ELECTION OBSERVATION MISSION Republic of Moldova – Parliamentary Elections, 28 September 2025 STATEMENT OF PRELIMINARY FINDINGS AND CONCLUSIONS PRELIMINARY CONCLUSIONS
The 28 September 2025 parliamentary elections in Moldova were competitive and offered voters a clear choice among political alternatives but the process was marred by serious cases of foreign interference, illicit financing, cyber-attacks and widespread disinformation. The legal framework was strengthened to protect against election corruption and provides a sound basis for conducting democratic elections although legislative changes shortly before the elections impacted legal certainty. The election administration managed preparations professionally and efficiently. However, some decisions along partisan lines by the Central Election Commission (CEC) on contentious issues brought into question its impartiality. Decisions in the two days before elections on the ineligibility of two parties, based on allegations of illicit funding, limited their right to effective remedy. In a highly polarized environment contestants campaigned freely throughout the country. Despite law enforcement efforts, extensive vote buying schemes to influence voters were credibly identified. Extensive disinformation on social networks, partisan coverage in most media and limited investigative and analytical reporting, hindered voters’ ability to make an informed decision. Election day was well-prepared, orderly and transparent and the process assessed positively by IEOM observers.
Framed by a polarised political environment and deep divisions between the ruling party and the opposition regarding the country’s geopolitical orientation, the 28 September elections were widely seen as decisive for Moldova’s continued European Union (EU) integration process. Elections were held against the backdrop of the war caused by the Russian Federation’s invasion of Ukraine, which posed significant challenges to the country’s security and economy. In the run up to the elections, the authorities faced an unprecedented scale of hybrid attacks, including illicit financing, disinformation campaigns and cybersecurity incidents, identified as originating from the Russian Federation.
The legal framework provides a sound basis for conducting democratic elections, in line with international standards. Following the 2024 presidential election and referendum, a major revision through a new law introduced key improvements such as clearer definitions of electoral corruption, tougher penalties, and better regulation of campaign financing. In the law-making process, a number of ODIHR Urgent Opinion recommendations on the initial draft law were addressed, but a few key issues remain unresolved as do some ODIHR and Venice Commission recommendations on other aspects of the election process. Despite the legitimate aim of curbing abuses, frequent changes to the law, including shortly before these elections, undermined effective implementation, legal certainty and the stability of electoral legislation.
The CEC managed technical preparations for these elections professionally and efficiently, mostly respecting legal deadlines. The election administration at all levels was transparent in its work with sessions open to observers and the media, and CEC meetings streamed online. The election administration enjoyed stakeholder trust in its competency and efficiency. However, occasionally politically aligned decisions on contentious issues called into question its impartiality and independence.
The government digital infrastructure has been subject to cyberattacks ahead of the elections and cybersecurity in elections remains a serious concern. On 24 September, the Prime Minister announced that the countries’ infrastructure had faced more than 1,000 cyberattacks in 2025. Authorities introduced Election Observation Mission Page: 2 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
a risk-based framework to identify and mitigate threats, which strengthened resilience. The CEC’s State Automated Information System ‘Elections’, which manages several applications, is now protected under the cyber security framework of the Information Technology and Cyber Security Service, alongside all government digital infrastructure to ensure a unified security approach. In the lead up to elections, and especially the week before, the CEC was the target of foreign based cyberattacks and disinformation campaigns, aimed at undermining its public credibility by amplifying false information.
No major issues were identified with the overall accuracy of the voter register. However, long-standing problems persist with entries for deceased persons, particularly for voters residing abroad or on the left bank of the Nistru river (Transnistria), as the mechanism for removing deceased citizens from the register depends on the initiative of the family in reporting such changes. Further, some voters lack a registered domicile or residence.
The CEC registered 4 electoral blocs, 15 political parties, and 4 independent candidates, from a wide political spectrum that offered voters a broad choice. At the same time, in considering some decisions, the CEC occasionally applied a formalistic and selective approach. Certain newly imposed candidate registration requirements were unduly burdensome and the pre-clearance of party eligibility by the Public Service Agency was not always clear. The decisions of the CEC and the Chişinău Court of Appeal in the last days before the election to revoke two parties’ eligibility, citing serious campaign and campaign finance violations, undermined the legal certainty of the electoral contestants’ status and given the timing limited their right to seek effective remedy, at odds with international standards.
The campaign was competitive, and fundamental freedoms were generally respected. Contestants complemented traditional campaign methods with extensive use of social media but the campaign was marred by hybrid attacks, including increased illicit funding and disinformation. An organised network, funded by foreign sources, coordinating targeted vote-buying schemes and disinformation campaigns, was credibly identified by the authorities and investigative journalists as originating from the Russian Federation. Proactive law enforcement efforts were seen to have a mitigating and deterring effect against vote buying.
In the election period, unofficial campaigns conducted by inauthentic networks of accounts sometimes using AI generated videos, ‘troll farms’ and automated bots spread alarmist disinformation on social network platforms. State efforts were notably strengthened, with the authorities deploying a wide range of mechanisms and engaging a number of agencies to detect foreign interference and disinformation. Despite these considerable efforts to protect against information threats, the endemic nature of the challenge meant that the campaign was negatively affected by disinformation. The platforms’ responsiveness to notifications of harmful networks and narratives they received from state authorities and civil society organisations, was deemed inadequate. Together with platform algorithms that promoted ‘echo-chambers’, this undermined the availability of reliable information for voters.
Electoral contestants met legal requirements for gender quotas on their lists. Of the 1,403 candidates, 597 were women, accounting for 43 per cent of the total; however, only 3 of the 19 political entities were led by a woman. Women were participants in campaign events but were not given equal prominence at campaign rallies attended by ODIHR EOM Long-Term Observers.
National minorities comprise approximately 18 per cent of Moldova’s population. No systemic barriers were identified to the ability of national minorities to freely participate in the election process. At the same time, some issues require further attention, such as voter registration procedures for Roma. Minority candidates were present across political party lists, indicating no formal barriers to their participation.
Campaign finance regulations provide sufficient grounds for transparency, accountability and integrity, and are largely in line with international standards. However, third party financing remains unregulated Election Observation Mission Page: 3 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
and clear guidelines for valuing in-kind contributions are lacking. Positively, contestants generally complied with their obligation to submit weekly reports including fulfilling the legal requirement for reporting online spending. The CEC published and reviewed reports, performed additional checks, and imposed appropriate sanctions, playing an effective role and contributing to public transparency despite limited human resources.
The media environment is diverse and pluralistic but constrained by a limited and shrinking advertising market. Many IEOM interlocutors reported an increase in intolerant speech as well as instances of intimidation and harassment of journalists, both in person and online, mainly from non-state actors. The ODIHR EOM’s media monitoring found broadcast media’s coverage of the election reflected the pluralistic but polarized media environment. The monitored media provided contestants with numerous opportunities to present their views and opinions through debates, talk shows, current affairs programs, and news coverage. However, the partisan coverage in most media outlets, combined with event-driven and statement-focused news narratives, limited investigative and analytical reporting, and extensive disinformation on social networks, significantly hindered voters’ ability to make well-informed decisions.
Electoral disputes were generally handled efficiently by the election administration and the courts within the prescribed deadlines. However, divergences in higher court decisions, demonstrated a lack of legal certainty on the application of some party eligibility requirements. The amended candidate registration deadline still did not guarantee the settling of disputes before the start of the campaign, limiting effective remedy. Despite some progress in judicial reform, including an ongoing vetting process, public trust in the judiciary remains low.
The legal framework allows for citizen and international observation, and by contestant representatives, both in-country and abroad. As of 27 September, the CEC accredited 2,496 citizen and 912 international observers, with Promo-LEX and the Union of Lawyers being the largest citizen groups. A new CEC regulation introduced new accreditation requirements, including disclosure of organizational capacity and funding, aimed at preventing fake observers. The registration of a high number of observers, both citizen and international contributed to the transparency of the process. The CEC denied accreditation to 16 prospective IEOM observers based on the Security and Intelligence Services’ opinion.
Election day was well organized. The opening and voting processes were assessed positively in the overwhelming majority of polling stations observed, with established procedures largely followed. While most voters marked their ballots in secrecy, the layout of polling stations and the placement of video cameras did not always ensure the secrecy of the vote. Despite concerns about the number of polling stations and ballots available for voters from Transnistria, the voting process proceeded without excessive queues or shortages of ballots, albeit with some overcrowding. The few negative observations were mostly linked to unauthorized persons present at polling stations. A number of concerning security incidents took place. A large-scale cyberattack forced authorities to block the host.md platform, leaving about 4,000 websites offline on election day. A series of bomb threats were reported at some PEBs in Moldova and abroad, as well as at bridges over the Nistru river, which caused temporary suspensions to the process and contributed to queues at the river crossings. The majority of vote counts and tabulation processes observed by the IEOM were also assessed positively and found to be well-organized overall, orderly and professional. Election Observation Mission Page: 4 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
PRELIMINARY FINDINGS
Background and Political Context
On 17 April 2025, the Speaker of the Parliament announced that regular parliamentary elections would be scheduled for 28 September. In the most recent snap parliamentary elections held in 2021, the Action and Solidarity Party (PAS) secured a majority with 63 out of 101 parliamentary seats. 1
Framed by a polarised political environment and deep divisions between the ruling party and the opposition regarding the country’s geopolitical orientation, the 28 September elections were widely seen as decisive for Moldova’s continued European Union (EU) integration process. Since 2022, Moldova has held EU candidate status. The government launched accession negotiations in 2023 and further embedded this objective into the Constitution in 2024. The war caused by the Russian Federation’s invasion of Ukraine has posed significant challenges to the country’s security and economy, resulting in high inflation, and in particular increased energy prices. 2
Investigations into foreign interference and illegal campaign financing during the 2023 and 2024 elections, as well as the November 2024 Constitutional Court (CC) ruling on the results, revealed an unprecedented scale of voter corruption in 2024 and underlined the need for stronger safeguards. Subsequent amendments to the legislation, coupled with coordinated efforts by law enforcement agencies, have shaped the pre-election period.
The governing party framed the elections as an existential choice between pursuing alignment and integration with the EU or risking the loss of sovereignty to the Russian Federation. The President and several government ministers and institutions warned the electorate about wide scale Russian interference aimed at securing a pro-Russian majority in parliament. 3 Some oppositions parties asserted that such allegations of interference and actions by government agencies are being used politically and that not all opposition parties are pro-Russian. Others claimed that they are seeking to balance Moldova’s ties with the Russian Federation and the EU.
Moldova has demonstrated its commitment to promoting gender equality as outlined in the Constitution and the 2006 Law on Equal Opportunities. The outgoing parliament comprises 41 per cent women. Women occupy many high-ranking and decision-making positions, including those of the President and Chairs of the Central Election Commission (CEC) and the CC.
Electoral System and Legal Framework
Parliament’s 101 seats are elected based on a single national constituency, by proportional representation from closed party or bloc lists, or as independents. These are the second parliamentary elections organized under this system. Thresholds of 5 and 7 percent of valid votes cast are in place for parties and electoral blocs, respectively. 4 For independents, this threshold is 2 percent. There is an
1 The Bloc of Communists and Socialists won 32 seats and the Șor Party won 6 seats. In June 2023, the Constitutional Court declared the Șor Party unconstitutional and ordered its removal from the register of parties. Five Şor Party MPs retained their mandates and sit as independent MPs, while the sixth seat remains vacant after. Mr Şor was stripped of his mandate, after being sentenced in absentia in April 2023 to 15 years in prison for fraud and money laundering. 2 This is referred as “the Russian Federation’s full-scale war of aggression against Ukraine” by the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE) and the European Parliament (EP) in their respective resolutions. See, for example, PACE 2506/2023 and 2285/2024 and EP 2024/2526/RSP. See also OSCE Parliamentary Assembly language since the adoption of the 2022 Birmingham Declaration. 3 President Maia Sandu’s speech in the European Parliament on 9 September 2025, and in the Joint Press Conference with the leaders of France, Germany and Poland, on the occasion of the Independence Day on 27 August 2025. 4 ODIHR and the Council of Europe’s Venice Commission have previously noted that there is no automatic reason to set it to a higher value, therefore, the threshold for alliances could be the same as for political parties. Election Observation Mission Page: 5 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
overall 40 percent gender quota for candidate lists, and a placement requirement that at least 4 out of every 10 candidates be of the opposite gender. A minimum turnout requirement of one-third of registered voters is mandated.
The parliamentary elections were held under a revised legal framework that provides a sound basis for conducting democratic elections. The 2022 Electoral Code and its subsequent amendments implemented many prior ODIHR and Venice Commission recommendations, including strengthening campaign finance regulations and oversight, allowing voters to sign in support of more than one contestant, clarifying candidate nomination procedures, and revising the process for nominating CEC members to enhance impartiality. 5 Other ODIHR and Council of Europe recommendations on key issues remain outstanding; this includes clearer and more comprehensive provisions on the misuse of administrative resources, removing limitations to suffrage rights for people with intellectual or psychosocial disabilities, the extension of campaign finance regulations to third parties and online activities, ensuring dispute resolution related to candidate registration is concluded before the start of the campaign, transparency of ownership of print and online media, and rules for contesting election results. Moreover, frequent changes to the law, including shortly prior to these elections affected legal certainty and the stability of electoral legislation. 6
Shortly after a CC ruling confirming the presidential election and constitutional referendum results, the PAS parliamentary majority initiated an extensive draft law in December 2024 aimed at addressing electoral corruption and related issues. 7 Law 100 was passed on 13 June 2025, although without the political support of the opposition parties, introducing substantial amendments to 13 laws, including the Electoral Code, the Law on Political Parties (LPP), the Criminal Code, and the Contravention Code. The amendments were considered in an expedited manner, but efforts were made to have an extensive public debate and seek input into the legislation.8 Some ODIHR EOM interlocutors expressed concern about the meaningfulness of the consultations due to certain procedural shortcomings and the limited review time due to the late dissemination of the draft amendments. 9
Law 100/2025 aims at strengthening Moldova’s legal framework against electoral corruption by expanding the definition of passive and active corruption to include the promising of benefits to influence voters, thus addressing a broader range of corrupt practices. 10 The legal framework related to campaigning was also improved by the introduction of a ban on early campaigning, the prohibition of misuse of charitable organizations for political gain, and the limiting of campaigning to only registered competitors with related administrative sanctions now imposed. Positively, the definition of independent candidates was further defined, requiring them to have resigned from any political party at
5 In line with a prior ODIHR recommendation, the 2022 Electoral Code introduced a new formula, to be applied from 2026, that comprises seven CEC members nominated one each by the President, the Ministry of Interior, the Superior Council of Magistrates, civil society and the parliamentary opposition, and two by the ruling party. 6 Paras II.B. 3 and 4 of the Venice Commission Revised Interpretative Declaration on the Stability of the Electoral Law. Para. II.B.6 also prescribes that “once elections have been called, no amendments to electoral law should be made”, whereas most of the recent amendments were adopted after April 17. See also paragraph 60 of the 2016 Venice Commission Rule of Law Checklist. 7 Draft Law 381 was submitted to parliament on 17 December 2024. An urgent ODIHR Opinion on the Draft Law was published on 29 April 2025. In addition, Law 130, amending the Electoral Code and LPP, was adopted on 29 May without public consultation. Law no. 109/2024 on the partial implementation of postal voting was also amended. 8 The adoption process included two rounds of public consultations, engaged a diverse range of stakeholders (including ministries, state agencies, external experts, and civil society organizations) and took into consideration several amendments that were proposed. The final version, Law 100/2025, was adopted in a third reading with 55 PAS votes in favour and 21 votes against from the Bloc of Communist and Socialists. 9 See ODIHR Urgent Opinion on the Draft Law 381/2025. 10 In addition, expedited judicial procedure deadlines were introduced. Election Observation Mission Page: 6 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
least 70 days before election day in order to be recognized as such. 11 The collection of identity documents and the publication of personal data on the internet became illegal. 12
Recent amendments addressed a few of the most recent ODIHR recommendations, including enhancing institutional capacity and coordination to combat vote-buying and illicit campaign financing, further defining independent candidates, and introducing explicit grounds for candidate registration refusal with an opportunity to correct certain deficiencies. However, despite some alignment with ODIHR Urgent Opinion recommendations, some key issues remain unresolved. 13 These include certain terms in the criteria for banning successor parties and their definition, 14 along with the party register requirement that might allow for subjective interpretation.
The recent amendments further tightened rules that were already strict and, in some cases, broadly formulated on party activity and deregistration. Notably, they introduced a ban on camouflaged blocs 15 but also on parties that are successors of those declared unconstitutional (see Candidate Registration), and allowed, in certain cases without prior warning, for the temporary suspension of a party during the campaign, based on a Chişinău Court of Appeal (CCA) decision, the constitutionality of which has been unsuccessfully challenged twice. 16 While such measures have precedents in some European legal systems, restrictions on political parties are permissible only in exceptional cases, must be a last resort, and must be narrowly defined, pursue a legitimate aim (such as protecting democratic order or fundamental rights), and be proportionate and necessary to safeguard democracy. 17 The new obligation for parties to maintain and submit a party membership register to the CEC and Public Service Agency (PSA) was upheld by a recent Constitutional Court ruling. 18 However, failure to provide the required 11 In addition, Law 130, amending the Electoral Code and LPP, was adopted on 29 May without public consultation. Law no. 109/2024 on the partial implementation of postal voting was also amended. 12 In addition, a new data protection law has been enacted on 25 July 2024, Law No 195, scheduled to come into effect on 23 August 2026, aligned with the provisions of the European General Data Protection Regulation (GDPR). 13 The amendments addressed a few ODIHR Urgent Opinion on Draft Law 381/2025 recommendations. For example, they removed Intelligence and Security Service (SIS) and CC involvement in party registration, reformulated certain rules and explicitly determined that decisions on successor parties will be taken by the CCA, explicitly stated that minor irregularities cannot limit party activity and that parties must be notified and present at the CCA hearing, stipulating that media coverage of extremist content does not restrict legal journalism, specified that unregistered individuals can't collect signatures. However, most other recommendations were not implemented. 14 In the Urgent Opinion on Draft Law 381/2025, ODIHR recommended the revision of the provisions on successor parties to ensure clarity, legal certainty, and compliance with international standards. Specifically, it advised removing vague terms like “ties” and “substantial similarities” and instead establishing clear, objective, and narrowly defined criteria to determine when a party qualifies as a successor to one that has been banned. ODIHR also emphasized that any restrictions on successor parties should be based on concrete evidence and justified by a genuine threat to the constitutional order or democratic principles. Importantly, the evidentiary requirement has been addressed in the adopted law. 15 In line with a 2014 CC decision, which held that it was necessary to exclude the informal association between political parties that carry out joint electoral activities, without officially registering as an electoral bloc, these ‘camouflaged blocs’ are now banned. 16 On 2 September, Renastere, Chance, Alternative and Salvation Force of Moldova and Victory Party challenged the constitutionality of certain new legal provisions related to the definition of successors of unconstitutional parties and the application of temporary measures limiting the activity of parties to the CC; its decision is pending. The precautionary measure of the temporary limitation of a party’s activity was also challenged by the Heart of Moldova party during related court hearings and dismissed as inadmissible on 25 September by the CC. 17 See 2020 OSCE/ODIHR and Venice Commission Guidelines on Political Party Regulation. According to Article 11 of the European Convention on Human Rights and Article 22 of the International Covenant on Civil and Political Rights (ICCPR), any limitation imposed on the rights of political parties must be necessary in a democratic society, proportionate in nature and time, and effective in achieving its specified purpose. In Ignatencu and the Romanian Communist Party v. Romania (2020), the European Court of Human Rights (ECtHR) upheld the refusal to register a party seen as the successor to the former totalitarian Communist Party, finding the authorities’ reasons relevant, sufficient, and the measure proportionate. However, the Court reiterated that such drastic actions—like party dissolution or refusal of registration—are only justified in the most serious cases (Herri Batasuna and Batasuna v. Spain, 2009, § 78; Linkov v. the Czech Republic, 2006, § 45). 18 In a decision of 12 September 2025, the CC concluded that the obligation to maintain a register of party members and to periodically submit it to the competent authorities is in the interest of transparency and democracy and cannot, in itself, be considered a measure contrary the Constitution. Election Observation Mission Page: 7 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
register can now result in the limitation of party activity, which the ODIHR Urgent Opinion states appears disproportionate and falls short of international standards. 19
Election Administration
Parliamentary elections were administered by the CEC, 37 District Electoral Councils (DECs) and 2,274 Precinct Electoral Bureaus (PEBs), including an increased number of PEBs abroad totaling 301 polling stations in 41 countries for out-of-country and postal voting. 20 The CEC is a permanent body appointed in 2021 with a five-year mandate and broad responsibilities for administering elections, and consists of nine members. 21 Five CEC members, including the chairperson, are women. DEC members (except the permanent chairperson) are nominated before each election by local councils, district courts, and parliamentary parties. PEBs are temporary bodies nominated by local councils and parliamentary parties. All election officials must be certified by the CEC, which maintains a register of about 26,500 people. Women make up 72 per cent of DEC members and 59 per cent of DEC chairpersons.
The CEC managed technical preparations for these elections efficiently, mostly respecting legal deadlines. CEC sessions were announced in advance, open to observers and media, streamed live and available online. The adopted decisions have been published on the CEC website, mostly in a timely manner, thus enhancing transparency. However, the publication of session minutes came with significant delays, and many were not available. Some important regulations were also adopted late, due to the amendments to the Electoral Code shortly before elections, but this did not have notable impact on the process. 22
The election administration enjoyed stakeholder trust in its competency and efficiency. CEC sessions were professional and collegial, and most decisions were adequately motivated and adopted by consensus. However, as a politically appointed body, party divisions led to split decisions (6:3) when contentious issues arose, putting their impartiality and independence in question. These decisions relate to the establishment of a lower number of polling stations in the Russian Federation and for voters residing on left bank of the Nistru river (Transnistria) compared to previous election cycles, as well as the decision on the number of ballots to be printed for Transnistria. 23 The CEC’s decisions on these matters were substantiated with evidentiary support, but these issues have been exploited both by domestic and foreign actors for political purposes. In several other instances concerning the registration
19 See ODIHR Urgent Opinion. See also 2020 ODIHR and Venice Commission Guidelines on Political Party Regulation, para 50 “The need for restrictions shall be carefully weighed. The limitation chosen shall be proportionate and the least intrusive means to achieve the respective objective.” Further, the ODIHR and Venice Commission Joint Opinion on the Draft Electoral Code notes that “the grounds for de-registration of candidates should be reviewed, and these measures should apply as a last resort against only the most serious actions that cannot be remedied by any other means.” 20 Four PEBs will receive postal votes from 10 countries: Australia, Canada, Finland, Iceland, Japan, New Zealand, Norway, South Korea, Sweden, and United States of America (USA). In 2024, three PEBs covered six countries. 21 The current CEC composition includes one member nominated by the president and eight by parliament, proportionally according to party representation. 22 For example, the regulation on observer accreditation was adopted two weeks after the start of the election period. The regulations on candidate nomination and registration as well as the one on candidate representatives were modified and approved on 10 July. 23 Based on average turnout, pre-registration, as well as information from the Ministry of Foreign Affairs, the CEC opened 301 polling stations abroad (231 were opened in 2024). Among these two PEBs in the Russian Federation, as in the 2024 presidential election and down from 17 in the last parliamentary elections, citing security reasons. The CEC also decided to establish 12 PEBs for voters from Transnistria, a significantly lower number compared to the 2024 presidential elections when 30 PEBs were established. According to the CEC, the decision was largely based on voter participation during the last three elections. The Intelligence and Security Service explained they recommended only 8 PEBs based on both security and vote-buying concerns and past turnout data. On 9 September, the CEC approved a total of 23,500 ballots for the 12 Transnistrian PEBs, a reduction from 90,000 ballots in 2024. All three opposition CEC members issued a dissenting opinion on the decision. Promo-LEX noted in its reporting that reduction of ballots may limit access of voters, result in long queues and discourage participation. Election Observation Mission Page: 8 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
of candidates and observers, members appointed by the opposition abstained or voted ‘against’ without providing any reasoning leaving the basis for such decisions unspecified.
On 25 September, the CEC decided upon the recommendation of the security services 24 to relocate five polling stations for voters from Transnistria to urban areas located at least 30 kilometers from the Security Zone. 25 All three members appointed by the opposition criticized the late notice given on the matter (notice circulated only some 14 minutes before the CEC session) and made a dissenting opinion claiming that longer travel distances of around 45–50 km may discourage voter turnout, creating risks of impeding their constitutional right to vote. 26
DECs and PEBs were formed within the legal deadline and provided with sufficient resources and logistical support from the authorities. Overall, DECs were professional and well-organized, and the DEC sessions attended by the ODIHR EOM Long-Term Observers were collegial. Contributing to transparency, DEC decisions were posted at the DEC premises, published on DECs’ Facebook pages, the websites of the local administration and of the CEC. However, two DECs faced significant challenges in forming the full membership of some PEBs due to few party nominations and investigations of former members linked to vote-buying, prompting their exclusion due to integrity concerns. 27 The CEC extended the certification deadline by an additional three weeks in order to accommodate the appointment of new members.
The government’s digital infrastructure has increasingly been subject to cyberattacks in the lead up to the elections and cybersecurity in elections remains a serious concern. To strengthen resilience, authorities supported by international partners, have introduced a risk-based framework to identify and mitigate attacks. In addition, the CEC’s State Automated Information System ‘Elections’ (SAISE), which manages several applications, is protected by the Information Technology and Cyber Security Service (STISC) to ensure a cohesive security framework. According to the CEC and STISC, the latter has no access to election data and only provides system security. However, some ODIHR EOM interlocutors questioned this information and have claimed potential risks of data breaches. A new Cybersecurity Agency (CSA) has been established to oversee risk management, promoting best practices for cyber incident management and operating the national Computer Security Incident Response Team. In the election period, it was able to effectively identify and take down a fraudulent CEC website on a look-alike domain. In the lead up to elections, and especially the week before, the CEC was the target of disinformation campaigns, which aimed to undermine its public credibility. 28
From 2 August, the CEC through its Centre for Continuous Electoral Training (CICDE) conducted extensive in-person seminars for all DEC members and the majority of PEB members. The PEB trainings observed by ODIHR EOM Long-Term Observers were well-organized and interactive. Additionally, trainings were conducted for PEB operators, State Register of Voters (SRV) registrars, law-enforcement, civil society and media. The CEC and CICDE launched comprehensive voter education and information campaigns including podcasts, videos, and social media posts in Romanian,
24 The General Inspectorate of Police (IGP) warned about serious security risks, including possible bomb threats and provocations on election day. The IGP noted that due to political restrictions in the security zone, they would not be able to assure the security of voters or the process, following credible information obtained. 25 Five PEBs from localities in Anenii Noi, Căușeni, and Dubăsari districts were moved to the cities of Anenii Noi, Căușeni, and Chișinău, while reserve sites were designated for other PEBs in the area. The IGP explained to the ODIHR EOM that emergency services must have full access to all polling stations, which was not ensured at the original locations of PEBs, which were within Security Zone, requiring clearance from United Control Commission. 26 Alternative locations proposed by the opposition CEC members in Criuleni, Vadul lui Vodă, and Bulboaca were considered closer and better connected by transport routes, but were ultimately rejected by the majority because they remain within the Security Zone, and would face the same intervention constraints for emergency services. 27 In Găgăuzia, based on the decision of the DEC, by 3 September, 58 out of 68 PEBs were incomplete (85 per cent), lacking from 1 to 4 persons. In Taraclia, 9 out of 32 PEBs were incomplete (28 per cent). Following the deadline for establishing PEBs, the DECs made decisions to add lacking members. 28 This included blatant disinformation against the CEC chairperson, a documented cyberattack, and a disinformation campaign about postal ballots. Election Observation Mission Page: 9 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
Russian, Gagauz, Bulgarian, Ukrainian and Roma with subtitles and sign language interpretation. The General Inspectorate of Police also launched an awareness campaign warning against electoral corruption and established a ‘hotline’ to report related cases.
Voter Registration
Voter registration is passive, based on data extracted from the population register maintained by the PSA. The SRV is maintained and updated by the CEC daily. Every citizen over the age of 18 by election day is eligible to vote, except those deprived of the right to vote by a court decision on the basis of intellectual or psychosocial disability; 29 this is at odds with international standards, 30 and in spite of prior ODIHR and Venice Commission recommendations.
As of 1 September, the SRV included 3,299,396 voters, with 2,763,678 in the voter lists. 258,624 voters without domicile and residence, including those who emigrated abroad, and the 277,094 registered voters residing in Transnistria, are not included in the main voter lists and can be added to supplementary voter lists on the election day. 31 ODIHR EOM interlocutors did not raise significant concerns on the overall accuracy and inclusiveness of the voter register. However, long-standing problems persist with entries for deceased persons, including voters residing abroad or in Transnistria, as the mechanism for removing deceased citizens from the SRV depends on the initiative of the family in reporting such changes. Further, some voters lack a registered domicile or residence; this particularly impacts the Roma population. The CEC noted as a challenge the lack of a unified address register, leading to identification documents occasionally reflecting outdated street names and addresses.
The CEC had optional online pre-registration for voters from abroad and obligatory pre-registration for postal voting available until 14 August. A total of 16,145 requests had been sent for in-person voting at the PEBs abroad, and 2,606 for postal voting. The CEC and other IEOM interlocutors raised concern about personal data misuse; it was suggested that the personal data of voters were compromised through online tools linked to vote-buying schemes such as the Russian defence-affiliated Promsvyazbank, TAITO, and Telegram applications and used for pre-registration, particularly in connection with voters from the Russian Federation, which increased significantly during these elections. 32
The law ensures sufficient transparency and accessibility of voter lists, with the requirement for lists to be publicly displayed at PEBs no later than 8 September and the possibility of checking the lists online. Voters, representatives of contestants, and observers had the right to verify whether the data on voter lists are accurate and to submit requests for corrections to PEBs by 21 September. ODIHR EOM Long- Term Observers noted that voter lists were available at PEBs premises upon request but that voters’ interest in checking their accuracy was low since verification is possible online.
Candidate Registration
Eligible voters have the right to be elected, with the exception of active military personnel, prisoners serving their sentence in the penitentiary system, persons whose active criminal records include crimes committed intentionally, and persons deprived of the right to hold positions of responsibility by a final court decision. Citizens can stand as candidates on party/bloc lists or independently. The nomination of
29 As per the CEC, 635 people cannot participate in elections, based on a court decision, being under legal guardianship. 30 Articles 12 and 29 of the UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD), “State Parties shall recognize that persons with disabilities enjoy legal capacity on an equal basis with others in all aspects of life” and ensure their “right and opportunity [...] to vote and be elected”. Paragraph 48 of General Comment No. 1 to Article 12 of the CRPD states that “a person’s decision-making ability cannot be a justification for any exclusion of persons with disabilities from exercising [...] the right to vote [and] the right to stand for election”. 31 The Electoral Code provides for electronic verification of voter data on election day against the centralized register to safeguard against multiple voting. 32 13,000 voters pre-registered from the Russian Federation compared to 1,125 for last year’s presidential election. Election Observation Mission Page: 10 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
candidates lasted from 20 June to 19 August. Independent candidates must collect signatures from voters to support their nomination. 33
Following recent legal amendments, political parties must submit data on the members of their central executive bodies to the PSA by the beginning of the electoral period (14 July). By the same date, the CEC published the list of eligible contestants based on information received from the PSA. Of 66 officially registered parties, 39 were considered to be fully or partially eligible (pending approval) to compete. Following decisions on the eligibility of 6, this was further reduced to 33 parties. ODIHR EOM interlocutors generally agreed with the PSA’s eligibility clearances, citing inactivity of certain parties, although some alleged selective application of the law and noted the short timeframes for submitting their information. Two parties, in particular, were affected by the new regulations requiring pre-clearance from the PSA. The Liberal Democratic Party of Moldova (PLDM) challenged the CEC’s decision, which found the party ineligible due to documents being filed with the PSA beyond the legal deadline. While the CCA reversed this decision, the SJC ultimately upheld it. In a second case, while initially being cleared by PSA, the eligibility of the Modern Democratic Party of Moldova (PDMM) was later revoked by the PSA based on information provided by competent security authorities. This led them to be ultimately denied registration.
Based on the determination of the courts, 34 the registration of the Victory Bloc was rejected by the CEC and the activities of the four parties forming it, considered to be ‘successor parties’ were temporarily limited by a CCA decision dated 19 August, which was subsequently appealed. The decision followed a motion filed by the Ministry of Justice to dissolve the parties as alleged successors to the unconstitutional Şor Party. The SCJ rejected the parties’ appeal against this temporary restriction, which will remain in place until a final decision by the CCA. Consequently, these parties were never registered.
The CEC registered 4 electoral blocs, 15 political parties, and 4 independent candidates, offering voters a broad choice across the political spectrum. Political parties Centrist Union of Moldova, ‘For People, Nature and Animals’, Moldova Mare, and New Historical Option, were initially rejected on the grounds of non-conformities with registration regulations, which resulted in the removal of some candidates from the list and affecting the gender quota.
Deadlines for adjudication of disputes related to candidate registration were amended in 2025, in line with prior ODIHR recommendations; however, these still fail to provide for effective remedy, as they did not guarantee that such disputes were settled before the start of the campaign. 35 Among these disputes not settled before the start of the campaign, New Historical Option was added on 4 September on the basis of the CEC’s reconsideration following a CCA decision. On 5 September, following a SCJ ruling, Moldova Mare was registered by the CEC (see Election Dispute Resolution).
In considering these decisions, the CEC occasionally applied a formalistic and selective approach and did not always communicate clearly and in advance about correctable shortcomings. The CEC opined that, while it had provided guidance in some cases, it is not responsible for assisting contestants in properly filing their applications. Furthermore, certain newly imposed candidate registration requirements proved unduly burdensome. For example, the requirement for all candidates on the lists to appear in person in Chişinău and provide a signature poses a particular challenge for those living outside Chişinău (and abroad); these requirements are at odds with the principle of equality of
33 Male candidates had to submit a minimum 2,000 and a maximum 2,500 signatures while for female candidates, this number was 1,000 and 2,500, respectively. Independent candidates must not be, nor have been within 70 days of before the election, members of any political party, nor should they have publicly supported any party during that period. 34 The court shall determine the status of a successor party by assessing its connections and substantial similarities with a party declared unconstitutional, if evidence shows that the new or registered party seeks to continue or resume the activities of the banned party. 35 All 9 SCJ appeals related to candidate registration were decided between 29 August and 11 September, last case. Election Observation Mission Page: 11 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
opportunity and the right to stand for election. 36 Delays in adjudicating certain cases related to candidate registration had a knock-on effect, delaying certain processes, such as ballot design.
All registered lists complied with the legal gender quota and placement requirements. Approximately 43 per cent of the 1,403 candidates registered are women but only 3 of the 19 political entities contesting are led by a woman.
On 19 September, the Ministry of Justice requested the CCA to limit the activities of the Heart of Moldova (part of the Patriotic Bloc) for a period of 12 months, 37 following a notification from the CEC citing alleged illegal financing of the party and ties to the unconstitutional Șor Party. 38 The CCA granted the Ministry of Justice’s request on 25 September. Consequently, on 26 September the CEC excluded the Heart of Moldova candidates from the list of the Patriotic Bloc, requesting the revision of the candidates list according to the gender quota requirement within 24 hours. On 27 September, the SCJ upheld the CCA decision on appeal. Further, on 26 September, following a complaint from the PSDE and notifications from various law enforcement agencies and intelligence services, the CEC decided to cancel the registration of the Moldova Mare party. The notifications involved multiple assertions of serious violations, including the use of undeclared financial resources by the political party, foreign funding, voter bribery, and collaboration with parties considered successors of the unconstitutional Șor Party. The CEC also notified the Ministry of Justice to consider initiating procedures for restricting the party’s activity. On election day, the CCA held the appeal hearing and rejected it, a few hours before the closing of the polls. Given the timing, actions impacting the two parties’ eligibility undermined the legal certainty of the electoral contestants’ status and limited their right to seek effective remedy, at odds with international standards. 39
Election Campaign
The campaign was competitive, and fundamental freedoms were generally respected. With only a few isolated incidents, parties and candidates were able to present their programmes to the electorate freely. 40 The official electoral campaign period ran from 29 August to 26 September. As the law permits pre-electoral political activities that do not include direct calls to vote, some parties took advantage of
36 Paragraph 7.5 of the 1990 Copenhagen Document prescribes the participating States to “respect the right of citizens to seek political or public office, individually or as representatives of political parties or organizations, without discrimination”. 37 According to Art 21 para (1) of the LPP, the activity of a political party may be limited if its actions cause serious harm to political pluralism or fundamental democratic principles and, according to para (5), during the period of limitation of the activity of a political party, it is prohibited from participating individually or jointly in elections. In addition, the Ministry of Justice also requested as a precautionary measure the temporary limitation of the activity until a CCA final decision on the merits, arguing that the party’s illegal activities posed a real and imminent risk of causing irreparable harm to democratic values and the rule of law. 38 In addition, following a complaint from ALDE against the Heart of Moldova Party, the CEC concluded that, although it cannot conclusively confirm serious violations of financing rules by the Party Heart of Moldova or the Patriotic Bloc, reasonable suspicions remains regarding their funding. Therefore, the CEC issued a warning to the bloc as a preventive measure to ensure strict compliance with financing regulations, recognizing that while the exact amount of illegal funding is unclear, its presence is suspected. An in-depth financial control was ordered and the Ministry of Justice notified. 39 Art. 13 of the European Convention on Human Rights. “Right to an effective remedy: Everyone whose rights and freedoms as set forth in this Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity”. Paragraph 5.10 of the 1990 Copenhagen Document calls on participating states to ensure that “everyone will have an effective means of redress against administrative decisions, so as to guarantee respect for fundamental rights and ensure legal integrity”. ECtHR Abil v. Azerbaijan (5 March 2020) “in order to prevent arbitrary disqualification of candidates, the relevant domestic procedures should contain sufficient safeguards protecting the candidates from abusive and unsubstantiated allegations of electoral misconduct, and that decisions on disqualification should be based on sound, relevant and sufficient proof of such misconduct.” 40 The ODIHR EOM received information about police taking pictures of opposition parties' campaigners and supporters at campaign events in several areas. In one case, the arrangement of hospital premises in Cimişlia for the Alternative Bloc campaign meeting was revoked. Election Observation Mission Page: 12 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
this provision by running various initiatives ahead of the official campaign, resulting in some complaints of early campaigning. 41
The campaign initially appeared subdued but intensified in the closing weeks. Among the most visible and active contestants were PAS, the Patriotic Bloc, the Alternative Bloc, Our Party, Respect Moldova, the Coalition for Unity and Prosperity, Democracy at Home, the European Social Democratic Party and Moldova Mare. Traditional campaigning methods included rallies, community meetings, door-to-door canvassing, and leaflet distribution. Several instances of unlawful dissemination of campaign materials were reported. 42 PAS centred its campaign on its declared achievements and its commitment to EU integration, while the opposition focused on criticism of the government, appeals to traditional values, promoting development, and closer ties with the Russian Federation. ODIHR interlocutors also noted the involvement of clergy affiliated with the Moscow Patriarchate during the campaign, with attempts to influence voters through so-called traditional values and anti-EU rhetoric, which was also confirmed by several journalistic investigations. Issues such as foreign interference, corruption, and economic welfare also featured prominently in the campaign.
The law prohibits the use of administrative resources in the campaign, including the use of public funds, transport, budget allocations and official powers, as well as the use of state advertising. Previous ODIHR recommendations on preventing the misuse of administrative resources were not fully addressed in the law, though the CEC published additional guidelines on the issue. A few days before the start of election period, the government revised the budget and announced that EUR 51 would be paid to 295,000 school students in each of the next two academic years, starting with a payment at the beginning of September. 43 While this practice does not seem to violate the law it may have provided an unfair electoral advantage and is contrary to international standards. 44
One member of the government, as a candidate, did not suspend his official duties at the start of the campaign, as required by law, while another minister was attending PAS campaign events in an official capacity; 45 these instances may have blurred the line between party and State, contrary to OSCE commitments and good practice. 46 There were a series of unsubstantiated allegations from both opposition and ruling parties on the potential misuse of administrative resources at the local level. 47
41 For instance, the CEC received six complaints, five against PAS and one against the Heart of Moldova. The CEC rejected two complaints and readdressed four to the police for further investigation. 42 As of 26 September, the CEC received 31 complaints, all of which were against PAS. All complaints were readdressed to the police and lower-lever commissions for further investigation and clarification, respectively. For instance, on 5 September in Durlești and on 6 September in Chisinau, PAS posters were placed outside of designated areas. 43 See adjustments to the State Budget introduced on 18 June by amendments to Law No. 188, allocating EUR 15.3 million for school students. See announcement of 17 June by President of Parliament, Igor Grosu, and the Minister of Education, Dan Perciun. 44 See Paragraph II. B. 1.1 of the 2016 ODIHR and Venice Commission's Joint Guidelines for Preventing and Responding to the Misuse of Administrative Resources during Electoral Processes, which states, the “legal framework should provide effective mechanisms for prohibiting public authorities from taking unfair advantage of their positions by … the use of specific funds (state or local budget) as well as institutional resources”. 45 On 7 September, Minister of Labour and Social Protection, Alexei Buzu, did not suspend his official duties after start of the campaign. On 17 September, the CEC warned Minister of Environment, Sergiu Lazarencu, for breaching the regulation related to conflict of interest. 46 Paragraph 5.4 of the 1990 OSCE Copenhagen Document calls for “a clear separation between the State and political parties”. See also paragraph II. B. 1.1 of the of the 2016 ODIHR and Venice Commission Joint Guidelines on Preventing and Responding to the Misuse of Administrative Resources during electoral process. 47 The ODIHR EOM received reports of such allegations, including 38 complaints filed with the CEC, of which 31 were against PAS, 2 against the Alternativa Bloc, 3 against Our Party, 1 against the Cities and Communes League Party, and 1 against the Chisinau mayor's office. The CEC rejected 10 complaints, 15 were readdressed to the police, and 13 were pending. Election Observation Mission Page: 13 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
The campaign was marked by hybrid attacks, including illicit financing to influence the voters’ choice, disinformation and cybersecurity incidents. 48 During the course of the election, and especially in the week preceding it, a series of credible, national and international journalistic investigations from outlets including the BBC and Bloomberg found that an organised network funded by foreign sources was co- ordinating targeted vote-buying schemes, and disinformation campaigns. 49 The authorities identified the above mentioned attacks as originating from the Russian Federation and being facilitated by a coordinated network of supporters affiliated with Ilan Şor, and involving cryptocurrency and electronic cards connected to accounts at the Russian Promsvyazbank. 50 The joint efforts of the General Inspectorate of Police (IGP), the Prosecutor’s Office for Combating Organised Crime and Special Cases, the National Anti-Corruption Centre (CNA), and the State Tax Service, which were seen as effective by many ODIHR EOM interlocutors, resulted in 844 searches, the detention of 122 individuals, 13 criminal cases and 46 preventative measures imposed; a number of investigations are on-going. 51 Further, proactive efforts of law enforcement agencies to warn of such interference contributed to mitigating the impact and ODIHR EOM Long-Term Observers reported that new, harsher penalties for electoral corruption were widely viewed as a positive step and a strong deterrent against vote buying.
Even with the gender quota, only a few female candidates received significant visibility during the campaign. Women constituted a substantial portion of candidates, including three out of four independent candidates and 42 per cent of all candidates. Nevertheless, their involvement in campaign events, according to ODIHR EOM observations, was predominantly as participants rather than prominent figures. Almost half of participants in the campaign events observed by the ODIHR EOM Long-Term Observers were women but were not given equal prominence at campaign rallies attended.
Online Environment
Campaigning on social media platforms remains largely unregulated for both contestants and platforms. Contestants made extensive use of social media platforms, at national and local levels, primarily Facebook, Instagram, TikTok, and Telegram. 52 Parties and blocs presented their programmes and campaign activities, with PAS, the Alternativa Bloc, and Our Party also running over 400 paid campaign ads on Facebook. The tone of the official online campaign was largely issue-based, mirroring the in- person and media campaigns, but with some instances of personalised attacks and inflammatory rhetoric aimed at discrediting opponents.
Beyond the formal online campaign, ODIHR EOM social media monitoring identified extensive un- official campaign posts published by content creators, many of which appeared to be polarising and coordinated inauthentically across networks of newly created accounts. These findings were
48 The Cybersecurity Agency (ASC) warned WhatsApp, Signal and Telegram users about the spread of phishing messages. 49 See the investigation from Bloomberg published on 22 September and the BBC report from 21 September on Russian-funded fake news aimed at disrupting the election. 50 According to the information from the chief of the General Inspectorate of Police, schemes involving more than 138,000 accounts and transactions were identified since the 2024 presidential election and referendum. The schemes entailed the transfer of personal data and coordination of voters through dozens of groups on Telegram. On 6 August, the Minister of the Interior warned voters about the liabilities associated with using the TAITO application in addition to Telegram groups for electoral corruption for the upcoming parliamentary elections. 51 The data was received from the General Prosecutor's Office, the IGP, and the CNA for the period from 14 July to 25 September. 52 According to the recently adopted Venice Commission’s Interpretative Declaration of the Code of Good Practice in Electoral Matters as Concerns Digital Technologies and Artificial Intelligence, “[t]he State has an obligation to take effective steps to ensure a supportive environment for robust public debate, preventing and punishing infringements of the voters’ freedom to form an opinion, including by private actors, as well as to prevent inequality in the media coverage during elections.” Election Observation Mission Page: 14 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
corroborated by social media monitoring efforts by CSOs. 53 Some of these provided legitimate political opinion, albeit often with intemperate rhetoric, while others appeared to spread disinformation. The latter sometimes used unlabelled and misleading deep-fake AI generated videos, ‘troll farms’, or automated bots to artificially boost engagement and reach. 54 The police reported to the ODIHR EOM that some of the disinformation was also amplified by advertising on Facebook. Most content that appeared to use deceptive methods, violating the platforms’ community standards, promoted anti-PAS, anti-EU and anti-NATO narratives.
State efforts were notably strengthened with the authorities deploying a wide range of mechanisms and engaging a number of agencies to detect external interference and disinformation. State authorities and CSOs also worked to raise awareness of the risks of disinformation and manipulative content. Following a ‘whole of society’ resilience building approach used in a number of European countries, debunking and pre-bunking of disinformation was delegated to individual government ministries and supplemented by civil society efforts. 55 While government departments addressed the disinformation with journalists, they did not generally provide fact-based information to counter false narratives directly to the public on official websites or social media. Despite considerable efforts to protect against information threats, the endemic nature of the challenge meant that the campaign was negatively affected by disinformation. Some CSO counter-disinformation campaigns appeared to be directed against specific opposition parties and blocs.
Multiple state agencies separately assessed and flagged disinformation and inauthentic social media posts and accounts to platforms, with different offices acting as focal points for separate platforms.56 However, co-ordination between the agencies did not appear to be comprehensive. The authorities assessed the different platforms as each having untimely and inadequate responses to around 1,000 ‘take down requests’ sent during the campaign, with Meta and Alphabet less responsive than TikTok, and Telegram entirely unresponsive. 57
Divisive rhetoric from candidates and inauthentic networks spreading disinformation and inflammatory content had a negative impact on the reliability of information available to voters. This was exacerbated by platforms’ algorithms, which amplify emotional engagement and create ‘echo-chambers’ and ‘filter- bubbles’. 58 Further compounding this, on 23 September, state officials of the Russian Federation and media, particularly TASS (the Russian Federation’s state news agency), promoted an alarmist and false
53 EU funded European Digital Media Observatories (FACT and BROD), reported on disinformation and manipulative methods used throughout the campaign. Individual CSOs such as Watchdog, StopFals!, Funky Citizens, and Expert Forum reported over 12,500 problematic posts, accounts and networks to the platforms. Less than half of these were acted upon by the platforms, and generally not in a timely manner, though the platforms increased the speed of reaction near the end of the campaign. The European Commission facilitated weekly meetings from 1 September between the platforms and CSOs to exchange information. 54 See for instance the CSO Context’s reporting of disinformation and coordinated inauthentic behaviour. 55 Some of the CSOs include Veridica and StopFals! along with media outlets. On the other hand, there were some false narratives which were not addressed by the authorities, including a deep-fake video which claimed that the cost of gas would be cut by 50 per cent in September. 56 Shortly before the start of the campaign, the CEC, Security and Intelligence Service (SIS), and the national police became the focal point for TikTok; the StratCom Center for Meta and Google; and the Audio-Visual Council for news videos on YouTube. 57 TikTok released data on 16 September indicating that they removed networks supporting pro-Russian opposition, which used a variety of coordinated inauthentic behaviours, including “likely commenting-for-hire schemes” from Bangladesh. It also prevented more than 2.2 million fake likes and 1.4 million fake follow requests, blocked more than 250,000 spam accounts from being created in Moldova and removed more than 100,000 fake accounts, 1.3 million fake likes, and 1.6 million fake followers. Meta, Google, YouTube and Telegram did not provide data on any measures that they may have taken specific to the Moldovan elections. Meta is the parent company of Facebook and Instagram. Alphabet is the parent company of Google and YouTube. 58 An echo chamber is a social environment of like-minded views, whereas a filter bubble is an algorithmically curated information sphere reinforcing existing preferences”. See Venice Commission and the Directorate of Information Society and Action Against Crime of the Directorate General of Human Rights and Rule of Law (DGI) on Digital Technologies and Elections, paras 14, 30, 140. Election Observation Mission Page: 15 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
narrative from Russia’s Foreign Intelligence Service (SVR) claiming that the EU would “occupy Moldova”, NATO intended to threaten Transnistria from Odesa, and “gross falsifications of electoral results would lead to Moldovans taking to the streets to defend their rights.” 59
Campaign Finance
Campaign finance regulation provides sufficient grounds for transparency, accountability and integrity, and are largely in line with international standards. 60 Positively, recent legal amendments partially addressed most previous ODIHR recommendations, including those calling for reviewing the legal framework to address illicit financing and the CEC’s role in oversight. Moreover, most GRECO recommendations on political financing transparency have been implemented. 61 These changes have contributed to a better handling of the issues by the CEC. However, other long-standing ODIHR recommendations remain unaddressed, including on third-party financing and the valuation of in-kind contributions.
Only political parties are entitled to monetary subsidies, which are allocated according to previous election results and the number of elected women and youth. 62 A previous ODIHR recommendation proposing that independent candidates should also be entitled to state budget allocations was not implemented. Interest-free loans were available, but most contestants thought they were too meagre to warrant applying. The CEC informed the ODIHR EOM that only one contestant applied (New Historical Option Party).
Private funding for campaigning consists primarily of donations, which may be either monetary or in- kind (reported at average market value). Different limits on donations apply to different types of donors. Legal entities, in particular, may donate a maximum of 12 average monthly salaries (not to exceed 30 per cent of entities’ annual income). 63 Some contestants claimed legal entities were unwilling to donate due to perceived political consequences. While third party financing remains prohibited, detailed regulation is still lacking.
Campaign expenditure for each contestant is limited to EUR 3,912,764. Recent amendments provide that, in addition to monetary expenses, in-kind contributions should also be included within this spending limit, while also requiring advance payment for all goods and services. Moreover, all campaign-related monetary transactions must be made to and from a bank account specifically opened for this purpose with the mention “electoral fund”. One party (Moldova Mare) reported to ODIHR EOM that they could not open a bank account, and the CEC informed the ODIHR EOM that this was due to the international sanctions applied to the party’s president.
59 See TASS report of SVR claim. 60 The legal framework for political party and campaign finance consists of the Electoral Code (Art. 50-59), the Law on Political Parties (Art. 24-31), and CEC Decisions, including CEC Regulation 1102/2023 on the financing of political party activities and CEC Regulation 1185/2023 on the financing of initiative groups and electoral campaigns. 61 The 2023 GRECO Evaluation report (5th evaluation round) stated that “in the [...] Evaluation Round [dedicated to Party Funding], 88 percent of recommendations were implemented” (paragraph 9). 62 The Law on Political Parties provides that, annually, 0.1 per cent of state budget revenues, excluding revenues with a special purpose, is dedicated to the financing of political parties. For 2025, the State Budget Law allocated a total of EUR 3,195,466. This amount is then distributed among political parties according to the following formula: 30 per cent in proportion to the performance obtained in parliamentary elections, 30 per cent in local elections, and 15 per cent in presidential elections; 7.5 per cent in proportion to the women elected in parliamentary elections and 7.5 per cent in local elections; 5 per cent in proportion to the young people (under 35) elected in parliamentary elections, and 5 per cent in local elections. Parties, contesting individually or as part of a bloc, may then use up to 70 per cent of their state subvention for campaigning. CEC Decision 3346/2025 set the following allocations for 2025: PAS (EUR 1,497,853); PSRM (EUR 654,885); PCRM (EUR 156,207); PN (EUR 155,775); PSDE (EUR 129,890); MAN (EUR 89,261); PDCM (EUR 87,392); PPDA (EUR 74,035). Other parties receive less than 2 per cent of the total amount. 63 Maximum donations are set at EUR 5,000 for individuals and EUR 10,000 for legal entities. Election Observation Mission Page: 16 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
During the electoral campaign, all contestants must submit weekly financial reports to the CEC as well as a final report no later than three days after election day. The reports follow detailed templates with dedicated sections for online campaign expenses. While no ODIHR EOM interlocutor complained about the required frequency of reporting, most expressed frustration about the cumbersomeness of reporting in-kind contributions, especially volunteers’, party members’ and candidates’ work. This was compounded by the lack of specific guidelines for the valuation of in-kind contributions, despite previous ODIHR recommendations.
Contestants generally complied with the obligation to submit weekly reports, which were published on the CEC website within 24 hours. The reports showed a diversity of both of revenues and expenditures, with both public and private sources of income, and expenditure on both traditional campaign materials (banners, leaflets), TV and radio advertisement as well as online advertisement. As of the latest weekly report submitted on 22 September, the total expenditure reported by all contestants combined was EUR 2.2 million, of which PAS reported the highest spending at EUR 0.8 million (34 percent of the combined total), followed by Patriotic Bloc at EUR 0.5 million (20 percent), while both Alternativa Bloc and Our Party declared close to EUR 0.3m (12 percent) each. These four contestants accounted for almost 80 percent of all spending. 64
The CEC exercises oversight and possesses a wide scope of powers to perform controls and impose sanctions. Recent amendments have expanded the type of financial checks that it may carry out as well as the scope of the sanctions, which may include the suspension of public funding for 6 months to 4 years in case of repeated offences. Given limited human resources, the CEC relied on other state institutions and international partners to support them. During the election campaign, the CEC review the reports, performed additional financial checks when necessary, and issued appropriate sanctions. They, thus, played an effective role and contributed to public transparency.
National Minorities
Moldova is a multi-ethnic state, with persons belonging to national minorities comprising approximately 18 per cent of the population. No systemic barriers were identified to the ability of national minorities to freely participate in the election process.
As most minorities consume information primarily in Russian or their minority language, their access to official electoral information in Romanian is limited. Although the CEC website is available in Russian, this language version is not updated simultaneously with the Romanian one. As a result, minorities do not have immediate access to the full range of official electoral information. Positively, the law provides for ballots in minority languages upon request from DECs.
Roma voters faced particular barriers in voter registration. Many of them lack a registered domicile or residence, which particularly impacts this population. Rural Roma often faced long travel distances to reach polling stations.
Minority candidates were present across party lists, indicating no formal barriers to their participation. According to ODIHR EOM interlocutors, members of national minority communities are more exposed to disinformation than the general population, as they predominantly consume Russian-language social media, particularly TikTok, where such content circulates widely. Media also reported that minority communities and other vulnerable groups were allegedly exploited for paid protests and disruptive activities.
64 In terms of income, PAS, Alternativa Bloc and Our Party relied mostly on monetary donations (accounting for between 66 to 86 percent of their overall funding). While PAS declared donations from individuals and legal entities, donations to Alternativa Bloc and Our Party came almost exclusively from individuals. In turn, the Patriotic Bloc relied mostly on its own funds (44 percent of its overall funding) and declared a higher percentage of in-kind donations (24 percent of its overall funding) compared to the other three contestants (between 1 to 3 percent each). Election Observation Mission Page: 17 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
Media
The media environment is diverse and pluralistic but constrained by a limited and shrinking advertising market. This challenges financial sustainability and increases dependence on owner or corporate interests and donor funding. 65 Broadcast media are legally required to disclose their ultimate beneficial owners. 66 However, the ownership of print and online media outlets remains opaque. Social networks are perceived as the primary source of information, followed closely by television and, to a lesser extent, online news portals.
Following the 2022-23 suspension of several television stations on security and disinformation grounds, some affected outlets migrated to the less-regulated online environment. 67 On 16 September 2025, law enforcement authorities searched the offices of the Trust Media company, which operated two such media (Canal 5 and Primul în Moldova) over tax evasion and money laundering charges. In 2024, the Intelligence and Security Service (SIS), was empowered to block websites outside of a state of emergency, and in 2025, it blocked over 60 websites on national security grounds, including 35 during this election campaign. Most blocking orders targeted multiple websites of the online TV service MD24 and the free IPTV service HaiTV, which provides access to MD24 and several Russian television channels, previously accused of spreading disinformation. 68 The lack of public access to official decisions on website blocking, and the absence of a consolidated register of blocked sites have raised concerns about the transparency of such processes. 69
The Constitution guarantees freedom of expression and prohibits censorship. Article 7 of the ‘Law on Countering Extremist Activity’, as amended by Law 100/2025, contains provisions that can allow the suspension and permanent closure of a media outlet for vaguely defined “extremist activity”. 70 Many ODIHR interlocutors reported an increase in instances of intimidation and harassment of journalists,
65 The market research on broadcast media, conducted by the Audiovisual Council (AVC), found a 9.5 per cent decrease in broadcasters' advertising revenues in 2024 compared to 2023. It also noted that in 2024 international donors provided some 17 per cent of the broadcasters’ total revenue through grants. Following the suspension of USAID operations, the EU and several embassies provided temporary emergency funding until the end of 2025. The Media Subsidy Fund, established in 2024 by the Ministry of Culture, provides, through decisions of the CSO- dominated Expert Council, grants of up to 2,000,000 MDL for short-term editorial projects. However, many national media outlets expressed reluctance to apply due to concerns over their editorial independence. 66 On 27 March 2025, the Council for the Promotion of Investment Projects of National Importance suspended the broadcasting license of TVC21 for 60 days due to incomplete documentation and insufficient transparency regarding its ownership structure. The decision was widely criticized by civil society as "interference with the right to freedom of expression". 67 The 2022 amendments to the Audiovisual Media Services Code prohibited the retransmission of “news, information and analysis, military and political content” produced in states other than EU member states, the United States, Canada, and states that have ratified the European Convention on Transfrontier Television, effectively prohibiting such content from the Russian Federation. Although the Code requires at least 80 per cent of content produced by broadcasters to be in Romanian, many national television channels have introduced Russian-language news into their programming. 68 Both services are reportedly linked to Ilan Șor, with the Digital Forensic Research Lab connecting their digital infrastructure to the Russian state media ecosystem. On 15 July 2025 the EU has added one the of main hosts of MD24 Dmitri Buimistru to the list of concerning restrictive measures in view of Russia’s destabilising activities for “intentionally engaging in coordinated information manipulation and interference by operating as a key propagandist on MD24, a Russia-based online TV channel created by Ilan Shor following license withdrawals from his previous stations for disseminating Russian disinformation.” 69 Paragraph 43 of the UN HRC General Comment 34 to the ICCPR notes that any restrictions on any internet websites should not violate freedom of expression, and that “permissible restrictions generally should be content-specific” while “generic bans on the operation of certain sites and systems” are not compatible with the principle of freedom of expression. 70 The ODIHR Urgent Opinion on the Draft Law 381/2025 called on parliament to reconsider Article 7 of the Law “to avoid a risk of prohibitions being misused to illegitimately obstruct the work of independent media and journalists”. Following the opinion amendments, a clause was introduced stating that Article 7 “shall not impede the lawful activity of the media and journalists". This generic safeguard clause failed to address the concern of legal vagueness and provided no meaningful protection against arbitrary application. Election Observation Mission Page: 18 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
both in person and online, mainly from non-state actors, while also pointing to gaps in legal protections and institutional follow-up. 71 Following the adoption of the Law on Access to Information of Public Interest, which entered into force in 2024, many ODIHR interlocutors noted improved responsiveness and cooperation with the media in providing requested information. 72
Recent amendments to the Audiovisual Code, which entered into force on 21 August, addressed several ODIHR recommendations by increasing the number of civil society nominations and by decreasing parliamentary control over appointments and dismissals of the management of the national public TeleRadio-Moldova (TRM) and media regulator Audiovisual Council (AVC). 73 They also revised the sanctioning system, providing the AVC broader discretion in determining fines, and removing one-term limits for members of the AVC and TRM supervisory council. 74
The legal framework for media during the campaign combined detailed rules for broadcast outlets, while print and online media are subject to general obligations, to ensure fair, balanced, and impartial coverage of the contestants. A total of 22 television and 12 radio broadcasters committed to offering free time to contestants upon request, in order to qualify for paid political advertising. Although 14 contestants took advantage of free time, 75 most television broadcasters, however, chose to broadcast free time outside of peak viewership hours, thus potentially limiting their viewership. 76 Paid political advertising in the broadcast media, limited to 2 minutes per day for each contestant, was mainly bought by PAS, the only party to advertise on national television station in the first weeks of the campaign. They were joined in the last weeks of the campaign by the Patriotic Bloc, the Alternativa Bloc, Respect Moldova, Moldovan Alliance, Liberal Party and Our Party, although to a lesser extent as most contestants preferred to use the online environment. Over 80 debates on 16 national and regional broadcasters provided a platform for contestants to present their views and share opinions, although several contestants chose not to participate in these. 77
ODIHR EOM media monitoring of the campaign concluded that while the Patriotic Bloc was the most visible election contestant, the majority of broadcasters displayed a partisan approach either by favoring
71 The Association of Independent Press (API) noted an increase in the number of attacks against journalists, from 43 in 2023 to 66 in 2024. As of 25 September 2025, API identified 95 such cases. 72 Some noted persisting challenges in obtaining information from some institutions, including the Ministry of Health, as well as at the level of local administrations, most notably the Chişinău city hall, and in Găgăuzia. 73 The amendments changed the composition of the AVC, which is now to be composed of two members nominated by the Parliament (instead of three), one member nominated by the President, one member nominated by the Government, and three members nominated by the CSOs (previously two members) and approved by the parliament. The supervisory board of the TRM is now appointed by the AVC; previously the parliamentary factions nominated three members, and civil society organizations nominated four members. 74 The 2025 Opinion of the Venice Commission on the amendments noted that while the possibility of renewal of mandates “is not inherently incompatible with international legal standards, it may raise concerns regarding the independence of the officeholder, particularly where the renewal process is controlled by the same body responsible for the original appointment.” .75 Several television stations, following informal consultations with the CEC, refused to broadcast the free advertisement spot submitted by the Patriotic Bloc. The advertisement was filmed during the bloc's campaign launch at Capriana Monastery, which conflicted with Moldova's electoral framework prohibiting the use of religious imagery for electoral purposes. The bloc subsequently submitted an alternative advertisement that was accepted by broadcasters. 76 In particular, Moldova 1 chose to broadcast 5-minute promotional spots between 13:45 and 14:20, Jurnal TV between 15:15 and 15:35, Next TV between 6:00 and 6:20, ProTV Chişinău between 13:54 and 14:10, TV 8 between 6:38 and 6:55. Research into the viewership conducted by the Independent Journalist Center found the peak hours in Moldova to be between 19:00 and 22:10. Previously, the Venice Commission has recommended the Moldovan Authorities to guarantee “free airtime for all electoral contestants during prime time (for electoral advertising, election debates and broadcasting campaign meetings) and ensuring strict supervision.” 77 On 8 September the leader of “Democracy at Home” party leader Vasile Costiuc announced that his party will not participate in any debates “out of respect for the society” due to “controlled media”. He later joined the debate on Moldova 1 on 25 September, only to reiterate his prior statement and leave the studio. Election Observation Mission Page: 19 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
or strongly criticizing it. 78 The public television channel Moldova 1 was noticeably more critical, dedicating the Patriotic Bloc some 12 percent of its election-related news coverage to it with a neutral and negative tone. PAS and the Alternativa Bloc received 7 and 6 percent of such coverage, respectively, mostly in a neutral tone, while the other contestants received between 1 and 3 per cent of coverage. Moldova 1 largely refrained from producing in-house analytical or investigative programs, which would have assisted voters to navigate the complex political environment. Instead, the monitored talk shows on Moldova 1 supported a pro-European narrative and highlighted the government’s anti-corruption efforts, indirectly favouring PAS and reinforcing a critical framing of the Patriotic Bloc.
Private broadcasters Jurnal TV and TV8 demonstrated an even more partisan stance by heavily criticizing Alternativa and Patriotic Blocs in their news, talk shows, and satirical programs. Jurnal TV also indirectly promoted PAS through entertainment programmes. 79 Similarly, news on ProTV Chişinău displayed a more critical stance to the Patriotic Bloc (17 percent), and to a lesser extent, to Alternativa Bloc (9 percent) and PAS (9 percent), providing all three a mix of neutral and negative coverage. The newscasts of Cinema 1 primarily focused on the campaign events and statements of contestants, providing most of their news coverage to PAS, some 11 percent, followed by the Patriotic Bloc and Alternativa Bloc, receiving around 8 and 6 percent of neutral and positive coverage, respectively. Cinema 1 also dedicated extensive news coverage, over 29 percent, to the activities of the government, indirectly favoring PAS.
By contrast, private broadcaster TVC21 dedicated one third of its election-relevant news to the Patriotic Bloc, 10 per cent to the Alternativa Bloc, and 6 per cent to Our Party. This was mainly positive or neutral in tone, while PAS received 8 per cent, mainly neutral in tone. Most of the guests of TVC21’s talk shows, mainly affiliated with the political opposition, aligned with the anti-PAS narrative established by hosts.
The Gagauzian public broadcaster (GRT) largely refrained from editorial coverage of contestants, focusing instead on electoral procedures and CEC activities. However, their journalists displayed a clearly anti-PAS stance in the talk shows.
Overall, the media provided contestants with numerous opportunities to present their views and opinions through debates, talk shows, current affairs programs, and news coverage. However, the partisan coverage in most media, combined with event- and statement-focused news narratives, limited investigative and analytical reporting, and extensive disinformation narratives on social networks, significantly hindered voters' opportunities to make an informed choice.
During the campaign, the AVC, with the support of a local CSO, monitored broadcasters’ compliance with the electoral framework and issued 30 warnings along with 24 fines to the media. Most of the fines related to the content of political advertisements by PAS, which described the negative consequences of a potential transition of power, which, in the opinion of the AVC, could instil fear in voters. Additionally, fines were issued for content from Our Party, which addressed alleged LGBT propaganda in schools, considered discriminatory by the AVC. Three fines were handed down to GRT, TVC21, and Pro TV Chişinău due to the discriminatory behaviour of guests on talk shows. The AVC monitoring
78 The monitoring of the broadcast media focused on the prime-time (18:00-00:00) coverage of the main channel of the national public broadcaster Moldova 1, the Gagauzian public broadcaster GRT (only Romanian and Russian- language content), and private televisions Cinema 1, Jurnal TV, ProTV Chişinău, TV8 and TVC21. The EOM also conducted qualitative analysis of news portals newsmaker.md, noi.md, unimedia.info and zdg.md. 79 During the campaign, Jurnal TV broadcast several cultural programmes that featured violin player and conductor Nicolae Botgros and Olympic Champion Anastasia Nichita, both candidates from PAS. Furthermore, during the last two weeks of the campaign, Jurnal TV aired a 10-episode drama series titled "Plaha" centred on a fictionalized portrayal of Moldovan fugitive Vladimir Plahotniuc, his connections to organized crime, and to members of the political establishment, whose names resembled those of Patriotic Block leaders. On 18 September, Jurnal TV began broadcasting voter mobilisation spots, where messages presented by hosts resembled campaign slogans of PAS. Election Observation Mission Page: 20 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
also found that broadcasters did not consistently label electoral content, as required by law, reportedly due to confusion regarding the use of labels and what constitutes election-related content, mainly regarding public officials or events that occurred prior to the official start of the campaign. The AVC has issued 17 warnings to the broadcasters in relation to content identification. While the AVC also provided monitored broadcasters with weekly updates of their compliance with the impartiality requirements, it will only formally assess this matter after the elections.
The online media outlets monitored by the ODIHR EOM also displayed distinct editorial alignments during the campaign period. Ziarul de Gardă provided multiple investigative reports on alleged Russian interference in elections and avoided critical coverage of PAS. Unimedia clearly supported the Patriotic Bloc and, the Alternativa Bloc, while Newsmaker provided more diverse coverage of contestants, including analytical reports on political platforms and financial statements of major contestants. However, Noi.md extensively promoted the Alliance of Moldovans and their leaders, to a lesser extent the Patriotic Bloc, and published a number of paid news items promoting Renato Usatii.
Election Dispute Resolution
The 2022 Electoral Code removed inconsistencies regarding the bodies responsible for resolving electoral disputes and established a complaint and appeal procedure generally aligned with international standards, ensuring judicial review, access to a second instance, and timely submission and adjudication. However, the legal framework still lacks provisions for the partial invalidation of election results, as well as clearly defined procedures and evidentiary requirements for challenging nationwide results, as previously recommended by ODIHR. Despite some progress with judicial reform, including an ongoing vetting process, public trust in the judiciary remains low. 80
Voters and contestants have the right to challenge all actions, inactions and decisions of election bodies and other contestants. Observers and members of the election administration can file complaints related to violations of their rights. In line with new legal amendments, the inadmissibility of a complaint is no longer decided by a plenary of the CEC but is notified through an act of the CEC chairperson. 81 Four such acts were contested at the CCA, who in one case decided in favour of the plaintiff and obliged the CEC to judge the case in the plenary on its merits. 82 The CEC taking the decision in plenary session rejected the complaint.
From the start of the electoral period from 14 July to 27 September, the CEC received 124 complaints and notifications related mainly to misuse of administrative resources, the registration of candidates, alleged violation of campaign rules, illegal financing, and electoral corruption. 83 The majority of complaints received were published online, and decisions were generally taken within the deadline although some were published with delay, limiting transparency. Only 6 complaints were accepted and CEC issued one warning for illegal financing and two for misuse of administrative resources, and two
80 See European Commission Report Moldova 2024, p. 5. Also, UNDP survey in 2024 concluded that 45 per cent of respondents expressed little or no confidence, and only 11 per cent reported high levels of trust in the justice system. Progress was made in vetting and appointing top judges and prosecutors. Both judicial and prosecutorial councils are now fully operational, with most members appointed, including a new vetted Prosecutor General and initial Supreme Court appointments. 81 Complaints or notifications for which the CEC considered it was not primarily competent were referred directly to the GPI, under the obligation to inform the CEC about the results of the related decision or investigation. 82 Candidate Irina Vlah filed a complaint with the CEC alleging the misuse of administrative resources by Prime Minister Dorin Recean. The CEC declared it inadmissible by an act of the President. The act was contested at the CCA who concluded that the CEC’s response was superficial, failing to address key claims of electoral agitation and abuse of state resources, and ordered CEC to decide in plenary on the merits of the complaint. Alternativa Bloc and PAS filed similar complaints to CCA, who rejected them as ungrounded, decision upheld by the SCJ 83 The CEC tracks complaints, notifications and court cases in an online registry, updated every few days. Election Observation Mission Page: 21 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
on party affiliation. 84 while the others were rejected as ungrounded, and more than 40 were referred to the police for further investigation. Most complaints were decided before election day.
Electoral disputes were generally handled efficiently by the courts and within the prescribed deadlines, although some decisions raised controversy. The CCA and the SCJ complied with the established deadlines. Fourteen CEC decisions denying candidate registration were challenged at the CCA. While 10 cases were rejected, 4 were accepted requiring the CEC to review the registration of the impacted contestants. Two decisions, however, were later reversed by the SCJ, while two were maintained, 85 raising concerns over the diverse interpretation of some new legal provisions. 86 In eight other cases appealed, the SCJ maintained the CCA decisions. 87 Appeals regarding polling stations abroad, in Transnistria, and sanctions against an independent candidate were all rejected by the CCA and the SCJ. All decisions were motivated and published on the website, although some with delay. 88 While CCA sessions are public, the SCJ held closed hearings without party participation, somewhat limiting transparency and contrary to international standards. 89 However, 2023 legal amendments led to some SCJ hearings being published on YouTube, improving public access.
Citizen and International Observers
The legal framework provides for observation of the electoral process by citizen and international observers, as well as representatives of contestants. Observers may be accredited to observe the election both in-country and abroad. As of 27 September, the CEC accredited 2,496 citizen and 912 international observers. Promo-LEX with 1,229 observers and the Union of Lawyers with 1,175 are the largest citizen observer groups. Both have deployed long-term observers throughout the country and published four interim reports since the start of the electoral period.
A new CEC regulation requires citizen and international observer organizations to submit information, including on their technical and human capacity, experience in election observation, and funding sources, in order to obtain accreditation. According to the CEC, this has been done with the intention of verifying credentials and preventing fake observers. The new regulation also prohibits any action that
84 Warnings issued to one PAS minister and to Alternativa candidate Ion Ceban for abuse of administrative resources were challenged at the CCA, who upheld CEC decision. 85 The CCA decisions on New Historical Option Party and Moldova Mare were upheld by SCJ. However, in the case of Moldova Mare the SCJ initially overturned this decision, upholding the party’s exclusion. Citing concerns over judicial impartiality of one of the judges of the panel, Moldova Mare requested a revision. A new SCJ panel accepted the request, reversed prior ruling, and ordered the CEC to register the party, stating among other, that the CEC had wrongly rejected the party's registration due to not meeting the 40% gender quota. The SCJ concluded that the CEC failed to notify the party of the deficiencies and did not ensure transparency in the administrative procedure, applying a different treatment to Moldova Mare compared to the similar case of the PSDE. 86 The CCA’s decision ordering CEC to revise the registration of PDLM was overturned by the SCJ, who ruled in favor of CEC arguing that the CEC has executive function and must base its decisions solely on the data provided by the PSA regarding eligible political parties. PDLM leader condemned the decision and filed a complaint at the European Court of Human Right for violation of the right to stand and access to justice. In a second case, while the CCA ordered CEC to register Centrist Union, the SCJ reversed the judgement, maintained CEC decision mainly on the ground that the resignation deadline imposed by the law to independents also applies to those nominated by parties, and concluded that this party was part of a “camouflage bloc”, as some of its candidates didn’t resign from other parties within the 70 days required. The CCA had previously maintained the contrary, citing that the deadline does not apply to candidates nominated by parties. 87 The courts concluded that in exercising their discretionary power per Electoral Code, Article 40(3), the CEC provided a sufficiently thorough justification, outlining all relevant considerations and viewpoints within the legal limits. 88 General Comment 32 to the ICCPR states that “the publicity of hearings ensures the transparency of proceedings and thus provides an important safeguard for the interest of the individual and of society at large.” 89 Paragraph 12 of the 1990 OSCE Copenhagen Document states that “proceedings may only be held in camera in circumstances prescribed by law and consistent with obligations under international laws and international commitments”. See also paragraph 100 of the Explanatory Report of Venice Commission’s Code of Good Practice, which states that “the appeal procedure should be of a judicial nature, in the sense that the right of the appellants to proceedings in which both parties are heard should be safeguarded”. Election Observation Mission Page: 22 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
can hinder the activity of the electoral body or jeopardise the voting process. The registration of a high number of observers, both citizen and international, contributed to the transparency of the process. However, the CEC refused to accredit 16 prospective IEOM observers, citing an opinion of the Security and Intelligence Services as the basis for its decision.
Election Day
Election day was well organized. There were a number of concerning security incidents. The CEC announced that turnout was 52.21 per cent and posted electoral information and results on its website in real time, contributing to transparency. Opening was observed in 143 polling stations and voting was observed in 1,314 polling stations across the country. Counting was observed in 122 polling stations, and the tabulation at 34 DECs. Women made up 86 per cent of PEB members, including 88 per cent of chairpersons. Positively, ballots in four minority languages were available where requested. The opening process was assessed positively in all but 1 of the 143 polling stations observed. Opening procedures were largely followed in the overwhelming majority of PEBs, with IEOM observers reporting only isolated instances of minor procedural omissions.
Despite concerns related to the number of PEBs and availability of ballots for voters from Transnistria, IEOM observers noted the voting process proceeded without excessive queues or shortage of ballots, albeit with some overcrowding.
IEOM observers assessed voting positively in 99 per cent of the 1,314 polling stations observed (more than half of PEBs across the country), describing the process as professional, calm and smooth. The few negative assessments were mostly linked to unauthorized persons present at polling stations (32 reports), including police (11) and local officials (6). IEOM observers also reported a few instances of candidate representatives keeping track of voters who had voted.
Voter identification and electronic verification were efficient in the polling stations observed, with only isolated cases of SAISE malfunction (8 cases). In 11 per cent of polling stations observed, one or more voters were turned away or redirected to a different polling station, mostly because they were not on the voter list of that polling station or could not present a proper identity document. The CEC reported 68 cases where voters were missing from main voter lists because they were marked as pre-registered for out-of-country voting, though some had never lived abroad, pointing to potential abuse of personal data by third parties, which is of concern.
Most voters marked their ballots in secrecy; however, the layout of the polling stations and the placement of the video camera did not always ensure the secrecy of the vote (6 per cent of observations). The secrecy of the ballot was also compromised in 4 per cent of PEBs observed. IEOM observers reported that voters took or attempted to take pictures of their marked ballot in five cases observed; in one of such cases the PEB reported two voters to the police, and they were detained after being given opportunity to vote. Some instances of group voting were also observed (1 per cent of observations) and cases of seemingly identical signatures on the voter lists were reported (2 percent). In 3 per cent of polling stations observed, the ballot boxes were not properly sealed.
Most observed polling stations were unsuitable for people with disabilities. Sixty-five per cent did not provide for independent access, and the interior layout was not suitable for voters with disabilities in 26 per cent of polling stations observed. Long queues of voters were noted outside 2 per cent of polling stations observed, and overcrowding inside 3 per cent.
Candidate representatives were present in 99 per cent of polling stations observed and in 6 cases they were observed to be interfering in the work of PEBs. Citizen observers were present in 61 per cent of polling stations observed, contributing to transparency. Election Observation Mission Page: 23 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
According to the Prime Minister, on the day before and on election day, Moldova’s electoral infrastructure was targeted by multiple cyberattacks. These attempts focused on the CEC website and some polling stations abroad but were reportedly detected and neutralized in real time without disrupting the electoral process. A large-scale attack on election day also forced STISC to block the host.md platform, leaving about 4,000 websites offline.
Throughout the day, bomb threats were reported at some PEBs for voters from Transnistria (37/6, 37/10, 37/11, 34/14) and one PEB in Drochia, in some of them repeatedly, as well as at bridges over the Nistru river. There was also a significant disinformation campaign purporting that many bridges were closed for construction; IEOM observers noted that this was not the case but long lines for vehicle movement were noted. The voting at the PEBs and movement over the bridges was suspended temporarily contributing to the long queues. Bomb threats were also reported at polling stations in Belgium, Italy, USA, Spain, and Romania.
The majority (113 of 122) of vote counts observed by the IEOM were assessed positively and IEOM observers assessed the counting as well-organized and transparent, overall. The IEOM evaluated the counting negatively in 9 polling stations observed, due to procedural errors or omissions. The PEB did not always establish the number of ballots issued by counting signatures on the voter lists (14 observations) or did not count the overall number of ballots found in the stationary ballot box (24 observations). In over one third of vote counts observed, the validity of disputed ballots was not decided by a vote of the PEB members, as required by law. In 19 counts, the PEBs had problems with reconciling the results in protocols, 15 protocols had been pre-signed and in 45 counts the PEB did not post the copy of the protocol at the PEB entrance, negatively impacting transparency. In 8 vote counts observed non-PEB officials were noted as interfering (contestant representatives 5, citizen observers 2, local officials 1).
Tabulation was observed in 34 of 36 DECs for in-country voting and assessed positively in all but two of them. Seven DECs were found by IEOM observers to be not adequate for the receipt of election materials from PEBs and had insufficient space and in four, not everybody had a clear view of the procedures. Some PEBs made technical mistakes in their protocols and other reports, and were unclear due to late instructions on invalidating a withdrawn party’s votes. The DECs required corrections, which led to long queues outside the tabulation room, creating tension and confusion among PEB members. Still, IEOM observers describe tabulation as generally orderly and professional.
Over the course of election day, IEOM observers noted 57 complaints filed at PEBs visited and 1 complaint at DECs observed. Four complaints were lodged at the CEC on election day, concerning violation of campaign silence and organized transportation of voters, but CEC did not announce the decisions on them.
The English version of this report is the only official document. Unofficial translations are available in the Romanian language. Election Observation Mission Page: 24 Republic of Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025 Statement of Preliminary Findings and Conclusions
MISSION INFORMATION & ACKNOWLEDGEMENTS
Chişinău, 29 September 2025 – This Statement of Preliminary Findings and Conclusions is the result of a common endeavour involving the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR), the OSCE Parliamentary Assembly (OSCE PA), the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE) and the European Parliament (EP). The assessment was made to determine whether the election complied with OSCE commitments and other international obligations and standards for democratic elections and with national legislation.
Paula Cardoso was appointed by the OSCE Chairperson-in-Office as Special Co-ordinator and Leader of the OSCE short-term observer mission. Linnea Wickman headed the OSCE PA delegation, Chris Said headed the PACE delegation and Michael Gahler headed the EP delegation. Ambassador Jillian Stirk is the Head of the ODIHR EOM, deployed from 13 August.
This Statement of Preliminary Findings and Conclusions is delivered prior to the completion of the electoral process. The final assessment of the elections will depend, in part, on the conduct of the remaining stages of the electoral process, including the count, tabulation and announcement of results, and the handling of possible post-election day complaints or appeals. ODIHR will issue a comprehensive final report, including recommendations for potential improvements, some months after the completion of the electoral process. The OSCE PA will present its report at its Standing Committee Meeting in Istanbul on 17 November. The PACE will present its report at its Standing Committee in Chişinău on 21 November. The EP will discuss the report at the regular meeting of MD Delegation in Strasbourg on 9 October.
The ODIHR EOM includes 17 experts in the capital and 30 long-term observers deployed throughout the country. On election day, 391 observers from 50 countries were deployed, including 245 long-term and short-term observers deployed by ODIHR, as well as a 108-member delegation from the OSCE PA, a 24-member delegation from the PACE and a 14-member delegation from the EP. Opening was observed in 143 polling stations and voting was observed in 1,314 polling stations across the country. Counting was observed in 122 polling stations, and the tabulation in 34 DECs.
The observers wish to thank the authorities for their invitation to observe the elections, and the Central Electoral Commission and the Ministry of Foreign Affairs for their assistance. They also express their appreciation to other state institutions, political parties and civil society organizations and the international community representatives for their co-operation.
For further information, please contact: • Jillian Stirk, Head of the ODIHR EOM, in Chişinău (+373 69 799 442); • Katya Andrusz, ODIHR Spokesperson (+48 609 522 266) or Vittoria Zanellati, ODIHR Election Adviser, in Warsaw (+48 695 917 357); • Nat Parry, OSCE PA Head of Communication and Press (+45 601 08 177); • Ivi-Triin Odrats, PACE Deputy Head of Elections Division (+33 6 07 06 77 73); • Raffaele Luise, EP Administrator (+32 473 865 101).
ODIHR EOM Address: 57/1 M.G. Banulescu-Bodoni St., MD-2005 Chişinău, Moldova Tel.: +373 69 816 640 Email: info.office@odihr.md www.osce.org/odihr/elections/moldova
MISIUNEA DE MONITORIZARE A ALEGERILOR Republica Moldova – Alegerile Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii preliminare Concluzii preliminare
Alegerile parlamentare din Moldova din 28 septembrie 2025 au fost competitive și au oferit alegătorilor o alegere clară între mai multe alternative politice, dar procesul a fost marcat de cazuri serioase de interferență străină, finanțare ilegală, atacuri cibernetice și dezinformare la scară largă. Cadrul legal a fost întărit pentru lupta împotriva cazurilor de corupție electorală și oferă o bază solidă pentru organizarea de alegeri democratice, deși schimbările legislative realizate din scurt înainte de alegeri au avut un impact asupra certitudinii legislative. Administrația electorală a gestionat pregătirile în mod profesionist și eficient. Cu toate acestea, câteva decizii ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la chestiuni controversate au fost luate pe linii partizane, au pus in discuție imparțialitatea sa. Deciziile luate în cele două zile înainte de alegeri privind neeligibilitatea a două partide, bazate pe presupuse fapte de finanțare ilegală, au limitat dreptul lor la un remediu efectiv. Într-un mediu puternic polarizat, candidații și-au desfășurat campania în mod liber pe teritoriul țării. În ciuda eforturilor autorităților, extinse scheme de cumpărare de voturi și pentru influențarea alegătorilor au fost identificate în mod credibil. Dezinformarea extinsă pe rețelele de socializare, acoperirea mediatică părtinitoare în majoritatea instituțiilor de presă și caracterul limitat al materialelor mediatice de tip investigativ sau analitic au limitat abilitatea alegătorilor de a face o alegere informată. Ziua alegerilor a fost bine pregătită, s-a desfășurat în mod ordonat și transparent, iar procesul a fost apreciat pozitiv de către observatorii MIOA.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie au avut loc într-un context de polarizare politică și dezacorduri profunde între partidul de guvernare și opoziție în ceea ce privește orientarea geopolitică a țării, și au fost văzute de mulți ca un moment decisiv pentru continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Alegerile au avut loc în contextul războiului cauzat de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, care a rezultat în provocări semnificative pentru securitatea și economia țării. Autoritățile s-au confruntat în perioada premergătoare alegerilor cu diverse atacuri hibride de amploare fără precedent, inclusiv finanțare ilicită, campanii de dezinformare și incidente de securitate cibernetică, care au fost identificate ca având origine în Federația Rusă.
Cadrul legislativ oferă o bază solidă pentru desfășurarea unor alegeri democratice în conformitate cu standardele internaționale. După alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, o revizuire serioasă a acestuia a avut loc printr-o nouă lege care a adus îmbunătățiri esențiale, cum ar fi definiții mai clare ale corupției electorale, sancțiuni mai stricte și o reglementare mai eficientă a finanțării electorale. În procesul de elaborare legislativă a fost abordat un șir de recomandări din Avizul de urgență al ODIHR cu privire la proiectul de lege inițial, însă câteva probleme cheie rămân nerezolvate, precum și unele recomandări ODIHR și ale Comisiei de la Veneția ce țin de alte aspecte ale procesului electoral. În ciuda obiectivului legitim de a preveni abuzurile, modificările frecvente ale legislației, inclusiv cu puțin înaintea acestor alegeri, au afectat implementarea efectivă, certitudinea legală și stabilitatea legislației electorale.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a gestionat în mod profesionist și eficient pregătirile tehnice pentru desfășurarea alegerilor, respectând în majoritatea cazurilor termenele limită prevăzute de legislație. Activitatea organelor electorale de toate nivelurile a fost transparentă, ședințele au fost deschise pentru observatori și mass-media, iar ședințele CEC – transmise în direct online. Administrația electorală s-a Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 2 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
bucurat de încrederea actorilor în competența și eficiența sa. Cu toate acestea, decizii ocazional influențate de politică, luate pe marginea unor probleme controversate, au pus la îndoială imparțialitatea și independența acesteia.
Infrastructura digitală de stat a fost supusă atacurilor cibernetice înainte de alegeri, și securitatea cibernetică a alegerilor reprezintă o îngrijorare serioasă. La 24 septembrie, Prim-ministrul a anunțat că infrastructura țării a fost supusă la peste 1000 de atacuri cibernetice în anul 2025. Autoritățile au introdus un cadru bazat pe evaluarea riscurilor pentru identificarea și reducerea amenințărilor, ceea ce a sporit rezistența. Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri” (SIASA), care gestionează un număr de aplicații, se află acum, împreună cu toată infrastructura digitală de stat, sub protecția cibernetică a Serviciului de Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică (STISC) pentru a asigura o abordare de securitate unică. În perioada de campanie electorală, în special cu o săptămână înainte de alegeri, CEC a devenit ținta a unor atacuri cibernetice din străinătate și campanii de dezinformare, menite să submineze încrederea publică prin amplificarea informațiilor false.
Nu au fost identificate probleme majore privind corectitudinea generală a înregistrării și evidenței alegătorilor. Cu toate acestea, mai persistă probleme învechite legate de înregistrarea persoanelor decedate, în special a alegătorilor cu reședința în străinătate sau pe malul stâng al Nistrului (Transnistria), deoarece mecanismul de radiere a persoanelor decedate din registru depinde de inițiativa familiei de a raporta schimbările respective. Pe lângă aceasta, unii alegători nu au domiciliu sau reședință oficială.
CEC a înregistrat 4 blocuri electorale, 15 partide politice și 4 candidați independenți din gama largă de actori politici, oferind alegătorilor o alegere vastă. Totodată, la luarea deciziilor privind înregistrarea candidaților CEC a folosit uneori o abordare formalistă și selectivă. Unele noi cerințe de înregistrare a candidaților au fost împovărătoare, iar motivele deciziilor Agenției Servicii Publice privind eligibilitatea prealabilă a partidelor politice nu au fost întotdeauna clare. Deciziile CEC și ale Curții de Apel Chișinău de a retrage eligibilitatea a două partide în ultimele zile înainte de alegeri, pe motiv de încălcări serioase ale regulilor de agitație și finanțare electorală a campaniei, au afectat certitudinea legală a statutului concurenților electorali și, având în vedere constrângerea de timp, a limitat dreptul lor la remediul efectiv, ceea ce contravine standardelor internaționale.
Campania electorală a avut un caracter competitiv, și libertățile fundamentale au fost în general respectate. Concurenții electorali și-au completat metodele tradiționale de campanie electorală cu folosirea pe scară largă a rețelelor de socializare. Însă, din nefericire, campania electorală a fost marcată de atacuri hibride, inclusiv finanțare ilicită și dezinformare tot mai mare. A fost credibil depistată activitatea unei rețele organizate, finanțate din surse străine, pentru coordonarea schemelor de cumpărare a voturilor și a campaniilor de dezinformare, fiind identificată de autoritățile și sursele de investigații jurnalistice ca având origine în Federația Rusă. Eforturile proactive de aplicare a legii s-au dovedit a avea un efect de atenuare și prevenire a cumpărării de voturi.
În perioada electorală au avut loc campanii neoficiale, realizate de rețele neautentice de conturi care au folosit uneori videoclipuri generate de AI, „ferme de troli” și boturi automatizate pentru a disemina dezinformare alarmantă pe platformele rețelelor de socializare. Eforturile statului au fost consolidate considerabil prin faptul că autoritățile au aplicat un șir de mecanisme și au implicat un număr de agenții pentru a depista intervenție externă și dezinformare. În ciuda acestor eforturi semnificative de a proteja publicul de amenințări informatice, campania electorală a fost afectată negativ de dezinformare din cauza caracterului endemic al problemei. Reacțiile platformelor la notificări privind rețelele și narativele dăunătoare, primite de la autorități și organizații ale societății civile, au fost considerate inadecvate. Împreună cu algoritmele platformelor care au promovat „bule informaționale”, acest lucru a afectat disponibilitatea informațiilor de încredere pentru alegători. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 3 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
Concurenții electorali s-au conformat cerințelor legale privind cotele de gen pe listele lor electorale. Dintre cei 1403 candidați, 597 au fost femei, ceea ce reprezintă 43% din numărul total. Cu toate acestea, doar 3 dintre 19 formațiuni politice au fost conduse de o femeie. Femeile au participat la evenimente electorale, dar nu s-au bucurat de vizibilitate egală la mitingurile electorale la care au fost prezenți observatorii pe termen lung ai MOA ODIHR.
Minoritățile naționale constituie circa 18% din populația Republicii Moldova. Nu au fost identificate careva bariere sistemice în abilitatea minorităților naționale de a participa liber la procesul electoral. Totodată, unele probleme cer în continuare atenție, cum ar fi procedurile de înregistrare a alegătorilor rromi. Candidații din partea minorităților au fost prezenți pe toate listele partidelor politice, ceea ce indică lipsa oricăror bariere formale în participarea acestora.
Regulile de finanțare electorală asigură o bază suficientă pentru transparență, responsabilitate și integritate și corespund în principiu standardelor internaționale. Cu toate acestea, finanțarea terților rămâne nereglementată, și lipsesc norme clare pentru evaluarea contribuțiilor în natură. În mod pozitiv, concurenții electorali și-au respectat în general obligația de raportare săptămânală, inclusiv îndeplinirea cerinței legale de raportare a cheltuielilor de campanie online. CEC a publicat și a examinat rapoarte, a efectuat verificări suplimentare și a impus sancțiuni corespunzătoare, jucând un rol efectiv și contribuind la transparența publică, în ciuda resurselor umane limitate.
Spațiul mediatic este divers și pluralist, însă constrâns de o piață limitată și în scădere a publicității. Mulți dintre interlocutorii MIOA ODIHR au raportat o creștere a cazurilor de discurs intolerant, precum și de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, atât în persoană cât și în mediul online, preponderent din partea actorilor nestatali. Monitorizarea mass-media de către MOA ODIHR a arătat că acoperirea alegerilor a reflectat caracterul pluralist, dar polarizat al spațiului mediatic. Mass-media monitorizate au oferit concurenților electorali numeroase oportunități de a-și prezenta poziția și opiniile în cadrul dezbaterilor, talk-show-urilor, emisiunilor de actualitate și buletinelor de știri. Printre acestea, postul de televiziune public Moldova 1 a oferit concurenților electorali acoperire echitabilă în știrile sale. Cu toate acestea, acoperirea părtinitoare în majoritatea instituțiilor mass-media, combinată cu narativele știrilor axate pe evenimente și afirmații, materiale investigative și analitice limitate, precum și dezinformarea pe scara largă în rețelele de socializare au împiedicat semnificativ oportunitățile alegătorilor de a lua decizii bine informate.
Disputele electorale au fost în general examinate de organele electorale și instanțele în mod eficient și cu respectarea termenelor limită prescrise. Cu toate acestea, discrepanțele în hotărârile instanțelor de grad înalt au demonstrat lipsa certitudinii legale privind aplicarea unor cerințe de eligibilitate a partidelor politice. In ciuda modificării termenului limită pentru înregistrarea candidaților, acesta încă nu a garantat soluționarea disputelor referitoare la înregistrarea candidaților până la începutul campaniei electorale, ceea ce a limitat efectivitatea remediilor legale disponibile. În ciuda unor progrese în reformarea sistemului judiciar, inclusiv proces de evaluare care este încă în curs, încrederea publicului în sistemul judiciar rămâne la un nivel scăzut.
Cadrul legislativ permite observarea procesului electoral de către observatori naționali și internaționali, precum și reprezentați ai concurenților electorali, atât în țară cât și peste hotare. La situația din 27 septembrie, CEC a acreditat 2496 de observatori naționali și 912 de observatori internaționali, cele mai mari grupuri de observatori naționali fiind Promo-LEX și Uniunea Avocaților. Noul regulament al CEC a introdus noi cerințe pentru observatori, inclusiv divulgarea capacității organizaționale și a finanțărilor, cu scopul de a preveni activitatea observatorilor falși. Înregistrarea unui număr mare de observatori, atât naționali cât și internaționali, a contribuit la transparența procesului. CEC a refuzat să Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 4 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
acrediteze 16 potențiali observatori ai Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor în baza opiniei Serviciului de Informații și Securitate.
Ziua alegerilor a fost bine organizată. Procesul de deschidere a secțiilor de votare și procesul de votare au fost apreciate pozitiv în majoritatea covârșitoare a secțiilor de votare observate, procedurile stabilite fiind în principiu respectate. În timp ce majoritatea alegătorilor au votat în secret, în unele cazuri modul de amenajare din secțiile de votare și amplasarea camerelor video nu au asigurat întotdeauna votul secret. În ciuda îngrijorărilor privind numărul de secții de votare și numărul de buletine de vot disponibile alegătorilor din Transnistria, scrutinul s-a desfășurat fără cozi excesive sau insuficiențe legate de buletine, dar cu o oarecare supraaglomerare. Puținele observații negative au vizat în principal prezența unor persoane neautorizate la secțiile de votare. A fost înregistrat un număr îngrijorător de incidente de securitate. Un atac cibernetic de amploare a forțat autoritățile să blocheze platforma host.md, lăsând circa 4000 de site-uri neactive în ziua alegerilor. Au fost raportate o serie de amenințări cu bombe la unele secții de votare din țară și de peste hotare, precum și la podurile peste râul Nistru, ceea ce a dus la sistări temporare ale procesului și a rezultat în cozi la trecerile peste râu. Majoritatea procedurilor de numărare și de totalizare a voturilor observate de MIOA au fost, de asemenea, apreciate pozitiv, fiind descrise ca un proces în general bine organizat, ordonat și profesionist.
Constatări preliminare
Context politic
La 17 aprilie 2025, Președintele Parlamentului a anunțat că alegerile parlamentare vor fi organizate la 28 septembrie. În cadrul ultimelor alegeri parlamentare anticipate din 2021, Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a obținut o majoritate de 63 dintre 101 mandate parlamentare. 1
Alegerile din 28 septembrie au avut loc într-un context de polarizare politică și dezacorduri profunde între partidul de guvernare și opoziția în ceea ce privește orientarea geopolitică a țării, și au fost văzute de mulți ca un moment decisiv pentru continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Republica Moldova deține statut de tară candidată la UE din anul 2022. În 2023, Guvernul a pornit negocierile de aderare, integrând acest obiectiv în Constituția țării în 2024. Războiul cauzat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă a rezultat în provocări semnificative pentru securitatea și economia țării, ceea ce a dus la ratele mari ale inflației și, în special, la creșterea prețurilor la energie. 2
Investigarea cazurilor de intervenție străină și de finanțare electorală ilicită în cadrul alegerilor din 2023 și 2024, precum și Hotărârea Curții Constituționale (CC) din noiembrie 2024 cu privire la rezultate, a scos în evidență o amploare fără precedent a corupției în rândul alegătorilor în anul 2024 și a subliniat necesitatea unor măsuri de securitate mai puternice. Modificări legislative ulterioare, precum și eforturile coordonate ale organelor de drept, au conturat perioada pre-electorală.
1 Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a obținut 32 de locuri, iar Partidul Șor – 6 locuri. În iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional și a dispus eliminarea acestuia din registrul partidelor politice. Cinci deputați din Partidul Șor și-a păstrat madatele în calitate de deputați independenți, în timp ce al șaselea mandat a rămas de atunci neocupat. Mandatul domnului Șor a fost anulat după condamarea acestuia în aprilie 2023, în lipsa sa, la 15 ani de închisoare pentru fraudă și spălare de bani. 2 În rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE) și ale Parlamentului European, procesul este numit „Războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”. A se vedea, de exemplu, PACE 2506/2023 și 2285/2024 și EP 2024/2526/RSP. A se vedea, de asemenea, limbajul Adunării Parlamentare a OSCE după adoptarea Declarației de Birmingham din 2022. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 5 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
Partidul de guvernare a caracterizat procesul electoral ca fiind o alegere existențială între încercări de aliniere și integrare în UE și riscul pierderii suveranității în favoarea Federației Ruse. Președinta, precum și un număr de miniștri și instituții de stat, au avertizat electoratul despre intervenția rusă masivă cu scopul asigurării unei majorități pro-ruse în Parlament. 3 Unele partide de opoziție au afirmat că asemenea acuzații de intervenție și acțiuni ale agențiilor de stat sunt folosite în scopuri politice și că nu toate partidele de opoziție ar fi pro-ruse. Altele au afirmat că doresc să echilibreze legăturile Republicii Moldova cu Rusia și cu UE.
Republica Moldova și-a demonstrat angajamentul de a promova egalitatea de gen, așa cum este consfințit în Constituție și în Legea privind oportunitățile egale din 2006. În actualul parlament, 41% din deputați sunt femei. Femeile ocupă multe posturi de conducere și de responsabilitate, inclusiv cel de președinte al statului, președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC) și președinte al Curții Constituționale (CC).
Sistemul electoral și cadrul legislativ
Cele 101 de locuri în Parlament sunt alese în baza unei singure circumscripții electorale naționale, prin reprezentare proporțională de pe listele de partid politic sau bloc electoral sau în calitate de deputați independenți. Acesta este al doilea scrutin pentru alegeri parlamentare organizat în cadrul acestui sistem. Există un prag de 5% și 7% din voturi valabile pentru partidele politice și blocurile electorale, respectiv. 4 Pentru candidații independenți acest prag este de 2%. Pentru listele de candidați este prevăzută o cotă de gen generală de 40% și o cerință ca cel puțin 4 din 10 candidați să fie de sex opus. Se cere prezentarea la scrutin a cel puțin o treime din alegătorii înregistrați.
Alegerile parlamentare au avut loc într-un cadru legislativ revizuit care oferă o bază solidă pentru desfășurarea unor alegeri democratice. În Codul Electoral din 2022 și în modificările ulterioare ale acestuia au fost implementate multe dintre recomandările anterioare ale ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, inclusiv îmbunătățirea regulamentelor și controlului privind finanțarea electorală, posibilitatea alegătorilor de a semna pentru mai mult de un concurent electoral, clarificarea procedurilor de desemnare a candidaților și revizuirea procesului de desemnare a membrilor CEC pentru a spori imparțialitatea. 5 Alte recomandări ale ODIHR și ale Consiliului Europei ce țin de aspecte cheie nu au fost încă implementate. Acestea includ prevederi mai clare și mai cuprinzătoare privind abuzul de resurse administrative, înlăturarea limitelor la drepturile de vot ale persoanelor cu dizabilități intelectuale sau psihologice, extinderea reglementărilor de finanțare electorală pentru a include finanțarea terților și cheltuielile de campanie online, asigurarea soluționării disputelor legate de înregistrarea candidaților până la începutul campaniei electorale, transparența privind proprietarii instituțiilor de presă și mass-media online, precum și regulile de contestare a rezultatelor alegerilor. Mai mult ca atât, modificările frecvente ale legislației, inclusiv cu puțin înainte de aceste alegeri, au afectat certitudinea legală și stabilitatea legislației electorale. 6
3 A se vedea discursul Președintei Maia Sandu în Parlamentul European la 9 septembrie 2025 și în cadrul Conferinței de presă comune cu liderii Franței, Germaniei și Poloniei cu ocazia Zilei Independenței la 27 august 2025. 4 ODIHR și Comisia de la Veneția a Consiliului Europei au notat anterior că nu există un motiv automat de a impune un prag mai mare. Respectiv, pragul pentru alianțe ar putea fi același ca și pentru partide. 5 Conform unei recomandări anterioare ale ODIHR, în 2022, în Codul Electoral a fost inclusă o nouă formulă care urmează să fie aplicată începând din 2026. Astfel, CEC va fi constituit din șapte membri, desemnați câte unul de către Președintele, Ministrul Afacerilor Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, societatea civilă și opoziția parlamentară, și doi din partea partidului de guvernare. 6 A se vedea art. II.B.3 și 4 din Declarația interpretativă revizuită privind stabilitatea legislației electorale a Comisiei de la Veneția. A se vedea, de asemenea, art. 60 din Lista de verificare privind statul de drept a Comisiei de la Veneția din 2016. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 6 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
În decembrie 2024, la scurt timp după adoptarea Hotărârii CC prin care au fost confirmate rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului constituțional, majoritatea parlamentară PAS a inițiat un proiect de lege extins vizând problematica corupției electorale și aspectele conexe. 7 Legea Nr. 100 a fost adoptată la 13 iunie 2025, deși fără susținerea politică a partidelor de opoziție, operând modificări substanțiale la 13 legi, inclusiv Codul Electoral, Legea privind partidele politice (LPP), Codul Penal și Codul Contravențional. Modificările au fost examinate într-un mod accelerat, însă s-au depus eforturi pentru organizarea dezbaterilor publice detaliate și pentru includerea diverselor amendamente. 8 Unii interlocutori ai MOA ODIHR și-au exprimat îngrijorarea privind relevanța procesului de consultare, invocând unele deficiențe procesuale și timpul de revizuire limitat din cauza diseminării întârziate a modificărilor propuse. 9
Legea Nr. 100/2025 vizează consolidarea cadrului legislativ al Republicii Moldova împotriva corupției electorale prin lărgirea definiției corupției pasive și active pentru a defini mai bine promisiunile de beneficii pentru a influența alegătorii, abordând astfel o gamă mai largă a practicilor de corupție. 10 Cadrul legislativ al campaniei electorale a fost, de asemenea, îmbunătățit prin interzicerea campaniei electorale timpurii, interzicerea utilizarii abuzive a organizațiilor de caritate pentru câștig politic, precum și limitarea campaniilor electorale doar la concurenții înregistrați cu impunerea sancțiunilor administrative respective. În mod pozitiv, a fost îmbunătățită definiția de candidat independent, prin care candidații independenți sunt obligați să fi demisionat din orice partid politic cu cel puțin 70 de zile până la ziua alegerilor pentru a fi recunoscuți ca atare. 11 Colectarea actelor de identitate și publicarea datelor personale pe internet a devenit ilegală. 12
Modificările legislative recente au abordat câteva dintre cele mai recente recomandări ale ODIHR, inclusiv consolidarea capacității instituționale și a colaborării pentru combaterea cumpărării de voturi și a finanțării electorale ilicite, îmbunătățirea definiției candidaților independenți și introducerea temeiurilor explicite pentru a refuza înregistrarea unui candidat, cu posibilitatea de a corecta anumite deficiențe. Cu toate acestea, în ciuda respectării parțiale a recomandărilor din Avizul de urgență al ODIHR, unele probleme cheie rămân nerezolvate. 13 Acestea includ unele reguli de stabilire a criteriilor
7 Proiectul de lege Nr. 381 a fost prezentat Parlamentului la 17 decembrie 2024. Opinia de urgență a ODIHR privind proiectul de lege a fost publicată la 29 aprilie 2025. Suplimentar, la 29 mai, a fost adoptată fără consultări publice Legea Nr. 130 privind modificarea Codului Electoral și al LPP. De asemenea, a fost modificată Legea Nr. 109/2025 privind implementarea parțială a votului prin corespondență. 8 Procesul de adoptare a inclus două runde de consultări publice, a implicat o varietate de actori (inclusiv ministere, agenții de stat, experți externi și organizații ale societății civile) și a luat în considerare un număr de modificări propuse. Versiunea finală, Legea Nr. 100/2025, a fost adoptată în a treia lectură cu 55 de voturi pro ale PAS și 21 de voturi contra ale Blocului de Comuniști și Socialiști. 9 A se vedea Opinia de urgență a ODIHR privind proiectul de lege Nr. 381/2025. 10 Suplimentar, au fost introduse termene limită pentru proceduri judiciare accelerate. 11 Suplimentar, la 29 mai, a fost adoptată fără consultări publice Legea Nr. 130 privind modificarea Codului Electoral și al LPP. De asemenea, a fost modificată Legea Nr. 109/2025 privind implementarea parțială a votului prin corespondență. 12 Suplimentar, la 25 iulie 2024, a fost adoptată Legea Nr. 195, o nouă lege privind protecția datelor, care va intra în vigoare la 23 august 2026 și care este aliniată cu prevederile Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). 13 Modificările au vizat câteva recomandări din Opinia de urgență a ODIHR. De exemplu, a fost exclusă implicarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a CC în înregistrarea partidelor politice, au fost reformulate unele reguli și s-a stabilit explicit că deciziile ce țin de partide politice succesoare vor fi luate de CAC, s-a prevăzut explicit că neregularitățile minore nu pot limita activitatea partidelor și că partidele trebuie să fie notificate și prezente la audierile CAC, că acoperirea conținuturilor extremiste în mass-media nu limitează jurnalismul legal, și că persoanele neînregistrate nu pot colecta semnături. Cu toate acestea, majoritatea celorlalte recomandări nu au fost implementate. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 7 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
pentru interzicerea partidelor succesoare și definiția acestora, 14 precum și cerința de înregistrare a partidelor care ar putea permite o interpretare subiectivă.
Modificările recente au înăsprit și mai mult regulile deja stricte și, în unele cazuri, formulate prea general, legate de activitatea partidelor și anularea înregistrării acestora. Merită de notat faptul că au fost interzise blocurile camuflate 15, dar și partidele succesoare ale partidelor declarate neconstituționale (a se vedea Înregistrarea candidaților), și a fost permisă, în unele cazuri fără preaviz, suspendarea temporară a unui partid în timpul campaniei electorale în baza unei decizii a Curții de Apel Chișinău (CAC). Constituționalitatea acestor ultime prevederi legale a fost de două ori contestată fără succes. 16 Deși asemenea măsuri au precedente în unele sisteme legislative din Europa, impunerea restricțiilor în privința partidelor politice se permite doar în cazuri excepționale, ca o măsură de ultima instanță, și trebuie să fie definite în sens restrâns, să urmeze un scop legitim (cum ar fi protecția principiilor democratice sau drepturilor fundamentale), și să fie proporțională și necesară pentru asigurarea democrației. 17 Constituționalitatea noilor prevederi legale privind obligația partidelor de a ține și prezenta către CEC și Agenția Servicii Publice (ASP) un registru al membrilor de partid a fost susținută printr-o hotărâre recentă a Curții Constituționale. 18 Cu toate acestea, neprezentarea registrului necesar poate acum rezulta în limitarea activității partidului, ceea ce, conform Avizului de urgență al ODIHR, pare o măsură disproporționată și contrară standardelor internaționale. 19
14 În Opinia de urgență privind proiectul de lege Nr. 381/2025, ODIHR a recomandat revizuirea prevederilor privind partidele succesoare pentru a asigura claritate, certitudine legală și corespundere cu standardele internaționale. În special, s-a recomandat să fie eliminate noțiunile vagi, precum „legături” și „asemănări substanțiale”, și să fie stabilite în schimb criterii clare, obiective, bine definite prin care să se determine dacă un partid poate fi calificat drept un succesor al unui partid interzis. ODIHR a mai subliniat că orice restricții impuse partidelor succesoare trebuie să se bazeze pe dovezi concrete și să fie justificate de o amenințare adevărată la ordinea constituțională sau principiile democratice. De notat că cerința privind furnizarea de dovezi a fost introdusă în legea adoptată. 15 În conformitate cu Hotărârea CC din 2014, prin care s-a dispus necesitatea de a exclude asocierea neoficială a partidelor politice care realizează activități de campanie în comun fără înregistrarea oficială a unui bloc electoral, asemenea „blocuri camuflate” sunt acum interzise. 16 La 2 septembrie, partidele politice „Renaștere”, „Șansă”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, blocurile electorale „Alternativa” și „Victoria” au contestat la CC constituționalitatea unor noi prevederi legislative legate de definiția partidelor succesoare ale partidelor declarate neconstituționale și aplicarea unor măsuri temporare pentru limitarea activităților partidelor. CC încă nu a adoptat o hotărîre. Măsura de precauție privind limitarea temporară a activității partidului a fost, de asemenea, atacată de partidul politic „Inima Moldovei” în cadrul audierilor respective și a fost respinsă drept inadmisibilă de CC la 25 septembrie. 17 A se vedea Liniile directoare ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția din 2020 privind reglementarea partidelor politice. În conformitate cu Articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Articolul 12 din Pactul Internațional pentru Drepturile Civile și Politice (ICCPR), orice limitare a drepturilor partidelor politice trebuie să fie necesară într-o societate democratică, proporțională în natură și timp și eficientă în atingerea scopului acesteia. În cauza Ignatencu și Partidul Comunist al României v. România (2020), Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a susținut refuzul de a înregistra un partid văzut ca un succesor al fostului Partid Comunist totalitar, constatând că justificarea autorităților este relevantă și suficientă, iar măsura este proporțională. Cu toate acestea, instanța a reiterat că asemenea măsuri drastice, cum ar fi dizolvarea unui partid sau refuzul de a înregistra un partid, sunt justificate doar în cele mai serioase cazuri (Herri Batasuna și Batasuna v. Spania, 2009, alin. 78; Linkov v Republica Cehă, 2006, alin. 45). 18 Prin hotărârea din 12 septembrie 2025, CC a constatat că obligația de a ține un registru al membrilor de partid și de a-l prezenta periodic organelor competente este în interesele transparenței și democrației și ca atare nu poate fi considerată ca fiind contrară Constituției. 19 A se vedea Opinia de urgență a ODIHR. A se vedea, de asemenea, art. 50 din Liniile directoare ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția din 2020 privind reglementarea partidelor politice: „Necesitatea restricțiilor trebuie să fie bine ponderată. Limitarea aleasă trebuie să reprezinte o măsură proporțională și cât mai puțin intruzivă pentru atingerea scopului respectiv”. În continuare, Avizul comun al ODIHR și al Comisiei de la Veneția privind proiectul Codului Electoral prevede că „ar trebui revizuite temeiurile pentru anularea înregistrării candidaților, și asemenea măsuri ar trebui să fie aplicate ca o ultimă soluție doar pentru cele mai grave încălcări care nu pot fi remediate în orice alt mod”. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 8 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
Administrarea alegerilor
Alegerile parlamentare au fost gestionate de CEC, 37 de consilii electorale de circumscripție și 2274 de birouri electorale ale secțiilor de votare, inclusiv un număr mai mare de birouri electorale ale secțiilor de votare în alte țări, care au cuprins în total 301 secții de votare în 41 de țări pentru organizarea votului peste hotare și prin corespondență. 20 CEC este un organ permanent, constituit din 9 membri 21, care a fost numit în anul 2021 cu un mandat de 5 ani și responsabilități extinse de gestionare a alegerilor. Cinci membri ai CEC, inclusiv președintele, sunt femei. Membrii consiliilor electorale de circumscripție (cu excepția președintelui permanent) sunt desemnați înainte de fiecare alegeri de consiliile locale, consiliile raionale și partidele politice. Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt organe temporare, numite de consiliile locale și partidele parlamentare. Toți funcționarii electorali trebuie să fie certificați de CEC care ține un registru de aproximativ 26.500 persoane. Femeile constituie 72% din membrii consiliilor electorale de circumscripție și 59% din președinții consiliilor electorale de circumscripție.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a gestionat în mod eficient pregătirile tehnice pentru desfășurarea alegerilor, respectând în majoritatea cazurilor termenele limită prevăzute de legislație. Ședințele CEC au fost anunțate din timp, deschise observatorilor și mass-media, transmise în direct și disponibile online. Deciziile adoptate s-au publicat pe site-ul CEC, în principiul în timp util, ceea ce a sporit transparența. Cu toate acestea, procesele-verbale ale ședințelor au fost publicate cu întârzieri semnificative, și multe din ele nu au fost disponibile. Unele regulamente importante au fost, de asemenea, adoptate târziu din cauza modificărilor operate la Codul Electoral cu puțin înaintea alegerilor, însă acest lucru nu a afectat considerabil procesul. 22
Administrația electorală s-a bucurat de încrederea actorilor electorali în competența și eficiența sa. Ședințele CEC au avut un caracter profesionist și colegial, iar majoritatea deciziilor au fost suficient de justificate și adoptate în consens. Cu toate acestea, deoarece CEC este un organ desemnat politic, diferențele între partide au provocat lipsă de unanimitate la luarea deciziilor (6:3) în cazul unor probleme controversate, ceea ce a rezultat în dubii privind imparțialitatea și independența organului electoral. Este vorba de deciziile cu privire la deschiderea unui număr mai scăzut de secții de votare în Federația Rusă și pentru alegatorii cu reședința în localitățile de pe malul stâng al Nistrului (Transnistria) în comparație cu scrutinele precedente, precum și de decizia cu privire la numărul de buletine de vot tipărite pentru Transnistria. 23 Deciziile CEC pe marginea acestor aspecte au fost sprijinite de dovezi. Cu toate acestea, problemele respective au fost exploatate atât de actorii naționali, cât și de cei străini în scopuri politice.
20 Patru birouri electorale ale secțiilor de votare vor colecta voturi prin corespondență din 10 țări: Australia, Canada, Finlanda, Islanda, Japonia, Noua Zeelanda, Norvegia, Coreea de Sud, Suedia și Statele Unite ale Americii (SUA). În 2024, au fost deschise trei birouri electorale ale secțiilor de votare care au cuprins 6 țări. 21 Actuala compoziție a CEC include un membru desemnat de Președinte și opt membri desemnați de Parlament, proporțional reprezentării partidelor. 22 De exemplu, regulamentul privind acreditarea observatorilor a fost adoptat cu două săptămâni înainte de începutul perioadei electorale. Regulamentele privind desemnarea și înregistrarea candidaților și cel privind reprezentanții candidaților au fost modificate și aprobate la 10 iulie. 23 CEC a deschis 301 secții de votare peste hotare (în comparație cu 231 în 2024) în baza prezenței medii, a numărului de înregistrări preliminare, precum și a informațiilor primite de la Ministerul Afacerilor Externe. Două dintre aceste birouri electorale ale secțiilor de votare au fost în Federația Rusă, ca în alegerile din 2024 și în scădere de la 17 pentru alegerile parlamentare precedente din motive de securitate. CEC a decis, de asemenea, să deschidă 12 birouri electorale ale secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria, ceea ce este mult mai puțin decât pentru alegerile prezidențiale din 2024, când au fost deschise 30 birouri electorale ale secțiilor de votare. Conform CEC, această decizie a fost mai mult bazată pe prezența alegătorilor la vot în cele trei alegeri precedente. Serviciul de Informații și Securitate a explicat că a recomandat să fie deschise doar 8 birouri electorale ale secțiilor de votare, atât din cauza îngrijorărilor legate de securitate și cumpărarea voturilor, cât și în baza prezenței anterioare. La 9 septembrie, CEC a aprobat în total 23.500 buletine de vot pentru cele 12 birouri electorale ale secțiilor de votare din Transnistria, în scădere de la 90.000 buletine în 2024. Toți trei membri ai CEC din partea opoziției și-au exprimat dezacordul cu decizia respectivă. Promo-LEX a menționat în raportul său că reducerea numărului de buletine de vot poate limita accesul alegătorilor, ceea ce va rezulta în cozi lungi și va descuraja participarea. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 9 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
În câteva alte cazuri legate de înregistrarea candidaților și observatorilor, membrii opoziției s-au abținut sau au votat contra fără a indica motivul, lăsând decizia lor nejustificată.
La 25 septembrie, CEC la recomandarea organelor de securitate 24 a decis să mute cinci secții de votare pentru alegătorii din Transnistria în zonele urbane aflate la cel puțin 30 de kilometri de la Zona de Securitate. 25 Toți trei membri ai opoziției au criticat notificarea întârziată a acestor circumstanțe (trimisă cu doar 14 minute înainte de ședința CEC) și și-au exprimat dezacordul, afirmând că necesitatea de a parcurge distanțe mai mari (circa 45-50 km) poate descuraja prezența alegătorilor și poate constitui un obstacol pentru exercitarea drepturilor de vot. 26
Consiliile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare au fost formate în limitele termenului prevăzut de legislație și asigurate cu suport logistic și resurse suficiente din partea autorităților. În general, activitatea consiliilor electorale de circumscripție a fost profesionistă și bine organizată, iar ședințele lor, la care au fost prezenți observatorii pe termen lung ai MOA ODIHR, au fost colegiale. Pentru transparență, deciziile consiliilor electorale de circumscripție au fost afișate în sediile lor respective, publicate pe paginile lor de Facebook, pe site-urile APL și site-ul CEC. Cu toate acestea, două consilii electorale de circumscripție s-au confruntat cu provocări semnificative la desemnarea membrilor unor birouri electorale ale secțiilor de votare. Problemele au fost legate de desemnări insuficiente din partea partidelor și anchetele pornite în privința foștilor membri cu privire la cumpărarea voturilor, ceea ce a dus la excluderea acestora din considerente de integritate. 27 CEC a prelungit termenul de certificare cu încă trei săptămâni pentru a asigura desemnarea de noi membri.
În perioada electorală, infrastructura digitală de stat a fost tot mai mult supusă atacurilor cibernetice, și securitatea cibernetică a alegerilor rămâne o îngrijorare serioasă. Pentru a spori rezistența, autoritățile au introdus, cu sprijinul partenerilor internaționali, un cadru bazat pe evaluarea riscurilor pentru identificarea și atenuarea atacurilor. Pe lângă aceasta, Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIASA) al CEC, care gestionează un număr de aplicații, este protejat de Serviciul de Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică (STISC) pentru a asigura un cadru de securitate coerent. Conform CEC și STISC, cel din urmă nu are acces la datele sistemului electoral și doar asigură securitatea sistemului. Cu toate acestea, unii interlocutori ai MOA ODIHR au pus la îndoială această informație și au vorbit despre potențiale riscuri de încălcare a securității datelor. A fost creată Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), o nouă agenție pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor, care promovează bunele practici de gestionare a incidentelor de securitate cibernetică și conduce Echipa de răspuns la incidente cibernetice la nivel național. În perioada electorală, aceasta a reușit să identifice și să elimine eficient un site fraudulos al CEC creat pe un domeniu aparent asemănător. În perioada de
24 Inspectoratul General al Poliției (IGP) a avertizat despre riscuri serioase pentru securitate, inclusiv posibile amenințări cu bombe și provocări în ziua alegerilor. IGP a remarcat că, din cauza restricțiilor politice în zona de securitate, acesta nu ar putea asigura securitatea alegătorilor sau a procesului electoral în baza informațiilor fiabile obținute. 25 Cinci birouri electorale ale secțiilor de votare din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Dubăsari au fost mutate din localitățile lor respective la Anenii Noi, Căușeni și Chișinău, iar pentru alte birouri electorale ale secțiilor de votare au fost desemnate orașe de rezervă. IGP a explicat MOA ODIHR că serviciile de urgență trebuie să aibă acces deplin la toate secțiile de votare, ceea ce nu a fost asigurat la sediile originale aflate în raza Zonei de Securitate, fiind nevoie de aprobare din partea Comisiei Unice de Control. 26 Sediile alternative, propuse de membrii CEC din partea opoziției, în localitățile Criuleni, Vadul-lui-Vodă și Bulboaca au fost considerate ca fiind mai aproape și mai bine conectate la rețeaua de transport, însă au fost în cele din urmă respinse de majoritate deoarece se află în Zona de Securitate și ar prezenta aceleași constrângeri pentru intervenția serviciilor de urgență. 27 În Găgăuzia, în baza deciziei consiliului raional de circumscripție, la 3 septembrie, 58 dintre 68 de birouri electorale ale secțiilor de votare erau incomplete (85%), neavând câte 1-4 persoane. În Taraclia, 9 dintre 32 de birouri electorale ale secțiilor de votare erau incomplete (28%). Pentru a respecta termenul limită de constituire a birourilor electorale ale secțiilor de votare, consiliile raionale de circumscripție au adoptat decizii pentru a suplini locurile vacante. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 10 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
campanie electorală, și în special cu o săptămână înainte de alegeri, CEC a devenit țintă a campaniilor de dezinformare menite să submineze încrederea publică în instituție. 28
Începând de la 2 august, CEC, prin intermediul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE), a organizat seminare cu prezență fizică pentru toți membrii consiliilor electorale de circumscripție și majoritatea membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare. Instruirile pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, la care au fost prezenți observatorii pe termen lung ai MOA ODIHR, au fost bine organizate și interactive. Pe lângă aceasta, au fost organizate instruiri pentru operatorii birourilor electorale ale secțiilor de votare, funcționarii Registrului de Stat al Alegătorilor (RSA), reprezentanții organelor de drept, societății civile și mass-media. CEC și CICDE au lansat campanii cuprinzătoare de educare și informare a alegătorilor, inclusiv podcasturi, videoclipuri și postări pe rețele de socializare în limbile română, rusă, găgăuză, bulgară, ucraineană și romani, cu subtitrare și traducere în limbaj mimico-gestual. Inspectoratul General al Poliției a lansat, de asemenea, o campanie de sensibilizare, avertizând alegătorii despre corupția electorală, și a creat o linie fierbinte pentru raportarea cazurilor respective.
Înregistrarea alegătorilor
Înregistrarea alegătorilor este pasivă, bazată pe datele din registrul populației ținut de ASP. RSA este completat și actualizat zilnic de CEC. Dreptul de vot este acordat fiecărui cetățean care a împlinit 18 ani până la data alegerilor, cu excepția persoanelor care au fost private de dreptul de vot printr-o hotărâre judecătorească din cauza unei dizabilități psihologice sau intelectuale, 29 acest lucru fiind în contradicție cu standardele internaționale și cu recomandările anterioare ale ODIHR. 30
La situația din 1 septembrie, RSA a inclus 3.299.396 de alegători, 2.763.678 dintre aceștia fiind pe listele electorale; 258.624 de alegători care nu au domiciliu sau reședință, inclusiv cei emigrați peste hotare, și 277.094 de alegători care locuiesc în Transnistria nu sunt pe listele electorale permanente și pot fi incluși în liste suplimentare în ziua alegerilor. 31 Interlocutorii MOA ODIHR nu și-au exprimat îngrijorări semnificative privind corectitudinea generală și caracterul incluziv al înregistrării alegătorilor. Cu toate acestea, mai persistă probleme învechite legate de înregistrarea persoanelor decedate, inclusiv a alegătorilor cu domiciliul în străinătate sau în Transnistria, deoarece mecanismul de radiere a persoanelor decedate din RSA depinde de inițiativa familiei de a raporta schimbările respective. În afară de aceasta, unii alegători nu au domiciliu sau reședință oficială. Acest lucru afectează, în special, populația romă. CEC a menționat lipsa unui registru unic al adreselor, din care cauză actele de identitate conțin uneori denumiri de străzi și adrese inactuale.
CEC a organizat înregistrarea preliminară online opțională pentru alegătorii care se află peste hotare și înregistrarea preliminară obligatorie pentru votul prin corespondență până la 14 august. Birourile electorale ale secțiilor de votare de peste hotare au primit în total 16.145 de cereri pentru votul în persoană și 2606 cereri pentru votul prin corespondență. CEC și alți interlocutori ai MIOA ODIHR și- au exprimat îngrijorări privind abuzul de date cu caracter personal. S-a sugerat că datele cu caracter
28 Printre acestea se enumeră dezinformarea flagrantă împotriva președintei CEC, un atac cibernetic documentat și o campanie de dezinformare despre buletinele de vot pentru votul prin corespondență. 29 Conform CEC, 635 de persoane nu pot participa la alegeri în baza unei hotărâri judecătorești, fiind plasate sub tutelă. 30 A se vedea art. 12 și 29 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD): „Statele-părți vor recunoaște că persoanele cu dizabilități de bucură de capacitate de exercițiu de rând cu ceilalți în toate aspectele vieții” și „vor asigura […] dreptul și oportunitatea lor de a vota și de a fi alese”. Punctul 48 din Comentariul General Nr. 1 la art. 12 al CDPD prevede că „abilitatea unei persoane de a lua decizii nu poate servi drept temei pentru a exclude persoanele cu dizabilități din exercitarea […] dreptului de vot [și a] dreptului de a candida în alegeri”. 31 Codul Electoral permite verificarea electronică a datelor alegătorilor conform registrului centralizat în ziua alegerilor pentru a preveni votarea multiplă. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 11 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
personal ale alegătorilor au fost furate prin intermediul instrumentelor online legate de schemele de cumpărare a voturilor, cum ar fi banca rusă Promsvyazbank afiliată Ministerului Apărării, aplicațiile TAITO și Telegram, și folosite pentru înregistrare prealabilă, în special în privința alegătorilor din Federația Rusă, care a crescut semnificativ în amploare în aceste alegeri. 32
Legislația asigură transparența și accesibilitatea suficientă a listelor electorale, cu cerința de afișare publică a listelor la birourile electorale ale secțiilor de votare nu mai târziu de 8 septembrie și posibilitatea verificării online a listelor. Alegătorii, reprezentanții concurenților electorali și observatorii au avut dreptul să verifice corectitudinea datelor de pe listele electorale și să depună cereri privind corectarea lor la birourile electorale ale secțiilor de votare până la 21 septembrie. Observatorii pe termen lung ai MOA ODIHR au observat că listele electorale au fost disponibile la secțiile de votare la solicitare, însă interesul alegătorilor pentru verificarea datelor din ele a fost scăzut datorită posibilității de verificare online.
Înregistrarea candidaților
Alegătorii eligibili au dreptul să fie aleși, cu excepția personalului militar activ, a persoanelor aflate în detenție în instituțiile penitenciare, a persoanelor cu antecedente de crime internaționale, precum și a persoanelor care au fost private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere printr-o hotărâre judecătorească finală. Persoanele pot candida fie pe listele de partid/bloc, fie în mod independent. Desemnarea candidaților a durat de la 20 iunie până la 19 august. Candidații independenți trebuie să colecteze semnături de la alegători pentru sprijinirea candidaturii lor. 33
În temeiul modificărilor recente ale legislației, partidele politice trebuie să prezinte datele despre membrii organelor executive centrale ale lor către ASP până la începutul perioadei electorale (14 iulie). Până la aceeași dată, CEC a publicat lista concurenților electorali eligibili în baza informațiilor primite de la ASP. Dintre cele 66 de partide oficial înregistrate, 39 au fost considerate complet sau parțial eligibile (în așteptarea aprobării) pentru participare. După adoptarea deciziilor privind eligibilitatea a 6 partide, această cifră a fost redusă la 33 de partide. Interlocutorii MOA ODIHR au fost în general de acord cu deciziile ASP privind eligibilitate, menționând inactivitatea unor partide, deși unii au presupus aplicarea selectivă a legii și au notat termenele scurte pentru prezentarea datelor despre partid. Două partide, în special, au fost afectate de noile regulamente care cer aprobare prealabilă de la ASP. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a contestat decizia CEC prin care a fost declarat neeligibil deoarece documentele au fost depuse la ASP după expirarea termenului limită prevăzut de legislație. Cu toate că CAC a anulat decizia dată, CSJ în cele din urmă a susținut-o. Într-un al doilea caz, deși PSA a admis inițial Partidul Democratic Modern din Moldova (PDMM), ulterior i-a revocat eligibilitatea în baza informațiilor primite de la organe de securitate competente. Acest lucru a dus, în cele din urmă, la refuzul de a înregistra partidul.
Prin decizia instanțelor, 34 CEC a refuzat să înregistreze blocul electoral „Victoria”, iar activitatea celor patru partide politice care formează acest bloc, fiind considerate „partide succesoare”, a fost temporar limitată prin hotărârea CAC din 19 august care a fost ulterior atacată în recurs. Hotărârea a fost urmarea unei moțiuni a Ministerului Justiției privind dizolvarea partidelor presupuse succesoare ai Partidului Șor
32 În Federația Rusă s-au înregistrat prealabil 13.000 de alegători în comparație cu 1125 pentru alegerile prezidențiale din anul trecut. 33 Bărbații candidați au trebuit să depună cel puțin 2000 și cel mult 2500 semnături, iar pentru femeile ce candidează această cifră a fost de 1000 și 2500, respectiv. Candidații independenți nu trebuie să fie, sau să fi fost, cu 70 de zile până la ziua alegerilor, membri ai oricărui partid politic și nu trebuie să fi susținut public orice partid politic în perioada respectivă. 34 Instanța va determina dacă un partid politic este succesor, evaluând conexiunile sale și asemănările substanțiale cu un partid declarat neconstituțional, dacă dovezile confirmă că partidul nou sau înregistrat urmărește continuarea sau reluarea activităților partidului interzis. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 12 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
declarat neconstituțional. CSJ a respins recursul partidelor împotriva acestei restricții temporare care va rămâne în vigoare până la pronunțarea unei decizii finale de către CAC. Respectiv, aceste partide nu au fost înregistrate.
CEC a înregistrat 4 blocuri electorale, 15 partide politice și 4 candidați independenți dintr-o gamă largă de actori politici, oferind alegătorilor o alegere vastă. Partidele politice „Uniunea Centristă din Moldova”, „Pentru oameni, natură și animale”, „Moldova Mare” și „Noua Opțiune Istorică” au fost inițial respinse pe motiv de încălcări ale regulilor de înregistrare, ceea ce a dus la radierea unor candidați din listă, lucru care a afectat cota de gen.
Termenele de soluționare a disputelor legate de înregistrarea candidaților au fost modificate în 2025 în conformitate cu recomandările anterioare ale ODIHR. Cu toate acestea, ele nu oferă încă un remediu efectiv deoarece nu au garantat soluționarea acestor litigii până la începutul campaniei electorale. 35 Printre litigiile care nu au fost soluționate până la începutul perioadei electorale se numără cel referitor la partidul politic „Noua Opțiune Istorică” care a fost adăugat la 4 septembrie deoarece CEC a reconsiderat cazul după hotărârea CAC. Partidul politic „Moldova Mare” a fost înregistrat de CEC la 5 septembrie după pronunțarea hotărârii CSJ (a se vedea Soluționarea litigiilor electorale).
La luarea deciziilor respective CEC a folosit uneori o abordare formalistă și selectivă și nu a informat întotdeauna partidele în mod clar și în timp util despre deficiențele care trebuiau corectate. CEC a opinat că, deși a oferit recomandări în unele cazuri, nu este responsabilitatea sa să ajute concurenții electorali în completarea corectă a cererilor. În afară de aceasta, unele noi cerințe de înregistrare a candidaților s- au dovedit a fi împovărătoare. De exemplu, cerința ca toți candidații de pe listă să se prezinte în persoană la Chișinău și să-și aplice semnătura creează o problemă în special pentru cei care locuiesc în afara Chișinăului (sau peste hotare). Aceste cerințe contravin principiului oportunităților egale și dreptului de a candida în alegeri. 36 Întârzierile în soluționarea unor cazuri legate de înregistrarea candidaților au avut un efect de domino, ducând la întârzierea anumitor proceduri, cum ar fi pregătirea buletinelor de vot.
Toate listele înregistrate au respectat cotele de gen și cerințele de reprezentare prevăzute de legislație. Circa 43% din cei 1403 candidați înregistrați sunt femei, însă doar 3 dintre 19 formațiuni politice concurente sunt conduse de o femeie.
La 19 septembrie, Ministerul Justiției a cerut de la CAC limitarea activității partidului „Inima Moldovei” (parte a Blocului Electoral Patriotic) pentru o perioadă de 12 luni 37 in urma notificarii CEC privind o presupusă finanțare ilicită a partidului și legăturile acestuia cu Partidul Șor declarat
neconstituțional. 38 La 25 septembrie, CAC a admis cererea Ministerului Justiției. Ca rezultat, la
35 Toate cele 9 recursuri la CSJ, legate de înregistrarea candidaților, au fost soluționate între 29 august și 11 septembrie (ultimul caz). 36 Art. 7.5 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 stabilește că țările participante trebuie să „respecte dreptul cetățenilor de a candida pentru funcții politice sau publice, individual sau în calitate de reprezentanți ai partidelor politice sau ai organizațiilor, fără discriminare”. 37 În conformitate cu art. 21 alin. (1) din Legea privind partidele politice, activitatea unui partid politic poate fi limitată în cazul în care acțiunile acestuia prejudiciază serios pluralismul politic sau principiile democratice fundamentale, iar în conformitate cu alin. (5), pe perioada de limitare a activității partidului politic este interzisă participarea acestuia în alegeri, fie individual sau în comun cu alții. Pe lângă aceasta, Ministerul Justiției a cerut, de asemenea, ca măsură de precauție, limitarea temporară a activității partidului până la pronunțarea deciziei finale a CAC în esență, pe motiv că activitățile ilegale ale partidului prezintă un risc real și iminent de a aduce daune ireparabile valorilor democratice și statului de drept. 38 Suplimentar, în urma unei plângeri din partea ALDE împotriva partidului politic „Inima Moldovei”, CEC a decis că, deși nu poate confirma în mod concludent încălcarea serioasă a regulilor de finanțare de către „Inima Moldovei” sau Blocul Electoral Patriotic, există suspiciuni rezonabile privind finanțarea lor. Din acest motiv, CEC a emis o avertizare la adresa blocului ca măsură preventivă pentru a asigura respectarea strictă a regulilor de finanțare, Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 13 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
26 septembrie, CEC a exclus candidații „Inimii Moldovei” de pe lista BEP, cerând revizuirea listei de candidați în termen de 24 de ore în conformitate cu cota de gen. La 27 septembrie, CSJ a respins recursul impotriva hotararii CAC. De asemenea, la 26 septembrie, în baza plângereii depuse de PSDE și a notificărilor de la diverse organe de drept și servicii de informații, CEC a decis să anuleze înregistrarea partidului „Moldova Mare”. Notificările conțineau o mulțime de acuzații de presupuse încălcări serioase ale legii, inclusiv utilizarea mijloacelor financiare nedeclarate de către partid, finanțare străină, mituirea alegătorilor și cooperare cu partide considerate succesoare ale Partidului Șor declarat neconstituțional. CEC a cerut, de asemenea, Ministerului Justiției să considere inițierea procedurilor de limitare a activității partidului. In ziua alegerilor, CAC a audiat apelul și l-a respins, cu câteva ore inainte de închiderea secțiilor de votare. Tinand cont de momentul in care acestea au intervenit, acțiunile legate de eligibilitatea celor două partide au afectat certitudinea legală a statutului concurenților electorali și au limitat dreptul lor la un remediu efectiv, ceea ce contravine standardelor internaționale. 39
Campanie electorală
Campania electorală a avut un caracter competitiv, și libertățile fundamentale au fost în general respectate. Cu excepția unor incidente izolate, partidele politice și candidații și-au putut prezenta în mod liber programele electoratului. 40 Perioada electorală oficială a durat de la 29 august până la 26 septembrie. Deoarece legislația permite activitățile politice electorale care nu includ apeluri directe de a vota, unele partide politice au profitat de această prevedere, organizând diverse inițiative înainte de campania electorală oficială, ceea ce a rezultat în unele plângeri privind propaganda timpurie. 41
Campania a părut inițial lentă, dar s-a intensificat în ultimele săptămâni. Printre cei mai vizibili și activi concurenți electorali s-au numărat PAS, BEP, blocul „Alternativă”, „Partidul Nostru”, „Mișcarea Respect Moldova”, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, „Democrația Acasă”, Partidul Social Democrat European și „Moldova Mare”. Metodele tradiționale de campanie electorală au inclus mitinguri, întâlniri cu alegătorii, propagandă electorală de la ușă la ușă și distribuirea de materiale. Au fost raportate câteva cazuri de diseminare ilegală a materialelor electorale. 42 PAS și-a axat campania electorală pe realizările sale declarate și pe angajamentul său pentru integrare în UE, în timp ce opoziția s-a concentrat pe critica guvernului, apelarea la valorile tradiționale, promovarea dezvoltării și a legăturilor mai strânse cu Federația Rusă. Interlocutorii ODIHR au remarcat, de asemenea, implicarea clerului afiliat cu Patriarhatul Moscovei în perioada electorală, cu încercarea de a influența alegătorii folosind așa-numitele valori tradiționale și retorica anti-UE, fapt confirmat și printr-un număr de
afirmând că, nu este clară deși suma exactă a finanțării ilegale, se suspectă existența acesteia. A fost ordonată efectuarea unui control financiar minuțios și a fost notificat Ministerul Justiției. 39 Art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, „Dreptul la un remediu efectiv”, prevede că „Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale”. Art. 5.10 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 cere țărilor participante să se asigure că „fiecare persoană dispune de un mijloc efectiv de redresare împotriva deciziilor administrative, pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale și a asigura integritatea legală”. Hotărârea CEDO în cauza Abil v. Azerbaidjan (5 martie 2020) stabilește că „pentru a preveni descalificarea arbitrară a candidaților, procedurile naționale relevante ar trebui să includă garanții suficiente care protejează candidații de acuzații abuzive și neîntemeiate de comportament electoral necorespunzător, iar deciziile de descalificare ar trebui să se bazeze pe dovezi solide, relevante și suficiente ale comportamentului respectiv”. 40 MOA ODIHR a primit informații precum că poliția făcea fotografii ai reprezentanților și susținătorilor partidelor de opoziție în timpul evenimentelor electorale în câteva localități. Într-un caz, a fost anulat aranjamentul de a pune clădirea spitalului din Cimișlia la dispoziția blocului electoral „Alternativa” pentru organizarea unei întâlniri cu alegătorii. 41 De exemplu, CEC a primit șase plângeri – cinci împotriva PAS și una împotriva „Inima Moldovei”. CEC a respins două din ele, readresând celelalte patru la poliție pentru investigare. 42 La situația din 26 septembrie, CEC a primit 31 de plângeri, toate la adresa PAS. Toate plângerile au fost readresate la poliție și comisii de nivel mai jos pentru investigare și clarificare, respectiv. De exemplu, la 5 septembrie la Durlești și la 6 septembrie la Chișinău, posterele PAS au fost plasate în afara zonelor dedicate. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 14 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
investigații jurnalistice. În campaniile electorale au figurat din abundență temele precum intervenția străină, corupția și bunăstarea economică.
Legea interzice utilizarea resurselor administrative pentru campania electorală, inclusiv a fondurilor publice, a transportului, a alocărilor din buget și a puterii oficiale, precum și a publicității de stat. Recomandările anterioare ale ODIHR privind prevenirea abuzului de resurse administrative nu au fost pe deplin abordate în legislație, însă CEC a publicat linii directoare suplimentare în această materie. Cu câteva zile înainte de începutul perioadei electorale, guvernul a revizuit bugetul și a anunțat că 295.000 elevi vor primi o sumă de 51 euro pentru fiecare din următorii doi ani școlari, prima plată urmând să fie efectuată la începutul lunii septembrie. 43 Cu toate că această practică pare să nu contravină legii, aceasta ar fi putut oferi un avantaj electoral injust și este contrară standardelor internaționale.44
Un membru al guvernului care a candidat în alegeri nu și-a suspendat funcția oficială la începutul campaniei electorale, așa cum cere legea, iar un alt ministru a apărut la evenimentele electorale ale PAS în capacitatea sa oficială. 45 Aceste cazuri probabil au estompat granița între partid și Stat, ceea ce contravine angajamentelor OSCE și bunelor practici. 46 La nivel local, a avut loc o serie de acuzații nemotivate, atât din partea opoziției, cât și din partea partidului de guvernare, privind posibilul abuz de resurse administrative la nivel local. 47
Campania electorală a fost marcată de atacuri hibride, inclusiv finanțare ilicită pentru a influența decizia alegătorilor, dezinformare și incidente de securitate cibernetică. 48 În timpul campaniei electorale și, în special, în ultima săptămână înainte de alegeri, a apărut o serie de investigații jurnalistice naționale și internaționale credibile de la instituții mass-media precum BBC și Bloomberg, în care s-a constatat că o rețea organizată, finanțată din surse străine, coordona scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare țintite. 49 Autoritățile au identificat atacurile sus-menționate ca având origine în Federația Rusă, fiind facilitate de o rețea coordonată de susținători afiliată lui Ilan Șor, cu folosirea criptomonedelor și cardurilor electronice asociate cu conturi deschise la banca Promsvyazbank din Rusia. 50 Eforturile comune ale Inspectoratului General al Poliției (IGP), ale Procuraturii pentru
43 A se vedea ajustările la Bugetul de stat, operate la 18 iunie prin modificarea Legii Nr. 188, privind alocarea a 15,3 milioane de euro pentru elevi. A se vedea anunțul făcut la 17 iunie de Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Ministrul Educației, Dan Perciun. 44 A se vedea art. II.B.1.1 din Liniile directoare comune ale ODIHR și ale Comisiei de la Veneția privind prevenirea și răspunsul la abuz de resurse administrative în timpul proceselor electorale, care prevede că „cadrul legal ar trebui să prevadă mecanisme eficiente pentru a interzice autorităților publice să profite în mod necinstit de funcțiile lor prin [...] utilizarea fondurilor specifice (bugetelor de stat sau locale), precum și a resurselor instituționale”. 45 La 7 septembrie, Ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu nu și-a suspendat obligațiile oficiale după începutul campaniei electorale. La 17 septembrie, CEC a avertizat Ministrul Mediului Sergiu Lazarencu privind încălcarea regulilor legate de conflicte de interese. 46 Art. 5.4 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 cere să existe „o separare clară între Stat și partidele politice”. A se vedea, de asemenea, art. II.B.1.1 din Liniile directoare comune ale ODIHR și ale Comisiei de la Veneția privind prevenirea și răspunsul la abuz de resurse administrative în timpul proceselor electorale. 47 MOA ODIHR a primit rapoarte privind asemenea acuzații, inclusiv 38 de plângeri depuse la CEC, dintre care 31 împotriva PAS, 2 împotriva lui Ion Ceban din blocul „Alternativa”, 3 împotriva „Partidului Nostru” și 1 împotriva „Ligii Orașelor și Comunelor”. CEC a respins 10 plângeri, 15 au fost readresate la poliție, iar 13 așteptau să fie examinate. 48 Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) a avertizat utilizatorii aplicațiilor WhatsApp, Signal și Telegram despre distribuirea mesajelor de phishing. 49 A se vedea investigația Bloomberg publicată la 22 septembrie și reportajul BBC din 21 septembrie despre știrile false finanțate de Rusia, menite să perturbe alegerile. 50 Conform informațiilor comunicate de șeful Inspectoratului General al Poliției, începând cu alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, au fost identificate schemele care implică peste 138.000 de conturi și tranzacții. Schemele presupuneau transferul de date cu caracter personal și de coordonare a alegătorilor prin zeci de grupuri din Telegram. La 6 august, Ministrul Afacerilor Interne a avertizat alegătorii despre răspunderea prevăzută pentru folosirea aplicației TAITO, pe lângă grupurile Telegram, în scopurile de corupție electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 15 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), ale Centrului Național Anti- corupție (CNA) și ale Serviciului Fiscal de Stat, fiind apreciate de mulți interlocutori ai MOA ODIHR ca fiind eficiente, au rezultat în 844 de perchiziții, 122 de detenții, 13 cazuri penale și aplicarea a 46 de măsuri preventive, cu un număr de investigații încă în curs de desfășurare. 51 În continuare, eforturile proactive ale organelor de drept de a preveni publicul despre asemenea intervenție, au contribuit la mitigarea impactului, iar observatorii pe termen lung ai MOA ODIHR au raportat că noile sancțiuni mai stricte pentru corupția electorală au fost văzute de mulți ca un pas pozitiv și o măsură puternică de prevenire a cumpărării de voturi.
În ciuda cotelor de gen, doar câteva candidate au beneficiat de vizibilitate semnificativă în perioada electorală. Femeile au constituit o pondere considerabilă din numărul total al concurenților electorali, inclusiv trei pătrimi din candidații independenți și 42% din toți candidații. Cu toate acestea, după cum a observat MOA ODIHR, ele au fost implicate în evenimentele electorale mai degrabă ca participanți decât ca figuri de seamă. Aproape o jumătate din participanții la evenimentele electorale la care au fost prezenți observatorii pe termen lung ai MOA ODIHR au fost femei, însă ele nu s-au bucurat de vizibilitate egală la mitingurile electorale observate.
Mediu online
Activitatea electorală pe platformele rețelelor de socializare rămâne a fi în cea mai mare parte nereglementată, atât pentru concurenții electorali, cât și pentru platforme. Concurenții electorali au profitat pe larg de rețele de socializare la nivel național și local, în primul rând de Facebook, Instagram, TikTok și Telegram. 52 Partidele politice și blocurile electorale și-au prezentat programele și activitățile electorale, iar PAS, blocul „Alternativa” și „Partidul Nostru” au publicat, de asemenea, peste 400 de publicități electorale plătite pe Facebook. Propaganda oficială online s-a axat mai mult pe probleme, oglindind tonalitatea întâlnirilor cu alegătorii și publicațiilor în mass-media, dar au avut loc, de asemenea, cazuri de atacuri la persoană și retorică de incitare la ură cu scopul discreditării oponenților.
În afara campaniei oficiale de pe internet, monitorizarea rețelelor de socializare de către MOA ODIHR a identificat un număr mare de postări electorale neoficiale, publicate de creatori de conținut, multe dintre care par să fi fost polarizante și neautentic coordonate în toate rețelele de conturi nou-create. Aceste constatări au fost coroborate de eforturile de monitorizare a rețelelor de socializare din partea OSC-urilor. 53 Unele dintre aceste postări au furnizat opinii politice legitime, deși deseori cu folosirea retoricii înflăcărate, în timp ce altele păreau să disemineze dezinformații. Cele din urmă au folosit uneori videoclipuri „deepfake” generate de AI, care nu au marcaje și induc în eroare, „ferme de troli” sau boturi automatizate pentru a spori artificial angajamentul și numărul de vizualizări. 54 Poliția a raportat către MOA ODIHR că unele dezinformații au fost amplificate și de publicitate pe Facebook. Majoritatea conținuturilor care păreau să folosească metode înșelătoare, încălcând standardele acceptate de comunitățile platformelor, au promovat narative anti-PAS, anti-UE și anti-OTAN.
51 Datele au fost obținute de la Procuratura Generală, IGP și CNA în perioada de 14 iulie – 25 septembrie. 52 În conformitate cu Declarația interpretativă recent adoptată a Comisiei de la Veneția la Codul bunelor practici în aspecte electorale cu privire la tehnologii digitale și inteligență artificială, „Statul este obligat să ia măsuri efective pentru a asigura un mediu ce susține dezbateri publice serioase, prevenind și pedepsind încălcări ale dreptului alegătorilor de a forma o opinie, inclusiv de către actori privați, și prevenind acoperirea mediatică inechitabilă în perioada electorală”. 53 Observatoarele europene ale mass-mediei digitale, finanțate de UE (cum ar fi FACT și BROD), au raportat folosirea dezinformațiilor și metodelor manipulative pe parcursul campaniei electorale. OSC-uri individuale cum ar fi Watchdog, StopFals!, Funky Citizens și Expert Forum au notificat platformele cu privire la peste 12.500 postări, conturi și rețele problematice. Platformele au reacționat la mai puțin de o jumătate din notificări, și în general nu au făcut-o în timp util, deși au mărit viteza de reacție către finele perioadei electorale. Comisia Europeană a facilitat întâlniri săptămânale, începând de la 1 septembrie, între platforme și OSC-uri pentru schimb de informații. 54 A se vedea, de exemplu, raportul OSC-ului Context privind dezinformare și comportament neautentic coordonat. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 16 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
Eforturile statului au fost consolidate considerabil prin faptul că autoritățile au aplicat un șir de mecanisme și au implicat un număr de agenții pentru a depista intervenție externă și dezinformarea. Autoritățile de stat și OSC-urile au lucrat, de asemenea, să sensibilizeze publicul cu privire la riscurile dezinformării și conținutul de manipulare. Urmărind consolidarea rezistenței întregii societăți – o abordare utilizată într-un șir de țări din Europa – responsabilitatea de demascare și prevenire a dezinformațiilor a fost delegată ministerelor și sprijinită de eforturile societății civile. 55 Cu toate că departamentele de stat au abordat problema dezinformării cu jurnaliști, acestea nu au furnizat în general informații bazate pe fapte pentru a combate în mod direct și public narativele false pe paginile oficiale ale rețelelor de socializare. În ciuda eforturilor semnificative de a proteja publicul de informații nocive, campania electorală a fost afectată negativ de dezinformare din cauza caracterului endemic al problemei. Unele campanii de combatere a dezinformării ale OSC-urilor par să fi fost direcționate împotriva anumitor partide și blocuri de opoziție.
Multe agenții de stat au evaluat în mod individual postări și conturi cu caracter de dezinformare și neautentic din rețelele de socializare, atenționând în continuare platformele, diferitele agenții activând în calitate de puncte focale pentru platforme separate. 56 Cu toate acestea, coordonarea între agenții pare să nu fi fost cuprinzătoare. Conform aprecierii autorităților, niciuna din platforme nu a reacționat în mod adecvat și în timp util la circa 1000 de solicitări privind luarea de măsuri, trimise în perioada electorală, Meta și Alphabet fiind mai puțin receptive decât TikTok, iar Telegram nefiind deloc receptiv. 57
Retorica semănătoare de discordie din partea candidaților și rețelele neautentice care diseminează dezinformații și incitări la ură au afectat negativ credibilitatea informațiilor disponibile alegătorilor. Acest lucru a fost agravat în continuare de algoritmele platformelor care amplifică implicare emoțională și creează „bule informaționale” și „bule de filtrare”. 58 Ca factor agravant, la 23 septembrie, funcționarii de stat din Federația Rusă și mass-mediile, în special TASS care este agenția de știri de stat a Federației Ruse, au promovat un narativ alarmant și fals al Serviciului de Informații Străine (SVR) al Federației Ruse că UE ar „ocupa Moldova”, că OTAN ar avea intenția să amenințe Transnistria din partea Odesei și că „falsificările grave ale rezultatelor alegerilor ar cauza moldovenii să iasă în străzi pentru a-și apăra drepturile”. 59
Finanțarea campaniei electorale
Cadrul normativ-legislativ privind finanțarea campaniei electorale oferă o bază suficientă pentru asigurarea transparenței, responsabilității financiare și integrității și corespunde în principiu
55 Unele OSC-uri includ Veridica și StopFals!, alături de instituții mass-media. Pe de altă parte, unele narative false nu au fost abordate de autorități, inclusiv un videoclip deepfake în care se afirma că prețurile la gaz ar fi scăzute cu 50% în septembrie. 56 Cu puțin înaine de începutul perioadei electorale, CEC, SIS și poliția au devenit puncte focale pentru TikTok, Centrul StratCom – pentru Meta și Google, iar Consiliul Audiovizual – pentru știri video de pe YouTube. 57 La 16 septembrie, TikTok a anunțat că a eliminat rețelele care susțineau opoziția pro-rusă și care foloseau o mulțime de comportamente neautentice coordonate, inclusiv „scheme probabile de publicare a comentariilor plătite” din Bangladesh. De asemenea, platforma a prevenit peste 2,2 milioane de like-uri false și 1,4 milioane de solicitări false de abonare, a blocat crearea a peste 250.000 de conturi de spam în Moldova și a eliminat peste 100.000 de conturi false, 1,3 milioane de like-uri false și 1,6 milioane de urmăritori falși. Meta, Google, YouTube și Telegram nu au furnizat date despre oricare măsuri luate de ele în special în legătură cu alegerile din Moldova. Meta este compania- mamă a lui Facebook și Instagram. Alphabet este compania-mamă a lui Google și YouTube. 58 O bulă informațională este un mediu social de viziuni similare, iar o bulă de filtrare – o sferă informațională ajustată de algoritme care întăresc preferințele existente. A se vedea art. 14, 30, 140 din Opinia privind tehnologii digitale și alegeri a Comisiei de la Veneția și a Direcției pentru societatea informațională și acțiuni împotriva crimei din cadrul Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI). 59 A se vedea reportajul TASS despre afirmațiile SVR. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 17 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
standardelor internaționale. 60 În mod pozitiv, modificările recente ale legislației au abordat parțial majoritatea recomandărilor precedente ale ODIHR, inclusiv cele legate de revizuirea cadrului legislativ pentru combaterea finanțării ilicite și de rolul CEC în supraveghere. Mai mult ca atât, au fost implementate majoritatea recomandărilor GRECO privind transparența finanțelor politice. 61 Aceste modificări au contribuit la o mai bună soluționare a problemelor de către CEC. Cu toate acestea, încă nu au fost implementate alte recomandări mai vechi ale ODIHR, inclusiv cele legate de finanțarea terților și evaluarea contribuțiilor în natură.
Doar partidele politice au dreptul la subvenții bănești care sunt alocate în conformitate cu rezultatele alegerilor precedente și numărul de femei și tineri aleși. 62 O recomandare anterioară a ODIHR, prin care s-a propus ca candidații independenți să aibă, de asemenea, dreptul la alocații din bugetul de stat, nu a fost implementată. Au fost disponibile împrumuturi fără dobândă, însă majoritatea concurenților le-au considerat prea mici pentru a merita să fie solicitate. CEC a informat MOA ODIHR că doar un singur concurent electoral (partidul politic „Noua Opțiune Istorică”) a aplicat pentru împrumut.
Finanțarea privată a campaniilor electorale constă în primul rând din donații, care pot fi bănești sau în natură (raportate la valoarea medie de piață). Pragurile de donații diferă în funcție de diferite tipuri de donatori. În special, persoanele juridice pot dona un echivalent de cel mult 12 salarii medii lunare (ce nu depășește 30% din venitul anual al persoanei juridice). 63 Unii concurenți electorali au afirmat că persoanele juridice nu doreau să facă donații din cauza presupuselor consecințe politice. În timp ce finanțarea terților este în continuare interzisă, până acum lipsesc prevederi legislative detaliate.
Limita cheltuielilor electorale pentru fiecare concurent electoral constituie 3.912.764 de euro. Conform modificărilor recente, pe lângă cheltuielile bănești, această limită ar trebui să includă și contribuțiile în natură. Totodată, se cere achitarea în avans a tuturor bunurilor și serviciilor. Mai mult ca atât, toate tranzacțiile monetare legate de campania electorală trebuie să se efectueze prin intermediul unui cont bancar deschis special pentru acest scop, cu mențiunea „fond electoral”. Un partid politic („Moldova Mare”) a raportat către MOA ODIHR că nu a putut deschide un cont bancar, iar CEC i-a explicat MOA ODIHR că acest lucru se datora sancțiunilor internaționale impuse președintelui partidului.
În timpul campaniei electorale, toți concurenții electorali trebuie să prezinte rapoarte financiare săptămânale către CEC, precum și un raport final la cel mult trei zile după ziua alegerilor. Rapoartele sunt pregătite în baza modelelor detaliate, cu secțiuni dedicate pentru cheltuielile electorale pe online. În timp ce nimeni dintre interlocutorii MOA ODIHR nu s-a plâns de frecvența necesară a raportării,
60 Cadrul legislativ al finanțării partidelor politice și activităților electorale constă din Codul Electoral (art. 50-59), Legea privind partidele politice (art. 24-31) și deciziile CEC, inclusiv Regulamentul CEC Nr. 1102/2023 privind finanțarea activității partidelor politice și Regulamentul CEC Nr. 1185/2023 privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale. 61 Raportul de evaluare GRECO din 2023 (a cincea rundă de evaluare) stabilește că „88% din recomandări au fost implementate în [...] rundă de evaluare [legată de finanțarea partidelor politice]” (art. 9). 62 Legea privind partidele politice prevede că anual se alocă 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepția veniturilor cu destinație specială, pentru finanțarea partidelor politice. Pentru 2025, Legea privind bugetul de stat a alocat în total 3.195.466 de euro. Această sumă a fost distribuită între partidele politice conform următoarei formule: 30% proporțional rezultatelor obținute la alegerile parlamentare, 30% pentru alegerile locale și 15% pentru alegerile prezidențiale; 7,5% proporțional numărului de femei alese în alegerile parlamentare și 7,5% pentru alegerile locale; 5% proporțional numărului de tineri (până la 35 de ani) aleși în alegerile parlamentare și 5% pentru alegerile locale. Apoi, partidele care candidează individual sau în cadrul unui bloc pot folosi până la 70% din subvenția lor de stat pentru campania electorală. Prin Decizia 3346/2025, CEC a stabilit următoarele alocații pentru anul 2025: PAS (1.497.853 euro), PSRM (654.885 euro), PCRM (156.207 euro), PN (155.775 euro), PSDE (129.890 euro), MAN (89.261 euro), PDCM (87.392 euro), PPDA (74.035 euro). Celelalte partide au primit mai puțin de 2% din suma totală. 63 Pragurile maxime ale donațiilor reprezintă 5.000 euro pentru persoanele fizice și 10.000 euro pentru persoanele juridice. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 18 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
majoritatea și-au exprimat nemulțumirea de volumul mare de rapoarte privind contribuțiile în natură, în special activitatea voluntarilor, a membrilor de partid și a candidaților. Acest lucru a fost agravat de lipsa unor reguli specifice pentru evaluarea aporturilor în natură, în ciuda recomandărilor anterioare ale ODIHR.
Concurenții electorali au respectat în general obligația de a prezenta rapoarte săptămânale, care au fost publicate pe site-ul CEC în termen de 24 de ore. Rapoartele au reflectat caracterul divers al veniturilor și cheltuielilor, cu sursele de venit atât publice cât și private, și cu cheltuielile suportate atât pentru materiale electorale tradiționale (bannere, buclete), publicitate la televiziune și radio, cât și pentru publicitate online. Conform ultimului raport săptămânal prezentat la 22 septembrie, cheltuielile totale raportate de toți concurenții împreună au constituit 2,2 milioane euro, dintre care PAS a raportat cea mai mare sumă a cheltuielilor de 0,8 milioane euro (34% din cheltuielile totale), urmat de BEP cu 0,5 milioane euro (20%), în timp ce blocul „Alternativa” și „Partidul Nostru” au declarat în jur de 0,3 milioane euro (12%) fiecare. Acești patru concurenți electorali au raportat aproape 80% din cheltuielile totale. 64
CEC asigură supravegherea și deține puteri extinse de a efectua controale și a de impune sancțiuni. În temeiul modificărilor recente, au fost extinse tipurile de verificări financiare pe care aceasta le poate efectua, precum și lista de sancțiuni care pot include sistarea finanțării publice pe o perioadă de la 6 luni până la 4 ani în caz de încălcări repetate. Având în vedere resursele umane limitate, CEC s-a bazat pe sprijinul altor instituții de stat și al partenerilor internaționali. În timpul campaniei electorale, CEC a analizat rapoartele săptămânale, a efectuat verificări suplimentare la necesitate și a aplicat sancțiuni corespunzătoare. În acest fel, CEC a jucat un rol efectiv și a contribuit la transparența publică.
Minorități naționale
Republica Moldova este un stat multietnic, în care persoanele ce aparțin minorităților naționale reprezintă circa 18% din populație. Nu au fost identificate careva bariere sistemice în abilitatea minorităților naționale de a participa liber la procesul electoral.
Deoarece majoritatea minorităților consumă informația în primul rând în limba rusă sau limba minorității lor, accesul lor la informații electorale oficiale în limba română este limitat. Cu toate că site- ul CEC este disponibil în limba rusă, această versiune a site-ului nu este actualizată simultan cu versiunea în limba română. Ca rezultat, minoritățile nu au acces imediat la gama întreagă de informații electorale oficiale. În mod pozitiv, legea prevede tipărirea buletinelor de vot în limbile minorităților la solicitarea consiliilor electorale de circumscripție.
Alegătorii romi s-au ciocnit cu bariere specifice în înregistrarea pentru votare. Mulți dintre ei nu au domiciliu sau reședință valabilă, ceea ce afectează în mod special categoria de populație dată. Romii din zonele rurale au fost deseori nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la secțiile de votare.
Candidații din partea minorităților au fost prezenți pe toate listele de partide, ceea ce indică lipsa oricăror bariere formale în participarea acestora. Conform interlocutorilor MOA ODIHR, membrii minorităților naționale sunt mai expuși la dezinformare decât populația generală deoarece consumă preponderent informații din rețelele de socializare în limba rusă, în special TikTok, în care asemenea conținuturi
64 În ceea ce privește veniturile, PAS, „Alternativa” și „Partidul Nostru” au mizat în principal pe donațiile bănești (care au constituit între 66% și 86% din finanțarea lor totală). În timp ce PAS a declarat donații de la persoane fizice și juridice, „Alternativa” și „Partidul Nostru” au primit donații aproape exclusiv de la persoane fizice. În schimb, Blocul Electoral Patriotic s-a bazat în principal pe propriile fonduri (44% din finanțele sale totale) și a declarat o pondere mai mare a donațiilor în natură (24% din finanțele sale totale) în comparație cu ceilalți trei concurenți (cu 1-3% fiecare). Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 19 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
circulă din abundență. Mass-mediile au raportat, de asemenea, că comunitățile minore și alte grupuri vulnerabile ar fi fost exploatate pentru proteste plătite și a activități perturbatoare.
Mass-media
Spațiul mediatic este divers și pluralist, însă constrâns de o piață limitată și în scădere privind a publicității. Acest lucru subminează sustenabilitatea financiară și crește dependența de interesele proprietarilor sau companiilor și de finanțare din partea donatorilor. 65 Mass-media de difuzare sunt obligate prin lege să-și dezvăluie beneficiarii efectivi finali. 66 Cu toate acestea, datele privind proprietarii instituțiilor de presă tipărită și online rămân neclare. Rețelele de socializare sunt percepute ca prima sursă de informații, fiind urmate imediat de televiziune și, într-o măsură mai mică, de portalurile de știri online.
După suspendarea activității unui număr de posturi de televiziune pe motive de securitate și dezinformare în 2022-2023, unele mass-media afectate au migrat în mediul online care este mai puțin reglementat. 67 La 16 septembrie 2025, organele de drept au efectuat percheziții în sediile companiei Trust Media care administra două instituții mass-media (Canal 5 și Primul în Moldova), pe motiv de acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. În 2024, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a fost împuternicit să blocheze site-uri în afara stării de urgență, și în 2025 acesta a blocat peste 60 de site-uri pe motive de securitate națională, inclusiv 35 în perioada electorală actuală. Majoritatea ordinelor de blocare au vizat multiplele site-uri ale serviciului de televiziune online MD24 și serviciul IPTV gratuit HaiTV care oferă acces la MD24 și la un număr de posturi de televiziune din Rusia anterior acuzate de
diseminarea dezinformării. 68 Lipsa accesului public la deciziile oficiale privind blocarea site-urilor, precum și lipsa unui registru unic al site-urilor blocate, au provocat dubii privind transparența unor asemenea procese. 69
65 Cercetarea pieței mass-mediilor de difuzare, realizată de Consiliul Audiovizualului (CA), a arătat o scădere în 2024 a veniturilor de publicitate ale difuzorilor cu 9,5% în comparație cu 2023. S-a notat, de asemenea, că în 2024 donatorii internaționali au asigurat în jur de 17% din veniturile totale ale difuzorilor prin intermediul granturilor. În urma sistării activităților USAID, UE și unele ambasade au oferit finanțare temporară de urgență până la finele anului 2025. Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, creat de Ministerul Culturii în 2024, oferă, prin deciziile Consiliului de experți dominat de OSC-uri, granturi de până la 2.000.000 lei pentru proiecte editoriale pe termen scurt. Cu toate acestea, multe instituții media naționale și-au exprimat reticența de a aplica pe fondul îngrijorărilor privind independența editorială. 66 La 27 martie 2025, Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții de Importanță Națională a suspendat pentru 60 de zile licența de difuzare a postului TVC21 din cauza documentației incomplete și a transparenței insuficiente privind structura proprietarilor săi. Decizia dată a fost criticată pe larg de societatea civilă ca o „interferență în dreptul la libera exprimare”. 67 Prin modificările operate la Codul Serviciilor Media Audiovizuale în anul 2022, a fost interzisă retransmiterea de „știri, informații și analize, conținut militar și politic” care au fost produse în alte țări decât țările UE, Statele Unite, Canada și țările care au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră, ceea ce a interzis efectiv asemenea conținuturi din Federația Rusă. Deși Codul cere ca cel puțin 80% din conținutul produs de difuzori să fie în limba română, multe posturi naționale de televiziune au introdus în grila lor știri în limba rusă. 68 Se raportează că ambele servicii ar fi legate de Ilan Șor, iar compania Digital Forensic Research Lab a conectat infrastructura lor digitală la ecosistemul mediatic de stat al Rusiei. La 15 iulie 2025, Uniunea Europeană l-a adăugat pe unul dintre principalii prezentatori ai MD24, Dmitri Buimistru, pe lista măsurilor de restricție în legătură cu activitățile destabilizatoare ale Rusiei pentru „implicare intenționată în manipulare informațională coordonată și intervenție prin activare în calitate de propagandist cheie pe MD24, un post de televiziune cu sediul în Rusia, creat de Ilan Șor după retragerea licențelor de la posturile sale precedente pentru diseminarea dezinformării ruse”. 69 Art. 43 din Comentariul General Nr. 34 al Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului la ICCPR prevede că restricțiile impuse oricăror site-uri web nu ar trebui să încalce dreptul la libera exprimare și că „restricții admisibile ar trebui să fie în general specifice conținutului”, pe când „interdicții generale ale activității unor site- uri și sisteme” nu sunt compatibile cu principiul libertății de exprimare. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 20 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
Constituția garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura. Art. 7 din Legea privind combaterea activității extremiste, modificat prin Legea Nr. 100/2025, conține prevederi care pot permite suspendarea și închiderea permanentă a unei instituții mass-media pentru „activități extremiste” neclar definite. 70 Mulți dintre interlocutorii MOA ODIHR au raportat o creștere a cazurilor de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, atât în persoană cât și în mediul online, preponderent din partea actorilor nestatali, ceea ce indică, de asemenea, lacune în măsuri de protecție legală și supraveghere instituțională.71 După adoptarea Legii privind accesul la informații de interes public, care a intrat în vigoare în 2024, mulți interlocutori ODIHR au menționat o mai bună receptivitate și cooperare cu mass- media privind furnizarea informațiilor cerute. 72
Modificările recente ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale, care au intrat în vigoare la 21 august, au implementat câteva recomandări ale ODIHR prin creșterea numărului de desemnări din partea societății civile și scăderea controlului parlamentar asupra procedurii de desemnare și demitere a conducerii difuzorului public național TeleRadio-Moldova (TRM) și a Consiliului Audiovizual (CA).73 A fost revizuit, de asemenea, sistemul de sancționare, fiind acordată mai multă discreție CA în stabilirea amenzilor, și a fost eliminată limita de un mandat pentru membrii CA și membrii consiliului de supraveghere al TRM. 74
Cadrul legal care reglementează activitatea mass-media în perioada electorală a inclus reguli detaliate pentru difuzori, în timp ce instituțiile de presă tipărite și online sunt supuse unor obligații generale, pentru a asigura o acoperire mediatică echitabilă, echilibrată și imparțială a activității concurenților electorali. În total, 22 de posturi de televiziune și 12 posturi de radio s-au angajat să acorde timp gratuit concurenților electorali, la solicitare, pentru a avea dreptul și la publicitate electorală contra plată. Cu toate că 14 concurenți electorali au profitat de timpul de antenă gratuit, 75 majoritatea posturilor de televiziune au decis să difuzeze conținutul electoral gratuit în afara orelor de maximă audiență, limitând potențial în acest fel numărul de vizualizări. 76 Publicitatea politică contra plată la radiodifuzori, limitată
70 Prin Opinia de urgență privind proiectul de lege al Republicii Moldova Nr. 381/2025, ODIHR a invitat Parlamentul să reconsidere art. 7 din Lege „pentru a evita riscul unui abuz de interdicții cu scopul de a împiedica în mod legitim activitatea mass-mediilor și jurnaliștilor independenți”. După modificarea Avizului, a fost adăugată o prevedere care stabilește că art. 7 „nu trebuie să împiedice activitatea legitimă a mass-media și a jurnaliștilor”. Această prevedere generală nu a abordat problema formulărilor legislative vagi și nu a oferit o protecție considerabilă împotriva aplicării arbitrare a legii. 71 Asociația Presei Independente (API) a menționat o creștere a numărului de atacuri asupra jurnaliștilor, de la 43 în 2023 până la 66 în 2024. Până la 25 septembrie 2025, API a identificat 95 asemenea cazuri. 72 Unii au menționat probleme persistente în obținerea informațiilor de la unele instituții, inclusiv Ministerul Sănătății, precum și la nivelul administrațiilor publice locale, în special Primăria Chișinău, și cele din Găgăuzia. 73 Modificările au introdus schimbări în compoziția CA, care este acum compusă din doi membri desemnați de Parlament (în loc de trei), unul de Președintele, unul de Guvern și trei de OSC-uri (anterior au fost doi), toți membrii fiind aprobați de Parlament. Consiliul de supraveghere al TRM este acum desemnat de CA. Anterior, fracțiunile parlamentare desemnau trei membri, iar organizațiile societății civile patru membri. 74 Conform Opiniei Comisiei de la Veneția din 2025 privind modificările, deși posibilitatea de prelungire a mandatelor „nu este inerent incompatibilă cu standardele legale internaționale, aceasta poate stârni dubii privind independența persoanei care deține funcția respectivă, în special dacă procesul de prelungire a mandatelor este controlat de același organ care este responsabil de desemnările inițiale”. 75 În urma consultărilor informale cu CEC, un număr de posturi de televiziune au refuzat să difuzeze spotul publicitar gratuit al Blocului Electoral Patriotic. Spotul a fost filmat la începutul campaniei electorale a blocului la Mănăstirea Căpriana, ceea ce contravine legislației electorale din Republica Moldova care interzice folosirea imaginilor religioase pentru scopuri electorale. Ulterior, blocul a prezentat un spot publicitar alternativ care a fost acceptat de difuzori. 76 În special, Moldova 1 a decis să difuzeze spoturi promoționale de 5 minute între 13:45 și 14:20, JurnalTV – între 15:15 și 15:35, Next TV – între 6:00 și 6:20, ProTV Chișinău – între 13:54 și 14:10, TV8 – între 6:38 și 6:55. O cercetare a orelor de audiență realizată de Centrul de Jurnalism Independent a arătat că orele de maximă audiență în Republica Moldova sunt între 19:00 și 22:10. Anterior, Comisia de la Veneția a recomandat autorităților moldovenești să garanteze „tuturor concurenților electorali timp de difuzare gratuit în ore de maximă audiență Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 21 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
la 2 minute pe zi pentru fiecare concurent electoral, a fost cumpărată în principal de PAS, care a fost unicul partid cu publicitate pe posturile de televiziune naționale în primele săptămâni ale campaniei electorale. Acesta a fost urmat în ultimele săptămâni ale perioadei electorale de Blocul Electoral Patriotic, Blocul „Alternativa”, Mișcarea Respect Moldova, partidul „Alianța Moldovenilor”, Partidul Liberal și „Partidul Nostru”, deși într-o măsură mai mică, deoarece majoritatea concurenților electorali au preferat să utilizeze spațiul online. Peste 80 de dezbateri la 16 posturi de difuzare naționale și regionale au oferit concurenților electorali posibilitatea de a-și prezenta pozițiile și de a împărtăși opiniile, cu toate că unii concurenți au ales să nu participe la dezbateri. 77
Monitorizarea mass-media în perioada electorală de către MOA ODIHR a arătat că, deși Blocul Electoral Patriotic a fost cel mai vizibil concurent electoral, majoritatea difuzorilor au demonstrat o abordare părtinitoare, fie prin favorizarea, fie prin critica puternică a acestuia. 78 Postul public de televiziune Moldova 1 a fost simțitor mai critic, dedicând Blocului Electoral Patriotic în jur de 12% din știrile sale legate de alegeri, cu o tonalitate neutră și negativă. PAS și Blocul „Alternativa” au beneficiat de 7% și 6% din timpul de antenă, respectiv, mai mult cu o tonalitate neutră, pe când ceilalți concurenți electorali au beneficiat de 1-3% de acoperire mediatică. Moldova 1 s-a abținut în general de la producerea propriilor programe analitice sau de investigații care ar fi ajutat alegătorii să se orienteze în mediul politic complex. În schimb, talk-show-urile monitorizate pe Moldova 1 au susținut narativul pro- european și au scos în evidență eforturile anti-corupție ale guvernului, favorizând în mod indirect PAS și amplificând narativele critice la adresa Blocului Electoral Patriotic.
Difuzorii privați Jurnal TV și TV8 au dat dovadă de o abordare și mai părtinitoare, criticând puternic în știrile, talk-show-urile și emisiunile lor de satiră blocul „Alternativa” și Blocul Electoral Patriotic. La fel, Jurnal TV a promovat indirect PAS prin intermediul emisiunilor sale de divertisment. 79 În mod similar, știrile de pe ProTV Chișinău au demonstrat o poziție mai critică față de Blocul Electoral Patriotic (17%) și, într-o măsură mai mică, față de blocul „Alternativa” (9%) și PAS (9%), oferind tuturor un amestec de acoperire mediatică neutră și negativă. Buletinele de știri ale postului Cinema 1 s-au axat în principal pe evenimentele electorale și declarațiile concurenților, oferind majoritatea timpului său de antenă partidului PAS cu circa 11%, urmat de Blocul Electoral Patriotic și blocul „Alternativa”, cu circa 8% și 6% de acoperire neutră și pozitivă, respectiv. Cinema 1 a dedicat, de asemenea, timp considerabil în buletinele de știri (mai mult de 29%) activităților guvernului, favorizând în mod indirect PAS.
În schimb, difuzorul privat TVC21 a dedicat o treime din știrile sale electorale Blocului Electoral Patriotic, 10% blocului „Alternativa” și 6% „Partidului Nostru”. Tonalitatea acoperirii sale a fost mai mult neutră sau pozitivă, în timp de PAS a beneficiat de 8% acoperire, mai mult neutră. majoritatea
(pentru publicitate electorală, dezbateri electorale și transmiterea întâlnirilor electorale), cu asigurarea supravegherii stricte”. 77 La 8 septembrie, liderul partidului politic „Democrația Acasă” Vasile Costiuc a anunțat că partidul său nu va participa la orice dezbateri „din respect pentru societate” din cauza „presei controlate”. Mai târziu, acesta s-a alăturat dezbaterilor de la Moldova 1 din 25 septembrie, doar pentru a-și reitera declarația anterioară și a părăsi studioul. 78 Monitorizarea difuzorilor s-a axat pe orele de maximă audiență (18:00-00:00) ale principalului post public național M1, ale difuzorului public regional din Găgăuzia GRT (doar conținutul în limbile română și rusă) și ale posturilor private Cinema 1, Jurnal TV, ProTV Chișinău, TV8 și TVC21. MOA a realizat, de asemenea, o analiză calitativă a portalurilor de știri newsmaker.md, noi.md, unimedia.info și zdg.md. 79 În perioada electorală, Jurnal TV a difuzat câteva emisiuni culturale cu violonistul și dirijorul Nicolae Botgros și campioana Jocurilor Olimpice Anastasia Nichita, ambii fiind candidați de la PAS. Pe lângă aceasta, în ultimele două săptămâni ale perioadei electorale, Jurnal TV a difuzat un serial de 10 episoade intitulat „Plaha”, în centru fiind figura ficționalizată a oligarhului fugar din Moldova Vladimir Plahotniuc, conexiunile acestuia cu criminalitatea organizată și cu membrii mediului politic, numele cărora sunt similare cu numele liderilor Blocului Electoral Patriotic. La 18 septembrie, Jurnal TV a început să difuzeze anunțuri de mobilizare a alegătorilor în care mesajele prezentatorilor se asemănau cu motto-urile electorale ale PAS. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 22 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
invitaților talk-show-urilor TVC21, preponderent afiliați cu opoziția, s-au alăturat narativelor anti-PAS promovate de prezentatori.
Difuzorul public din Găgăuzia (GRT) s-a abținut în principal de la acoperirea mediatică a concurenților electorali și s-a concentrat în schimb pe procesele electorale și activitatea CEC. Cu toate acestea, jurnaliștii postului au demonstrat o poziție clară anti-PAS în emisiunile lor.
În general, instituțiile mass-media au oferit concurenților electorali numeroase posibilități de a-și prezenta pozițiile și opiniile în cadrul dezbaterilor, talk-show-urilor, emisiunilor de actualitate și buletinelor de știri. Cu toate acestea, acoperirea părtinitoare în majoritatea mass-media, combinată cu abordarea difuzării știrilor axate pe evenimente și declarații, materiale investigative și analitice limitate, precum și multiple dezinformări în rețelele de socializare, au împiedicat semnificativ oportunitățile alegătorilor de a face o alegere informată.
În perioada electorală, CA, cu sprijinul unei OSC locale, a monitorizat respectarea legislației electorale de către difuzori și a emis 30 de avertizări și 24 de amenzi instituțiilor mediatice. Majoritatea amenzilor au fost legate de conținutul publicității politice a PAS în care erau descrise consecințele negative ale transferului potențial de putere, ceea ce, în opinia CA, ar putea inspira teamă în rândul alegătorilor. Pe lângă acestea, au fost impuse amenzi pentru conținutul publicitar transmis de „Partidul Nostru” care a abordat presupusa propagandă LGBT în școli, ceea ce a fost considerat de CA o discriminare. Trei amenzi au fost impuse difuzorilor GRT, TVC21 și ProTV Chișinău din cauza comportamentului discriminator al invitaților în talk-show-uri. Monitorizarea CA a arătat, de asemenea, că difuzorii nu au marcat în mod consecvent conținutul electoral, așa cum cere legislația, aceștia invocând o confuzie privind utilizarea marcajelor și ce reprezintă conținutul electoral, în special în privința funcționarilor publici sau a evenimentelor care au avut loc înainte de începutul oficial al campaniei electorale. CA a emis 17 avertizări difuzorilor în legătură cu etichetarea conținutului. În timp ce CA a furnizat difuzorilor monitorizați actualizări săptămânale privind respectarea de către ei a cerințelor de imparțialitate, după alegeri acesta va evalua situația per ansamblu.
Mass-mediile online monitorizate de MOA ODIHR au dat dovadă, de asemenea, de alinierea evidentă a politicilor editoriale în perioada electorală. Ziarul de Gardă a furnizat multiple rapoarte de investigație privind presupusa interferență rusă în alegeri, dar a evitat abordări critice despre PAS. Unimedia a susținut în mod evident Blocul Electoral Patriotic și blocul „Alternativa”, în timp ce Newsmaker a oferit o acoperire mediatică mai diversă a concurenților electorali, inclusiv publicarea de articole analitice despre programele electorale și rapoartele financiare ale principalilor concurenți. Cu toate acestea, Noi.md a promovat activ partidul „Alianța Moldovenilor” și liderii săi și, într-o măsură mai puțină, Blocul Electoral Patriotic și a publicat un număr de articole de știri plătite care îl promovează pe Renato Usatîi.
Soluționarea litigiilor electorale
În 2022, Codul Electoral a eliminat inconsecvențele legate de organele responsabile de soluționarea disputelor electorale și a stabilit o procedură de depunere a plângerilor și de contestare care este aliniată în general cu standardele internaționale, asigurând examinarea problemelor în instanță, accesul la o a doua instanță de judecata, precum și depunerea și examinarea cererilor în timp util. Cu toate acestea, în cadrul legislativ lipsesc încă prevederi pentru invalidarea parțială a rezultatelor alegerilor, precum și proceduri clar definite și criterii de prezentare a dovezilor pentru contestarea rezultatelor la nivel național, așa cum a fost recomandat anterior de ODIHR. În ciuda unor progrese în reformarea sistemului Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 23 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
judiciar, inclusiv un proces de evaluare care este încă in curs de desfășurare, încrederea publicului în sistemul judiciar rămâne la un nivel scăzut. 80
Alegătorii și concurenții electorali au dreptul de a contesta toate acțiunile, inacțiunile și deciziile organelor electorale și ale altor concurenți electorali. Observatorii și membrii administrațiilor electorale pot înainta plângeri legate de încălcarea drepturilor lor. În conformitate cu noile modificări legislative, decizia privind inadmisibilitatea unei plângeri nu mai este luată de ședința plenară a CEC, ci este notificată printr-un act al președintelui CEC. 81 Patru asemenea acte au fost contestate la CAC care, într- un caz, a adoptat o hotărâre în favoarea pârâtului și a obligat CEC că examineze cazul în ședință plenară. 82 În cadrul ședinței plenare, CEC a respins plângerea.
De la începutul perioadei electorale la 14 iulie și până la 27 septembrie, CEC a primit 124 contestații si sesizări legate în principal de abuzul de resurse administrative, înregistrarea candidaților, presupuse încălcări ale regulamentelor electorale, finanțare ilegală și corupție electorală. 83 Majoritatea au fost publicate online, iar deciziile au fost luate în general în termenele prescrise, cu toate că unele decizii au fost publicate cu întârziere, ceea ce a limitat transparența. Doar 6 plângeri au fost admise, și CEC a emis 1 avertizare privind finanțarea ilegală, 2 privind abuzul de resurse administrative și 2 privind afilierea politică, 84 iar celelalte plângeri au fost respinse ca nefondate, și mai mult de 40 au fost transmise poliției pentru investigare ulterioară. Majoritatea plângerilor au fost soluționate până la ziua alegerilor.
Disputele electorale au fost în general examinate de instanțe în mod eficient și cu respectarea termenelor limită prescrise, cu toate că unele hotărâri au provocat controverse. CAC și CSJ au respectat termenele prescrise. 14 decizii CEC prin care s-a refuzat înregistrarea candidaților au fost atacate la CAC: 10 au fost respinse, iar 4 au fost admise, CEC fiind obligată să reconsidere înregistrarea candidaților respectivi. 2 decizii au fost însă ulterior anulate de CSJ, iar altele 2 au fost
menținute, 85 ceea ce a provocat îngrijorări privind interpretarea variată a unor noi prevederi
80 A se vedea pagina 5 din Raportul Comisiei Europene pentru Moldova din 2024. De asemenea, în Cercetarea PNUD din 2024, 45% din respondenți au spus că au puțină încredere sau nu au deloc încredere, și doar 11% au raportat un nivel înalt de încredere în sistemul judiciar. S-au înregistrat progrese în evaluarea și desemnarea judecătorilor și procurorilor de grad înalt. Atât consiliile judiciare, cât și cele de urmărire penală activează în volum deplin, majoritatea membrilor fiind deja desemnați, inclusiv un Procuror General nou-evaluat și desemnări inițiale în Curtea Supremă de Justiție. 81 Plângerile sau notificările care, în opinia CEC, nu țineau de competența sa imediată, erau transmise direct către IGP cu obligația de a informa CEC despre rezultatele investigației sau decizia luată. 82 Candidata Irina Vlah a depus o plângere la CEC invocând abuz de resurse administrative de către Prim-ministrul Dorin Recean. Printr-un act al președintelui CEC, plângerea a for declarată inadmisibilă. Actul a fost contestat la CAC care a stabilit că răspunsul CEC a fost superficial, fără a fi abordate principalele pretenții privind agitația electorală și abuzul de resurse de stat, și a ordonat CEC să examineze plângerea în ședință plenară în esență. Blocul „Alternativa” și PAS au depus plângeri similare la CEC care le-a respins ca nefondate, decizie care a fost susținută de CSJ. 83 CEC ține evidența plângerilor, notificărilor și audierilor în instanță într-un registru online care este actualizat o dată la câteva zile. 84 Avertizările emise unui ministru de la PAS și candidatului de la blocul „Alternativa” Ion Ceban privind abuzul de resurse administrative au fost contestate la CAC, care a susținut deciziile CEC. 85 Hotărârile CAC privind partidele politice „Noua Opțiune Istorică” și „Moldova Mare” au fost susținute de CSJ, deși CSJ a anulat inițial hotărârea în privința „Moldova Mare”, susținând excluderea partidului. „Moldova Mare” a cerut revizuirea cazului, invocând imparțialitatea judiciară a unuia dintre judecătorii completului. Un nou complet al CSJ a admis cererea, a revocat hotărârea precedentă și a ordonat CEC să înregistreze partidul, afirmând, printre altele, că CEC a refuzat eronat să înregistreze partidul din cauza nerespectării cotei de gen de 40%. CSJ a concluzionat că CEC nu a notificat partidul despre neajunsurile depistate și nu a asigurat transparența procedurii administrative, dând dovadă de tratament diferit față de „Moldova Mare” în comparație cu cazul similar al PSDE. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 24 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
legislative. 86 În alte 8 cazuri de decizii atacate, CSJ a susținut hotărârile CAC. 87 Contestările privind secțiile de votare de peste hotare și din Transnistria și sancțiunile împotriva candidatului independent au fost toate respinse de CAC și CSJ. Toate hotărârile au fost motivate și publicate de site, deși unele cu întârziere. 88 Daca ședințele CAC sunt publice, CSJ desfășoară audieri închise, fără participarea parților, ceea ce limitează într-un fel transparența și contravine standardelor internaționale. 89 Cu toate acestea, în rezultatul modificărilor legislative din 2023, unele audieri ale CSJ sunt acum publicate pe YouTube, ceea ce îmbunătățește accesul public.
Observatori naționali și internaționali
Cadrul legislativ permite observarea procesului electoral de către observatori naționali și internaționali, precum și reprezentați ai concurenților electorali. Observatorii pot fi acreditați pentru observarea alegerilor atât în țară, cât și peste hotare. La situația din 27 septembrie, CEC a acreditat 2496 de observatori naționali și 912 de observatori internaționali, cele mai mari grupuri de observatori naționali fiind Promo-LEX cu 1229 observatori și Uniunea Avocaților cu 1175 de observatori. Ambele organizații au desemnat observatori pe termen lung în toate raioanele țării și au publicat patru rapoarte provizorii de la începutul perioadei electorale.
Conform noului regulament al CEC, organizațiile de observatori naționali și internaționali sunt obligați să prezinte informații, inclusiv privind resursele lor umane și tehnice, experiență în observarea alegerilor și sursele de finanțare, pentru a fi acreditate. Conform CEC, acest lucru se face pentru verificarea calificării și prevenirea activității observatorilor falși. Noul regulament interzice, de asemenea, orice acțiuni care pot împiedica activitatea organului electoral sau perturba procesul de votare. Înregistrarea unui număr mare de observatori, atât naționali cât și internaționali, a contribuit la transparența procesului. Cu toate acestea, CEC a refuzat să acrediteze 16 observatori prospectivi ai Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor, invocând opinia Serviciului de Informații și Securitate pentru a-și justifica decizia. Ziua alegerilor
Ziua alegerilor a fost bine organizată. A fost înregistrat un număr de incidente de securitate îngrijorătoare. CEC a anunțat că prezența la vot a fost de 52,21% și a publicat informații electorale și rezultatele alegerilor pe site-ul său în timp real, ceea ce a contribuit la transparență. Procesul de deschidere a secțiilor de votare a fost observat în 143 de secții de votare, iar procesul de votare a fost observat în 1314 secții de votare din toată țara. Procesul de numărare a voturilor a fost observat în 122 86 Hotărârea CAC prin care CEC a fost obligată să reconsidere înregistrarea PDLM a fost anulată de CSJ care a decis în favoarea CEC pe motiv că CEC îndeplinește funcții executive și trebuie să-și bazeze deciziile exclusiv pe datele furnizate și ASP privind partidele politice eligibile. Liderul PDLM a condamnat hotărârea respectivă și s-a adresat cu o plângere privind încălcarea dreptului de acces la justiție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În al doilea caz, cu toate că CAC a obligat CEC să înregistreze partidul politic „Uniunea Centristă din Moldova”, CSJ a anulat hotărârea, a susținut decizia CEC, în principiu pe motiv că termenul limită pentru demisionare prevăzut de legislație pentru candidații independenți se aplică și candidaților desemnați de partide, și a concluzionat că partidul respectiv făcea parte dintr-un „bloc camuflat”, deoarece unii candidați ai său nu și-au anulat apartenența la alte partide în termenul prescris de 70 de zile. CAC a stabilit anterior în mod contrar, afirmând că termenul respectiv nu se aplică candidaților desemnați de partide. 87 Instanțele au stabilit că, în exercitarea puterii sale discreționare în conformitate cu art. 40(3) din Codul Electoral, CEC a furnizat o justificare suficient de detaliată, explicând toate considerentele și opiniile sale relevante în limitele legale. 88 Comentariul General Nr. 32 la ICCPR prevede că „caracterul public al audierilor asigură transparența procesului judiciar și oferă astfel o măsură de protecție importantă în interesele persoanelor și ale societății în întregime”. 89 Art. 12 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 stabilește că „audierile instanțelor pot fi închise doar în circumstanțele prevăzute de legislație și în conformitate cu obligațiile prevăzute de legile și angajamentele internaționale”. A se vedea, de asemenea, art. 100 din Raportul explicativ la Codul Bunelor Practici al Comisiei de la Veneția, care stabilește că „procedura de recurs ar trebui să fie de natură judiciară, în sensul că ar trebui să fie protejat dreptul recurenților la un proces în care sunt auzite ambele părți”. Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 25 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
de secții de votare, iar totalizarea lor – în 34 de consilii electorale de circumscripție. Femeile au constituit 86% din membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, inclusiv 88% din președinții acestora. În mod pozitiv, buletinele de vot în patru limbi ale minorităților naționale au fost disponibile la solicitare. Procesul de deschidere a secțiilor de votare a fost apreciat pozitiv la toate cele 143 de secții de votare, în afară de una. Procedurile de deschidere au fost în principiu respectate în majoritatea covârșitoare a secțiilor de votare observate, observatorii MIOA raportând doar cazuri izolate privind omisiuni minore de proceduri.
În ciuda îngrijorărilor privind numărul de secții de votare și numărul de buletine disponibile alegătorilor din Transnistria, observatorii MIOA au remarcat că scrutinul s-a desfășurat fără cozi excesive sau insuficiență de buletine de vot, deși cu o oarecare supraaglomerare.
Observatorii MIOA au apreciat pozitiv procesul de votare în 99% din cele 1314 secții de votare observate (mai mult de jumătate de birouri electorale ale secțiilor de votare din țară), descriind procesul ca fiind profesionist, calm și fără probleme. Puținele observații negative au vizat în principal prezența unor persoane neautorizate la secțiile de votare (32 de rapoarte), inclusiv membri ai poliției (11) și funcționari locali (6). Observatorii MIOA au mai raportat câteva cazuri în care reprezentanții concurenților electorali țineau evidența alegătorilor care au votat.
Identificarea alegătorilor și verificarea electronică a datelor la secțiile de votare observate a fost eficientă, cu doar câteva cazuri unice de defecțiuni ale SIASA (8 cazuri). În 11% din secțiile de votare observate, unul sau mai mulți alegători nu au fost admiși sau au fost trimiși la o altă secție de votare, de cele mai multe ori deoarece aceștia nu erau pe listele electorale ale secției de votare respective sau nu au putut furniza un act de identitate corespunzător. CEC a raportat 68 de cazuri în care alegătorii nu erau pe listele electorale permanente deoarece au fost marcați ca fiind înregistrați preliminar pentru votare în afara țării, cu toate că unii dintre ei nu au locuit niciodată peste hotare, ceea ce indică un potențial abuz de date cu caracter personal de către terți, acesta fiind un motiv de îngrijorare.
Majoritatea alegătorilor au votat în secret. Cu toate acestea, în unele cazuri amenajarea secțiilor de votare și amplasarea camerelor video nu au asigurat secretul votului (6% din secțiile de votare observate). Secretul votului a fost, de asemenea, compromis în 4% din birourile electorale ale secțiilor de votare observate. Observatorii MIOA a raportat că în cinci cazuri observate alegătorii au fotografiat sau au încercat să fotografieze buletinele lor după ce au votat. Într-unul din asemenea cazuri, doi alegători au fost denunțați la poliție de biroul electoral al secției de votare, fiind reținuți după ce li s-a dat posibilitatea să voteze. Au fost raportate, de asemenea, câteva cazuri de votare în grup (1% din secțiile de votare observate) și cazuri de semnături aparent identice pe listele electorale (2%). În 3% din secțiile de votare observate, urnele de vot nu au fost sigilate în mod corespunzător.
Majoritatea secțiilor de votare observate nu au fost adaptate pentru persoanele cu dizabilități. 65% dintre acestea nu permiteau acces independent, iar în 26% din secțiile de votare observate amenajarea interioară nu era potrivită pentru alegătorii cu dizabilități. În 2% din secțiile de votare au fost remarcate cozi lungi de alegători în afara secției, iar în 3% s-a observat supraaglomerare în incinta secției.
Reprezentanții concurenților electorali au fost prezenți în 99% din secțiile de votare observate, iar în 6 cazuri s-a remarcat că aceștia interveneau în activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare. Observatori din rândul cetățenilor au fost prezenți în 61% din secțiile de votare observate, ceea ce a contribuit la transparență.
Conform Prim-ministrului, în ajunul și în ziua alegerilor, infrastructura electorală a Republicii Moldova a fost supusă multiplelor atacuri cibernetice. Aceste atacuri au țintit preponderent site-ul CEC și unele secții de votare din străinătate, dar, precum s-a raportat, au fost depistate și neutralizate în timp real, Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 26 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
fără a perturba procesul electoral. De asemenea, un atac de amploare din ziua alegerilor a forțat STISC să blocheze platforma host.md, lăsând circa 4000 de site-uri neactive.
Pe parcursul zilei, au fost raportate amenințări cu bombe în unele secții de votare pentru alegătorii din Transnistria (37/6, 37/10, 37/11, 34/14) și într-o secție de votare din Drochia, în unele din ele în mod repetat, precum și la podurile peste râul Nistru. A avut loc, de asemenea, o campanie de dezinformare semnificativă precum că multe poduri ar fi închise pentru lucrări de construcție. Observatorii MIOA au remarcat că nu este adevărat, însă au raportat cozi lungi din automobile. Procesul de votare la secții și deplasarea pe poduri au fost sistate temporar, ceea ce a rezultat în cozi lungi. De asemenea, au fost raportate amenințări cu bombe la secții de votare din Belgia, Italia, Statele Unite, Spania și România.
Majoritatea (113 din 122) procedurilor de numărare a voturilor observate de MIOA a fost apreciată pozitiv. Observatorii MIOA au apreciat procesul de numărare a voturilor ca fiind în general transparent și bine organizat. În 9 secții de votare observate, observatorii MIOA au evaluat negativ numărarea voturilor din cauza erorilor sau omisiunilor de procedură. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu au stabilit întotdeauna numărul de buletine de vot eliberate prin numărarea semnăturilor de pe listele electorale (14 observații) sau nu au numărat buletinele aflate în urnele staționare (24 de observații). În mai mult de o treime de proceduri de numărare observate, valabilitatea buletinelor contestate nu a fost decisă prin votul membrilor biroului electoral al secției de votare, precum cere legea. În 19 proceduri de numărare, birourile electorale ale secțiilor de votare s-au confruntat cu probleme la verificarea rezultatelor votării în procesele-verbale, 15 procese-verbale au fost semnate prealabil, iar în 45 de proceduri de numărare, birorile electorale ale secțiilor de votare nu au afișat o copie a procesului-verbal la intrarea în secția de votare, ceea ce a afectat transparența. În 8 cazuri s-a remarcat intervenția persoanelor care nu făceau parte din biroul electoral al secției de votare în procesul de numărare a voturilor (5 reprezentanți ai concurenților electorali, 2 observatori din rândul cetățenilor, 1 funcționar local).
Totalizarea a fost observată în 34 din 36 de consilii electorale de circumscripție pentru scrutinul din țară și apreciată pozitiv în toate din ele, în afară de două. Șapte consilii electorale de circumscripție au fost considerate de MIOA ca fiind insuficient pregătite pentru primirea materialelor electorale de la birourile electorale ale secțiilor de votare și fără spațiu suficient, iar în patru din ele, nu toți membrii au avut o înțelegere bună a procedurilor. Unele birouri electorale ale secțiilor de votare au comis erori tehnice în procesele-verbale și alte rapoarte, si aveau nelămuriri datorita instrucțiunilor tardive privind invalidarea voturilor depuse pentru un partid retras. Consiliile electorale de circumscripție au solicitat să se facă rectificări, ceea ce a rezultat în cozi lungi în afara sălii de totalizare, creând tensiuni și confuzii în rândul membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare. Cu toate acestea, observatorii MIOA au descris procesul de totalizare ca fiind în general ordonat și profesionist.
Pe parcursul zilei alegerilor, observatorii MIOA au raportat 57 de plângeri depuse la birourile electorale ale secțiilor de votare vizitate și 1 plângere depusă la consiliul electoral de circumscripție observat. În ziua alegerilor, au fost înaintate către CEC patru plângeri privind încălcarea tăcerii electorale și transportul organizat al alegătorilor, încă CEC nu a anunțat deciziile adoptate în cazurile respective.
Versiunea acestui raport în limba engleză este unicul document oficial. Sunt disponibile traduceri neoficiale în limba română.
Informații despre Misiune și mulțumiri
Chișinău, 29 septembrie 2025 – Această Declarație privind constatări și concluzii preliminare este rezultatul unui efort comun al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE, al Adunării Misiunea de monitorizare a alegerilor Pagina: 27 Republica Moldova, Alegeri Parlamentare, 28 septembrie 2025 Declarație privind constatări și concluzii
Parlamentare a OSCE (AP OSCE), al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și al Parlamentului European (PE). Scopul evaluării este de a determina dacă alegerile au avut loc cu respectarea angajamentelor OSCE, a altor obligații și standarde internaționale privind alegeri democratice și a legislației naționale.
Paula Cardoso a fost desemnată de Președintele actual al OSCE în calitate de Coordonatoare Specială și Lideră a misiunii de observare pe termen scurt a ODIHR. Linnea Wickman este Șefa delegației AP OSCE, Chris Said este Șeful delegației APCE, iar Michael Gahler este Șeful delegației PE. Ambasadoarea Jillian Stirk este Șefa MOA ODIHR începând de la 13 august.
Declarația privind constatări și concluzii preliminare este furnizată înainte de încheierea procesului electoral. Evaluarea finală a alegerilor va depinde, în parte, de mersul ultimelor etape ale procesului electoral, inclusiv numărarea voturilor, totalizarea și anunțarea rezultatelor, și examinarea posibilelor plângeri sau contestări după ziua alegerilor. ODIHR va emite un raport final cuprinzător, inclusiv recomandări privind posibile îmbunătățiri, la câteva luni după încheierea procesului electoral. Raportul AP OSCE va fi prezentat la adunarea Comitetului Permanent de la Istanbul, la 17 noiembrie. Raportul APCE va fi prezentat la adunarea Comitetului Permanent de la Chișinău, la 21 noiembrie. Raportul PE va fi discutat la adunarea ordinară a Delegației în Moldova de la Strasbourg, la 9 octombrie.
Echipa MOA ODIHR include 17 experți în capitală și 30 de observatori pe termen lung care activează în toată țara. Pentru ziua alegerilor, au fost desemnați 391 de observatori din 50 de țări, inclusiv 245 de observatori pe termen lung și pe termen scurt desemnați de ODIHR, precum și o delegație de 108 persoane din partea AP OSCE, o delegație de 24 de persoane din partea APCE și o delegație de 14 persoane din partea PE. Deschiderea a fost observată la 143 de secții de votare, iar scrutinul a fost observat la 1314 secții de votare din toată țara. Numărarea voturilor a fost observată la 122 de secții de votare, iar totalizarea rezultatelor – la 34 de consilii electorale de circumscripție.
Observatorii vin cu mulțumiri la adresa autorităților pentru invitația de a observa alegerile, precum și mulțumiri la adresa Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului Afacerilor Externe pentru asistența acordată. Observatorii își exprimă, de asemenea, recunoștință altor instituții de stat, partidelor politice, organizațiilor societății civile și reprezentanților comunității internaționale pentru cooperare.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați: • Jillian Stirk, Șefă a MOA ODIHR, Chișinău (+373 69 799 442) • Katya Andrusz, Purtătoare de cuvânt a ODIHR (+48 609 522 266) sau Vittoria Zanelatti, Consilier Electoral al ODIHR, Varșovia (+48 695 917 357) • Nat Parry, OSCE AP Șefă a biroului de Comunicare și Media (+45 601 08 177) • Ivi-Triin Odrats, APCE Director Adjunct al Diviziei pentru Alegeri (+33 6 07 06 77 73); • Raffaele Luise, PE Administrator (+32 473 865 101).
Adresa MOA ODIHR: Republica Moldova, MD-2005, mun. Chișinău, str. M. G. Bănulescu-Bodoni 57/1 Tel.: +373 69 816 640 E-mail: info.office@odihr.md www.osce.org/odihr/elections/moldova