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Uniunea Creștin- Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 11 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

Dezinformarea pe scară largă a fost o caracteristică cheie a campaniei de până acum, iar prim-ministrul și alți șefi de instituții au făcut declarații publice despre narațiuni multiple și repetate ce sunt distribuite pe internet, adesea folosind videoclipuri generate de inteligență artificială prin conturi ce par a fi coordonate neautentic. Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (StratCom) a fost înființat sub autoritatea Președinției pe 12 august, aducându-l formal sub Consiliul Suprem de Securitate. StratCom a informat MOA BIDDO că se ocupă de demascarea, prevenirea dezinformarii și instruirea pe termen lung al funcționarilor publici și al profesorilor printr-o „abordare la nivelul ”întregii societăți” adresată ministerelor și agențiilor.

Platformele de rețele sociale sunt utilizate pe scară largă în Moldova și de către diasporă. 35 Operațiunile pe aceste platforme sunt bazate în afara țării și au venit sporadic cu reacții la problemele identificate de autorități. Nicio instituție de stat nu are definite prin lege în mod clar puteri de relgementare a platformelor, iar diferitele institutii statale, inclusiv poliția națională, SIS (Serviciul de Informații și Securitate), StratCom, CEC și Consiliul Audiovizualului (CA) acționează ca puncte focale pentru diferite platforme. În urma notificărilor din partea autorităților de stat și a examinărilor interne, platformele au luat măsuri limitate pentru a restrânge o parte din conținut ce încalcă standardele comunității privind comportamentului neautentic coordonat și dezinformarea. 36 Recent a fost introdus un mecanism informal pentru selectarea OSC pentru a notifica platformele despre posibilele încălcări ale standardelor pe perioada campaniei electorale, dar rezultate abia urmează să se vadă. 37

Misiunea a desfășurat o evaluare calitativă a campaniei online desfășurată prin postări pe rețele sociale ale partidelor și candidaților începând cu 26 august. 38

IX. FINANȚAREA CAMPANIEI

Normele de finanțare a campaniei prevăd un sistem mixt, ce permite atât finanțarea publică, cât și cea privată. Finanțarea publică constă în principal in subvenții de la bugetul de stat. Noile amendamente în legile 130/2025 și 100/2025 consolidează regulile de finanțare politică și a campaniei prin extinderea categoriilor de donatori eligibili și prin introducerea unor limite mai stricte. Concurenții electorali trebuie să plătească anticipat toate bunurile și serviciile. O nouă sancțiune permite Comisiei Electorale Centrale (CEC) să suspende finanțarea publică pentru o perioadă de la 6 luni la 4 ani, în baza încălcărilor electorale. În timp ce finanțarea de către terți este interzisă prin lege, o reglementare detaliată lipsește.

Socială din Moldova, Partidul Social Democrat European, Alianța Moldovenilor, Olesea Stamate, Victoria Sanduta, TIV, Cinema 1, Radio PoliDisk, Aquarelle FM, Realiatea Press Group, Radio Plai. 35 Conform sondajelor publice, cele mai utilizate platforme sunt Facebook, Instagram și TikTok. De asemenea, YouTube și aplicația de mesagerie Telegram sunt utilizate pe scară largă pentru comunicarea politică. 36 Cele mai recente date de la TikTok relevă că în iunie 2025, platforma a eliminat un total de 314 conturi neautentice, cu 108.823 urmăritori în mod colectiv, operate din Federația Rusă, care foloseau locații de ofuscarea serviciilor. Conform TikTok, acestea urmăreau să submineze guvernul Republicii Moldova și să promoveze figuri simpatizante obiectivelor politice rusești. Pe 13 august, poliția a anunțat că a contactat TikTok în legătură cu dezinformarea, iar platforma a eliminat în total 1,2 milioane de urmăritori; poliția a menționat că mai puțin de jumătate au fost eliminate. TikTok a înființat un centru electoral pe 21 august. Meta a eliminat o rețea de conturi înainte de alegerile prezidențiale din 2024, dar nu a raportat de atunci nimic despre detectarea amenințărilor pentru Moldova. 37 În plus față de canalele media, câteva ONG-uri lucrează pentru a identifica amenințările de dezinformare, raportând operațiuni și comportamente neautentice coordonate. Acestea includ StopFals, condus de Asociația Presei Independente, Rise, Watchdog, Mediacitica și ONG-uri din România Expert Forum și Context. 38 Postările de pe rețelele sociale ale celor 30 de partide cheie, blocuri și candidați sunt monitorizate sistematic, precum și realizarea observărilor privind postările a încă 36 de instituții cheie de stat, personalități politice, influenceri și organizații ale societății civile (OSC). Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 12 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

Finanțarea publică constă în subvenții de la bugetul de stat, pe care le pot primi doar partidele politice. 39 Anual, 0,1% din veniturile bugetului de stat sunt alocate pentru finanțarea partidelor politice 40 și sunt distribuite în funcție de rezultatele alegerilor anterioare și de numărul de femei și tineri aleși. 41 Partidele, individual sau ca parte a unui bloc electoral, pot folosi până la 70% din subvenția lor de stat pentru campanie.

Finanțarea privată pentru campanie constă în principal din donații, ce pot fi în bani sau în natură; acestea din urmă trebuie raportate la valorile medii de piață. 42 Se aplică limite diferite donațiilor, în funcție de diferitele tipuri de donatori. Persoanele fizice pot dona o sumă maximă de 6 salarii medii lunare, fără a depăși 30% din venitul lor anual, cu această limită redusă la 10% în cazul persoanelor cu funcție de demnitate publică și funcționarilor civili. Limite mai stricte se aplică persoanelor al căror singur venit constă în burse sau beneficii sociale, care nu pot dona mai mult de 1 salariu mediu lunar, cu un amendament recent la lege ce le limitează și mai mult la maximum 30 la sută din suma primită din aceste surse. Entitățile juridice pot dona o sumă maximă de 12 salarii medii lunare, iar amendamentele recente au limitat această sumă pentru a nu depasi limita de 30 procente din venitul anual al entităților date. 43 Legea stipulează o serie de interziceri explicite de finanțare, inclusiv din partea publicului, surselor străine și anonime. 44

Cheltuielile de campanie sunt limitate la 0,1% din veniturile bugetului de stat (3.912.764 euro în iulie 2025) pentru fiecare concurent electoral. Toate tranzacțiile legate campanie trebuie să fie făcute către și din conturi bancare deschise special în acest scop cu mențiunea ”fond electoral”. Unii interlocutori ai MOA BIDDO au remarcat că aceste limite ale cheltuielilor par a fi excesive.

Toți concurenții trebuie să trimită rapoarte financiare săptămânale la Comisia Electorală Centrală (CEC) pe durata campaniei electorale, precum și un raport final nu mai târziu de 3 zile de la ziua alegerilor. 45 Cerințele de raportare includ obligația de a trimite extrase specifice privind plățile pentru publicitatea electorală sponsorizată pe platformele digitale și online. Aceste rapoarte trebuie publicate de CEC în decurs de 24 de ore. Alți actori, precum băncile, au obligații de raportare și trebuie să depună rapoarte zilnice în timpul campaniei. Companiile media și de publicitate trebuie să trimită, de asemenea, rapoarte

39 Alte tipuri de finanțare de stat includ împrumuturile fără dobândă și timpul de antenă gratuit pentru candidați. 40 Pentru anul 2025, 3.195.466 euro au fost alocate începând cu ianuarie 2025 pentru subvenționarea partidelor politice. 41 Legea partidelor politice nr. 294/2007 și Decizia CEC nr. 1102/2023 stabilesc următoarea formulă pentru distribuirea banilor publici: 30% în proporție cu performanța obținută în alegerile parlamentare, 30% în alegerile locale și 15% în alegerile prezidențiale; 7,5% în proporție cu numărul de femei alese în alegerile parlamentare și 7,5% în alegerile locale; 5% în proporție cu tinerii aleși (sub 35 de ani) în alegerile parlamentare și 5% în alegerile locale. Decizia CEC nr. 3366/2025 stabilește următoarele alocări pentru 2025: PAS (1.479.853 euro), PSRM (654.885 euro), PCRM (156.207 euro), PN (155.775 euro), PSDE (129.890 euro), MAN (89.261 euro), PDCM (87.392 euro), PPDA (74.035 euro). Alte partide politice au primit mai puțin de 2% din suma totală. 42 În plus, conform art. 24-25 din Legea partidelor politice, acestea pot colecta și cotizații de membru și obține ”alte venituri prin activități editoriale, administrarea proprietății sau desfășurarea altor activități ce generează venit”, dacă nu sunt interzise prin lege și sunt prevăzute în statutele lor. 43 Donațiile maxime sunt stabilite la 5.000 euro pentru persoanele fizice și 10.000 euro pentru persoanele juridice. 44 Codul Electoral (Art. 54.5) interzice donațiile din partea următoarelor entități: minori, cetățeni străini, entități anonime; entități juridice cu contracte de achiziții publice, beneficiari ai ajutorului de stat, organizații non- comerciale, sindicate, asociații, fundații, organizații de caritate și religioase, inclusiv organizații internaționale; entități juridice străine; guverne străine și organizații internaționale, inclusiv organizații politice internaționale. O inovație a noilor amendamente este că entităților juridice cu datorii fiscale în așteptare de asemenea le este interzis să doneze. Donațiile ilegale se transferă la bugetul de stat. 45 În plus la rapoartele financiare lunare, semi-anuale și anuale ale partidelor politice ce primesc subvenții monetare și pe care trebuie să le depună la CEC și la Curtea de Conturi, în conformitate cu Legea partidelor politice nr. 294/2007 (Art. 27.1). Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 13 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

săptămânale privind veniturile din publicitatea politică. Până în prezent, toți candidații care au fost obligați să facă rapoarte financiare săptămânale au făcut-o și acestea au fost publicate deja pe site-ul CEC.

Supravegherea este exercitată de CEC, care efectuează controale, inclusiv audituri planificate sau extraordinare. Acționând pe baza plângerilor sau din oficiu, CEC poate impune o serie de sancțiuni, variind de la avertismente la suspendărea finanțării publice, si chiar la posibila anulare a înregistrării concurentului electoral, sau solicitarea către ASP de a elimina un partid politic. 46 CEC este obligat să publice rapoarte privind rezultatele supravegherii campaniei de finanțare în termen de trei zile de la finalizarea operațiunilor de control. Orice concluzie și sancțiune aplicată poate fi contestată.

X. MASS-MEDIA

Desi peisajul mediatic este divers și pluralist, mediul media este constrâns de o piață de publicitate limitată și în scădere, ceea ce duce la dependența de proprietarii de afaceri corporative și de finanțarea donatorilor. 47 Mijloacele de radiodifuziune si televiziune sunt obligate prin lege să dezvăluie proprietarii beneficiari finali. Cu toate acestea, proprietatea asupra presei scrise și a presei online rămâne opacă. Mulți interlocutori ai MOA BIDDO au raportat o creștere a intimidării și hărțuirii jurnaliștilor, atât în persoană, cât și online, provenite în principal de la actori nestatali, menționând, de asemenea, lacune în protecția legală și monitorizarea instituțională. 48

Rețelele sociale sunt considerate sursa principală de informație, urmate îndeaproape de televiziune și, într-o măsură mai mică, portaluri de știri online. 49 Piața media a suferit schimbări semnificative începând cu 2022-2023, când în timpul stărilor de urgență 12 posturi de televiziune au fost suspendate pe motive de securitate și dezinformare. 50 Cu puțin timp înainte de Starea de Urgență, pentru a proteja spațiul informațional, Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții Naționale (CPPIN) a primit autoritatea de a suspenda licențe fără supraveghere judiciară prealabilă. Această autoritate a fost conferită recent, în martie 2025, și a fost criticată de societatea civilă ca fiind o ingerință în dreptul la libertatea de exprimare. 51

46 Codul Electoral (Art. 102) permite CEC-ului să aplice avertismente, să priveze concurenții de timp de emisie gratuit sau plătit, să limiteze alocările bugetare și să impună alte amenzi în conformitate cu Codul Contravențional (Art. 48.1-6, 48.2, 48.3, 51, 51.1, 53). De asemenea, CEC poate anula înregistrarea concurenților dacă se constată că au fost implicați în cumpărarea de voturi, au folosit fonduri străine, au depășit limitele de cheltuieli, au participat într- un bloc electoral de camuflaj sau nu au declarat cheltuielile de ineligibilitate, printre alte motive. În cele din urmă, CEC poate solicita, de asemenea, ASP să elimine un partid politic pentru că nu a depus rapoarte financiare anuale timp de doi ani consecutivi. 47 Cercetarea pieței privind veniturile din publicitate radio-televizată, realizată de Consiliul Audiovizualului (CA), a constatat o scădere de 9,5% a veniturilor din publicitate în 2024, comparativ cu 2023. 48 Asociația Presei Independente (API) a înregistrat o creștere a numărului de atacuri împotriva jurnaliștilor, de la 43 în 2023 la 66 în 2024 și la 91 în primele opt luni ale anului 2025. 49 Studiul audienței media din 2025, realizat de Centrul Jurnaliștilor Independenți, a arătat că 80% dintre respondenți folosesc rețelele sociale, 77% folosesc televiziunea și 61% folosesc portaluri online ca surse de informare. 50 Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei a semnalat problema utilizării de către autorități a mecanismelor administrative, cum ar fi starea de urgență, care ocolesc supravegherea judiciară prealabilă pentru a suspenda licențele media. Aceasta a fost folosită recent pentru a suspenda licențele a 12 posturi de televiziune, afiliate, se pare, cu Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, care au retransmis conținut de la posturi rusești. 51 Pe 27 martie 2025, CPPIN a suspendat licența de emisie a TVC21 pentru 60 de zile din cauza documentației incomplete și a transparenței insuficiente privind proprietatea. La o suspendare anterioară, CPIPN a citat probleme de transparență a proprietății și a afilierii cu Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, care amenințau securitatea națională. În 2024, CPPIN a suspendat, de asemenea, licențele TV Canal 5 și Radio Maestro FM pe motive similare. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 14 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

Deși Constituția garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura, Legea privind Combaterea Activității Extremiste conține prevederi ce permit suspendarea și închiderea permanentă a unei instituții media pentru o activitate definită în mod vag ca fiind "extremistă". Peste 100 de site-uri web, în principal portaluri de știri rusești, multe dintre care reproduceau conținutul stațiilor suspendate, sunt blocate și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) are autoritatea de a lua aceste decizii fără supraveghere judiciară prealabilă, pe baza motivelor de securitate și dezinformare. 52

Amendamentele recente la Codul Audiovizualului, intrat în vigoare pe 21 august, au implementat mai multe recomandări ale BIDDO vizând inclusiv creșterea participării societății civile și reducerea numărului de control parlamentar la desemnarea și concedierea conducerii serviciilor publice de radio și televiziune Tele-Radio Moldova (TRM) și a Consiliului Audiovizualului (CA). De asemenea, acestea au eliminat un limitarea la un singur mandat pentru membrii Consiliului Audiovizual și ai Consiliului de supraveghere TRM.

Codul Electoral, completat de Regulamentul CEC din 2023, oferă un cadru de reglementare detaliat pentru mass-media audiovizuală, iar presa scrisă și publicațiile online sunt subiectul doar al cerințelor generale pentru a asigura o mediatizare corectă, echilibrată și imparțială a candidaților. 53 Toți radiodifuzorii naționali interesați în acoperirea campaniei sunt obligați să depună o declarație de politică editorială la CA, angajându-se să ofere timp de emisie gratuit fiecărui candidat (5 minute la televiziune, 10 minute la radio) și să limiteze publicitatea de campanie la 2 minute pe zi pentru fiecare concurent. 54 La începutul campaniei, CA a aprobat declarațiile a 22 de posturi de televiziune și 12 posturi de radio.55 Mai mult, 21 de posturi de televiziune și 8 posturi de radio și-au anunțat intenția de a organiza dezbateri politice.

Pe parcursul campaniei, CA, cu sprijinul OSC locale, monitorizează conformarea difuzorilor cu cadrul electoral și publică rapoarte săptămânale. 56 Odată cu începerea oficială a campaniei la 29 august, MOA BIDDO a inițiat evaluarea cantitativă și calitativă a șapte canale de televiziune și o evaluare calitativă pentru patru instituții de știri online. 57

52 În timpul stării de urgență, SIS a fost autorizat să blocheze site-uri web fără supraveghere judiciară prealabilă pe motive de combatere a dezinformării, a știrilor false, a discursului instigator la ură și a altui conținut considerat o amenințare la adresa securității naționale și a ordinii publice. În 2024, Parlamentul a oferit SIS autoritatea de a bloca site-uri web în timpul stării de urgență (Legea nr. 200/2024 privind prevenirea și combaterea extremismului). Mai mult, Codul Audiovizualului (Legea Serviciilor Media Audiovizuale nr. 200/2024) a interzis retransmisia de știri, informații și analize militare și politice produse în alte state decât UE, SUA, Canada și statele care au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră. 53 Art. 89.2 din Codul Electoral și Art. 4 din Regulamentul CEC 1137 obligă toate mass-media să asigure o mediatizare corectă, echilibrată și imparțială a candidaților, în timp ce Art. 5 din același regulament stabilește definițiile principiilor de mediatizare corectă, echilibrată și imparțială. 54 Posturile publice de radiodifuziune sunt, de asemenea, obligați să ofere fiecărui concurent o oră gratuită de emisie pe zi, la cerere. 55 Inițial, Consiliul Audiovizualului (CA) a respins declarațiile editoriale a 21 de posturi de televiziune, dar toate, cu excepția la Radio Media din Cimișlia, au reușit să soluționeze problemele lor de documentație în timpul perioadei de 3 zile de depunere repetată. 56 Asociația Presei Independente (API) a anunțat că va sprijini Consiliul Audiovizualului (CA) prin monitorizarea a 10 posturi de televiziune în timpul campaniei electorale, redactarea rapoartelor și sprijinirea aplicării sancțiunilor în caz de încălcări. 57 Monitorizarea posturilor de radio și televiziune s-a concentrat pe mediatizarea în prime time (între 18:00-00:00) în cadrul postul public național TRM M1, difuzorul public al Găgăuziei GRT (în română și rusă) și posturile de televiziune private Cinema 1, Jurnal, ProTV Chișinău, TV8 și TVC21. MOA monitorizează, de asemenea, portalurile de știri newsmaker.md, noi.md și zdg.md. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 15 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

XI. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR ELECTORALE

Alegătorii și concurenții au dreptul de a contesta acțiunile, inacțiunile și deciziile organelor electorale și ale altor concurenți. Observatorii și membrii administrației electorale pot depune reclamații legate de încălcări ale drepturilor lor. Contestații împotriva deciziilor administrației electorale pot fi depuse la organul electoral de nivel superior. In cazul alegerilor parlamentare, contestațiile se referă la înregistrarea candidaților, la încălcări ale legislației privind campania și la finanțarea partidelor politice, trebuie depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC). Odată cu noile amendamente legislative, inadmisibilitatea unei reclamații nu mai trebuie decisă doar prin hotărârea plenarei CEC, ci printr-un act al președintei CEC; contestația judiciară este posibilă.

Curtea de Apel Chișinău (CApC) este competentă pentru reclamațiile împotriva tuturor deciziilor CEC și ale CA (care se referă la mediatizarea electorală). Reclamațiile ulterioare pot fi depuse la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), ca ultimă instanță de apel. 58 Termenul limită pentru depunerea contestatiilor și a recursului este de 3 zile, iar decizia finală trebuie luată în 3 zile. Toate contestațiile trebuie soluționate înainte de ziua alegerilor.

CC este singura instituție competentă pentru a decide asupra legalității și integrității rezultatelor alegerilor și decide asupra potențialelor solicitări de renumărare a voturilor. În termen de 10 zile de la primirea rezultatelor de la CEC, CC confirmă rezultatele finale ale alegerilor și validează mandatele membrilor parlamentului. Deciziile CC sunt finale și obligatorii. CC este compus din șase membri, numiți pentru un mandat de șase ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Pe 17 august, cinci membri ai CC ale căror mandate expirau au depus jurământul, urmare a redesemnării lor de autoritățile relevante. 59 Candidatul lider al Blocului Patriotic, Igor Dodon, a anunțat proteste pentru ziua de după alegeri pentru contestarea rezultatelor, indiferent de rezultatul în alegeri.

De la începutul perioadei electorale la 14 iulie și până pe 10 septembrie, CEC a primit 62 de reclamații și notificări legate în principal de înregistrarea candidaților, presupuse acuzații de încălcare a regulilor campaniei, folosirea abuzivă a resurselor administrative sau corupție electorală. 60 Dintre cele examinate pana in prezent, doar una a fost acceptată, în timp ce restul au fost respinse ca neîntemeiate, iar câteva au fost redirecționate poliției pentru investigații suplimentare. 61 14 decizii ale CEC au fost contestate la CApC. În timp ce 10 cazuri au fost respinse de CApC, în patru cazuri CApC a acceptat contestația partidelor și a ordonat CEC-ului să revizuiască înregistrarea respectivă.

58 Pe 10 iulie 2025, a fost adoptată Legea nr. 192 privind mecanismul de judecare a cazurilor de corupție și a celor legate de corupție. Aceasta urmează, de asemenea, avizului Comisiei de la Veneția, care prevede înființarea de colegii specializate în anti-corupție în cadrul Judecătoriei de primă instanță din Chișinău, și la Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de apel. Aceste colegii specializate vor fi competente pentru cazurile ce implică oficiali de rang înalt, un anumit nivel de daune, corupție electorală, finanțare ilegală sau alte preocupări legate de securitatea națională. Aceste colegii nu au fost încă înființate, dar numirea judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este în curs. 59 Doi judecători au fost nominalizați de Parlament, doi de Guvern și unul de Consiliul Superior al Magistraturii. O nouă Lege cu privire la CC a fost adoptată în aprilie 2025. Al șaselea judecător al Curții Constituționale a fost numit în 2023 de către CSM și mandatul său va expira în 2029. 60 CEC monitorizează reclamațiile, notificările și cazurile de litigiu într-un registru online, actualizat la fiecare câteva zile. 61 Urmare a unei reclamații din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), CEC a emis un avertisment către candidatul Ion Ceban pentru abuz de resurse administrative. Misiunea de Observare a Alegerilor BIDDO Pagina: 16 Republica Moldova, Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul Interimar (13 august -10 septembrie 2025)

Totuși, două dintre aceste decizii au fost anulate de CSJ, în timp ce altele două au fost menținute. 62 În alte șapte cazuri contestate la CSJ, curtea a menținut hotărârea CApC, în timp ce altele sunt încă pe rol. Patru apeluri au fost depuse împotriva hotărârii CEC cu privire la numărul stațiilor de votare în străinătate și cele pentru alegătorii din Transnistria, și unul a fost depus împotriva sancțiunilor impuse unui candidat independent pentru iregularități de finanțare a campaniei și în colectarea semnăturilor. Toate au fost respinse de către CApC, iar hotărârea a fost menținută de CSJ.

XII. OBSERVATORI CETĂȚENI ȘI INTERNAȚIONALI

Cadrul legal permite observarea procesului electoral de către observatori naționali și internaționali, precum și de către reprezentanții concurenților. Observatorii pot fi acreditați pentru a observa alegerile atât pe plan intern, cât și în străinătate. Până la 10 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a acreditat 1.630 de observatori cetățeni și 145 de observatori internaționali. Promo-LEX, cu 1.007 observatori, și Uniunea Juriștilor, cu 585, sunt cei mai mari grupuri de observatori cetățeni. Ambele au dislocat observatori pe termen lung în întreaga țară și au publicat mai multe rapoarte interimare de la începutul perioadei electorale.

Conform unui nou regulament CEC, pentru a fi acreditați, observatorii naționali și internaționali trebuie să depună informații despre capacitatea lor tehnică și umană de a observa alegerile, precum și despre sursele lor de finanțare, printre alte chestiuni. Potrivit CEC, acest lucru a fost făcut cu intenția de a verifica acreditările și de a preveni observatorii neautentici. Unii interlocutori și-au exprimat îngrijorarea că noile cerințe sunt vagi și ar putea fi subiectul interpretărilor. Pe 24 august, un observator Promo-LEX din Orhei a fost hărțuit la un eveniment de campanie de un politician din blocul neînregistrat Victoria.

XIII. ACTIVITĂȚI MOA BIDDO

MOA BIDDO și-a început activitatea pe 13 august. Aceasta a avut întâlniri cu președinția, parlamentul, Ministerele de Externe, Justiție, Afaceri Interne, Dezvoltarea Economică și Digitalizarea, CEC, Justiția, Procuratura generală, Comisia pentru Situații de Urgență (CSA), Consiliul Audiovizualului (CA), ASP, CA, CNA, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, partide politice și blocuri, candidați independenți, societatea civilă, organizații media și reprezentanți ai statelor participante la OSCE. Misiunea a stabilit relații de lucru cu părțile implicate în procesul electoral. Observatorii pe termen lung sunt pe teren de la începutul misiunii, pe 22 august.

Versiunea engleză a acestui raport este unicul document oficial. O traducere neoficială este disponibilă în Română.

62 În urma unei contestații a CEC, CSJ a anulat deciziile CApC cu privire la partidele politice Uniunea Centristă a Moldovei și Partidul Liberal Democrat, menținând astfel deciziile CEC care au exclus partidele respective din cursă. În cazul partidului politic Noua Opțiune Istorică, contestația CEC a fost respinsă, iar CEC-ului i s-a solicitat să înregistrarea partidul Moldova Mare. CApC a susținut contestația depusă de partid împotriva deciziei CEC de a respinge înregistrarea acestuia. CEC a contestat această hotărâre, iar pe 30 septembrie, CSJ a acceptat contestația, anulând decizia CApC și susținând excluderea partidului. În urma acestei decizii, Moldova Mare a depus o cerere de revizuire, invocând în principal îngrijorări legate de imparțialitatea unuia dintre judecătorii completului de judecată al CSJ. Pe 4 septembrie, un nou complet de judecată al CSJ a acceptat cererea de revizuire, a anulat ambele hotărâri anterioare ale CSJ și CApC și a ordonat CEC-ului să înregistreze partidul.