Romania, Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025: Final Report

Office for Democratic Institutions and Human Rights

ROMANIA

REPEAT PRESIDENTIAL ELECTION 4 AND 18 MAY 2025

ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Warsaw 28 October 2025  TABLE OF CONTENTS

I. EXECUTIVE SUMMARY ................................................................................................................ 1 II. INTRODUCTION AND ACKNOWLEDGMENTS ....................................................................... 5 III. BACKGROUND AND POLITICAL CONTEXT ........................................................................... 6 IV. ELECTORAL SYSTEM AND LEGAL FRAMEWORK .............................................................. 7 V. ELECTION ADMINISTRATION ................................................................................................... 9 VI. VOTER REGISTRATION.............................................................................................................. 11 VII. CANDIDATE REGISTRATION.................................................................................................... 12 VIII. ELECTORAL CAMPAIGN ........................................................................................................... 13 A. ONLINE CAMPAIGN ................................................................................................................... 15 IX. CAMPAIGN FINANCE .................................................................................................................. 19 A. INCOME AND EXPENDITURE ..................................................................................................... 19 B. DISCLOSURE AND OVERSIGHT ................................................................................................. 20 X. MEDIA .............................................................................................................................................. 21 A. MEDIA ENVIRONMENT .............................................................................................................. 21 A. LEGAL FRAMEWORK ................................................................................................................ 22 B. MEDIA COVERAGE OF THE CAMPAIGN .................................................................................. 23 XI. NATIONAL MINORITIES ............................................................................................................ 24 XII. ELECTION DISPUTE RESOLUTION ......................................................................................... 25 XIII. ELECTION OBSERVATION ........................................................................................................ 27 XIV. ELECTION DAYS ........................................................................................................................... 28 XV. POST-ELECTION DEVELOPMENTS......................................................................................... 29 XVI. RECOMMENDATIONS ................................................................................................................. 30 A. PRIORITY RECOMMENDATIONS ............................................................................................... 30 B. OTHER RECOMMENDATIONS .................................................................................................... 31 ANNEX I: FINAL ELECTION RESULTS ............................................................................................. 34 ANNEX II: LIST OF OBSERVERS IN THE INTERNATIONAL ELECTION OBSERVATION MISSION .......................................................................................................................................... 36 ABOUT ODIHR ........................................................................................................................................ 38  ROMANIA REPEAT PRESIDENTIAL ELECTION 4 and 18 May 2025

ODIHR Election Observation Mission Final Report 1

I. EXECUTIVE SUMMARY

Following an invitation from the authorities of Romania and in accordance with its mandate, the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) deployed a Limited Election Observation Mission (LEOM) to observe the 4 and 18 May 2025 repeat presidential election. The ODIHR LEOM assessed the compliance of the electoral process with OSCE commitments, other international obligations and standards for democratic elections, and national legislation. For the election days, the ODIHR LEOM was joined by a delegation from the OSCE Parliamentary Assembly to form an International Election Observation Mission (IEOM).

In its Statement of Preliminary Findings and Conclusions issued on 5 May, the IEOM concluded that “[r]ecent efforts by state authorities to improve electoral integrity were notable, and the election was efficiently administered, however, the first round of the 2025 repeat presidential election was marked by insufficient oversight of key aspects of the campaign and concerns over the widespread use of inauthentic behaviour by candidates online. Fundamental freedoms of association and assembly were respected, and voters had a choice among political alternatives. […] The use of eligibility requirements based on court rulings, rather than on clear legal provisions, detracted from the inclusivity of the candidate registration process. The authorities took a fragmented approach to overseeing the online space, which, together with a lack of information on the handling of reported violations, discouraged civic engagement and led to self-censorship. […] Election day was orderly and efficiently administered, with some shortcomings noted, including some instances of compromised vote secrecy, campaign materials near polling stations, and the presence of unauthorized individuals inside polling stations”.

In its Statement of Preliminary Findings and Conclusions issued on 19 May, the IEOM concluded that “[i]n a strongly contested run-off, fundamental freedoms of assembly and association were respected; however, defamatory rhetoric, a lack of direct debates between the candidates in the official campaign, biased coverage by some media outlets, and the persistent use of inauthentic behaviour online, including to amplify or suppress messages of both candidates, limited voters’ ability to make an informed choice. […] Legal gaps, including the lack of regulation of the period between the first-round election day and the start of the official second-round campaign, led to uncertainty regarding permissible political activities, campaign finance rules, and media coverage, impacting the participation of other political parties. The campaign remained dominated by online activities, with messaging often centred on polarizing themes and personal attacks. Disinformation and misinformation circulated extensively, including about the electoral process, requiring the authorities to respond publicly on a number of occasions. […] Election day was generally calm and professionally conducted in the limited number of polling stations observed by the IEOM, with some procedural inconsistencies noted that did not affect the overall positive assessment, while accessibility challenges persisted”.

The repeat presidential election followed the ex officio annulment of the 24 November 2024 election by the Constitutional Court on the basis of co-ordinated manipulation identified on social networks

1 The English version of this report is the only official document. An unofficial translation is available in Romanian. Romania Page: 2 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

and financial violations related to one candidate’s campaign. The annulment prompted a range of reactions, including criticism from across the political spectrum over the lack of transparency regarding the extent of the impact of the irregularities and the legal basis for the decision; it also intensified public debate about the safeguards of democratic processes.

The legal framework provides an adequate basis for democratic elections, but remains complex and contains gaps, inconsistencies, and unclear provisions, including with regard to campaign activities and media coverage between the two rounds. In recent years, substantive amendments were introduced to the electoral legislation through government emergency ordinances and Constitutional Court rulings, without subsequent consolidation through legislative revision by parliament, which undermines legal stability and the separation of powers, contrary to OSCE commitments. An emergency ordinance adopted without adequate public consultation four months before the election changed political advertising regulations, the composition of election bureaus, voting hours abroad, and procedures for resolving online campaign violations. However, it did not effectively address key concerns related to online political advertising, campaign finance regulations, and the effectiveness of enforcement mechanisms. Most previous ODIHR recommendations remain unaddressed, including on consolidating the electoral legislation, enhancing transparency and equitable representation in the election administration, lifting restrictions on suffrage rights, and campaign regulations.

The election administration – comprising the Permanent Electoral Authority (PEA) and a temporary structure of electoral bureaus led by the Central Electoral Bureau (CEB) – implemented the electoral process efficiently and within legal deadlines. The division of responsibilities within this dual structure was sometimes unclear, which hampered the oversight of the online campaign and responses to disinformation. The transparency of the election administration’s work was limited, as CEB sessions were not public and information published by electoral bureaus was at times incomplete or inconsistent. The composition of the election bureaus did not reflect the political affiliations of the nominated contestants and instead prioritized parliamentary political parties, which limited contestants’ representation and opportunities to observe the process. Although polling staff received training, the exclusion of party-nominated members from the training and the high number of replacements prior to election day left many polling officials untrained, contrary to international good practice. The accessibility of electoral premises and of informational materials for persons with physical or sensory disabilities was limited.

The voter register comprised approximately 19 million voters and enjoyed broad public confidence. Upon request, political parties received access to the voter register for verification purposes, enhancing transparency. Courts may impose restrictions on voting rights on the basis of intellectual or psychosocial disability, which is inconsistent with international standards. Some segments of the electorate, particularly Roma, faced administrative barriers in obtaining identity documents, which is a prerequisite for exercising voting rights. Out-of-country voters could participate in person or by post, but postal voting procedures allowed second-round ballots to be submitted before the confirmation of the second-round candidates, potentially undermining the effectiveness of the process.

Presidential candidates must be registered voters of at least 35 years of age and with permanent residence in Romania. Each nominee was required to submit 200,000 support signatures, a high threshold under international good practice, and which some candidates considered a practical barrier to candidacy. The law does not provide detailed procedures for collecting or verifying signatures, and the CEB’s review was limited to formal compliance with submission requirements, which did not ensure adequate safeguards against potential misuse. The CEB rejected two prospective candidates based on prior Constitutional Court rulings, rather than explicit legal provisions, which compromised Romania Page: 3 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

the transparency and legal certainty of the process and failed to prevent arbitrary application, ultimately undermining the inclusiveness of candidate registration.

Women remain significantly underrepresented in various aspects of public and political life. While the Constitution and legislation set forth equal opportunities for women and men, concrete policies and practices to facilitate equal participation are underdeveloped, and enforcement and political will remain limited, with women largely absent from senior leadership positions in government and political parties. Following the 2024 parliamentary elections, women hold 22 per cent of seats in the Chamber of Deputies, 20 per cent in the Senate, 11 per cent of ministerial posts, and 7 per cent of mayoral positions. Issues relating to gender equality and women’s socioeconomic empowerment received minimal attention during the campaign. Only two of the eleven presidential candidates were women, neither of whom advanced to the second round.

Fundamental freedoms of association and assembly were respected throughout the campaign, providing voters a genuine choice among political alternatives. However, contrary to previous ODIHR recommendations, the legal framework restricts campaign methods to narrowly defined formats, limiting effective campaigning. Meanwhile, the absence of regulation for the period between the two rounds, as well as unclear rules on campaign activities by parties without nominated candidates and other third parties, created uncertainty regarding the scope of permissible activities. Contestants primarily relied on online outreach, supplemented by posters, flyers, and mailings, while public rallies were infrequent. The campaign was polarized and lacked substantive policy debate, with messaging focused on personal attacks, identity-based rhetoric, and appeals to ‘national’, ‘traditional’, and faith-based values.

The online campaign predominated over traditional campaigning. While the content of messages was largely similar across various social networking platforms, many featured identity-based attacks against contestants, particularly in the second round. The regulatory framework, including at both the EU and national level, does not establish clearly defined or enforceable obligations for social networking platforms to oversee campaign content in a timely and transparent manner. Oversight responsibility for the online campaign was divided among several national institutions with limited co-ordination, and enforcement remained largely insufficient. Despite some progress since the annulled 2024 election, co-operation between state authorities and online platforms remained limited, and the platforms’ self-regulatory measures continued to prove ineffective. Inauthentic behaviour and disinformation, including intolerant rhetoric, flourished, and diminished the quality of the information environment. While the CEB and other institutions flagged many instances of potentially non-compliant content, inconsistent sanctions – based on differing interpretations of which individuals and entities were required to comply with campaign labelling rules – may have discouraged legitimate civic activism.

Campaigns may be financed by political parties, candidates’ own resources, loans, and donations. While regulations on public funding and spending limits aim to ensure a level playing field, the annual public subsidies allocated to political parties are unreasonably high, and the spending ceiling for presidential candidates is set at an excessive level. Campaign finance regulations, including reporting requirements, apply only during official campaign periods, limiting transparency before the commencement of the official campaign period and between the first-round election day and the beginning of the second-round campaign. The PEA is responsible for overseeing compliance with campaign finance rules; however, it lacks a clear mandate to audit beyond the documentation submitted and may only impose insufficiently dissuasive sanctions. Overall, the campaign finance framework remained inadequate to ensure full transparency and accountability due to loopholes in the legal framework, limited public disclosure, weak enforcement, and high spending limits. Romania Page: 4 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

The overall environment was conducive to media freedom, with a wide range of outlets operating. However, extensive and non-transparent funding of media outlets by political parties weakened the availability of impartial news sources. Broadcasters are required to ensure fair, balanced, and impartial campaign coverage, including by providing equal and free airtime for all presidential candidates. The ODIHR LEOM media monitoring showed that the public broadcaster adhered to these provisions, while coverage by most private broadcasters reflected their political affiliations. Contrary to previous ODIHR recommendations, the National Audiovisual Council did not proactively monitor the compliance of broadcasters with airtime requirements, and sanctions foreseen by the law are not sufficiently dissuasive to ensure compliance. Limited coverage of candidates in news programmes, unclear separation between paid advertising and editorial content, and the absence of direct candidate debates in the second round reduced voters’ ability to make an informed choice.

National minorities constitute over 10 per cent of the population, with Hungarians and Roma being the largest groups. The legal framework guarantees the rights of persons belonging to national minorities, including the use of minority languages in education and in communication with local authorities, as well as parliamentary representation. Nevertheless, Roma remain significantly underrepresented in public and political life. Some interlocutors among Roma communities reported concerns about being targeted with undue pressure and other potential irregularities, no official voter education efforts were undertaken to address these risks. At odds with international good practice, the legal framework does not require the provision of election-related information, including voter education and other materials, in minority languages.

Complaints and appeals may be adjudicated by electoral bureaus or courts, depending on the content. Most complaints concerned online political advertising and were adjudicated by the CEB, with appeals to the Bucharest Court of Appeal (BCoA). Electoral disputes were generally resolved efficiently and within legal deadlines. However, proceedings before electoral bureaus were largely conducted in closed sessions, and many decisions lacked sufficient reasoning, limiting transparency and at odds with international good practice. In some cases, the BCoA allowed minimal time for the submission of defences and issued rulings almost immediately after hearings, raising concerns about due process. The Constitutional Court ruled on candidate registration and confirmed the first-round results after dismissing a complaint challenging their validity; however, its validation session was held behind closed doors without justification.

While the legislation permits citizen and international observers to monitor voting, counting, and parts of postal voting, it does not allow observation of results tabulation and lacks explicit provisions granting access to other stages of the electoral process, at odds with international good practice. Several civil society organizations conducted long-term observation activities, despite growing operational and financial challenges, providing independent scrutiny of the electoral proceedings and contributing to the overall transparency. In a few cases, observer status was misused by civil society organizations by registering individuals who effectively acted as proxies representing candidates’ interests.

The IEOM observed opening, voting, closing, and counting in a limited number of polling stations on both election days, but in line with its methodology, it did not conduct a systematic or comprehensive observation of all proceedings. Both election days were calm and orderly. Voting, counting and tabulation were well organized, with preliminary results published transparently and promptly. Some of the observed shortcomings included improperly sealed ballot boxes, compromised instances secrecy of the vote due to the placement of voting booths and the ballot paper the quality, the presence of campaign materials near some polling stations, and the occasional presence of unauthorized persons. Information on complaints submitted to mid- and lower-level electoral bureaus was inconsistently provided. Romania Page: 5 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Following the first round of the election, preliminary results indicated that George Simion and Nicușor Dan would advance to the run-off. As the ruling coalition’s candidate did not qualify, Prime Minister Marcel Ciolacu resigned the following day. On 9 May, the CCR confirmed the results and set the second round for 18 May. In the lead-up to the run-off, several eliminated candidates and parties endorsed Mr. Dan, often citing concerns over a perceived rise in extremist ideologies. After the second round, in which Mr. Dan received 53.6 per cent of the vote, Mr. Simion filed a complaint with the CCR alleging foreign interference and disinformation, which was dismissed as unfounded. Mr. Dan assumed office on 2 June.

This report offers a number of recommendations to support efforts to bring elections in Romania closer in line with OSCE commitments and other international obligations and standards for democratic elections. Priority recommendations include adopting a unified electoral code, ensuring that all legal changes follow an inclusive legislative process, promoting women’s political participation, ensuring transparency and professionalism in the election administration, safeguarding the right to stand through clear and objective eligibility rules, strengthening the regulation of campaigning and campaign finance, encouraging effective implementation by online platforms of measures to prevent co-ordinated inauthentic behaviour while safeguarding authentic political discourse, ensuring transparency of political party media expenditures, and guaranteeing effective and timely electoral dispute resolution. ODIHR stands ready to assist the authorities to address the recommendations contained in this and previous reports, including through a comprehensive review of the electoral legislation.

II. INTRODUCTION AND ACKNOWLEDGMENTS

Following an invitation to observe the 4 May 2025 repeat presidential election and in accordance with its mandate, the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) established a Limited Election Observation Mission (LEOM) on 23 March. The mission, led by Eoghan Murphy, consisted of a 13-member core team based in Bucharest and 22 long-term observers (LTOs) deployed on 2 April to 10 locations around the country. The ODIHR LEOM members remained in the country until 25 May to follow post-election-day developments.

For the election days, the ODIHR LEOM was joined by a delegation from the OSCE Parliamentary Assembly (OSCE PA) to form an International Election Observation Mission (IEOM). Ms. Lucie Potůčková was appointed by the OSCE Chairperson-in-Office as Special Co-ordinator and Leader of the OSCE short-term observer mission. Across the two election days, the IEOM deployed 47 observers from 21 OSCE participating States, including a 7-member delegation from the OSCE PA. 43 per cent of the IEOM members were women. In the first round, the IEOM observed opening in 11, voting in 145, counting in 13 polling stations, and tabulation in 9 County Electoral Bureaus (CoEBs). In the second round, opening was observed in 11 polling stations, voting in 136, counting in 12, and tabulation in 11 CoEBs.

The ODIHR LEOM assessed compliance of the election process with OSCE commitments and other international obligations and standards for democratic elections and domestic legislation. This final report follows two Statements of Preliminary Findings and Conclusions that were released at press conferences on 5 and 19 May, respectively. 2

The ODIHR EOM wishes to thank the authorities of Romania for their invitation to observe the

2 See previous ODIHR election reports on Romania. Romania Page: 6 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

elections, and the Permanent Electoral Authority (PEA) and the Ministry of Foreign Affairs for their assistance. It also expresses appreciation to other state institutions, the judiciary, candidates, political parties, media, civil society organizations, international community representatives, and others for their co-operation and for sharing their views.

III. BACKGROUND AND POLITICAL CONTEXT

Romania is a semi-presidential republic with legislative power vested in a bicameral parliament. Executive authority is shared between the government, led by the prime minister, and the president, who serves as head of state, and holds certain powers in appointments, defence, and foreign policy. 3

The repeat presidential election followed the ex officio annulment of the 24 November 2024 presidential election by the Constitutional Court, based on findings of co-ordinated manipulation on social networks and financial violations related to the campaign of candidate Călin Georgescu. The first round of the annulled election was held as scheduled. 4 After election day, the Central Election Bureau (CEB) announced that Mr. Georgescu and Elena Lasconi of the Save Romania Union (USR) had qualified for the second round, receiving 23 and 19 per cent of the vote, respectively. 5 Before and shortly after election day, civil society, media, and political party representatives raised concerns about irregularities in Mr. Georgescu’s campaign. On 2 December, the Constitutional Court validated the results, citing no evidence of significant irregularities. 6

However, on 4 December, declassified intelligence reports revealed co-ordinated manipulation on social media platforms, and financial violations related to Mr. Georgescu’s campaign. Based on these findings, the Constitutional Court annulled the election on 6 December, while preparations for the second round were already underway and out-of-country voting had begun. 7 The annulment prompted a range of reactions from across the political spectrum and among the international community, including criticism over the legal basis for the annulment and claims of insufficient information on the extent of the impact of the irregularities. 8 On 26 February, the Prosecutor’s Office

3 The president’s responsibilities include nominating the prime minister, appointing the government following a parliamentary vote, serving as commander-in-chief, presiding over the Supreme Council of National Defence, and representing Romania in foreign affairs, including by concluding treaties and appointing diplomatic representatives. 4 The 24 November 2024 presidential and 1 December 2024 parliamentary elections took place following extended political negotiations on their scheduling and were preceded by the European Parliament and local elections in June. 5 Other notable presidential candidates were then-Prime Minister Marcel Ciolacu of the Social Democratic Party (PSD) (19.15 per cent), George Simion of AUR (13.86 per cent), Nicolae Ciucă of the National Liberal Party (PNL) (8.79 per cent), independent candidate Mircea Geoană (6.32 per cent), Hunor Kelemen of the Democratic Alliance of Hungarians in Romania (RMDSZ/UDMR, 4.50 per cent). The Constitutional Court disqualified the candidacy of Diana Șoșoacă of S.O.S. Romania in October 2024. 6 Allegations included undisclosed campaign funding, unlawful third-party involvement, and online interference from abroad in favour of Mr. Georgescu, aimed at manipulating voters. 7 Following the annulment, the European Commission opened an investigation into TikTok concerning allegations of foreign information manipulation and interference, as well as undisclosed paid political content. Subsequently, TikTok reported that it had removed a total of 27,217 inauthentic accounts forming a network that “attempted to promote the AUR political party and, to a smaller extent, the independent candidate Călin Georgescu”. 8 On 6 March 2025, the European Court of Human Rights (ECtHR) rejected as inadmissible an application filed by Mr. Georgescu to overturn the annulment of the 2024 presidential election. In addition, over 200 requests filed with the courts, requesting the annulment of the CCR decision of 6 December were dismissed, except for a ruling of the Ploiești Court of Appeal on 24 April, which suspended the CCR decision on the annulment. This decision was overturned by the High Court of Cassation and Justice on 25 April. In January 2025, the European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) issued an Urgent Report on the annulment of election results by constitutional courts, “drawing from the recent Romanian case”, which concluded that ex officio annulments of elections by a constitutional court must be clearly regulated by law, based on concrete evidence, and ensure procedural guarantees, such as the right to present evidence and to appeal. Romania Page: 7 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

opened a criminal investigation into Mr. Georgescu’s campaign for suspected campaign finance violations, incitement against the constitutional order, dissemination of false information, and association with an organization promoting fascist, racist, xenophobic, and anti-Semitic views. 9

On 8 January, the government scheduled the repeat presidential election for 4 May. 10 The repeat election took place amid intensified public debate on electoral integrity, questions concerning the independence of some state institutions involved in elections, a growing focus on national identity, and the role of traditional versus newly emerged political parties.

The Constitution and legislation envisage equal opportunities for men and women to hold public and elected office. However, concrete policies and practices to facilitate equal participation are underdeveloped, and women continue to be underrepresented in leadership and decision-making positions, including the parliament and all levels of government. 11 Following the 2024 parliamentary elections, women hold 22.4 per cent of the seats in the Chamber of Deputies and 20.3 per cent in the Senate. Prior to the repeat presidential election, 2 of 18 ministers (11 per cent) and 7 per cent of mayors were women. While three of the seven parliamentary parties are chaired by women, only four of the 18 non-parliamentary parties that nominated or endorsed candidates in the election had women leaders. Among the 19 national minority parties and associations represented in parliament, only one is chaired by a woman. Romania has never had a woman president.

Relevant authorities should undertake additional measures to promote women’s political participation. Political parties should identify and address barriers to women’s active engagement, including through the adoption of internal measures aimed at improving women’s effective representation within party structures.

IV. ELECTORAL SYSTEM AND LEGAL FRAMEWORK

The president is directly elected for a five-year term by an absolute majority of registered voters. If no candidate receives the required majority in the first round, a second round is held two weeks later between the two candidates with the highest number of votes. The candidate who obtains the most votes cast in the second round is elected.

The presidential election is primarily governed by the 1991 Constitution, the 2004 Law on the Election of the President of Romania (PEL), the 2015 Law for the Election of the Chamber of Deputies and the Senate (Parliamentary Elections Law), the 2015 Law on Postal Voting, and the 2006 Law on Financial Activity of Political Parties and Electoral Campaigns (Political Finance Law).12 Relevant European Union (EU) legislation, including Regulation (EU) 2022/2065 (Digital Services

9 Proceedings imposed a 60-day judicial control measure on Mr. Georgescu, restricting his travel and social media activity, which was extended by another 60 days on 24 April. 10 On 10 February, President Iohannis, whose term was extended by the Constitutional Court, resigned, and Senate President Ilie Bolojan assumed the role of acting president, in line with constitutional procedure. 11 Romania was 109th in the Inter-Parliamentary Union’s June 2025 ranking of women’s representation in national legislatures. The 2024 Gender Equality Index by the European Institute for Gender Equality noted that Romania has “consistently lower-than-average Gender Equality Index scores and [is] progressing slowly, leading to growing disparities with the EU over time”. Since 2022, three legislative initiatives proposing mandatory gender quotas on parliamentary and local candidate lists, as well as financial incentives for political parties, have been blocked and never put to vote in the legislation. 12 Other relevant laws include the 2002 Law on Radio and Television Broadcasting (Audiovisual Law), the 1992 Law on the Constitutional Court, as well as relevant provisions of the Criminal Code. Romania Page: 8 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Act – DSA) and Regulation (EU) 2016/679 (General Data Protection Regulation – GDPR), is also directly applicable. 13

Overall, the legal framework provides an adequate basis for the conduct of democratic elections. However, it is overly complex, with gaps, inconsistencies, and ambiguous provisions that at times led to inconsistent interpretation by stakeholders, particularly in the second round, where key aspects of the campaign were not regulated (see also Campaign Finance and Media). 14 While the authorities issued decisions and clarifications to address some of these shortcomings, the measures were limited in scope and often issued with delays. In addition, the electoral process is largely governed by general administrative rules, including those on access to information and procedural timelines, which define ‘public interest’ too narrowly, thereby limiting transparency in election-related procedures and reducing the efficiency of decision-making.

To enhance legal clarity and address existing gaps and inconsistencies in the legislation, consideration could be given to adopting a unified electoral code applicable to all types of elections, developed through an inclusive process in consultation with all relevant stakeholders. The legislation should clearly distinguish electoral procedures from general administrative processes and introduce election-specific provisions, including transparency safeguards, and expedited timelines.

In recent years, legal amendments, including in electoral matters, have frequently been introduced through Government Emergency Ordinances (GEOs), a constitutional mechanism intended for exceptional situations. Such regular use of GEOs undermines legal certainty and the quality of legislation, contrary to OSCE commitments. 15 On 16 January, the government adopted GEO No. 1/2025, which introduced provisions applicable exclusively to the 2025 repeat presidential election, including on political advertising, the composition of election bureaus, and voting hours abroad. While the ordinance was intended to address shortcomings identified during the 2024 presidential election, its adoption only four months prior to election day and without adequate public consultation falls short of international good practice. 16 Moreover, although it introduced specific procedures for adjudicating complaints related to online campaign violations, the ordinance did not comprehensively address other key concerns, including the oversight of online political advertising, campaign finance, and the effectiveness of enforcement mechanisms. 17

The legal framework is further complemented by rulings of the Constitutional Court, which have, inter alia, significantly modified the eligibility criteria for presidential candidates by imposing

13 Romania has ratified key international and regional instruments related to the conduct of democratic elections. 14 Additionally, the electoral legal framework does not sufficiently regulate the verification of support signatures; lacks clarity on paid airtime in media for presidential candidates; does not clearly distinguish between “campaign violations” and “obstruction of campaigning”; does not regulate campaigning before the official campaign period, between the first round and the announcement of the second round, and by third parties; and allows for divergent interpretations regarding the competence to adjudicate complaints against electoral bureaus. 15 GEOs take effect immediately upon submission to parliament and remain in force unless rejected. Both chambers must approve a GEO for it to become permanent law, but there is no deadline for the second chamber to do so. Paragraph 5.8 of the 1990 OSCE Copenhagen Document states that legislation should be adopted at the end of a public procedure. See paragraph 46 of the 2025 Venice Commission’s Opinion on the emergency ordinance regarding the merger of the 2024 elections for the European Parliament and for the local authorities concluding that such use of GEOs undermines legal certainty, the quality of legislation, and democratic principles. 16 Section II.2.b of the Council of Europe’s Venice Commission 2002 Code of Good Practice in Electoral Matters (Code of Good Practice) states that “fundamental elements of electoral law […] should not be open to amendment less than one year before an election”. 17 GEO No. 1/2025 regulated, inter alia, the timetable for the repeat presidential election, expanded the definition of political advertising to include indirect promotion, and introduced mandatory labelling of all campaign content. It also defined ‘political actor’ in line with Regulation (EU) 2024/900, and established clear procedures and expedited timelines for adjudicating complaints related to online content. Romania Page: 9 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

requirements that are not codified in legislation (see Candidate Registration). The practice of introducing substantive changes to the electoral legislation and the Constitution through GEOs and Constitutional Court rulings, without subsequent consolidation through formal legislative revision by parliament, undermines legal stability and the separation of powers, at odds with OSCE commitments. 18

To ensure legal certainty and coherence, any amendments to election-related legislation introduced through Government Emergency Ordinances (GEOs) or resulting from Constitutional Court rulings should subsequently be formalized through the regular legislative process in parliament, following public consultation, in line with OSCE commitments. The use of GEOs should be limited to exceptional circumstances where timely parliamentary procedure is not feasible.

With the exception of GEO No. 1/2025, the election-related legislation has remained unchanged since the 2019 presidential election. Most previous ODIHR recommendations remain unaddressed, including those on consolidating the electoral legislation, ensuring transparency and equitable political representation in the election administration, and establishing clear procedures for the verification of support signatures.

V. ELECTION ADMINISTRATION

The election was administered by the Permanent Electoral Authority (PEA) and a temporary structure of electoral bureaus led by the Central Electoral Bureau (CEB). 19 This dual structure led to an unclear division of responsibilities, which limited the effectiveness of institutional responses to key challenges, such as overseeing online campaigning and addressing election-related disinformation.

To enhance the efficiency and transparency of the election administration, consideration could be given to streamlining the parallel structures of the Permanent Electoral Authority and election bureaus. This may include exploring the establishment of a unified, permanent and professional electoral management body, responsible for overseeing all aspects of the electoral process.

For this election, the CEB was composed of 17 members, including five judges of the High Court of Cassation and Justice, the vice-presidents of the PEA, and ten representatives nominated by political parties. 20 The mid-level election administration consisted of 48 County Election Bureaus (CoEBs), each composed of up to 11 members: 3 local court judges, 1 representative of the PEA, and up to 7 party nominees. 21 Election-day procedures were administered by 20,085 Polling Station Electoral Bureaus (EBs), including 965 established abroad across 95 countries. Each EB comprised up to nine members: a chairperson and a deputy selected from a roster of experts, and seven nominees of political parties. Of the 18 members of the CEB, 6 (33 per cent) were women. Women constituted 35 per cent of CoEB members, 70 per cent of EB chairpersons and deputies, and 57 per cent of EB members. 18 Paragraph 18.1 of the 1991 OSCE Moscow Document states that “[l]egislation will be formulated and adopted as the result of an open process reflecting the will of the people, either directly or through their elected representatives”. 19 The parliament elects the president of the PEA, while the prime minister and the president of Romania each appoint a vice-president for eight-year terms. Among other responsibilities, the PEA maintains a roster of electoral officials, trains polling station members, and oversees campaign finance, while the CEB manages candidate registration, adjudicates most complaints, and aggregates and determines election results. 20 The CEB president and its deputy are elected by the appointed judges from among themselves, by secret ballot. On 28 February, the parliament dismissed the PEA president, based on findings that he had an excessive allowance, authorized the costly relocation of the institution’s headquarters, and made public statements deemed incompatible with his role. The deputy president assumed the interim presidency. 21 CoEBs implement the electoral process in their respective county. Romania Page: 10 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

The rules on the composition of electoral bureaus did not ensure a balanced representation of contestants or provide effective opportunities for all candidates to observe the work of the election administration, at odds with international good practice. 22 Under GEO No. 1/2025, parliamentary parties enjoyed priority in nominating members to bureaus at all levels, irrespective of whether they had endorsed a presidential candidate. Consequently, non-parliamentary parties had limited representation, while independent candidates had none. Independent candidates were also not entitled to appoint proxies in electoral bureaus. 23

Given that political appointments to election bureaus is foreseen, all electoral contestants should have an opportunity for representation in the election administration. The rules prioritizing parliamentary parties in the nomination of electoral bureau members, regardless of whether they have nominated a candidate, should be reconsidered.

Overall, the election administration efficiently managed election preparations and complied with legal deadlines; however, some of its operations lacked transparency. Due to the application of general administrative rules that narrowly define ‘public interest’, sessions of electoral bureaus were closed to the public, observers, and candidate representatives, contrary to international good practice. 24 Furthermore, mid-level electoral bureaus at times published limited or inconsistent information. 25

To enhance transparency and confidence in the electoral process, sessions of the election administration bodies should be open to observers and the media. All relevant documents related to the electoral process, including minutes of sessions, should be published in a timely and consistent manner.

The PEA, in co-operation with the Special Telecommunication Service (STS), conducted cascade training for electoral bureau members and IT operators. While some training sessions for EB chairpersons and deputies were well organized, others lacked practical exercises and participant engagement. Party-nominated members were not included in the training. This combined with a high number of replacements prior to both election days, left a significant proportion of polling staff untrained, contrary to a previous ODIHR recommendation and international good practice. 26

Voter education by the PEA and other state institutions was limited to online video spots with general information, and did not address the specific needs of first-time voters, persons with disabilities, or

22 Paragraph II.3.1e of the Code of Good Practice states that “political parties must be equally represented on electoral commissions or must be able to observe the work of the impartial body”. 23 In the first round, parties that nominated Mr. Antonescu held 43 per cent of CoEB seats, followed by parties supporting Mr. Simion (28 per cent) and Ms. Lasconi (14 per cent). In the second round, some 42 per cent of CoEB members represented parties endorsing Mr. Dan, while Mr. Simion’s representation remained at 28 per cent. At the polling station level, in the first round, of the seven party-nominated EB members, three represented parties endorsing Mr. Antonescu, two supported Mr. Simion, and one supported Ms. Lasconi. In the second round, three members represented parties backing Mr. Dan, two supported Mr. Simion, and two were nominated by parties that endorsed no candidate. 24 The ODIHR LEOM requested access to CEB sessions and was permitted to observe part of one session only. Some ODIHR LEOM Long-term Observer (LTO) teams were granted access to a limited number of CoEB sessions. Requests by citizen observers to attend CEB sessions were denied. Section II.3.1.81 of the Code of Good Practice states that “meetings of the central electoral commission should be open to everyone, including the media”. 25 For example, complaints filed with the CoEBs and CoEB session minutes were generally not published. 26 Paragraph II.3.1.g of the Code of Good Practice states that: “members of electoral commissions must receive standard training”. Some parties, including PSD, S.O.S., RMDSZ/UDMR and USR informed the ODIHR LEOM that they had conducted their own training for EB members. EB members could be replaced until the day before election day. According to the PEA, the total number of EB replacements for both rounds was about 14,000. Romania Page: 11 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

national minority communities, including Roma (see also National Minorities). 27 No additional voter education activities were undertaken between two rounds, with the PEA citing limited a lack of resources and time.

By law, polling stations are required to be accessible to voters with physical disabilities, who may also vote at designated accessible polling stations or by mobile ballot box. 28 In co-operation with the Romanian Association of the Blind, the PEA piloted accessible information materials and Braille ballot templates in two polling stations on each election day. Despite these efforts, the overall accessibility of electoral premises and materials remained limited, falling short of international standards, as criticized by CSOs representing persons with disabilities (see also Election Day). 29

VI. VOTER REGISTRATION

Citizens aged 18 years or older on election day are eligible to vote, unless disenfranchised by a court decision due to certain criminal convictions or legal incapacity, including on the basis of intellectual or psychosocial disability. The denial of voting rights on the basis of any type of disability is contrary to international standards and at odds with a previous ODIHR recommendation. 30

Voter registration is passive and continuous. The voter register, maintained by the PEA, was updated based on data received from the civil registry and relevant state institutions. 31 Voters were provided with ample opportunity to verify their registration details online or in person at mayoral or PEA offices. The final voter lists included some 19 million citizens, including 1 million abroad. 32 Women constituted 52 per cent of the in-country electorate.

Contestants had the right to request voter register extracts for verification purposes, printed by municipalities at the requestor’s expense. 33 While some candidates utilised this option, their checks produced no formal complaints or reported concerns. 34 Most stakeholders expressed confidence in the accuracy of the voter register and the effectiveness of safeguards for voter registration and identification. 35 However, socially disadvantaged groups, particularly Roma, have at times faced administrative obstacles in obtaining or renewing permanent identity documents linked to a registered 27 Several TV channels aired video spots produced by the Ministry of Internal Affairs about voter identification, warnings against disinformation, vote buying, and campaigning on election day. 28 The PEA Regulation No. 10/2025 required polling stations to provide an unobstructed pedestrian access, a ramp for persons with mobility impairments, be on the ground floor or equipped with a lift, stairlift, escalator or platform, feature corridor access free of obstacles or steps, have doors at least 90 cm wide, and maintain adequate lighting. 29 See article 29(a)i of the 2006 UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD), which states that “States Parties shall guarantee to persons with disabilities political rights and the opportunity to enjoy them on an equal basis with others [...e]nsuring that voting procedures, facilities and materials are appropriate, accessible and easy to understand and use”. 30 According to the PEA, for these elections, 12,604 citizens have been disenfranchised due to legal incapacity and 1,016 due to criminal convictions. Articles 12 and 29 of the CRPD state that “parties shall recognize that persons with disabilities enjoy legal capacity on an equal basis with others” and guarantee “political rights [… ] on an equal basis with others”. 31 For the first round, updates to the voter lists closed four days prior to election day. Between the two rounds, municipalities updated the lists to reflect individuals who had reached the age of 18, been disenfranchised by court decision, or lost or acquired citizenship. 32 The voter register included 17,988,031 voters in the country and 1,016,350 abroad for the first round, and 17,988,218 in the country and 1,016,327 abroad for the second round. 33 In line with data protection regulations, the data printed did not contain personal identification numbers. 34 Several contestants requested access to the voter register at county level; however, the PEA informed the ODIHR LEOM that it does not maintain aggregated data of such requests. 35 Closer to the second election day, Mr. Simion and some of his representatives alleged that the voter register, particularly abroad, was inflated, without providing any evidence. The respective authorities rejected these claims. Romania Page: 12 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

address, and needed to obtain temporary documents to vote, a process that was at times burdensome in practice (see also National Minorities). 36

To ensure equal access to voting, the authorities should identify and address administrative or structural barriers that may hinder socially disadvantaged groups from obtaining identity documents.

Voters were assigned to polling stations based on their place of residence. Out-of-country voting took place in embassies, consulates, and other designated premises on election day and the two preceding days. Residents abroad also had the option to vote by post. However, postal votes for the second round could be returned at any time, including before the first-round election day. 37 This arrangement allowed voters to mail ballots without knowing which candidates had qualified for the run-off, potentially compromising the effectiveness of the postal voting process. 38

Postal voting procedures should enable voters to return their ballots for the second round with full knowledge of second-round candidates, within timelines ensuring that their votes are received and counted.

VII. CANDIDATE REGISTRATION

Citizens who are at least 35 years old, have the right to vote, and permanently reside in Romania at the time of candidate registration, are eligible to stand for presidency. Voters declared incapacitated by a court decision on the basis of intellectual or psychosocial disability may not stand contrary to international standards. 39 Candidates may be nominated by political parties or coalitions, or may run independently. Each nomination must be supported by at least 200,000 voter signatures, with voters permitted to support multiple candidates. The high number of required signatures was noted by some nominees as a practical barrier to candidacy, and also narrowly exceeds the one per cent threshold recommended by international good practice, contrary to a previous ODIHR recommendation. 40

The legislation lacks detailed provisions governing the collection and verification of support signatures, which does not ensure a consistent process or adequate safeguards against potential misuse, at odds with international good practice. 41 In line with Constitutional Court Ruling No. 4/2019, which had established that the CEB did not have competence to verify the authenticity of signatures, the CEB limited its review to formal compliance. The verification process was not open

36 According to the Chairperson of the Parliament’s Human Rights Committee, an estimated 200,000 Roma households are home to individuals without official residence address and often lack personal documentation. 37 6,085 citizens used this method, with 4,114 returning their ballots by mail in the first round and 3,142 in the second. 38 Over 15 per cent of the postal ballots cast in the second round were returned to Romania before the first-round election day. Votes cast for candidates who have not advanced to the second round are counted as invalid. 39 Paragraph 48 of General Comment No. 1 to Article 12 of the CRPD states that “a person’s decision-making ability cannot be a justification for any exclusion of persons with disabilities from exercising [...] the right to vote [and] the right to stand for election”. 40 Section I.1.3.ii of the Code of Good Practice states that “[t]he law should not require collection of the signatures of more than 1 per cent of voters in the constituency concerned”. 41 The CEB decision on support signatures defines only specific aspects: templates for signature collection and submission, the liability of signature collectors, and the presence of candidate representatives during verification of signatures in support of their own candidate. Numerous ODIHR LEOM interlocutors questioned the ability of certain contestants to genuinely collect the required number of signatures within the limited timeframe. Section I.1.3.iii of the Code of Good Practice state that “checking of signatures must be governed by clear rules”. Romania Page: 13 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

to citizen observers, and candidate proxies were permitted to observe only the verification of signatures for their own candidate, limiting transparency. 42

If the collection of support signatures is retained as a prerequisite for candidate registration, the law should clearly regulate the collection and verification processes to ensure consistency by the election administration and prevent misuse by contestants. Consideration should also be given to reducing the number of required signatures in line with international good practice.

The CEB registered 12 out of 25 prospective candidates and rejected 13 applications on the grounds that nominees either failed to meet the eligibility criteria or submitted incomplete documentation. Of these, 11 were rejected on technical grounds, while 2 were rejected based on Constitutional Court rulings. Diana Șoșoacă’s candidacy was denied pursuant to the Court’s Decision No. 2 of 5 October 2024, related to the previous presidential election, which stated that candidates must, at the time of registration, meet the requirements of the presidential oath, including respect for the Constitution and defence of democracy. The CEB anticipated, based on her prior conduct, that she would not fulfil these obligations. Călin Georgescu’s candidacy was rejected with reference to Constitutional Court Decision No. 32/2024, which annulled the 2024 presidential election on the grounds that he had breached the obligation to defend democracy. The CEB concluded that it could not establish that Mr. Georgescu now met the required conditions. The Constitutional Court received 61 appeals concerning the registration of 11 candidates and the rejection of 8 nominees, and upheld the CEB decisions in all cases. 43

Overall, the application of eligibility criteria derived from Constitutional Court jurisprudence, rather than those established in explicit legal provisions, compromised the transparency and predictability of the process, and did not safeguard against arbitrary application, which affected the inclusiveness of candidate registration. On 20 March, one candidate withdrew, leaving 11 contestants on the ballot, including 2 women and 4 independent candidates.

To enhance legal certainty and protect the right to stand for election, consideration should be given to ensuring that candidate eligibility is assessed based on clear and objective criteria established by law, rather than on requirements set by Constitutional Court rulings.

VIII. ELECTORAL CAMPAIGN

Fundamental freedoms of association and assembly were respected throughout the campaign, and voters were presented with a genuine choice among political alternatives. Electoral campaign regulations only apply during the official campaign periods, leaving the periods before the official campaigns start unregulated. At odds with a previous ODIHR recommendation, the Political Finance Law restricts the use of campaign materials to a narrowly defined set of formats: permitted campaign materials were posters in designated areas, audio and video content in the media and online, print advertisements, and printed materials such as brochures and flyers, which most contestants viewed as hindering their ability to campaign efficiently. 44 The Constitution guarantees the fundamental freedoms of expression, association, and assembly, while the PEL ensures presidential candidates’ equal access to the media, campaign venues, and advertising space.

42 In two cases, the CEB referred cases involving indications of forged signatures to the Prosecutor’s Office, which confirmed that investigations were initiated, but did not provide any public update until election day. 43 Four additional appeals were deemed inadmissible by the CCR due to procedural omissions. 44 CEB Decision No. 54D of 26 March explicitly lists 17 prohibited categories of materials, including vehicles, tents, banners, flags, and billboards. Romania Page: 14 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Candidates primarily campaigned online, supplemented by posters, leaflets, and direct mail. One candidate’s large-scale direct mail campaign was found to be in violation of national legislation for the unlawful use of private data. 45 Public rallies were infrequent. 46 The key themes were focused on economic and social issues, national sovereignty, and international relations, with candidates combining policy proposals and value-based messaging, alongside growing mutual attacks.

The official first-round campaign took place from 4 April to 3 May. 47 In this period, campaign rhetoric often featured identity-based messaging, personal attacks, and appeals to ‘national identity’, ‘traditional values’, and Christian faith, while offering limited substantive policy debate. Many candidates positioned themselves as ‘anti-system’, criticizing the political establishment, and several criticized the annulment of the 2024 presidential election. Issues related to gender equality and women’s socioeconomic empowerment received little attention, and women were often addressed in the context of ‘traditional’ societal roles. 48

On 9 April, USR announced its decision to shift support from its nominated candidate, Ms. Lasconi, to Mr. Dan. On 12 April, the CEB stated that, under the law, USR was not permitted to campaign for a candidate it had not officially nominated. On 15 April, the National Audiovisual Council (CNA) issued a press release clarifying that no party may use airtime in favour of a candidate other than the one initially registered, and on 23 April, the CEB further stated that political parties may not produce or finance advertising for candidates they did not nominate. 49 Despite these clarifications, the scope of permissible campaign activities by parties that did not officially nominate a candidate remained unclear. Attributing it to the absence of clear guidance, in some areas, USR supporters refrained from campaigning altogether, while in others, they actively participated in events and distributed campaign materials.

To promote consistent application of campaign rules, the legislation should define the scope of permissible campaign activities by political parties, including those supporting candidates they have not nominated. Overly restrictive or ambiguous provisions on campaigning and campaign tools should be reconsidered to ensure meaningful political participation.

The second-round campaign ran from 9 May to 17 May. 50 The law does not regulate political and campaign activities during the five-day interim period between the first-round election day and the

45 On 30 April, the CEB established that Mr. Simion’s campaign had sent over one million personalised letters to pensioners using personal data obtained from the voter register without their consent, in violation of the GDPR and national legislation. The CEB decision overturned the earlier dismissal of a complaint filed by USR with the CoEB in Brașov and ordered the immediate cessation of the mailing campaign conducted by AUR. 46 ODIHR LEOM LTOs observed eight public campaign events held by two candidates across six counties. Women spoke at only three of these events, and, on average, accounted for one-third of participants. All venues, with the exception of one, were accessible to persons with disabilities 47 In the period prior to 4 April, which fell outside the scope of campaign regulations, some contestants engaged in intensive pre-campaign activities. 48 During the first round, Mr. Antonescu and Mr. Simion addressed women primarily as “mothers, wives, and homemakers”, while Ms. Lasconi focused on women’s empowerment, leadership, and abortion rights. Ahead of the second round, several speakers at Mr. Dan’s 11 May rally in Bucharest advocated for women’s political, economic, and social rights, including gender equality. 49 On 17 April, the Bucharest Court of Appeal recognised Ms. Lasconi as the legitimate candidate of the USR, a decision upheld by the High Court of Cassation and Justice on 30 April. Subsequently, the USR withdrew its financial support for her campaign. In its 23 April press release, the CEB prohibited the production and dissemination of electoral propaganda materials by political parties that had not nominated a candidate, but allowed them to express public support for a candidate through messages addressed to their members and supporters. 50 On 9 May, the PEA reaffirmed that the first-round campaign regulations applied during the second-round campaign period. From this time, only posters, audio and video broadcasts, advertisements in the printed press, and printed or online materials were permitted, all subject to mandatory labelling requirements. Romania Page: 15 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

start of the official second-round campaign period, impacting legal certainty and limiting safeguards against potential violations. Most stakeholders, including oversight bodies, considered political activities unrestricted during this time. Second-round candidates and supporting political parties resumed campaigning immediately after the first-round election day and disseminated materials without labelling, which, contrary to the law, limited transparency and weakened accountability. 51

The legal framework should include clear provisions governing second-round presidential election campaigns, including the interim period between the first-round election day and the start of the official second-round campaign, or alternatively make the whole period subject to campaign regulations. These provisions should regulate permitted campaign activities, media coverage, related expenditures, and the scope and mechanisms of oversight.

A few instances of potential misuse of administrative resources were observed by the ODIHR LEOM or reported by the PEA in the course of the campaign. 52 Despite a previous ODIHR recommendation, misuse of public resources is insufficiently regulated, as the legislation does not define the scope of permissible and prohibited use or establish clear obligations and restrictions for public and elected officials during the electoral period. 53

A. ONLINE CAMPAIGN

Romania has high level of internet penetration, with 75.5 per cent of adults using social network platforms. 54 Social networks are also widely used to engage with the large Romanian diaspora communities. 55 However, levels of digital and media literacy are low, creating potential vulnerabilities to disinformation. 56

51 The ODIHR LEOM social network monitoring noted that between the first-round election day and the start of the official second-round campaign, Mr. Simion and Mr. Dan posted online 53 and 40 times, respectively. AUR and POT (which supported Mr. Simion) also posted a total of 16 times, and PNL, RMDSZ/UDMR and USR (which supported Mr. Dan in the second round) posted 42 times. Non-parliamentary parties supporting Mr. Dan posted a total of 51 times. AUR and USR also ran political adverts on Meta, though these did not specifically call for votes for or against candidates. 52 On 24 April, the PEA notified the Prosecutor’s Office of a potential misuse of administrative resources by Mr. Dan; no decision had been taken on the matter during the LEOM’s stay in the country. In the first round, the acting president publicly endorsed Mr. Antonescu during a campaign event while referring to his position as president, and was subsequently featured in online and television advertisements supporting the same candidate, potentially challenging provisions requiring a separation between official functions and campaign activities. 53 The Political Finance Law prohibits the use of technical, financial, or human resources of public institutions to support electoral campaigns or other political activities, including through donations or the provision of services free of charge. Under the Administrative Code, public officials may campaign solely in a personal capacity, without using official resources or performing their official functions. The Administrative Code and the code of conduct on the use of public resources do not cover the activities of elected officials. Paragraphs 250-254 of 2020 ODIHR and Venice Commission Guidelines on Political Party Regulation, among others, emphasize that “[t]o allow for the effective regulation of the use of state resources, legislation should clearly define what is permissible use and what is considered abuse.” 54 For internet access in Romania, see Datareportal in January 2025. According to Statista, as of early 2025, Facebook had 12.34 million users in Romania, TikTok 8.51 million adult users, Instagram 5.78 million, and X 1.63 million. 55 According to Refute, although 24 per cent of the adult citizens of Romania live outside of the country, 48 per cent of user comments on TikTok were from outside of the country during the campaign. 56 An EU analysis on digital literacy places Romania lowest amongst member states. The Aspen Institute reports that Romanians’ low levels of trust in traditional media leaves them vulnerable to disinformation on social networks. After the conclusion of the election, on 28 May, the CNA announced a new project of over EUR 20 million to “protect the society from disinformation”. Romania Page: 16 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

The activity of online platforms and digital services is governed by a complex framework of EU and national legislation, GEOs, and decisions of the election administration. 57 The EU Digital Services Act (DSA) requires Very Large Online Platforms to assess and mitigate risks their operations pose to electoral processes and public security. 58 While some platforms reported taking measures for these elections to address harmful content in line with the DSA, the absence of clearly defined and enforceable legal obligations in both EU-level and Romanian legislation limited the effectiveness of these measures, as evidenced by the widespread and persistent presence of inauthentic behaviour online. 59 Furthermore, neither EU nor Romanian legislation mandates real-time transparency of platform activities, limiting opportunities for public oversight. 60

Relevant institutions should review applicable national and European regulations to ensure that social networking platforms implement effective measures to prevent co-ordinated inauthentic behaviour and disinformation, while fully safeguarding space for authentic political discourse online. Considerations should also be given to align reporting requirements with transparency needs during elections.

GEO No. 1/2025, applicable solely to this election, amended the Political Finance Law by broadening the definition of political advertising in electoral campaigns to include indirect promotion, introducing the definition of ‘political actor’ from Regulation (EU) 2024/900 into domestic law, and extending labelling requirements to all written, audio, and video campaign content. 61 However, this temporary labelling requirement proved largely ineffective in deterring most campaign-related violations, including the dissemination of disinformation and other forms of inauthentic online behaviour. Moreover, candidates and political party representatives widely perceived the regulation as unclear and burdensome.

57 Legislation on online campaigning includes the EU Digital Services Act, transposed into national law as Law 50/2024 in March. Additional rules were introduced through GEO No. 1/2025 and PEA Decision No. 9/2025, which set labelling requirements for online political advertising and obliged online platforms to remove non-compliant content within five hours of notification. CEB Decision 54D established a working group to prepare case files on online complaints involving platforms. The CEB received and ruled on complaints related to platforms; however, decisions concerning other websites fell under the competence of the CoEBs, despite the nationwide character of the presidential election. 58 Very Large Online Platforms, henceforth referred to in the report as ‘platforms’ are social networks accessed by at least 10 per cent of the EU population monthly. Meta (operating Facebook and Instagram), TikTok, and X each set their own terms and conditions and community standards, which prohibit inauthentic accounts, disinformation, unlabelled AI-generated images and fake engagement, all of which were observed during the campaign. 59 Inauthentic behaviour refers to various forms of co-ordinated deception, involving networks of fake or misleading accounts or other digital assets, typically controlled by the same individual or group, with the aim of deceiving social media platforms or users, or of evading enforcement under applicable terms of service or legislation. For further definitions and description of inauthentic behaviour and manipulative content, see also paragraphs 84 and 104 of the DSA as well as the applicable Meta policies. 60 Platforms are only required to publish reports on their DSA-related activities annually. Some platforms provide additional, though limited and selective, disclosures concerning online threats. For instance, on 29 May, Meta reported having removed a cross-platform network of 660 accounts for “co-ordinated inauthentic behaviour” targeting Romania, which had spent approximately USD 177,000 on advertising. On 16 May, TikTok announced that it had removed some 25,000 “fake accounts” over the course of the campaign and dismantled two “covert influence networks” assessed as originating in Romania, comprising around 90 accounts in total. 61 During the repeat presidential election, Regulation (EU) 2024/900 on the transparency and targeting of political advertising, was not yet in force at the EU level; however, some of its definitions, such as “very large online platform”, “political advertising”, and “political actor”, were effective in Romania under GEO No. 1/2025. Romania Page: 17 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

The ODIHR EOM monitoring 62 found that attempts to manipulate online visibility in favour of or against most presidential candidates were widespread before and throughout the campaign, and often involved inauthentic behaviour, including the use of bots, troll farms, and artificial intelligence (AI)- generated content, frequently disseminated by influencers and amplified by partisan news aggregators. 63 Multiple disinformation narratives also circulated, including some that state authorities assessed as originating from outside Romania,64 as well as others which, according to the authorities, were disseminated by Mr. Simion’s campaign to undermine confidence in the election administration. 65

Particularly in the second round, online content posted by individuals, including from inauthentic accounts, frequently targeted both run-off candidates with homophobic, transphobic, misogynistic, anti-Roma, and anti-Semitic messages. The PEA issued a statement reminding stakeholders of the regulations in force including the prohibition of discriminatory, intolerant and hate speech; however, no formal actions or sanctions were taken by relevant institutions in relation to such content during the campaign. 66 Following the elections, in June, the parliament introduced additional legislation to explicitly ban the glorification of fascist leaders or symbols online and introduced prison sentences for promoting antisemitic or xenophobic content on social media.

Oversight of the online sphere was shared among multiple state institutions, with efforts often conducted in parallel and with limited co-ordination. 67 Several state authorities, including the PEA, various ministries, intelligence and law enforcement agencies, and the CNA, flagged online content to the platforms for perceived election-related violations. Separately, a rapid response system, established under the EU-wide Code of Practice on Disinformation, allowed selected CSOs to report problematic content directly to the signatory platforms. 68 State authorities and CSOs informed the ODIHR LEOM that co-operation with platforms, while improved since the annulled 2024 presidential election, was still inadequate due to the absence of formal communication regarding the handling of flagged content, delays in content removals, and the frequent reappearance of problematic material in edited or reposted forms.

State authorities, including the Ministry of Internal Affairs, ANCOM, and the CNA informed the ODIHR LEOM of an increased volume and faster processing of flagged content submissions to social

62 The ODIHR LEOM monitored over 60 social media accounts, including those of all presidential candidates and the parties supporting them. In the second round, Nicuşor Dan posted 305 campaign-related posts on social media platforms, and George Simion 179. The average number of views of the candidates’ top video content daily between 5 May and 17 May were 1.03 million and 2.13 million, respectively. 63 In mid-April, two candidates reported that their social media accounts had been targeted by co-ordinated inauthentic behaviour. 64 For instance, allegations were made that the EU was preparing to attack the Russian Federation from Romania. 65 The PEA issued press releases to deny disinformation on 7, 12 and 16 May, when it refuted “false information released in the public space by a political party regarding the fairness of the electoral process”. 66 The Constitution and relevant laws prohibit incitement to hatred and discrimination against individuals or groups on grounds such as race, nationality, ethnicity, language, religion, gender, sexual orientation, opinion, political affiliation, wealth, social origin, age, disability, or health status, including HIV/AIDS. Such acts constitute criminal offences, punishable by imprisonment from six months to three years or a fine. In addition, Government Emergency Ordinances No. 31/2002 and 137/2000 provided administrative sanctions, authorizing the National Council for Combating Discrimination to impose fines ranging from RON 400 to 4,000 for offences against individuals and from RON 600 to 8,000 for offences against groups or communities. 67 The National Authority for Management and Regulation in Communications (ANCOM) was designated as national digital services co-ordinator under the DSA. The National Directorate for Cybersecurity provided technical advice on the authenticity of some accounts. 68 The main CSOs were Expert Forum and Funky Citizens. Romania Page: 18 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

networking platforms as the second round approached. 69 Civil society fact-checking initiatives also reported posts assessed as containing false or misleading content. 70 Despite these efforts, the continued prevalence of inauthentic behaviour and disinformation indicated that institutional responses were insufficient. Combined with inadequate oversight by platforms over their content, this negatively impacted the integrity of the information space and potentially diluted the availability of reliable information for voters about the campaign.

State authorities should ensure a more co-ordinated oversight of the online campaign, including through a clear delineation of institutional responsibilities and development of guidelines on permitted and prohibited activities for contestants and the public. To support these efforts, authorities should consider establishing a permanent co-ordinating body to monitor online campaigning and counter disinformation.

Under GEO No. 1/2025, the CEB was mandated to adjudicate complaints from individuals, parties and candidates regarding online content. However, its limited resources constrained its capacity to address the very high volume of submissions. The CEB issued over 6,000 decisions on these complaints, resulting in more than 10,500 content removal flags submitted to platforms. 71 Moreover, the CEB applied the definition of ‘political actor’ – whose content was subject to labelling during the official campaign period – inconsistently and, at times, overly broadly, creating uncertainty as to which individuals and entities had to comply with labelling obligations. The imposition of sanctions and the prospect of fines contributed to self-censorship and may have had a chilling effect on civic activism. 72 The CEB also flagged accounts deemed inauthentic without applying clear or consistent criteria, as neither the legislation nor the regulations provide a clear legal basis for such assessments. Overall, short adjudication timelines, inconsistent interpretation of key definitions, and the lack of transparency from the CEB and the platforms undermined legal certainty and due process in the handling of the high volume of online campaign-related complaints. 73

To ensure legal certainty and protect the right to participate in public affairs, the law should clearly distinguish the activities of political actors from the individual expression of political opinion. Should the Central Election Bureau continue to adjudicate complaints related to online campaigning, its capacity should be reinforced, and related procedural safeguards improved.

69 The Ministry of Internal Affairs flagged a total of 5,250 posts for alleged co-ordinated inauthentic behaviour, breaches of electoral legislation, and incitement to violence. In the first round, the Ministry of Internal Affairs flagged around 450 posts and accounts. ANCOM identified approximately 1,150 posts and accounts suspected of inauthentic activity, while the CNA flagged more than 100 posts, largely in the unregulated period following the first round, as potential disinformation. In the first round, ANCOM flagged around 240 accounts. Of the total flags, TikTok had by the second election day removed approximately 27 per cent of requests and Meta 60 per cent. 70 Civil society organizations such as Expert Forum and Funky Citizens, and its fact-checking project, “Factual”, provided assessments of disinformation narratives throughout the election and reported some 5,500 posts. 71 The majority of these were against posts on TikTok, many of which were removed rapidly. Meta stated that it disagreed with some of the CEB and court decisions, and refused to restrict some sanctioned content. There were a small number of complaints against YouTube and X. 72 Several ODIHR LEOM interlocutors including individuals who did not have any public affiliation to parties or candidates reported having personal posts expressing support or criticism of candidates removed by order of the CEB, and many refrained from posting their political opinions to avoid the risk of being fined as a political actor. 73 A total of 3,022 decisions were posted in the last four days of the second-round campaign. Some of these decisions used inconsistent evaluations of the complaints, and contained errors. Romania Page: 19 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

IX. CAMPAIGN FINANCE

Campaign finance is regulated by the Political Finance Law, supplemented by PEA regulations. The legal framework has remained unchanged since the 2019 presidential election, leaving most ODIHR and Council of Europe’s Group of States against Corruption (GRECO) recommendations unaddressed, including those related to strengthening the PEA’s oversight capacity, enhancing financial reporting, and applying more dissuasive sanctions for violations.

A. INCOME AND EXPENDITURE

Political parties receive annual public funding in proportion to the votes obtained in the most recent parliamentary and local elections. 74 For 2025, the total public funding is approximately RON 235.5 million (around EUR 47 million), an amount considered unduly high by most ODIHR LEOM interlocutors. 75

Presidential campaigns may be financed by political parties, candidates’ own resources, loans, and individual donations, all subject to established limits. Loans are permitted from individuals, up to RON 810,000 (EUR 162,000), or from banking institutions, up to RON 2,025,000 (around EUR 405,000). Citizens may donate up to RON 810,000 (EUR 162,000) to campaign accounts in any given electoral year. Cash donations from individuals are permitted up to RON 40,500 (EUR 8,100) per year. Cryptocurrency may be donated only after conversion to RON, with no legal requirement to disclose its origin. Donations from foreign entities, trade unions, religious organizations, charities, public authorities, and state-owned enterprises are explicitly prohibited. The law also prohibits third parties from financing any election-related expenditures, including advertising and campaign activities.

While candidates had to be registered by the election administration by 17 March, regulations on campaign finance, including those governing online spending and the labelling of advertisements, applied only during the official campaign which started on 4 April. Expenditures incurred prior to the start of the campaign period, as well as those incurred between the first-round election day and the official commencement of the second-round campaign, were not subject to spending limits or to disclosure obligations except in the annual reporting of political parties. Many contestants engaged in campaign-related activities, including online advertising expenditure, during these unregulated periods when no spending limits or reporting requirements applied. 76 While this was not unlawful, the absence of regulations governing campaign finance outside the official campaign period may allow contestants to circumvent transparency safeguards and financial oversight, contrary to international good practice. 77

To enhance transparency and accountability of campaign spending, the legal and regulatory framework should be reviewed to ensure that it covers a broader period, such as the time following

74 The annual allocation ranges from 0.01 to 0.04 per cent of the gross domestic product, with no legal criteria determining the exact share for a given year. 75 1 Romanian Leu (RON) = EUR 0.20. 76 According to the analysis by the civil society organization, Expert Forum, political parties significantly increased their spending in the months preceding the official campaign period. During January to March 2025, political parties spent approximately RON 68 million (around EUR 13.6 million), of which nearly 73 per cent was allocated to media and campaign contracts. In parallel, online political advertising expenditures reached approximately RON 4.6 million (around EUR 920,000) on Meta platforms and RON 770,000 (around EUR 154,000) on Google services. 77 Paragraph 262 of the 2020 ODIHR Guidelines on Political Party Regulation states that “[l]egislation should provide clear rules and guidelines regarding which activities are not allowed during the pre-election campaign, and what income and expenditures for such activities during this time should be regarded as campaign resources subject to proper review and sanction”. Romania Page: 20 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

the official announcement of the election date or the start of signature collection, or when contestants submit their registration documents, as well as the interval between election rounds.

Political parties and independent candidates that obtained at least three per cent of valid votes are eligible for reimbursement of campaign expenses up to the expenditure ceiling of RON 81 million (approximately EUR 16.2 million), with the second-round ceiling set at 50 per cent of this amount. The total permissible expenditure across both rounds amounted to RON 121.5 million (EUR 24.3 million), contingent upon compliance with financial reporting requirements. 78 In this election, all contestants reported expenditures significantly below the applicable ceilings, indicating that the limits may be disproportionately high and ineffective in curbing excessive campaign spending. 79

Consideration should be given to lowering the ceilings on both campaign contributions and expenditures to prevent excessive spending and ensure a level playing field among contestants.

B. DISCLOSURE AND OVERSIGHT

The PEA is responsible for overseeing the annual financing of political parties and the campaign finances of presidential candidates and their supporting parties, both ex officio and in response to complaints. However, at odds with international good practice, the PEA is not explicitly mandated to conduct audits beyond the documentation submitted in annual reports by political parties and campaign finance reporting from contestants. 80 Moreover, its oversight capacity is limited by insufficient human resources to manage the high volume of reporting and verification tasks and the absence of digital systems to support reporting, disclosure, data management, and other core oversight functions. As a result, essential tasks such as cross-checking data, ensuring compliance, and detecting irregularities must be done manually, leading to delays, reducing accuracy, and limiting enforcement.

To strengthen campaign finance oversight, the law should explicitly define the Permanent Electoral Authority’s audit powers, and the institution should receive adequate staffing and resources to fulfil its mandate in these regards. Authorities could also consider introducing digital tools, such as an electronic reporting platform and automated verification software.

Contestants are required to open a designated bank account for all campaign-related transactions and notify the PEA of each contribution and expenditure within three days. At odds with international good practice, the legal framework does not require public disclosure of this financial information. 81

78 The expenditure ceiling increased from RON 41.6 million (EUR 8.3 million) in 2019 to RON 81 million (EUR 16.2 million) in 2025, representing a 95 per cent rise, with purchasing value nearly doubling when adjusted for cumulative inflation. 79 The highest overall expenditure was reported by the PSD, which declared RON 62 million (EUR 12.4 million), despite its candidate not advancing to the second round. Mr. Dan declared a total of RON 60.8 million (EUR 12.1 million) for both rounds. AUR reported RON 69.1 million (EUR 13.8 million). In the 2019 presidential election, no candidate spent more than half of the applicable ceiling; in 2024, only one candidate reached 85 per cent of the threshold, with all others spending less than half of the ceiling. See 1996 UN Human Rights Committee General Comment No. 25 to Article 25 of the International Covenant on Civil and Political Rights (ICCPR), which provides for reasonable limitations on campaign expenditures “where this is necessary to ensure that the free choice of voters is not undermined or the democratic process distorted by disproportionate expenditure on behalf of any candidate or party”. See also Article 9 of the Recommendation Rec(2003)4 of the Committee of Ministers to member states on common rules against corruption in the funding of political parties and electoral campaigns 80 Paragraph 278 of the 2020 ODIHR Guidelines on Political Party Regulation states that “[t]he supervisory authority should be given the power to monitor accounts and conduct audits of financial reports submitted by parties and candidates”. 81 According to Paragraph 261 of the 2020 ODIHR Guidelines on Political Party Regulation, “[i]t is good practice to require […] reports providing oversight bodies and the public with preliminary information on campaign incomes and expenses of parties and candidates several days before election day”. Romania Page: 21 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

While the PEA proactively published reported contributions and expenditures, limited legal requirements for detailed financial reporting and the PEA’s practice of disclosing only aggregated, non-itemized data resulted in inconsistent information and reduced both transparency and the effectiveness of oversight. 82 During the campaign period, the PEA conducted compliance checks on three contestants for possible violations of the Political Finance Law, and imposed a sanction related to the financing of campaign activities to another candidate. 83

To strengthen transparency and accountability of campaign finance, consideration could be given to requiring contestants to submit detailed itemized financial disclosure reports with supporting documentation throughout the campaign period. Legislation should explicitly mandate regular and public release of these reports. Sanctions imposed on contestants and individuals should be made public.

Following election day, contestants must submit financial reports and supporting documentation within 30 days, and the PEA is required to publish its conclusions (‘control report’) within an additional 60 days. 84 In cases of suspected irregularities, the PEA may request clarifications from public authorities or banking institutions, impose administrative sanctions, or refer cases for criminal investigation. Its decisions may entail enforcing reporting obligations, withholding reimbursements, retaining unauthorised funds, and imposing fines. However, the applicable fines, ranging from RON 10,000 to 50,000 (around EUR 2,000 to 10,000), remain unchanged since 2016, and, at odds with previous ODIHR and GRECO recommendations, do not constitute an effective deterrent. 85

Overall, loopholes in regulation outside the official campaign period, limited public disclosure of contestants’ financial information, and insufficient capacity of the oversight body, along with ineffective enforcement tools rendered the campaign finance framework and its implementation inadequate to fully ensure transparency and accountability in campaign activities.

X. MEDIA

A. MEDIA ENVIRONMENT

The media landscape is diverse, comprising numerous public and private television and radio stations, and online news portals. Television remains the primary source of information, followed by online media and social networking platforms, with private outlets prevailing and public media attracting only a limited audience. 86 Recent research indicates a general decline in trust in news across all

82 According to data from the Meta Ad Library, contestants invested significantly in online advertising, with expenditures amounting to approximately RON 10 million (around EUR 2 million). However, only one first-round contestant itemized Meta-related expenses – totalling RON 656,000 (around EUR 131,200) – in the financial reports submitted to the Permanent Electoral Authority (PEA). 83 One compliance check was initiated ex officio, concerning AUR’s campaign finances. A second one concerned Mr. Dan’s finances and was referred to the Prosecutor’s Office by the PEA. A separate compliance check into USR was launched following a request by Ms. Lasconi. Additionally, the PEA requested information from platforms regarding the identity of those who financed online advertisements flagged for removal by the CEB, but did not receive a response. 84 Despite the legal deadline of 8 March, the financial control reports on the 2024 presidential election had not been published during the ODIHR LEOM’s presence in Romania. 85 Paragraph 274 of the 2020 ODIHR Guidelines on Political Party Regulation states that “If absolute amounts [for administrative fines] are included in the legislation, they should be regularly re-evaluated in order to ensure that they remain effective, proportionate and dissuasive”. 86 According to audience measurement data from June 2025, the most-watched public channel, Romanian Television (TVR1), ranked 12th, with a market share of only 1.31 per cent. Romania Page: 22 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

platforms and, according to analyses, media literacy remains limited. 87 This erosion of confidence, coupled with limited media literacy, may reduce public resilience to disinformation. While the overall environment is conducive to media freedom, pluralism is distorted by extensive and non-transparent funding from political parties, which is often channelled through intermediary companies, making it difficult to trace the final beneficiary. This practice fosters self-censorship and clientelist relationships between political actors and the media, which is at odds with international good practice. 88

The law should ensure full transparency of political parties’ media expenditures enabling the public to identify the final beneficiary. Where political parties use intermediary companies to disburse funds, contracts between these companies and media outlets must be subject to transparency requirements.

In recent years, instances of pressure and attacks on journalists, as well as smear campaigns and surveillance targeting media workers, have been reported. 89 Journalists also noted increasing difficulties in accessing public information and a rise in strategic lawsuits against media practitioners (SLAPPs). 90 A draft law on SLAPPs is currently under public consultation prior to parliamentary procedures.

A. LEGAL FRAMEWORK

The Constitution guarantees the freedom of expression and the right to information, and prohibits censorship. Defamation is decriminalized. The Audiovisual Law governs radio and television broadcasting and designates the CNA as oversight body. Contrary to a previous ODIHR recommendation, the law does not establish professional qualification criteria for CNA members and permits the dismissal of the CNA chairperson by the parliament through rejecting the Council’s annual report, a mechanism that does not fully safeguard its independence.

Both public and private broadcasters are legally required to ensure fair and impartial coverage and allocate equal and free airtime to all candidates. 91 In February, the CNA adopted campaign coverage rules, including a prohibition on airing electoral broadcasts for the second round until the end of the campaign silence period in the first round. 92 However, two days after this silence period ended, the CNA extended the silence period in the media until the official start of the second-round campaign. 93

87 For data on trust in news sources, see the EU 2023 Media & News Eurobarometer Survey and the Reuters Institute’s Digital News Report 2024. In the Open Society Institute’s 2023 Media Literacy Index, Romania ranks 34th out of the 41 countries examined. 88 The Recommendation CM/Rec(2018)1[1] of the Committee of Ministers to member States on media pluralism and transparency of media ownership states that “[h]igh levels of transparency should also be ensured with regard to the sources of financing of media […]. States are […] encouraged to promote the disclosure by media outlets of contractual relations with other media or advertising companies and political parties”. 89 The Council of Europe’s Safety of Journalist Platform lists three attacks on journalists in 2025. The Committee to Protect Journalists (CPJ) and six other media freedom organizations raised concerns over a recent case of surveillance involving a journalist. In a separate case, an investigative journalist has been the target of an ongoing smear campaign since 2022. During the campaign, there were verbal attacks on media workers by some politicians, which were condemned by media watchdog organisations. 90 Concerns over access to information and SLAPPs have been raised in the 2024 EU Rule of Law Report. 91 The public broadcaster TVR allocated 30 minutes of free electoral promotion for the first round and 20 minutes for the second round per candidate. The law stipulates that private broadcasters must allocate free airtime to electoral contestants in proportion to that provided by the public broadcaster. In addition, political parties and coalitions supporting candidates may purchase airtime on private broadcasters. 92 The CNA Decision No. 86/2025 set the permitted formats for campaign coverage as electoral promotion, electoral debate, or informative programme, each subject to distinct labelling requirements. 93 The CNA issued a press release stating that the second-round campaign would start on 9 May, and reiterating the requirement on public broadcasters to allocate free airtime and establish broadcasting schedules accordingly. It also reiterated applicability of the CNA Decision 86/2025. Romania Page: 23 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

This interpretation was not based on a formal decision and was communicated late in the process, undermining legal foreseeability. During this extended silence period, many broadcasters continued airing unlabelled electoral programmes. This practice limited oversight and undermined transparency.

During the electoral period, the CNA imposed 23 sanctions on broadcasters for campaign-related violations, primarily for lack of objectivity and defamatory statements, mainly acting on complaints. Positively, its sessions were broadcast online, which contributed to transparency. However, sanctions were not always issued in a timely manner and generally lacked a deterrent effect. 94 Contrary to previous ODIHR recommendations, the CNA did not monitor the compliance of media with airtime requirements and relied solely on verifying weekly reports submitted by broadcasters. This absence of comprehensive oversight, combined with an insufficiently dissuasive sanctioning mechanism, limited the CNA’s ability to effectively enforce legal requirements for campaign coverage.

The National Audiovisual Council should be legally required to conduct systematic and quantitative monitoring of the campaign coverage in broadcast media, and be provided with the necessary human and material resources to do so effectively. Sanctions for broadcaster non-compliance with airtime obligations should be dissuasive, proportionate to the gravity of the offence, and imposed in a timely manner.

B. MEDIA COVERAGE OF THE CAMPAIGN ACCESS DETAILED INFORMATION

The ODIHR LEOM media monitoring established that broadcasters’ campaign coverage was primarily featured in current affairs and talk show programmes, with limited coverage in news segments. 95 The total airtime devoted to electoral promotion programmes and electoral advertising was similar to that allocated to news coverage. In some cases, broadcasters aired candidate interviews as paid electoral promotion and subsequently rebroadcast them in news programmes without appropriate labelling. This practice blurred the line between editorial and paid content, potentially confusing voters and at odds with international good practice. 96

To safeguard editorial integrity, the law should limit the amount of political advertising time that any party or candidate may purchase, require that such content is clearly marked, and establish safeguards to prevent conflicts of interest related to journalists’ participation in paid political advertising.

The Audiovisual Law requires television channels to provide at least 30 minutes per day of news, analysis, or debate with sign language interpretation. Although the legal obligation was generally respected, interpretation was typically provided outside prime time, and the only monitored electoral programme with sign language interpretation was a debate on the public broadcaster, Romanian Television (TVR). While TVR does not operate a dedicated minority language channel, it aired some minority language programmes, including news, on its regional channels. 97

94 The maximum imposable fine for election campaign related violations amounts to RON 100,000. Electoral advertising spots in national broadcasters cost between RON 12,500 and 27,400 per 30 seconds. At the same time, expenditures in traditional media for both rounds reported to PEA on 21 May amounted to 69,244,174 RON. 95 The ODIHR LEOM conducted a quantitative and qualitative media monitoring of the primetime (18:00-24:00) programmes of six national TV channels (TVR1, PRO TV, Romania TV, Realitatea Plus TV, Antena 3 CNN and DIGI24) from 4 April to 4 May 2025 for the first round and from 9 to 19 May 2025 for the second round. 96 See the Council of Europe Recommendation CM/Rec(2007)15 of the Committee of Ministers to member states on measures concerning media coverage of election campaigns, which states that “[r]egular presenters of news and current affairs programmes should not take part in paid political advertising”. 97 The Hungarian community also has several online newspapers and a private regional television channel. Romania Page: 24 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

In line with its legal obligations, TVR provided all contestants with fairly balanced and neutral coverage. In contrast, most private broadcasters displayed partisan preferences. Among the most covered first-round candidates, Mr. Antonescu received mostly negative coverage on România TV (24 per cent of campaign-related airtime), while his coverage on A3 CNN (20 per cent), Digi24 (19 per cent), and Realitatea Plus TV (10 per cent) was predominantly neutral. Ms. Lasconi was covered in a neutral tone on both A3 CNN and Digi24 (15 per cent of coverage on each), with no significant presence on other major broadcasters. Mr. Ponta received largely neutral or positive coverage on România TV (33 per cent), while his coverage on A3 CNN (12 per cent), Digi24 (13 per cent), and Realitatea Plus TV (15 per cent) was largely negative. Realitatea Plus TV also gave notable attention to the 2024 presidential candidate Călin Georgescu, who received 13 per cent of coverage, mostly in a neutral or positive tone.

Across the two rounds, Mr. Dan received mostly neutral coverage on Digi24, increasingly favourable coverage on A3 CNN, a coverage that shifted from predominantly negative to neutral or positive on România TV, while he was consistently portrayed negatively on Realitatea Plus TV. In the first round, Mr. Dan received 15 per cent of campaign-related coverage on Digi24 (in a mostly neutral tone), 18 per cent on A3 CNN (mostly neutral and negative), 17 per cent on Realitatea Plus TV (mostly negative), and 10 per cent on România TV (mostly negative). In the second round, he received 26 per cent of coverage on Digi24 (in a neutral tone), 43 per cent on A3 CNN (neutral or positive), 44 per cent on România TV (neutral or positive), and 38 per cent on Realitatea Plus TV (mostly negative).

Mr. Simion was largely portrayed negatively on A3 CNN and Digi24, in an increasingly less negative tone on România TV, while Realitatea Plus TV covered him favourably over the course of the two rounds. In the first round, he received only 7 per cent of coverage on A3 CNN and 9 per cent on Digi24, mostly in a neutral and negative tone. România TV allocated 9 per cent of coverage (mostly in a negative tone), and Realitatea Plus TV 17 per cent of coverage (neutral and positive). In the second round, he received 41 per cent on A3 CNN (negative or neutral), 59 per cent on Digi24 (largely negative), 25 per cent on România TV (mostly neutral), and 29 per cent on Realitatea Plus TV (neutral and positive).

Overall, the lack of clear distinction between editorial and paid content, limited editorial coverage of the campaign in news programmes, the absence of direct political debate in the second round, and the unbalanced coverage by most private broadcasters negatively affected voters’ ability to make an informed choice.

XI. NATIONAL MINORITIES

The Constitution guarantees the rights of persons belonging to national minorities, including the use of minority languages in education, and in communication with local authorities where over 20 per cent of the population uses the language. It also provides for representation in the Parliament. 98 National minorities comprise over 10 per cent of the population, with Hungarians (6 per cent) and Roma (3.4 per cent) being the largest groups.

98 The Constitution guarantees a single representative in the Chamber of Deputies to each of the 20 national minorities recognised when their representative does not gain the support of sufficient voters under the regular threshold. Of these, currently only the Hungarian representatives meet the regular parliamentary threshold. Romania Page: 25 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Roma remain significantly underrepresented in public and political life and face systemic barriers, including limited access to some public services. 99 Many ODIHR LEOM interlocutors, including among Roma communities, noted that Roma voters may be disproportionately targeted with undue pressure, coercion and other irregularities, due to socio-economic conditions. However, no targeted voter education measures were implemented to mitigate these risks.

At odds with international good practice, the legal framework does not require that election-related information, including voter education and electoral materials, be made available in minority languages, even in localities where such languages are used in official communication, potentially limiting the accessibility of the electoral process for minority communities.100

Consideration could be given to enhancing voter education campaigns to address the specific needs of ethnic and linguistic minority communities. In line with international good practice, election- related information and materials should be made available in the minority languages in localities where such languages are used in official communication with local authorities.

The law permits campaigning in languages other than Romanian, in line with international standards, and some political parties did so in both rounds. 101 During the electoral process, anti-Roma and anti- Semitic images and language circulated widely online. On some occasions, the Hungarian community was also targeted, with some public figures, including a candidate, questioning their loyalty to the state. 102

XII. ELECTION DISPUTE RESOLUTION

Complaints and appeals may be adjudicated by electoral bureaus or judicial authorities, depending on the nature of the dispute. 103 The law provides for an expedited procedure in electoral matters, requiring that complaints and appeals be resolved within one to three days. Complaints against decisions or inaction by electoral bureaus may be submitted to the respective bureau and appealed to the next higher level; however, this provision was applied inconsistently by CoEBs. 104

99 Romania has limited reporting on the conditions of its Roma citizens. In 2023, the Council of Europe criticized Romanian authorities for lacking baseline indicators and reporting to assess progress in improving conditions for Roma citizens, and recommended reconsidering the census methodology. It also raised concerns about excessive use of force by the police against Roma, and noted additional discrimination during the COVID-19 pandemic. 100 Paragraph 77 of the Thematic Commentary on Participation for the Council of Europe’s Framework Convention for the Protection of National Minorities recommends that states consider producing ballots and electoral materials including in national minority languages. 101 RMDSZ/UDMR actively campaigned in Hungarian for Mr. Antonescu in the first round, and for Mr. Dan in the second. 102 For example, shortly before the start of the campaign period, fourth-placed candidate Victor Ponta stated that he would not accept a member of the Hungarian RMDSZ/UDMR in senior government positions, such as Minister of Finance or roles related to national security. 103 Complaints concerning campaign violations can be filed to CoEBs, whose decisions can be appealed to the CEB, while obstruction of the campaign may be brought before the Constitutional Court. Under GEO 1/2025, the CEB is responsible for handling complaints related to violations involving platforms, and is required to issue a decision the same day. These decisions can be appealed with the Bucharest Court of Appeal (BCoA) within 48 hours from the publication. Complaints against PEA decisions on campaign finance violations may be filed with the respective Court of Appeal, whose decisions can be further challenged before the High Court of Cassation and Justice. 104 The CEB informed the ODIHR LEOM that complaints may be submitted either to the higher-level bureau or to the one whose decision is being challenged, at the complainant’s discretion. Some CoEBs informed the LEOM that they adjudicate complaints against their own decisions, while others stated such complaints must be submitted to the CEB. Romania Page: 26 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Most complaints concerned online political advertising and were adjudicated by the CEB and the Bucharest Court of Appeal (BCoA). 105 The CEB published 102 decisions on complaints and appeals, primarily concerning the appointment of EB members and alleged campaign violations. Of these, 10 complaints were fully upheld, 10 partially, and 8 referred to police for further investigation. The CEB also issued over 6,000 decisions on online content-related complaints. CoEBs released information on approximately 440 complaints, mainly related to EB appointments, campaign violations, and breaches of data protection regulations; however, these decisions were not consistently published.

The BCoA ruled on 89 complaints against CEB decisions, mostly related to online content, and rejected them all. In 15 cases, plaintiffs requested the BCoA to seek an opinion from the Court of Justice of the European Union (CJEU) regarding the interpretation of the term ‘political actor’ under the Regulation (EU) 2024/900, citing legal uncertainty; all such requests were dismissed. Thirty-three BCoA rulings were appealed at the High Court of Cassation and Justice, which fully upheld two, partially upheld one, and rejected all other appeals. 106 In some cases, the BCoA allowed very limited time for the submission of defences and responses, and issued rulings almost immediately after the hearings. 107 This raised concerns about the quality of due process, which is at odds with OSCE commitments. 108

To guarantee effective remedy and due process, the electoral dispute resolution framework, in particular for complaints related to online content, should be reviewed to allow adequate time for the preparation and adjudication of complaints while ensuring a duly expedited procedure, in line with international good practice.

While the legislation implies that most CEB decisions are final, the Constitutional Court interpreted its competence as that of a court of last resort in instances where no other remedy was available. 109 The Constitutional Court is also mandated to adjudicate complaints related to candidate registration and challenges to election results. The Court ruled in 61 cases concerning the CEB’s registration or rejection of candidates, upholding CEB decisions in all cases. One presidential candidate challenged the validity of the first-round results, seeking their annulment. 110 The complaint cited violations of democratic principles and the right to equal opportunities, alleging that both candidates advancing to

105 Plaintiffs frequently argued that the CEB’s rulings contravened the Constitution and infringed upon the freedom of expression, asserting that such decisions should be made by judicial bodies rather than administrative authorities such as the CEB. The constitutionality of Articles 16 and 17 of the GEO No. 1/2025 was challenged at the Constitutional Court for violating rule of law and freedom of expression, but this was not addressed during the electoral period. 106 On 13 May, Meta appealed the BCoA’s dismissal of its complaint concerning the CEB’s removal of online content and its request for a referral to the CJEU on defining 'political actor' under EU Regulation 2024/900. The High Court upheld Meta’s appeal on substantive grounds but declined to refer the matter to the CJEU. 107 In several instances observed by the ODIHR LEOM, the court granted parties 30 minutes to one hour to submit responses, or issued rulings within 30 minutes of the hearing’s conclusion. 108 Paragraph 13.9 of the 1986 OSCE Vienna Document tasks OSCE participating States to effectively apply remedies, including “the right to a fair and public hearing within a reasonable time before an independent and impartial tribunal, including the right to present legal arguments”. 109 See the Constitutional Court Ruling 66/2019 of 1 October 2019, paragraphs 22 and 23. Exceptions to the general finality of CEB decisions include those concerning the establishment of EBs and pre-electoral coalitions, which, by law, may be challenged before the High Court of Cassation and Justice, as well as CEB decisions on complaints related to online campaign violations, which may, under GEO No. 1/2025, be challenged to the BCoA. 110 Election results can be challenged by candidates, parties, coalitions, and national minority organizations within three days of election day. The law provides that the Constitutional Court may annul the results and order a repeat of the first round if it finds that voting, counting, or tabulation were conducted in a manner that altered the order of candidates qualifying for the run-off. The Court must validate the election results within 24 hours of receiving them from the CEB and rule on any submitted challenges within that timeframe. Romania Page: 27 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

the second round had used unlawful means during the campaign. 111 The Court dismissed the complaint as unfounded on 9 May – one day after the legal deadline – and confirmed the first-round results. 112 Although, by law, Constitutional Court sessions are public unless justified otherwise, those on the validation of results after both rounds were closed without justification, limiting transparency.

Electoral disputes were generally resolved efficiently and within the prescribed legal deadlines, and the competent bodies largely enjoyed public trust, except those handling complaints related to online campaign content. However, election bureaus adjudicated most complaints in closed sessions, at odds with international good practice and a prior ODIHR recommendation. 113 Although decisions were typically published within one day, many lacked sufficient reasoning and deliberation details. While court hearings were public, rulings were adopted in camera, further limiting transparency.

To increase transparency, the adjudication of election disputes before electoral authorities and courts should be open to the public and observers, and the published decisions should include sufficient reasoning and a summary of deliberations. The Permanent Electoral Authority should establish and maintain a centralized database of complaints and appeals submitted at all levels of the election administration.

XIII. ELECTION OBSERVATION

The legislation permits citizen and international observers to follow voting, counting, and certain aspects of postal voting, but not the results tabulation. 114 The law also lacks explicit provisions granting access to other stages of the electoral process, at odds with international good practice. 115 For this election, the CEB prohibited the observation of homebound voting inside voters’ residences, which combined with other limitations, reduced the transparency of some aspects of the electoral process.

As previously recommended, the rights and responsibilities of observers should be clearly defined in the law. Observers should be granted unimpeded access to all stages of the electoral process, including results tabulation.

To be accredited, civil society organizations must be legally established at least six months prior to election day and demonstrate a record of engagement in the promotion of democracy. Political parties and pre-electoral coalitions that have nominated candidates but lack representation in EBs may delegate proxies to observe election-day procedures; this right is not extended to independent candidates. Such limitations led, in some cases, to the misuse of observer status by civil society

111 See the challenge submitted by Sebastian Popescu (New Romanian Party, PNR) to the Constitutional Court. Mr. Popescu informed the ODIHR LEOM that he received no correspondence from the Court regarding his application, including no acknowledgement of receipt or notification on the ruling. 112 The CEB issued a press release on 6 May announcing the first-round results. The CEB submitted the results, together with the respective protocols, to the CCR on 7 May. Consequently, by law, the Constitutional Court was required to validate the results and rule on any complaints by 24:00 on 8 May. 113 Section II.3.1.81 of the 2002 Code of Good Practice states that “meetings of the central electoral commission should be open to everyone, including the media”. 114 The Parliamentary Elections Law allows accredited persons to observe electoral operations on election day, starting at 6:00 a.m. and continuing until the polling station bureau completes and signs the minutes recording the election results. 115 Paragraph II.3.2 of the Code of Good Practice states that “both national and international observers should be given the widest possible opportunity to participate in an election observation exercise. Observation must not be confined to the election day itself, but must include the registration period of candidates and, if necessary, of electors, as well as the electoral campaign.”. Romania Page: 28 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

organizations that registered individuals effectively acting as proxies for contestants (see also Election Day).

Several CSOs conducted long-term observation activities, despite growing operational and financial challenges. 116 Observers and political party proxies accredited prior to the first round were permitted to monitor voting on the second-round election day, regardless of whether their nominating candidate advanced to the run-off. In total, the PEA accredited 53 civil society and 30 international organizations and foreign entities.

XIV. ELECTION DAYS

The IEOM observed opening, voting, and counting in a limited number of polling stations across the country on both election days, and in line with the methodology for limited election observation missions, it did not conduct a systematic or comprehensive assessment of election day proceedings. In and around polling stations visited, the atmosphere was generally calm and orderly, with occasional queues. Despite the legal prohibition on campaigning during the silence period, several political figures and influencers disseminated political messages online and in the media on both election days. 117

The limited number of visited polling stations opened on time in both rounds, with the process generally assessed by IEOM observers as efficient and well-organized. EB members were generally knowledgeable and well-prepared, procedures were mostly followed, and all essential materials were in place. In line with the law, voters could cast their ballot at any polling station outside their territorial-administrative unit by being added to supplementary voter lists inside the polling station, upon confirmation of registration and verification that they had not already voted. This option was used by 2,193,886 voters (23 per cent) in the first round, and 3,129,748 voters (27 per cent) in the second. Some 86,000 and 94,000 voters with reduced mobility voted at home in the first and second round, respectively.

In both rounds, voting at the visited polling stations was generally conducted in an orderly, transparent, and professional manner. Nevertheless, IEOM observers noted some procedural shortcomings. In particular, the secrecy of the vote was not always fully ensured due to the placement of voting booths, the quality of the ballot paper, or the manner in which voters inserted their ballots into the ballot box. 118 In some instances, ballot boxes were not properly sealed. Campaign materials were noted in the vicinity of some polling stations, contrary to legal provisions.

116 The largest citizen observer coalition, VotCorect, deployed some 550 observers on the first-round election day and over 1,200 observers for the second round, and operated a citizen consultation hotline. Transparency International Romania monitored political and campaign finance, Funky Citizens focused primarily on the online environment and legal framework, while Active Watch observed the media environment and campaign coverage. 117 On the first-round election day, several media outlets interviewed candidates after voting and aired their statements, some of which were live-streamed on social media by or on behalf of contestants. On the second-round election day, the ODIHR LEOM observed continued social media activity by the two candidates and senior political figures, promoting campaign narratives and encouraging turnout. The CNA sanctioned Realitatea Plus TV ex officio with a fine of RON 10,000 for breaching campaign silence by broadcasting images of Mr. Simion at a church, and issued a warning to A3 CNN for airing a statement by Mr. Dan. CEB decisions led to the removal of social network posts from both candidates, citing violations of campaign silence provisions. 118 Following the first round, the PEA acknowledged concerns that the ballot paper may allow a voter’s choice to be visible on the reverse side, but stated that, due to budgetary constraints and procurement difficulties, alternative materials could not be secured within the available timeframe. Romania Page: 29 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Citizen observers, primarily from VotCorect and Funky Citizens, were present in many polling stations, and together with candidate proxies, helped enhance the transparency of the process. However, on some occasions, especially in the second round, IEOM observers noted the presence of individuals accredited as citizen observers who claimed affiliation with Mr. Simion. Instances of unauthorized individuals inside polling stations were also seen, including police officers present without invitation from the chairperson, at times checking the identity documents of citizens or international observers. Despite legal requirements on accessibility and PEA reports indicating nearly 98 per cent compliance, accessibility remained a concern, as several polling stations visited by the IEOM did not allow for independent access by persons with disabilities, and in general, no assistive tools were made available for voters.

To facilitate the independent participation of persons with various types of disabilities on election day, authorities should ensure that the premises and layout of polling stations are fully accessible and that assistive tools are available to facilitate autonomous voting.

In the limited number of polling stations where the IEOM observed counting and tabulation, the process was, with a few exceptions, efficiently organized. While most EBs had no difficulties with results reconciliation and the completion of protocols, the process was occasionally rushed, leading to inconsistencies in the counting of unused ballots and the verification of signatures on voter lists. Transparency of the vote count and results tabulation was at times limited. In many cases, IEOM observers had only partial visibility of the data entry process. In the first round, the IEOM was denied access to the counting in one polling station and to the tabulation in two CoEBs. Positively, preliminary results following both rounds were promptly transferred, tabulated, and published by the CEB after the close of polls, in multiple user-friendly formats and disaggregated by polling stations.

On both election days, the ODIHR LEOM received limited information on complaints submitted to electoral bureaus. 119 The Ministry of Internal Affairs reported 312 election-related violations on the first-round election day, including two cases of alleged vote-buying, and 244 violations on the second-round election day, mostly minor misdemeanours. On both election days, state authorities informed the public about continued efforts to address disinformation on social networks. 120

XV. POST-ELECTION DEVELOPMENTS

After the first round, preliminary results indicated that Mr. Simion and Mr. Dan would advance to the second round. As the ruling coalition’s candidate did not qualify for the run-off, Prime Minister Marcel Ciolacu resigned on 5 May, and the PSD withdrew from the governing coalition. The next day, acting President Bolojan appointed the Minister of Interior, Cătălin Predoiu (PNL), as acting prime minister. On 9 May, the Constitutional Court announced the official results and set the second

119 The ODIHR LEOM was informed of some 20 complaints on the first and 26 on the second election day, mainly concerning violations of voting procedures, multiple voting, the widespread posting of photographs of marked ballots on social networks by voters, the publication of exit poll results before the end of voting, and continued campaigning. 120 On the first-round election day, ANCOM reported that an inter-institutional investigation had identified a co- ordinated disinformation campaign aimed at inciting public alarm and discouraging electoral participation, leading to measures by the authorities to restrict malicious content. On the second-round election day, the Ministry of Internal Affairs announced the removal of over 160 TikTok accounts impersonating official bodies. The PEA and the Ministry of Internal Affairs rejected allegations of inaccuracies in the voter register; the Ministry of Defence rejected claims regarding the deployment of foreign military personnel in Romanian police uniforms; and the Ministry of Foreign Affairs dismissed accusations of irregularities in out-of-country voting, referring to a co- ordinated attempt to undermine confidence in the electoral process. Romania Page: 30 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

round for 18 May. Several eliminated candidates and political parties endorsed Mr. Dan ahead of the run-off, often citing concerns over a perceived rise in extremist ideologies. 121

Following the second-round election day, preliminary results indicated that Mr. Dan won the presidency with 53.6 per cent of the vote. On 20 May, Mr. Simion filed a complaint with the Constitutional Court seeking annulment of the results, alleging foreign interference and the dissemination of false narratives portraying him as an extremist, anti-democratic, and anti-EU candidate. 122 On 22 May, within the legal deadline, the Court unanimously dismissed the complaint as unfounded and confirmed Mr. Dan as president-elect. The final turnout was 64.72 per cent, an increase of 11.5 percentage points compared to the first round. Mr. Dan officially assumed office on 2 June. On 20 June 2025, President Nicușor Dan appointed Ilie Bolojan as Prime Minister to lead a coalition government composed of PSD, PNL, USR, and RMDSZ/UDMR.

XVI. RECOMMENDATIONS

These recommendations as contained throughout the text are offered with a view to further enhance the conduct of elections in Romania and to support efforts to bring them fully in line with OSCE commitments and other international obligations and standards for democratic elections. These recommendations should be read in conjunction with past ODIHR recommendations that have not yet been addressed. ODIHR stands ready to assist the authorities of Romania to further improve the electoral process and to address the recommendations contained in this and previous reports. 123

A. PRIORITY RECOMMENDATIONS

1. Relevant authorities should undertake additional measures to promote women’s political participation. Political parties should identify and address barriers to women’s active engagement, including through the adoption of internal measures aimed at improving women’s effective representation within party structures.

2. To enhance legal clarity and address existing gaps and inconsistencies in the legislation, consideration could be given to adopting a unified electoral code applicable to all types of elections, developed through an inclusive process in consultation with all relevant stakeholders. The legislation should clearly distinguish electoral procedures from general administrative processes and introduce election-specific provisions, including transparency safeguards, and expedited timelines.

3. To ensure legal certainty and coherence, any amendments to election-related legislation introduced through Government Emergency Ordinances (GEOs) or resulting from Constitutional Court rulings should subsequently be formalized through the regular legislative process in parliament, following public consultation, in line with OSCE commitments. The use of GEOs

121 Prior to the first round, Mr. Simion was endorsed by the Young People’s Party (POT), and Mr. Dan was supported by five non-parliamentary parties. Prior to the run-off, Mr. Dan received endorsements from USR, PNL, and RMDSZ/UDMR. In addition, two first round candidates, Daniel Funeriu and Elena Lasconi also endorsed him. 122 At the close of polls on election day, Mr. Simion proclaimed himself the winner and claiming a substantial lead. Later that night, he conceded defeat and congratulated Nicușor Dan on social networks, acknowledging the will of the people. However, on 20 May, he submitted a challenge against the election results with the CCR. 123 The follow-up of prior recommendations is assessed by the ODIHR EOM as follows: recommendation 13 from the final report of the 2020 parliamentary elections is mostly implemented. Recommendations 8 and 13 from the final report of the 2019 presidential election, and recommendation 3, 6, and 17 from the final report of the 2020 parliamentary elections are partially implemented. See also the ODIHR Electoral Recommendations Database. Romania Page: 31 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

should be limited to exceptional circumstances where timely parliamentary procedure is not feasible.

4. To enhance transparency and confidence in the electoral process, sessions of the election administration bodies should be open to observers and the media. All relevant documents related to the electoral process, including minutes of sessions, should be published in a timely and consistent manner.

5. To enhance legal certainty and protect the right to stand for election, consideration should be given to ensuring that candidate eligibility is assessed on the basis of clear and objective criteria established by law, rather than on requirements set by Constitutional Court rulings.

6. Relevant institutions should review applicable national and European regulations to ensure that social networking platforms implement effective measures to prevent co-ordinated inauthentic behaviour and disinformation, while fully safeguarding space for authentic political discourse online. Considerations should also be given to align reporting requirements with transparency needs during elections.

7. To promote consistent application of campaign rules, the legislation should define the scope of permissible campaign activities by political parties, including those supporting candidates they have not nominated. Overly restrictive or ambiguous provisions on campaigning and campaign tools should be reconsidered to ensure meaningful political participation.

8. The law should ensure full transparency of political parties’ media expenditures enabling the public to identify the final beneficiary. Where political parties use intermediary companies to disburse funds, contracts between these companies and media outlets must be subject to transparency requirements.

9. To guarantee effective remedy and due process, the electoral dispute resolution framework, in particular for complaints related to online content, should be reviewed to allow adequate time for the preparation and adjudication of complaints while ensuring a duly expedited procedure, in line with international good practice.

B. OTHER RECOMMENDATIONS

Election Administration

10. To enhance the efficiency and transparency of the election administration, consideration could be given to streamlining the parallel structures of the Permanent Electoral Authority (PEA) and election bureaus. This may include exploring the establishment of a unified, permanent and professional electoral management body, responsible for overseeing all aspects of the electoral process.

11. Given that political appointments to election bureaus is foreseen, all electoral contestants should have an opportunity for representation in the election administration. The rules prioritizing parliamentary parties in the nomination of electoral bureau members, regardless of whether they have nominated a candidate, should be reconsidered.

Voter Registration Romania Page: 32 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

12. To ensure equal access to voting, the authorities should identify and address administrative or structural barriers that may hinder socially disadvantaged groups from obtaining identity documents.

13. Postal voting procedures should enable voters to return their ballots for the second round with full knowledge of second-round candidates, within timelines ensuring that their votes are received and counted.

Candidate Registration

14. If the collection of support signatures is retained as a prerequisite for candidate registration, the law should clearly regulate the collection and verification processes to ensure consistency by the election administration and prevent misuse by contestants. Consideration should also be given to reducing the number of required signatures in line with international good practice.

Electoral Campaign

15. The legal framework should include clear provisions governing second-round presidential election campaigns, including the interim period between the first-round election day and the start of the official second-round campaign, or alternatively make the whole period subject to campaign regulations. These provisions should regulate permitted campaign activities, media coverage, related expenditures, and the scope and mechanisms of oversight.

16. State authorities should ensure a more co-ordinated oversight of the online campaign, including through a clear delineation of institutional responsibilities and development of guidelines on permitted and prohibited activities for contestants and the public. To support these efforts, authorities should consider establishing a permanent co-ordinating body to monitor online campaigning and counter disinformation.

17. To ensure legal certainty and protect the right to participate in public affairs, the law should clearly distinguish the activities of political actors from the individual expression of political opinion. Should the Central Election Bureau continue to adjudicate complaints related to online campaigning, its capacity should be reinforced, and related procedural safeguards improved.

Campaign Finance

18. To enhance transparency and accountability of campaign spending, the legal and regulatory framework should be reviewed to ensure that it covers a broader period, such as the time following the official announcement of the election date or the start of signature collection, or when contestants submit their registration documents, as well as the interval between election rounds.

19. Consideration should be given to lowering the ceilings on both campaign contributions and expenditures to prevent excessive spending and ensure a level playing field among contestants.

20. To strengthen campaign finance oversight, the law should explicitly define the Permanent Electoral Authority’s audit powers, and the institution should receive adequate staffing and resources to fulfil its mandate in these regards. Authorities could also consider introducing digital tools, such as an electronic reporting platform and automated verification software. Romania Page: 33 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

21. To strengthen transparency and accountability of campaign finance, consideration could be given to requiring contestants to submit detailed itemized financial disclosure reports with supporting documentation throughout the campaign period. Legislation should explicitly mandate regular and public release of these reports. Sanctions imposed on contestants and individuals should be made public.

Media

22. The National Audiovisual Council should be legally required to conduct systematic and quantitative monitoring of the campaign coverage in broadcast media, and be provided with the necessary human and material resources to do so effectively. Sanctions for broadcaster non- compliance with airtime obligations should be dissuasive, proportionate to the gravity of the offence, and imposed in a timely manner.

23. To safeguard editorial integrity, the law should limit the amount of political advertising time that any party or candidate may purchase, require that such content is clearly marked, and establish safeguards to prevent conflicts of interest related to journalists’ participation in paid political advertising.

National Minorities

24. Consideration could be given to enhancing voter education campaigns to address the specific needs of ethnic and linguistic minority communities. In line with international good practice, election-related information and materials should be made available in the minority languages in localities where such languages are used in official communication with local authorities.

Election Dispute Resolution

25. To increase transparency, the adjudication of election disputes before electoral authorities and courts should be open to the public and observers, and the published decisions should include sufficient reasoning and a summary of deliberations. The Permanent Electoral Authority should establish and maintain a centralized database of complaints and appeals submitted at all levels of the election administration.

Election Observation

26. As previously recommended, the rights and responsibilities of observers should be clearly defined in the law. Observers should be granted unimpeded access to all stages of the electoral process.

Election day

27. To facilitate the independent participation of persons with various types of disabilities on election day, authorities should ensure that the premises and layout of polling stations are fully accessible and that assistive tools are available to facilitate autonomous voting. Romania Page: 34 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

ANNEX I: FINAL ELECTION RESULTS 124

Voter registration data First round Second round Total number of voters in the voter register 17,988,031 17,996,537 Number of voters (in-country voter register) 7,287,714 8,414,011 Number of voters (out-of-country voter register) 1,016,350 1,016,327 Number of voters registered for out-of-country voting 2,235 448 Number of voters registered for postal voting 6,085 3,139

Election results: first round Total number of voters who turned out to vote 9,571,899 53.21% of all registered voters Number of voters who voted by post 4,114 0.04% of all votes Number of voters on supplementary voter lists 2,193,886 22.92% of all votes Total number of valid votes 9,430,274 98.52% of all votes Total number of invalid votes 141,388 1.48% of all votes Number of invalid postal votes 222 5.39% of all postal votes Candidate Number of Percentage votes George-Nicolae Simion (Alliance for the Union of 3,862,761 40.96% Romanians, AUR) Nicușor Dan (independent) 1,979,767 20.99% George-Crin-Laurentiu Antonescu (Romania Forward 1,892,930 20.07% Electoral Alliance, A.RO) Victor-Viorel Ponta (independent) 1,230,163 13.04% Elena-Valerica Lasconi (Save Romania Union, USR) 252,721 2.68% Marcela-Lavinia Sandru (Social Liberal Humanist Party, 60,682 0.64% PUSL) Petru-Daniel Funeriu (independent) 49,604 0.53% Cristian-Vasile Terheș (Romanian National Conservative 36,445 0.39% Party, PNCR) Sebastian-Constantin Popescu (New Romania Party, PNR) 25,994 0.28% John-Ion Banu-Muscel (independent) 22,020 0.23% Silviu Predoiu (National Action League, PLAN) 17,186 0.18%

124 Data according to the final results published by the CEB (first round, second round). Romania Page: 35 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

Election results: second round Total number of voters who turned out to vote 11,641,999 64.69% of all registered voters Number of voters who voted by post 3,142 0.03% of all votes Number of voters on supplementary voter lists 3,129,748 26.88% of all votes Total number of valid votes 11,507,695 98.85% of all votes Total number of invalid votes 134,234 1.15% of all votes Number of invalid postal votes 68 2.16% of all postal votes Candidate Number of Percentage votes Nicușor Dan 6,168,642 53.60% George-Nicolae Simion 5,339,053 46.40% Romania Page: 36 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

ANNEX II: LIST OF OBSERVERS IN THE INTERNATIONAL ELECTION OBSERVATION MISSION

ODIHR EOM Long-term Observers

Homolová Veronika Czechia Hjortlund Birgit Denmark Holmström Anssi Finland Huuhtanen Jari Finland Benz Alexandre France d’Arenberg Marie France Pellerin Rémi France Williams Bénédicte France Brand Judith Germany Jung Fabian Germany Grange Michael Ireland Baggiani Gregorio Italy Malfitano Donatella Italy Rio Narve Norway Seim Øyvind Norway Wessel Nina Norway Hall Robert Sweden Heyum Nicolas Sweden Jacobsson Ewa Sweden Nunez Astrid Sweden Chappuis Jensen Fairlie Switzerland Speiser Andreas Switzerland

ODIHR EOM Core Team

Murphy Eoghan Ireland Head of Mission Chaliadzinski Aliaksandr Belarus Benoist Aliénor France Tittel Silke Germany Belágyi László Hungary Nagy Marcell Hungary Torres Eliane Portugal Grujić Radivoje Serbia Jovanović Ružica Serbia Juraqulov Farrukh Tajikistan Lychkovakh Oleksii Ukraine Howell Dominic United Kingdom Bowers Kyle United States Romania Page: 37 Repeat Presidential Election, 4 and 18 May 2025 ODIHR Limited Election Observation Mission Final Report

OSCE Parliamentary Assembly

Potůčková Lucie Czechia Special Co-ordinator Guliyev Azay Azerbaijan Hadjiyianni Kyriakos Cyprus Haráková Kristýna Czechia Zoffili Eugenio Italy Baker Andreas Denmark Koci Freyja Germany  ABOUT ODIHR

The Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) is OSCE’s principal institution to assist participating States “to ensure full respect for human rights and fundamental freedoms, to abide by the rule of law, to promote principles of democracy and (…) to build, strengthen and protect democratic institutions, as well as promote tolerance throughout society” (1992 Helsinki Summit Document). This is referred to as the OSCE human dimension.

ODIHR, based in Warsaw (Poland) was created as the Office for Free Elections at the 1990 Paris Summit and started operating in May 1991. One year later, the name of the Office was changed to reflect an expanded mandate to include human rights and democratization. Today it employs over 150 staff.

ODIHR is the lead agency in Europe in the field of election observation. Every year, it co-ordinates and organizes the deployment of thousands of observers to assess whether elections in the OSCE region are conducted in line with OSCE commitments, other international obligations and standards for democratic elections and with national legislation. Its unique methodology provides an in-depth insight into the electoral process in its entirety. Through assistance projects, ODIHR helps participating States to improve their electoral framework.

The Office’s democratization activities include: rule of law, legislative support, democratic governance, migration and freedom of movement, and gender equality. ODIHR implements a number of targeted assistance programmes annually, seeking to develop democratic structures.

ODIHR also assists participating States’ in fulfilling their obligations to promote and protect human rights and fundamental freedoms consistent with OSCE human dimension commitments. This is achieved by working with a variety of partners to foster collaboration, build capacity and provide expertise in thematic areas, including human rights in the fight against terrorism, enhancing the human rights protection of trafficked people, human rights education and training, human rights monitoring and reporting, and women’s human rights and security.

Within the field of tolerance and non-discrimination, ODIHR provides support to the participating States in strengthening their response to hate crimes and incidents of racism, xenophobia, anti- Semitism and other forms of intolerance. ODIHR's activities related to tolerance and non- discrimination are focused on the following areas: legislation; law enforcement training; monitoring, reporting on, and following up on responses to hate-motivated crimes and incidents; as well as educational activities to promote tolerance, respect, and mutual understanding.

ODIHR provides advice to participating States on their policies on Roma and Sinti. It promotes capacity-building and networking among Roma and Sinti communities, and encourages the participation of Roma and Sinti representatives in policy-making bodies.

All ODIHR activities are carried out in close co-ordination and co-operation with OSCE participating States, OSCE institutions and field operations, as well as with other international organizations.

More information is available on the ODIHR website (www.osce.org/odihr).

Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

ROMÂNIA

ALEGERILE PREZIDENȚIALE REPETATE 4 ȘI 18 MAI 2025

Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor Raport final

Varșovia 28 octombrie 2025  TABLE OF CONTENTS

I. REZUMAT .......................................................................................................................................... 1 II. INTRODUCERE ȘI MULȚUMIRI .................................................................................................. 5 III. CONTEXTUL GENERAL ȘI CEL POLITIC ................................................................................. 6 IV. SISTEMUL ELECTORAL ȘI CADRUL LEGAL .......................................................................... 7 V. ADMINISTRAȚIA ELECTORALĂ................................................................................................. 9 VI. ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR ......................................................................................... 11 VII. ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR .......................................................................................... 12 VIII. CAMPANIA ELECTORALĂ.......................................................................................................... 13 A. CAMPANIA ONLINE .......................................................................................................................... 15 IX. FINANȚAREA CAMPANIEI.......................................................................................................... 19 A. VENITURI ȘI CHELTUIELI ................................................................................................................ 19 B. TRANSPARENŢĂ ȘI SUPRAVEGHERE ............................................................................................... 20 X. MASS-MEDIA .................................................................................................................................. 22 A. PEISAJUL MEDIATIC ........................................................................................................................ 22 B. CADRUL LEGAL ............................................................................................................................... 22 C. MEDIATIZAREA CAMPANIEI PENTRU INFORMAȚII DETALIATE .................................................. 23 XI. MINORITĂȚILE NAȚIONALE ..................................................................................................... 25 XII. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR ELECTORALE ....................................................................... 26 XIII. OBSERVAREA ALEGERILOR ..................................................................................................... 27 XIV. ZILELE DE SCRUTIN .................................................................................................................... 28 XV. EVOLUȚIILE DUPĂ ALEGERI .................................................................................................... 30 XVI. RECOMANDĂRI ............................................................................................................................. 30 A. RECOMANDĂRI PRIORITARE .......................................................................................................... 31 B. ALTE RECOMANDĂRI ...................................................................................................................... 32 ANEXA I: REZULTATELE ELECTORALE FINALE .............................................................................. 35 ANEXA II: LISTA OBSERVATORILOR DIN MISIUNEA INTERNAȚIONALĂ DE OBSERVARE A ALEGERILOR.................................................................................................................................. 37 DESPRE ODIHR .............................................................................................................................................. 39  ROMÂNIA ALEGERILE PREZIDENȚIALE REPETATE 4 și 18 mai 2025

Raport final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor 1

I. REZUMAT

La invitația autorităților române și conform mandatului său, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a desfășurat o Misiune de Observare Limitată a Alegerilor (LEOM) pentru a observa alegerile prezidențiale repetate din 4 și 18 mai 2025. LEOM ODIHR a evaluat conformitatea procesului electoral cu angajamentele OSCE, cu alte obligații internaționale și standarde pentru alegeri democratice, precum și cu legislația națională. În zilele scrutinului, misiunea ODIHR a fost însoțită de o delegație a Adunării Parlamentare a OSCE pentru a forma o Misiune Internațională de Observare a Alegerilor (IEOM).

În Raportul preliminar, publicat pe 5 mai, IEOM a conchis că „[e]forturile recente ale autorităților statului de a îmbunătăți integritatea electorală au fost notabile, iar alegerile au fost administrate eficient; cu toate acestea, primul tur al alegerilor prezidențiale repetate din 2025 a fost marcat de supravegherea insuficientă a aspectelor cheie ale campaniei și de îngrijorări cu privire la utilizarea de către candidați, la scară largă, a unui comportament online neautentic. Libertățile fundamentale de asociere și întrunire au fost respectate, iar alegătorii au avut mai multe alternative politice dintre care să aleagă. […] Utilizarea unor cerințe de eligibilitate bazate mai degrabă pe hotărâri judecătorești, decât pe prevederi legale clare, a diminuat incluziunea procesului de înregistrare a candidaților. Autoritățile au adoptat o abordare fragmentată în ceea ce privește supravegherea spațiului online, ceea ce, împreună cu lipsa de informații privind gestionarea încălcărilor raportate, a descurajat implicarea civică și a dus la autocenzură. […] Ziua alegerilor a fost administrată ordonat și eficient, cu unele deficiențe observate, inclusiv unele cazuri de compromitere a secretului votului, materiale de campanie în apropierea secțiilor de votare și prezența persoanelor neautorizate în interiorul secțiilor de votare”.

În Raportul preliminar din 19 mai, IEOM a conchis că „într-un tur de scrutin puternic disputat, libertățile fundamentale de întrunire și asociere au fost respectate; cu toate acestea, retorica defăimătoare, lipsa dezbaterilor directe între candidații din campania oficială, reflectarea părtinitoare de către unele entități media și utilizarea persistentă a unui comportament online neautentic, inclusiv pentru a amplifica sau suprima mesajele ambilor candidați, au limitat capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată. […] Lacunele juridice, inclusiv lipsa reglementării perioadei dintre ziua primului tur de scrutin și începutul campaniei oficiale pentru al doilea tur, au dus la incertitudine cu privire la activitățile politice permise, regulile de finanțare a campaniei și mediatizarea, afectând participarea altor partide politice. Campania a rămas dominată de activități online, mesajele fiind adesea centrate pe teme polarizante și atacuri personale. Dezinformarea și informațiile false au circulat pe scară largă, inclusiv cu privire la procesul electoral, obligând autoritățile să răspundă public în mai multe rânduri. […] Ziua alegerilor a fost în general calmă și s-a desfășurat în mod profesionist în numărul limitat de secții de votare observate de IEOM, cu unele inconsecvențe procedurale, dar care nu au afectat evaluarea care a fost pozitivă în general, deși problemele de accesibilitate au persistat”.

Alegerile prezidențiale repetate au urmat anulării din oficiu a alegerilor din 24 noiembrie 2024 de către Curtea Constituțională, pe baza manipulării coordonate identificată pe rețelele de socializare și a încălcării regulilor financiare în cazul campaniei unui candidat. Anularea a provocat o serie de reacții, inclusiv critici din partea întregului spectru politic cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește

1 Versiunea în limba engleză a acestui raport este singurul document oficial. Există o traducere neoficială disponibilă în limba română. România Pagina: 2 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

amploarea impactului neregulilor și temeiul juridic al deciziei; de asemenea, a intensificat dezbaterea publică cu privire la mecanismele de protecție a proceselor democratice.

Cadrul juridic oferă o bază adecvată pentru alegeri democratice, dar rămâne complex și conține lacune, inconsecvențe și prevederi neclare, inclusiv în ceea ce privește activitățile de campanie și acoperirea mediatică între cele două tururi. În ultimii ani, legislația electorală a fost modificată substanțial prin ordonanțe de urgență ale guvernului și hotărâri ale Curții Constituționale, fără o consolidare ulterioară prin revizuire legislativă de către parlament, ceea ce subminează stabilitatea juridică și separarea puterilor în stat, contrar angajamentelor OSCE. O ordonanță de urgență adoptată cu patru luni înainte de alegeri, fără o consultare publică adecvată, a modificat regulile privind publicitatea politică, componența birourilor electorale, orele de vot în străinătate și procedurile de soluționare a încălcărilor regulilor campaniilor online. Cu toate acestea, ordonanța nu a răspuns în mod eficient preocupărilor cheie legate de publicitatea politică online, de reglementările privind finanțarea campaniilor și de eficacitatea mecanismelor de aplicare a legii. Majoritatea recomandărilor anterioare ale ODIHR rămân neabordate, inclusiv cele privind consolidarea legislației electorale, creșterea transparenței și a reprezentării echitabile în administrația electorală, ridicarea restricțiilor privind dreptul de vot și reglementările privind campaniile.

Administrația electorală – formată din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și o structură temporară de birouri electorale condusă de Biroul Electoral Central (BEC) – a organizat procesul electoral eficient și în termenele legale. Împărțirea responsabilităților în cadrul acestei structuri duale a fost uneori neclară, ceea ce a împiedicat supravegherea campaniei online și răspunsurile la dezinformare. Transparența activității administrației electorale a fost limitată, deoarece ședințele BEC nu au fost publice, iar informațiile publicate de birourile electorale au fost uneori incomplete sau inconsecvente. Compoziția birourilor electorale nu a reflectat afilierile politice ale competitorilor nominalizați și, în schimb, a prioritizat partidele politice parlamentare, ceea ce a limitat reprezentarea competitorilor și oportunitățile de a observa procesul. Deși membrii secțiilor de votare au primit instruire, excluderea membrilor nominalizați de partide de la instruire și numărul mare de înlocuiri înainte de ziua alegerilor au lăsat mulți membri ai secțiile de votare neinstruiți, contrar bunelor practici internaționale. Accesibilitatea spațiilor electorale și a materialelor informative pentru persoanele cu dizabilități fizice sau senzoriale a fost limitată.

Registrul electoral a cuprins aproximativ 19 milioane de alegători și s-a bucurat de o largă încredere publică. La cerere, partidele politice au primit acces la registrul electoral în scopuri de verificare, sporind transparența. Instanțele judecătorești pot impune restricții privind dreptul de vot pe baza dizabilității intelectuale sau psihosociale, ceea ce este incompatibil cu standardele internaționale. Unele segmente ale electoratului, în special romii, s-au confruntat cu bariere administrative în obținerea actelor de identitate, ceea ce reprezintă o condiție obligatorie pentru exercitarea dreptului de vot. Alegătorii din afara țării au putut vota în persoană sau prin corespondență, dar procedurile de vot prin corespondență au permis depunerea buletinelor de vot pentru al doilea tur înainte de confirmarea candidaților din al doilea tur, ceea ce ar putea submina eficacitatea procesului.

Candidații la președinție trebuie să fie alegători înregistrați, având cel puțin 35 de ani împliniți și cu domiciliul în România. Fiecare candidat trebuia să depună 200.000 de semnături de susținere, un prag ridicat conform bunelor practici internaționale și pe care unii candidați l-au considerat o barieră practică în calea candidaturii. Legea nu prevede proceduri detaliate pentru colectarea sau verificarea semnăturilor, iar analiza BEC s-a limitat la respectarea formală a cerințelor de depunere, ceea ce nu a asigurat mecanisme de protecție adecvate împotriva potențialelor utilizări abuzive. BEC a respins doi potențiali candidați mai degrabă pe baza unor hotărâri anterioare ale Curții Constituționale, decât pe baza unor prevederi legale explicite, lucru care a compromis transparența și certitudinea juridică a procesului și nu a reușit să prevină o aplicare arbitrară, subminând în cele din urmă caracterul incluziv al înregistrării candidaților. România Pagina: 3 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Femeile rămân subreprezentate, în mod semnificativ, în diverse aspecte ale vieții publice și politice. Deși Constituția și legislația prevăd egalitatea de șanse între femei și bărbați, politicile și practicile concrete de facilitare a participării egale sunt subdezvoltate, iar aplicarea legii și voința politică rămân limitate, femeile fiind în mare parte absente din funcțiile de conducere în guvern și în partidele politice. În urma alegerilor parlamentare din 2024, femeile dețin 22% din locurile din Camera Deputaților, 20% din Senat, 11% din posturile ministeriale și 7% din posturile de primar. Problemele legate de egalitatea între sexe și emanciparea socioeconomică a femeilor au primit o atenție minimă în timpul campaniei. Doar două dintre cei 11 candidați la președinție au fost femei, niciuna dintre ele neajungând în al doilea tur de scrutin.

Libertățile fundamentale de asociere și întrunire au fost respectate pe tot parcursul campaniei, oferind alegătorilor o alegere reală între alternativele politice. Cu toate acestea, contrar recomandărilor anterioare ale ODIHR, cadrul legal restricționează metodele de campanie la formate strict definite, limitând eficiența campaniei. Între timp, absența reglementărilor pentru perioada dintre cele două tururi, precum și regulile neclare privind activitățile de campanie în cazul partidelor fără candidați nominalizați și în cazul altor terți, au creat incertitudine cu privire la domeniul de aplicare al activităților permise. Competitorii s-au bazat în principal pe activități de informare online, completate de afișe, pliante și materiale trimise prin poștă, în timp ce mitingurile publice au fost rare. Campania a fost polarizată și a lipsit o dezbatere politică substanțială, mesajele fiind concentrate pe atacuri personale, retorica bazată pe identitate și apeluri la valori „naționale”, „tradiționale” și religioase.

Campania online a predominat față de campaniile tradiționale. Deși conținutul mesajelor a fost în mare parte similar pe diverse rețele de socializare, multe au prezentat atacuri bazate pe identitate împotriva competitorilor, în special în al doilea tur. Cadrul de reglementare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, nu stabilește obligații clar definite sau aplicabile pentru rețelele de socializare de a supraveghea conținutul campaniei de o manieră promptă și transparentă. Responsabilitatea de supraveghere a campaniei online a fost împărțită între mai multe instituții naționale, cu o coordonare limitată, iar aplicarea legii a rămas în mare parte insuficientă. În ciuda unor progrese de la alegerile anulate din 2024, cooperarea dintre autoritățile statului și platformele online a rămas limitată, iar măsurile de auto- reglementare ale platformelor au continuat să se dovedească ineficiente. Comportamentul neautentic și dezinformarea, inclusiv retorica intolerantă, au înflorit și au diminuat calitatea mediului informațional. În timp ce BEC și alte instituții au semnalat numeroase cazuri de conținut care putea fi neconform, sancțiunile inconsecvente - bazate pe interpretări diferite ale persoanelor și entităților care erau obligate să respecte regulile de etichetare a campaniei – s-ar putea să fi descurajat activismul civic legitim.

Campaniile pot fi finanțate de partidele politice, din resursele proprii ale candidaților, din împrumuturi și donații. Deși reglementările privind finanțarea din fonduri publice și limitele de cheltuieli vizează asigurarea unor condiții de concurență egale, subvențiile publice anuale alocate partidelor politice sunt nerezonabil de mari, iar plafonul de cheltuieli pentru candidații la președinție este stabilit la un nivel excesiv. Reglementările privind finanțarea campaniilor, inclusiv cerințele de raportare, se aplică numai în perioadele oficiale de campanie, limitând transparența înainte de începerea perioadei oficiale de campanie și între ziua alegerilor din primul tur și începutul campaniei din al doilea tur. AEP este responsabilă cu supravegherea respectării regulilor de finanțare a campaniilor; cu toate acestea, îi lipsește un mandat clar pentru a audita dincolo de documentația depusă și poate impune doar sancțiuni insuficient de descurajante. Per ansamblu, cadrul de finanțare a campaniilor a rămas neadecvat pentru a asigura transparență și responsabilizare depline, din cauza lacunelor cadrului legal, a dezvăluirii publice limitate, a aplicării slabe a legii și a limitelor ridicate ale cheltuielilor.

Mediul general a fost favorabil libertății presei, existând o gamă largă de entități media operaționale. Cu toate acestea, finanțarea extinsă și netransparentă a acestora de către partidele politice a slăbit disponibilitatea unor surse de știri imparțiale. Radiodifuzorii sunt obligați să asigure o reflectare corectă, România Pagina: 4 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

echilibrată și imparțială a campaniei, inclusiv prin furnizarea de timp de antenă egal și gratuit pentru toți candidații la președinție. Monitorizarea mass-media realizată de LEOM ODIHR a arătat că radiodifuzorul public a respectat aceste prevederi, în timp ce mediatizarea practicată de majoritatea radiodifuzorilor privați a reflectat afilierile lor politice. Contrar recomandărilor anterioare ale ODIHR, Consiliul Național al Audiovizualului nu a monitorizat în mod proactiv respectarea de către radiodifuzori a cerințelor privind timpul de antenă, iar sancțiunile prevăzute de lege nu sunt suficient de descurajante pentru a asigura respectarea acesteia. Reflectarea limitată a candidaților în cadrul programelor de știri, lipsa unei separări clare a publicității plătite și a conținutului editorial și absența dezbaterilor directe între candidații în al doilea tur au redus capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată.

Minoritățile naționale constituie peste 10% din populație, maghiarii și romii fiind cele mai mari grupuri. Cadrul legal garantează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv utilizarea limbilor minoritare în educație și în comunicarea cu autoritățile locale, precum și reprezentarea parlamentară. Cu toate acestea, romii rămân subreprezentați în mod semnificativ în viața publică și politică. Unii interlocutori din rândul comunităților de romi au raportat îngrijorări cu privire la faptul că sunt vizați de presiuni nejustificate și alte potențiale nereguli, neexistând eforturi oficiale de educare a alegătorilor pentru a răspunde aceste riscuri. Contrar bunelor practici internaționale, cadrul legal nu impune furnizarea de informații legate de alegeri, inclusiv educație electorală și alte materiale, în limbile minorităților.

Plângerile și contestațiile pot fi soluționate de birourile electorale sau de instanțe, în funcție de conținut. Majoritatea reclamațiilor au vizat publicitatea politică online și au fost soluționate de BEC, cu apeluri la Curtea de Apel București (CAB). Litigiile electorale au fost, în general, soluționate eficient și în termenele legale. Cu toate acestea, procedurile din fața birourilor electorale s-au desfășurat în mare parte în ședințe închise, și multe decizii nu au avut o motivare suficientă, limitând transparența și fiind în contradicție cu bunele practici internaționale. În unele cazuri, CAB a acordat un timp minim pentru depunerea apărărilor și s-a pronunțat imediat după ședință, dând naștere unor îngrijorări cu privire la asigurarea unui proces echitabil. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra înregistrării candidaților și a confirmat rezultatele primului tur după ce a respins o plângere care contesta validitatea acestora; cu toate acestea, ședința de validare a avut loc cu ușile închise, fără justificare.

Deși legislația permite observatorilor internaționali și naționali să monitorizeze votarea, numărarea voturilor și anumite părți ale votului prin corespondență, aceasta nu permite observarea centralizării rezultatelor și nu conține prevederi explicite care să acorde acces la alte etape ale procesului electoral, ceea ce contravine bunelor practici internaționale. Mai multe organizații ale societății civile au desfășurat activități de observare pe termen lung, în ciuda provocărilor operaționale și financiare tot mai mari, asigurând o verificare independentă a procedurilor electorale și contribuind la transparența generală. În câteva cazuri, statutul de observator a fost utilizat în mod abuziv de organizațiile societății civile prin înregistrarea unor persoane care au acționat efectiv ca reprezentanți ai intereselor candidaților.

IEOM a observat deschiderea, votul, închiderea și numărarea voturilor într-un număr limitat de secții de votare în ambele zile de alegeri, dar, în conformitate cu metodologia sa, nu a efectuat o observare sistematică sau cuprinzătoare a tuturor procedurilor. Ambele zile de alegeri au fost calme și ordonate. Votarea, numărarea și centralizarea voturilor au fost bine organizate, rezultatele preliminare fiind publicate transparent și prompt. Printre deficiențele observate s-au numărat urnele nesigilate corespunzător, compromiterea secretului votului din cauza amplasării cabinelor de vot și a calității buletinelor de vot, prezența materialelor de campanie în apropierea unor secții de votare și prezența ocazională a unor persoane neautorizate. Informațiile privind reclamațiile depuse la birourile electorale de rang mediu și inferior au fost furnizate în mod inconsecvent. România Pagina: 5 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

În urma primului tur al alegerilor, rezultatele preliminare au indicat că George Simion și Nicușor Dan vor avansa în turul doi. Întrucât candidatul coaliției de guvernământ nu s-a calificat, prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat a doua zi. Pe 9 mai, CCR a confirmat rezultatele și a stabilit al doilea tur pentru 18 mai. În perioada premergătoare turului doi, mai mulți candidați eliminați și partide l-au susținut pe dl Dan, invocând adesea îngrijorări cu privire la o percepută ascensiune a ideologiilor extremiste. După al doilea tur, în care dl Dan a primit 53,6% din voturi, dl Simion a depus o plângere la CCR, acuzând interferență străină și dezinformare, plângere care a fost respinsă ca nefondată. Dl Dan a preluat funcția pe 2 iunie.

Acest raport oferă o serie de recomandări pentru a sprijini eforturile de aliniere a alegerilor din România la angajamentele OSCE și la alte obligații și standarde internaționale privind alegerile democratice. Recomandările prioritare includ adoptarea unui cod electoral unificat, asigurarea faptului că toate modificările legislative urmează un proces legislativ incluziv, promovarea participării politice a femeilor, asigurarea transparenței și profesionalismului în administrarea alegerilor, protejarea dreptului de a candida, prin reguli de eligibilitate clare și obiective, consolidarea reglementării campaniilor electorale și a finanțării acestora, încurajarea punerii în aplicare eficiente, de către platformele online, a unor măsuri de prevenire a comportamentelor neautentice coordonate, protejând în același timp discursul politic autentic, asigurarea transparenței cheltuielilor media ale partidelor politice și garantarea soluționării efective și prompte a litigiilor electorale. ODIHR este pregătit să asiste autoritățile în abordarea recomandărilor conținute în acest raport și în rapoartele anterioare, inclusiv printr-o revizuire cuprinzătoare a legislației electorale.

II. INTRODUCERE ȘI MULȚUMIRI

În urma unei invitații de a observa alegerile prezidențiale repetate din 4 mai 2025 și în conformitate cu mandatul său, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a desfășurat o Misiune de Observare Limitată a Alegerilor (LEOM) pe 23 martie. Misiunea, condusă de Eoghan Murphy, a fost formată dintr-o echipă principală formată din 13 membri cu sediul la București și 22 de observatori pe termen lung (LTO) detașați începând cu 2 aprilie în 10 locații din țară. Membrii LEOM ODIHR au rămas în țară până pe 25 mai, pentru a urmări evoluțiile de după ziua alegerilor.

În zilele alegerilor, Misiunii de Observare Limitată a Alegerilor (LEOM ODIHR) i s-a alăturat o delegație a Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE) pentru a forma o Misiune Internațională de Observare a Alegerilor (IEOM). Dra Lucie Potůčková a fost numită de Președintele în exercițiu al OSCE în calitate de Coordonator Special și Lider al misiunii de observare pe termen scurt a OSCE. Pe parcursul celor două zile de scrutin, IEOM a desfășurat 47 de observatori din 21 de state participante OSCE, inclusiv o delegație de 7 membri din partea AP OSCE. 43% dintre membrii IEOM au fost femei. În primul tur, IEOM a observat deschiderea în 11 secții de votare, votarea în 145, numărarea în 13 secții de votare și centralizarea voturilor în 9 Birouri Electorale Județene (BEJ-uri). În al doilea tur, deschiderea a fost observată în 11 secții de votare, votarea în 136, numărarea în 12 și centralizarea voturilor în 11 BEJ-uri.

LEOM ODIHR a evaluat conformitatea procesului electoral cu angajamentele OSCE și cu alte obligații și standarde internaționale privind alegerile democratice și legislația internă. Acest raport final vine în urma a două Rapoarte preliminare care au fost publicate în cadrul conferințelor de presă din 5 și, respectiv, 19 mai. 2

LEOM ODIHR dorește să le mulțumească autorităților din România pentru invitația de a observa alegerile, precum și Autorității Electorale Permanente (AEP) și Ministerului Afacerilor Externe pentru

2 A se vedea rapoartele ODIHR anterioare privind alegerile din Romania. România Pagina: 6 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

asistența acordată. De asemenea, își exprimă aprecierea față de celelalte instituții ale statului, sistemul judiciar, candidați, partide politice, mass-media, organizațiile societății civile, reprezentanții comunității internaționale și alții pentru cooperare și pentru împărtășirea opiniilor lor.

III. CONTEXTUL GENERAL ȘI CEL POLITIC

România este o republică semi-prezidențială cu putere legislativă învestită într-un parlament bicameral. Autoritatea executivă este împărțită între guvern, condus de prim-ministru, și președinte, care este șef de stat și deține anumite competențe în materie de numiri, apărare și politică externă. 3

Alegerile prezidențiale repetate au urmat anulării din oficiu a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 de către Curtea Constituțională, pe baza constatărilor de manipulare coordonată pe rețelele de socializare și a încălcării prevederilor financiare legate de campania candidatului Călin Georgescu. Primul tur al alegerilor anulate a avut loc conform programului. 4 După ziua alegerilor, Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că dl Georgescu și Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România (USR) s-au calificat pentru al doilea tur, primind 23%, respectiv 19% din voturi. 5 Înainte și la scurt timp după ziua alegerilor, reprezentanții societății civile, ai mass-media și ai partidelor politice și-au exprimat îngrijorarea cu privire la neregulile din campania dlui Georgescu. Pe 2 decembrie, Curtea Constituțională a validat rezultatele, invocând lipsa unor dovezi privind nereguli semnificative. 6

Cu toate acestea, pe 4 decembrie, rapoarte de informații declasificate au dezvăluit manipulări coordonate pe rețelele de socializare și încălcări financiare legate de campania domnului Georgescu. Pe baza acestor constatări, Curtea Constituțională a anulat alegerile din 6 decembrie, în timp ce pregătirile pentru al doilea tur erau deja în curs, iar votul în afara țării începuse. 7 Anularea a provocat o serie de reacții din întreg spectrul politic și din comunitatea internațională, inclusiv critici privind temeiul juridic al anulării și acuzații de informații insuficiente cu privire la amploarea impactului neregulilor. 8 Pe 26 februarie, Parchetul a deschis o anchetă penală privind campania domnului Georgescu pentru presupuse încălcări ale finanțării campaniei, incitare împotriva ordinii constituționale,

3 Responsabilitățile președintelui includ nominalizarea prim-ministrului, numirea guvernului în urma unui vot parlamentar, îndeplinește funcția de comandant-șef, prezidează Consiliului Suprem de Apărare a Țării și reprezintă România în relațiile externe, inclusiv prin încheierea de tratate și numirea reprezentanților diplomatici. 4 Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și cele parlamentare din 1 decembrie 2024 au avut loc în urma unor negocieri politice extinse privind programarea acestora și au fost precedate de alegerile pentru Parlamentul European și locale din iunie. 5 Alți candidați prezidențiali notabili au fost prim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, din Partidul Social Democrat (PSD) (19,15%), George Simion, din partea AUR (13,86%), Nicolae Ciucă, din Partidul Național Liberal (PNL) (8,79%), candidatul independent Mircea Geoană (6,32%), Hunor Kelemen, din partea Alianței Democrate a Maghiarilor din România (RMDSZ/UDMR), 4,50%. Curtea Constituțională a descalificat candidatura Dianei Șoșoacă, din partea S.O.S. România, în octombrie 2024. 6 Acuzațiile au inclus finanțarea neraportată a campaniei, implicarea ilegală a unor terți și ingerințe străine online în favoarea domnului Georgescu, menite să manipuleze alegătorii. 7 În urma anulării, Comisia Europeană a deschis o anchetă asupra TikTok cu privire la acuzații de manipulare și ingerință informațională străină, precum și la conținut politic plătit neraportat. Ulterior, TikTok a comunicat că a eliminat un total de 27.217 de conturi neautentice care formau o rețea ce „încerca să promoveze partidul politic AUR și, într-o măsură mai mică, pe candidatul independent Călin Georgescu”. 8 La 6 martie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins ca inadmisibilă o cerere depusă de dl. Georgescu care contesta decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. În plus, peste 200 de cereri depuse la instanțele judecătorești, prin care se solicita anularea deciziei CCR din 6 decembrie, au fost respinse, cu excepția unei hotărâri a Curții de Apel Ploiești din 24 aprilie, care a suspendat decizia CCR privind anularea. Această hotărâre a fost anulată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 25 aprilie. În ianuarie 2025, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a emis un Raport Urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către instanțele constituționale, „inspirându-se din recentul caz românesc”, care a concluzionat că anulările din oficiu ale alegerilor de către o curte constituțională trebuie să fie clar reglementate de lege, bazate pe dovezi concrete și să asigure garanții procedurale, cum ar fi dreptul de a prezenta probe și de a contesta o hotărâre. România Pagina: 7 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

diseminarea de informații false și asocierea cu o organizație care promovează opinii fasciste, rasiste, xenofobe și antisemite. 9

Pe 8 ianuarie, guvernul a programat alegerile prezidențiale repetate pentru 4 mai. 10 Alegerile repetate au avut loc pe fondul unei dezbateri publice intensificate privind integritatea electorală, al unor întrebări privind independența unor instituții de stat implicate în alegeri, al unei concentrări tot mai mari asupra identității naționale și asupra rolului partidelor politice tradiționale față de cele nou apărute.

Constituția și legislația prevăd egalitatea de șanse între bărbați și femei de a ocupa funcții publice și elective. Cu toate acestea, politicile și practicile concrete pentru facilitarea participării egale sunt insuficient dezvoltate, iar femeile continuă să fie subreprezentate în funcții de conducere și decizionale, inclusiv în parlament și la toate nivelurile de guvernare. 11 În urma alegerilor parlamentare din 2024, femeile dețin 22,4% din locurile din Camera Deputaților și 20,3% din Senat. Înainte de alegerile prezidențiale repetate, 2 din 18 miniștri (11%) și 7% dintre primari erau femei. În timp ce trei dintre cele șapte partide parlamentare sunt prezidate de femei, doar patru din cele 18 partide neparlamentare care au nominalizat sau au susținut candidați la alegeri aveau femei lideri. Dintre cele 19 partide și asociații ale minorităților naționale reprezentate în parlament, doar unul este prezidat de o femeie. România nu a avut niciodată o femeie președinte.

Autoritățile relevante ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a promova participarea politică a femeilor. Partidele politice ar trebui să identifice și să elimine barierele din calea implicării active a femeilor, inclusiv prin adoptarea unor măsuri interne care să vizeze îmbunătățirea reprezentării efective a femeilor în cadrul structurilor partidelor.

IV. SISTEMUL ELECTORAL ȘI CADRUL LEGAL

Președintele este ales direct pentru un mandat de cinci ani, cu majoritatea absolută a alegătorilor înregistrați. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară în primul tur, două săptămâni mai târziu are loc un al doilea tur între cei doi candidați cu cel mai mare număr de voturi. Candidatul care obține cele mai multe voturi valabil exprimate în al doilea tur este ales.

Alegerile prezidențiale sunt guvernate în primul rând de Constituția din 1991, Legea din 2004 privind alegerea Președintelui României (LAP), Legea din 2015 pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților (Legea alegerilor parlamentare), Legea din 2015 privind votul prin corespondență și Legea din 2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Legea finanțării politice). 12 Legislația relevantă a Uniunii Europene (UE), inclusiv Regulamentul (UE) 2022/2065 (Legea privind serviciile digitale – DSA) și Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR), este, de asemenea, direct aplicabilă. 13

9 Procedura a impus o măsură de control judiciar de 60 de zile împotriva domnului Georgescu, restricționându-i călătoriile și activitatea pe rețelele de socializare, măsură care a fost prelungită cu încă 60 de zile pe 24 aprilie. 10 Pe 10 februarie, președintele Iohannis, al cărui mandat a fost prelungit de Curtea Constituțională, a demisionat, iar președintele Senatului, Ilie Bolojan, a preluat rolul de președinte interimar, în conformitate cu constituția. 11 România s-a clasat pe locul 109 în clasamentul Uniunii Interparlamentare din iunie 2025, privind reprezentarea femeilor în parlamentele naționale. Indicele egalității de șanse între bărbați și femei din 2024, elaborat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Bărbați și Femei, a menționat că România are „scoruri constant mai mici decât media în Indicele egalității de șanse între femei și bărbați și progresează lent, ceea ce, în timp, duce la disparități tot mai mari față de UE”. Din 2022, trei inițiative legislative care propun cote de șanse egale între femei și bărbați obligatorii pe listele de candidați parlamentare și locale, precum și stimulente financiare pentru partidele politice, au fost blocate și nu au fost niciodată supuse la vot în cadrul legislației.” 12 Alte legi relevante includ Legea din 2002 privind difuzările radio și TV (Legea audiovizualului), Legea din 1992 privind Curtea Constituțională, precum și prevederi relevante din Codul penal. 13 România a ratificat instrumente regionale și internaționale cheie legate de desfășurarea de alegeri democratice. România Pagina: 8 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Per ansamblu, cadrul juridic oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice. Cu toate acestea, este prea complex, cu lacune, inconsecvențe și prevederi ambigue care au dus uneori la interpretări diferite de către părțile interesate, în special în al doilea tur, unde aspecte cheie ale campaniei nu au fost reglementate (a se vedea și Finanțarea campaniei și Mass-media). 14 Deși autoritățile au emis decizii și clarificări pentru a remedia unele dintre aceste deficiențe, măsurile au avut un domeniu de aplicare limitat și au fost adesea emise cu întârziere. În plus, procesul electoral este în mare parte guvernat de norme administrative generale, inclusiv cele privind accesul la informații și termenele procedurale, care definesc „interesul public” prea restrâns, limitând astfel transparența procedurilor legate de alegeri și reducând eficiența procesului decizional.

Pentru a spori claritatea juridică și a remedia lacunele și inconsecvențele existente în legislație, s-ar putea lua în considerare adoptarea unui cod electoral unificat aplicabil tuturor tipurilor de alegeri, elaborat printr-un proces incluziv, în consultare cu toate părțile interesate relevante. Legislația ar trebui să facă distincție în mod clar între procedurile electorale și procesele administrative generale și să introducă prevederi specifice alegerilor, inclusiv mecanisme de protejare a transparenței și termene accelerate.

În ultimii ani, au fost introduse frecvent modificări legislative, inclusiv în materie electorală, prin intermediul Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului (OUG-urilor), un mecanism constituțional destinat situațiilor excepționale. O astfel de utilizare regulată a OUG-urilor subminează certitudinea juridică și calitatea legislației, contrar angajamentelor OSCE. 15 Pe 16 ianuarie, guvernul a adoptat OUG nr. 1/2025, care a introdus prevederi aplicabile exclusiv alegerilor prezidențiale repetate din 2025, inclusiv privind publicitatea politică, componența birourilor electorale și programul de vot în străinătate. Deși ordonanța a fost menită să remedieze deficiențele identificate în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, adoptarea sa cu doar patru luni înainte de ziua alegerilor și fără o consultare publică adecvată nu se încadrează în bunele practici internaționale. 16 Mai mult, deși a introdus proceduri specifice pentru soluționarea plângerilor legate de încălcările prevederilor privind campaniile online, ordonanța nu a abordat în mod cuprinzător alte aspecte cheie, inclusiv supravegherea publicității politice online, finanțarea campaniilor și eficacitatea mecanismelor de aplicare a legii. 17

Cadrul juridic este completat în continuare de hotărârile Curții Constituționale, care, printre altele, au modificat semnificativ criteriile de eligibilitate pentru candidații la președinție prin impunerea unor cerințe care nu sunt incluse în legislație (a se vedea Înregistrarea candidaților). Practica introducerii

14 În plus, cadrul legal în materie electorală nu reglementează suficient verificarea semnăturilor de susținere; nu oferă claritate cu privire la timpul de antenă plătit în mass-media pentru candidații la președinție; nu face o distincție clară între „încălcări ale prevederilor privind campania electorală” și „obstrucționarea campaniei electorale”; nu reglementează desfășurarea campaniei electorale înainte de perioada oficială de campanie, între primul tur și anunțarea celui de-al doilea tur, și de către terți; și permite interpretări divergente cu privire la competența de a soluționa plângerile împotriva birourilor electorale. 15 OUG-urile intră în vigoare imediat după depunerea lor la parlament și rămân în vigoare cu excepția cazului în care sunt respinse. Ambele camere trebuie să aprobe o OUG pentru ca aceasta să devină lege permanentă, dar nu există un termen limită pentru a doua cameră să facă acest lucru. Punctul 5.8 din Documentul OSCE de la Copenhaga din 1990 prevede că legislația ar trebui adoptată la sfârșitul unei proceduri publice. A se vedea punctul 46 din Opinia Comisiei de la Veneția din 2025 privind ordonanța de urgență privind fuzionarea alegerilor din 2024 pentru Parlamentul European și pentru autoritățile locale, care concluzionează că o astfel de utilizare a OUG-urilor subminează certitudinea juridică, calitatea legislației și principiile democratice. 16 Secțiunea II.2.b din Codul de bune practici în materie electorală din 2002 al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei (Codul de bune practici) prevede că „elementele fundamentale ale dreptului electoral [...] nu ar trebui să poată fi modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri”. 17 OUG nr. 1/2025 a reglementat, printre altele, calendarul alegerilor prezidențiale repetate, a extins definiția publicității politice pentru a include promovarea indirectă și a introdus etichetarea obligatorie a întregului conținut al campaniei. De asemenea, a definit „actorul politic” conform Regulamentului (UE) 2024/900 și a stabilit proceduri clare și termene rapide pentru soluționarea reclamațiilor legate de conținutul online. România Pagina: 9 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

unor modificări substanțiale ale legislației electorale și Constituției prin intermediul OUG-urilor și al hotărârilor Curții Constituționale, fără o consolidare ulterioară printr-o revizuire legislativă formală de către parlament, subminează stabilitatea juridică și separarea puterilor în stat, contrar angajamentelor OSCE. 18

Pentru a asigura certitudinea juridică și coerența, orice modificare a legislației referitoare la alegeri, introdusă prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului (OUG-uri) sau decurgând din hotărârile Curții Constituționale, ar trebui oficializată ulterior prin procesul legislativ obișnuit în parlament, în urma consultării publice, în conformitate cu angajamentele OSCE. Utilizarea OUG-urilor ar trebui limitată la circumstanțe excepționale în care procedura parlamentară în timp util nu este fezabilă.

Cu excepția OUG nr. 1/2025, legislația electorală a rămas neschimbată de la alegerile prezidențiale din 2019. Majoritatea recomandărilor anterioare ale ODIHR rămân neabordate, inclusiv cele privind consolidarea legislației electorale, asigurarea transparenței și a reprezentării politice echitabile în administrația electorală și stabilirea unor proceduri clare pentru verificarea semnăturilor de susținere.

V. ADMINISTRAȚIA ELECTORALĂ

Alegerile au fost administrate de AEP și de o structură temporară de birouri electorale condusă de Biroul Electoral Central (BEC). 19 Această structură duală a dus la o împărțire neclară a responsabilităților, ceea ce a limitat eficacitatea răspunsurilor instituționale la provocările cheie, cum ar fi supravegherea campaniilor online și abordarea dezinformării legate de alegeri.

Pentru a spori eficiența și transparența administrării alegerilor, s-ar putea lua în considerare eficientizarea structurilor paralele ale Autorității Electorale Permanente și ale birourilor electorale. Aceasta ar putea include explorarea înființării unui organism de gestionare a alegerilor unificat, permanent și profesionist, responsabil de supravegherea tuturor aspectelor procesului electoral.

Pentru aceste alegeri, BEC a fost alcătuit din 17 membri, incluzând cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, vicepreședinții AEP și zece reprezentanți nominalizați de partidele politice. 20 Administrația electorală de rang mediu a fost formată din 48 de Birouri Electorale Județene (BEJ-uri), fiecare alcătuit din până la 11 membri: 3 judecători ai instanțelor locale, 1 reprezentant al AEP și până la 7 candidați nominalizați de partide. 21 Procedurile din ziua alegerilor au fost administrate de 20.085 de Birouri Electorale ale Secțiilor de Votare (BESV-uri), inclusiv 965 înființate în străinătate, în 95 de țări. Fiecare BESV a inclus până la nouă membri: un președinte și un locțiitor selectați dintr-o listă de experți și șapte persoane nominalizate de partidele politice. Dintre cei 18 membri ai BEC, 6 (33%) au fost femei. Femeile au reprezentat 35% dintre membrii BEJ-urilor, 70% dintre președinții și locțiitorii BEJ-urilor și 57% dintre membrii BESV-urilor.

Regulile privind componența birourilor electorale nu au asigurat o reprezentare echilibrată a competitorilor și nici nu au oferit oportunități eficiente pentru ca toți candidații să observe activitatea

18 Punctul 18.1 din Documentul OSCE de la Moscova din 1991 prevede că „[l]egislația va fi formulată și adoptată ca urmare a unui proces deschis care reflectă voința poporului, fie direct, fie prin intermediul reprezentanților săi aleși”. 19 Parlamentul alege președintele AEP, în timp ce prim-ministrul și președintele României numesc fiecare câte un vicepreședinte pentru mandate de opt ani. Printre alte responsabilități, AEP menține o listă de experți electorali, instruiește membrii secțiilor de votare și supraveghează finanțarea campaniei, în timp ce BEC gestionează înregistrarea candidaților, soluționează majoritatea plângerilor și adună și stabilește rezultatele alegerilor. 20 Președintele BEC și adjunctul său sunt aleși din rândul și de către judecătorii numiți, prin vot secret. Pe 28 februarie, parlamentul l-a demis pe președintele AEP, pe baza constatării că acesta avea o indemnizație excesivă, a autorizat mutarea costisitoare a sediului instituției și a făcut declarații publice considerate incompatibile cu funcția sa. Vicepreședintele a preluat președinția interimară. 21 BEJ-urile organizează procesul electoral în județul lor. România Pagina: 10 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

administrației electorale, ceea ce contrazice bunele practici internaționale. 22 În temeiul OUG nr. 1/2025, partidele parlamentare s-au bucurat de prioritate în nominalizarea membrilor birourilor la toate nivelurile, indiferent dacă susțineau un candidat la președinție sau nu. Prin urmare, partidele neparlamentare au avut o reprezentare limitată, în timp ce candidații independenți nu au avut nici una. De asemenea, candidații independenți nu au avut dreptul de a numi observatori în birourile electorale. 23

Având în vedere că sunt prevăzute numiri politice în birourile electorale, toți competitorii electorali ar trebui să aibă posibilitatea de a fi reprezentați în administrația electorală. Regulile care acordă prioritate partidelor parlamentare în nominalizarea membrilor birourilor electorale, indiferent dacă au nominalizat sau nu un candidat, ar trebui reanalizate.

Per ansamblu, administrația electorală a gestionat eficient pregătirile pentru alegeri și a respectat termenele legale; cu toate acestea, unele dintre operațiunile sale au fost lipsite de transparență. Din cauza aplicării regulilor administrative generale care definesc în mod restrâns „interesul public”, ședințele birourilor electorale au fost închise publicului, observatorilor și reprezentanților candidaților, contrar bunelor practici internaționale. 24 În plus, birourile electorale de rang mediu au publicat uneori informații limitate sau inconsecvente. 25

Pentru a spori transparența și încrederea în procesul electoral, ședințele organismelor de administrare a alegerilor ar trebui să fie deschise observatorilor și mass-mediei. Toate documentele relevante legate de procesul electoral, inclusiv procesele-verbale ale ședințelor, ar trebui publicate în timp util și în mod consecvent.

AEP, în cooperare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a organizat cursuri de instruire în cascadă pentru membrii birourilor electorale și operatorii IT. În timp ce unele sesiuni de instruire pentru președinții și locțiitorii BESV-urilor au fost bine organizate, altora le-au lipsit exercițiile practice și implicarea participanților. Membrii nominalizați de partide nu au fost incluși în aceste cursuri. Acest lucru, combinat cu numărul mare de înlocuiri înainte de ambele zile de scrutin, a dus la un număr semnificativ de membrilor ai secțiilor de votare neinstruiți, contrar unei recomandări anterioare a ODIHR și bunelor practici internaționale. 26

Educația electorală desfășurată de AEP și de alte instituții ale statului s-a limitat la spoturi video online cu informații generale și nu a abordat nevoile specifice ale alegătorilor care votează pentru prima dată, ale persoanelor cu dizabilități sau ale comunităților minorităților naționale, inclusiv ale romilor (a se

22 Punctul II.3.1e din Codul de bune practici prevede că „partidele politice trebuie să fie reprezentate în mod egal în comisiile electorale sau trebuie să poată observa activitatea organismului imparțial”. 23 În primul tur, partidele care l-au nominalizat pe dl Antonescu au deținut 43% din locurile din BEJ-uri, urmate de partidele care l-au susținut pe dl Simion (28%) și pe dna Lasconi (14%). În al doilea tur, aproximativ 42% dintre membrii BEJ-urilor au reprezentat partide care îl susțin pe dl Dan, în timp ce reprezentarea dlui Simion a rămas la 28%. La nivelul secțiilor de votare, în primul tur, dintre cei șapte membri BESV nominalizați de partide, trei au reprezentat partide care îl susțin pe dl Antonescu, doi l-au susținut pe dl Simion, iar unul a susținut-o pe dna Lasconi. În al doilea tur, trei membri au reprezentat partide care îl susțin pe dl Dan, doi l-au susținut pe dl Simion, iar doi au fost nominalizați de partide care nu au susținut niciun candidat. 24 Misiunea LEOM ODIHR a solicitat acces la sesiunile BEC și i s-a permis să observe doar o parte a unei sesiuni. Unele echipe de LTO ale ODIHR au primit acces la un număr limitat de ședințe BEJ. Cererile observatorilor naționali de a participa la sesiunile BEC au fost respinse. Secțiunea II.3.1.81 din Codul de Bune Practici prevede că „ședințele comisiei electorale centrale ar trebui să fie deschise tuturor, inclusiv presei”. 25 Spre exemplu, în general plângerile depuse la BEJ și procesele-verbale ale ședințelor BEJ nu au fost publicate. 26 Punctul II.3.1.g din Codul de bune practici prevede că: „membrii comisiilor electorale trebuie să beneficieze de o instruire standard”. Unele partide, inclusiv PSD, S.O.S., RMDSZ/UDMR și USR, au informat LEOM ODIHR că au organizat propria instruire pentru membrii BESV. Membrii BESV puteau fi înlocuiți până cu o zi înainte de ziua alegerilor. Potrivit AEP, numărul total de înlocuiri în BESV-uri pentru ambele tururi a fost de aproximativ 14.000. România Pagina: 11 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

vedea și Minorități naționale). 27 Nu au fost întreprinse activități suplimentare de educație electorală între cele două tururi de scrutin, AEP invocând lipsa resurselor și a timpului.

Conform legii, secțiile de votare trebuie să fie accesibile alegătorilor cu dizabilități fizice, care pot vota fie la secțiile de votare accesibile desemnate, fie folosind urna mobilă. 28 În cooperare cu Asociația Nevăzătorilor din România, AEP a pilotat materiale informative accesibile și modele de buletine de vot în Braille în două secții de votare la fiecare scrutin. În ciuda acestor eforturi, accesibilitatea generală a spațiilor și materialelor electorale a rămas limitată, nerespectând standardele internaționale, așa cum au criticat și organizațiile societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități (a se vedea și Ziua Alegerilor). 29

VI. ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR

Cetățenii care au împlinit cel puțin 18 ani în ziua alegerilor sunt eligibili să voteze, cu excepția cazului în care sunt privați de dreptul de vot printr-o hotărâre judecătorească din cauza anumitor condamnări penale sau a incapacității legale, inclusiv pe baza dizabilității intelectuale sau psihosociale. Negarea dreptului de vot pe baza oricărui tip de dizabilitate este contrară standardelor internaționale și unei recomandări anterioare a ODIHR. 30

Înregistrarea alegătorilor este pasivă și continuă. Registrul electoral, menținut de AEP, a fost actualizat pe baza datelor primite de la registrul civil și de la instituțiile statului relevante. 31 Alegătorilor li s-au oferit ample oportunități de a-și verifica datele de înregistrare online sau personal, la primărie sau la sediile AEP. Listele electorale finale au inclus aproximativ 19 milioane de cetățeni, inclusiv 1 milion în străinătate. 32 Femeile au constituit 52% din electoratul din țară.

Competitorii au avut dreptul de a solicita extrase din registrele electorale în scopul verificării, acestea fiind tipărite de către municipalități pe cheltuiala solicitantului. 33 Deși unii candidați au folosit această opțiune, verificările lor nu au generat reclamații oficiale și nu au raportat îngrijorări. 34 Majoritatea părților interesate și-au exprimat încrederea în acuratețea registrului electoral și în eficacitatea mecanismelor de protecție a înregistrării și identificării alegătorilor. 35 Cu toate acestea, grupurile

27 Mai multe canale TV au difuzat spoturi video produse de Ministerul Afacerilor Interne despre identificarea alegătorilor, avertismente împotriva dezinformării, cumpărării de voturi și a campaniei electorale în ziua alegerilor. 28 Hotărârea AEP nr. 10/2025 impunea secțiilor de votare să ofere acces pietonal neobstrucționat, o rampă pentru persoanele cu deficiențe de mobilitate, să fie la parter sau dotate cu lift, să aibă scară rulantă sau platformă, să aibă acces pe coridor fără obstacole sau trepte, să aibă uși de cel puțin 90 cm lățime și să fie iluminate adecvat. 29 A se vedea articolul 29(a)i din Convenția ONU din 2006 privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), care prevede că „Statele părți garantează persoanelor cu dizabilități drepturi politice și oportunitatea de a se bucura de acestea în mod egal cu ceilalți [...] asigurându-se că procedurile, spațiile și materialele de vot sunt adecvate, accesibile și ușor de înțeles și de utilizat”. 30 Conform AEP, pentru aceste alegeri, 12.604 cetățeni au fost privați de dreptul de vot din cauza incapacității juridice și 1.016 din cauza condamnărilor penale. Articolele 12 și 29 din CRPD prevăd că „părțile recunosc că persoanele cu dizabilități se bucură de capacitate juridică în mod egal cu ceilalți” și garantează „drepturi politice [...] în mod egal cu ceilalți”. 31 Pentru primul tur, actualizările listelor electorale s-au încheiat cu patru zile înainte de ziua alegerilor. Între cele două tururi, municipalitățile au actualizat listele pentru a include și persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, care au fost private de dreptul de vot prin hotărâre judecătorească sau care au pierdut sau dobândit cetățenia. 32 Registrul electoral a inclus 17.988.031 de alegători din țară și 1.016.350 din străinătate pentru primul tur de scrutin și 17.988.218 din țară și 1.016.327 din străinătate pentru al doilea tur de scrutin. 33 În conformitate cu reglementările privind protecția datelor, datele tipărite nu conțineau codul numeric personal. 34 Mai mulți competitori au solicitat acces la registrul electoral la nivel de județ; cu toate acestea, AEP a informat LEOM ODIHR că nu păstrează date agregate ale unor astfel de solicitări. 35 Mai aproape de ziua celui de-al doilea tur de scrutin, dl Simion și unii dintre reprezentanții săi au susținut că registrul electoral, în special cel din străinătate, era umflat, fără a oferi nicio dovadă. Autoritățile respective au respins aceste afirmații. România Pagina: 12 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

defavorizate social, în special romii, s-au confruntat uneori cu obstacole administrative în obținerea sau reînnoirea documentelor de identitate permanente legate de o adresă înregistrată și au fost nevoite să obțină documente temporare pentru a vota, un proces care a fost uneori dificil în practică (a se vedea și Minoritățile naționale). 36

Pentru a asigura accesul egal la vot, autoritățile ar trebui să identifice și să elimine barierele administrative sau structurale care pot împiedica grupurile defavorizate social să obțină acte de identitate.

Alegătorii au fost repartizați pe secții de votare în funcție de locul lor de reședință. Votul din străinătate a avut loc în ambasade, consulate și alte spații desemnate în ziua scrutinului și în cele două zile precedente. Rezidenții din străinătate au avut, de asemenea, opțiunea de a vota prin corespondență. Cu toate acestea, voturile prin corespondență pentru al doilea tur puteau fi returnate în orice moment, inclusiv înainte de ziua alegerilor din primul tur. 37 Acest aranjament le-a permis alegătorilor să trimită buletinele de vot prin poștă fără a ști care candidați s-au calificat pentru turul doi, ceea ce ar putea compromite eficacitatea procesului de vot prin corespondență. 38

Procedurile de vot prin corespondență ar trebui să permită alegătorilor să depună buletinele de vot pentru al doilea tur, cunoscând pe deplin candidații din al doilea tur, în termene care să garanteze faptul că voturile lor sunt primite și numărate.

VII. ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR

Cetățenii care au împlinit cel puțin 35 de ani, au drept de vot și locuiesc permanent în România la momentul înregistrării candidaților, sunt eligibili să candideze la președinție. Alegătorii declarați incapabili printr-o hotărâre judecătorească pe baza dizabilității intelectuale sau psihosociale nu pot candida, contrar standardelor internaționale. 39 Candidații pot fi nominalizați de partide politice sau coaliții, sau pot candida independent. Fiecare nominalizare trebuie să fie susținută de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, alegătorii putând sprijini mai mulți candidați. Numărul mare de semnături necesare a fost menționat de unii candidați ca o barieră practică în calea candidaturii și depășește, de asemenea, cu puțin pragul de unu la sută recomandat de bunele practici internaționale, contrar unei recomandări anterioare a ODIHR. 40

Legislația nu conține prevederi detaliate care să reglementeze colectarea și verificarea semnăturilor de susținere, ceea ce nu asigură un proces consecvent sau mecanisme de protecție adecvate împotriva potențialelor utilizări abuzive, contrar bunelor practici internaționale. 41 În conformitate cu Hotărârea

36 Potrivit președintelui Comisiei pentru Drepturile Omului din Parlament, se estimează că aproximativ 200.000 de gospodării de romi găzduiesc persoane fără o reședință oficială și cărora adesea le lipsesc actele de identitate . 37 6.085 de cetățeni au folosit această metodă, 4.114 returnând buletinele de vot prin poștă în primul tur și 3.142 în al doilea. 38 Peste 15% din buletinele de vot prin corespondență exprimate în al doilea tur au fost returnate în România înainte de ziua primului tur de scrutin. Voturile exprimate pentru candidații care nu au avansat în al doilea tur sunt considerate nule. 39 Punctul 48 din Comentariul general nr. 1 la articolul 12 din CRPD prevede că „capacitatea decizională a unei persoane nu poate constitui o justificare pentru nicio excludere a persoanelor cu dizabilități de la exercitarea [...] dreptului de vot [și] a dreptului de a fi aleși”. 40 Secțiunea I.1.3.ii din Codul de bune practici prevede că „[l]egea nu ar trebui să impună colectarea semnăturilor a mai mult de 1% dintre alegătorii din circumscripția electorală în cauză”. 41 Decizia BEC privind semnăturile de susținere definește doar aspecte specifice: modele pentru colectarea și depunerea semnăturilor, răspunderea celor care strâng semnături, și prezența reprezentanților candidaților în timpul verificării semnăturilor în sprijinul propriului candidat. Numeroși interlocutori ai LEOM ODIHR au pus la îndoială capacitatea anumitor competitori de a colecta în mod real numărul necesar de semnături în termenul limitat. Secțiunea I.1.3.iii din Codul de bune practici prevede că „verificarea semnăturilor trebuie să fie guvernată de reguli clare”. România Pagina: 13 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Curții Constituționale nr. 4/2019, care a stabilit că BEC nu avea competența de a verifica autenticitatea semnăturilor, BEC și-a limitat verificarea la conformitatea formală. Procesul de verificare nu a fost deschis observatorilor naționali, iar reprezentanților candidaților li s-a permis să observe doar verificarea semnăturilor propriului candidat, ceea ce a limitat transparența. 42

În cazul în care colectarea semnăturilor de susținere este menținută ca o condiție obligatorie pentru înregistrarea candidaților, legea ar trebui să reglementeze în mod clar procesele de colectare și verificare pentru a asigura consecvență din partea administrației electorale și pentru a preveni utilizarea abuzivă de către competitori. De asemenea, ar trebui luată în considerare reducerea numărului de semnături necesare, în conformitate cu bunele practici internaționale.

BEC a înregistrat 12 din 25 de potențiali candidați și a respins 13 candidaturi pe motiv că aceștia fie nu au îndeplinit criteriile de eligibilitate, fie au prezentat documentație incompletă. Dintre aceștia, 11 au fost respinși din motive tehnice, în timp ce 2 au fost respinși pe baza deciziilor Curții Constituționale. Candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă în baza Hotărârii Curții nr. 2 din 5 octombrie 2024, referitoare la alegerile prezidențiale anterioare, care prevedea că, la momentul înregistrării, candidații trebuie să îndeplinească cerințele jurământului prezidențial, inclusiv respectarea Constituției și apărarea democrației. BEC a anticipat, pe baza conduitei sale anterioare, că aceasta nu va îndeplini aceste obligații. Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă cu referire la Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024, care a anulat alegerile prezidențiale din 2024 pe motiv că acesta a încălcat obligația de a apăra democrația. BEC a conchis că nu poate stabili că domnul Georgescu îndeplinea acum condițiile necesare. Curtea Constituțională a primit 61 de apeluri privind înregistrarea a 11 candidați și respingerea a 8 nominalizări, și a confirmat deciziile BEC în toate cazurile. 43

Per ansamblu, aplicarea criteriilor de eligibilitate derivate mai degrabă din jurisprudența Curții Constituționale, decât din dispoziții legale explicite, a compromis transparența și previzibilitatea procesului și nu a oferit mecanisme de protecție împotriva unei aplicări arbitrare, ceea ce a afectat incluziunea înregistrării candidaților. Un candidat s-a retras pe 20 martie, lăsând pe buletinul de vot 11 competitori, incluzând 2 femei și 4 candidați independenți.

Pentru a spori certitudinea juridică și a proteja dreptul de a candida în alegeri, ar trebui să se ia în considerare asigurarea faptului că eligibilitatea candidaților este evaluată mai degrabă pe baza unor criterii clare și obiective stabilite prin lege, decât pe baza cerințelor stabilite prin hotărârile Curții Constituționale.

VIII. CAMPANIA ELECTORALĂ

Libertățile fundamentale de asociere și de întrunire au fost respectate pe tot parcursul campaniei, iar alegătorilor li s-a oferit o alegere reală între alternativele politice. Reglementările campaniei electorale se aplică numai în perioadele oficiale de campanie, perioadele dinaintea începerii campaniilor oficiale rămânând nereglementate. Contrar unei recomandări anterioare a ODIHR, Legea privind finanțarea politică restricționează utilizarea materialelor de campanie la un set restrâns de formate; materialele de campanie permise au fost: afișe în zone desemnate, conținut audio și video în mass-media și online, reclame tipărite, și materiale tipărite cum ar fi broșuri și fluturași, pe care majoritatea competitorilor le- au considerat ca împiedicându-i să își desfășoare campania eficient. 44 Constituția garantează libertățile fundamentale de exprimare, de asociere și de întrunire, în timp ce Legea privind finanțarea politică

42 În două cazuri, BEC a sesizat Parchetul în cazuri care implică indicii privind semnături falsificate, care a confirmat că au fost inițiate anchete, dar nu a furnizat nicio informație actualizată publică până în ziua alegerilor. 43 Alte patru contestații au fost considerate inadmisibile de CCR din cauza unor omisiuni procedurale. 44 Decizia BEC nr. 54D din 26 martie enumeră în mod explicit 17 categorii de materiale interzise, inclusiv vehicule, corturi, bannere, steaguri și panouri publicitare. România Pagina: 14 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

asigură accesul egal al candidaților la președinție la mass-media, la locurile de desfășurare a campaniei și la spațiul publicitar.

Candidații și-au făcut campanie electorală în principal online, completând cu postere, pliante și corespondență directă. S-a constatat că o campanie de corespondență directă la scară largă a unui candidat a încălcat legislația națională privind utilizarea ilegală a datelor personale. 45 Mitingurile publice au fost rare. 46 Temele cheie s-au concentrat pe probleme economice și sociale, suveranitatea națională și relațiile internaționale, candidații combinând propuneri de politici și mesaje bazate pe valori, alături de atacuri reciproce tot mai numeroase.

Campania oficială pentru primul tur a avut loc între 4 aprilie și 3 mai. 47 În această perioadă, retorica campaniei a inclus adesea mesaje bazate pe identitate, atacuri personale și apeluri la „identitatea națională”, „valorile tradiționale” și credința creștină, oferind în același timp o dezbatere politică substanțială limitată. Mulți candidați s-au poziționat ca „antisistem”, criticând sistemul politic, iar mai mulți au criticat anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Problemele legate de egalitatea între sexe și emanciparea socioeconomică a femeilor au primit puțină atenție, iar femeile au fost adesea abordate în contextul rolurilor societale „tradiționale”. 48

Pe 9 aprilie, USR și-a anunțat decizia de a-și muta sprijinul de la candidata nominalizată, dna Lasconi, către dl Dan. Pe 12 aprilie, BEC a declarat că, în conformitate cu legea, USR nu are voie să facă campanie pentru un candidat pe care nu l-a nominalizat oficial. Pe 15 aprilie, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis un comunicat de presă prin care clarifica faptul că niciun partid nu poate folosi timp de antenă în favoarea unui alt candidat decât cel înregistrat inițial, iar pe 23 aprilie, BEC a declarat în continuare că partidele politice nu pot produce sau finanța publicitate pentru candidații pe care nu i-au nominalizat. 49 În ciuda acestor clarificări, domeniul de aplicare al activităților de campanie permise partidelor care nu au nominalizat oficial un candidat a rămas neclar. Atribuind acest lucru absenței unor linii directoare clare, în unele zone, susținătorii USR s-au abținut complet de la campanie, în timp ce în altele, au participat activ la evenimente și au distribuit materiale de campanie.

Pentru a promova aplicarea consecventă a regulilor de campanie, legislația ar trebui să definească domeniul de aplicare al activităților de campanie permise partidelor politice, inclusiv celor care susțin candidați pe care nu i-au nominalizat. Dispozițiile excesiv de restrictive sau ambigue privind campania și instrumentele de campanie ar trebui revizuite pentru a asigura o participare politică semnificativă.

45 Pe 30 aprilie, BEC a stabilit că membrii campaniei domnului Simion au trimis peste un milion de scrisori personalizate pensionarilor folosind date cu caracter personal obținute din registrul electoral fără consimțământul acestora, încălcând GDPR și legislația națională. Decizia BEC a anulat respingerea anterioară a unei plângeri depuse de USR la BEJ-ul din Brașov și a dispus încetarea imediată a campaniei de corespondență desfășurată de AUR. 46 LTO ODIHR au observat opt evenimente de campanie publice, organizate de doi candidați în șase județe. Femeile au luat cuvântul la doar trei dintre aceste evenimente și, în medie, au reprezentat o treime dintre participanți. Toate locurile evenimentelor, cu excepția unuia, au fost accesibile persoanelor cu dizabilități. 47 În perioada anterioară datei de 4 aprilie, care nu intra sub incidența regulamentului campaniei, unii competitori s-au angajat în activități de pre-campanie intensive. 48 În primul tur, dl Antonescu și dl Simion s-au adresat femeilor în primul rând ca „mame, soții și casnice”, în timp ce dna Lasconi s-a concentrat pe emanciparea femeilor, abilitatea de a fi lider și dreptul la avort. Înainte de al doilea tur, mai mulți vorbitori la mitingul dlui Dan din 11 mai de la București au pledat pentru drepturile politice, economice și sociale ale femeilor, inclusiv egalitatea de șanse între femei și bărbați. 49 Pe 17 aprilie, Curtea de Apel București a recunoscut-o pe dna Lasconi drept candidata legitimă a USR, decizie menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 30 aprilie. Ulterior, USR și-a retras sprijinul financiar pentru campania sa. În comunicatul de presă din 23 aprilie, BEC a interzis producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală de către partidele politice care nu nominalizaseră un candidat, dar le-a permis să își exprime sprijinul public pentru un candidat prin mesaje adresate membrilor și susținătorilor lor. România Pagina: 15 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Campania pentru al doilea tur s-a desfășurat în perioada 9 mai - 17 mai. 50 Legea nu reglementează activitățile politice și de campanie în perioada intermediară de cinci zile dintre ziua alegerilor din primul tur și începerea perioadei oficiale de campanie pentru al doilea tur, ceea ce afectează certitudinea juridică și limitează mecanismele de protecție împotriva eventualelor încălcări. Majoritatea părților interesate, inclusiv organismele de supraveghere, au considerat activitățile politice ca nerestricționate în această perioadă. Candidații din al doilea tur și partidele politice care i-au susținut și-au reluat campania imediat după ziua primului tur de scrutin și au difuzat materiale fără etichetare, ceea ce, contravenind și legii, a limitat transparența și a redus nivelul de responsabilitate. 51

Cadrul juridic ar trebui să includă prevederi clare care să reglementeze campaniile electorale din al doilea tur al alegerilor prezidențiale, inclusiv perioada intermediară dintre ziua primului tur de scrutin și începerea campaniei oficiale pentru al doilea tur, sau, alternativ, întreaga perioadă ar trebui să se supună reglementărilor privind campania. Aceste prevederi ar trebui să reglementeze activitățile de campanie permise, mediatizarea, cheltuielile aferente, precum și domeniul de aplicare și mecanismele de supraveghere.

În cursul campaniei, câteva cazuri de potențială utilizare abuzivă a resurselor administrative au fost observate de către LEOM ODIHR sau raportate de către AEP. 52 În ciuda unei recomandări anterioare a ODIHR, utilizarea abuzivă a resurselor publice este insuficient reglementată, deoarece legislația nu definește domeniul de aplicare al utilizării permise sau interzise și nici nu stabilește obligații și restricții clare pentru funcționarii publici și aleși, în perioada electorală. 53

A. CAMPANIA ONLINE

România are un nivel ridicat de penetrare a internetului, 75,5% dintre adulți utilizând rețele de socializare. 54 Acestea sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă pentru a interacționa cu comunitățile

50 Pe 9 mai, AEP a reafirmat că regulamentul campaniei din primul tur se aplică și în perioada de campanie pentru al doilea tur. Din acest moment, au fost permise doar postere, transmisiuni audio și video, reclame în presa tipărită și materiale tipărite sau online, toate sub rezerva cerințelor obligatorii de etichetare. 51 Monitorizarea rețelelor de socializare efectuată de LEOM ODIHR a remarcat că, între ziua primului tur de scrutin și începutul campaniei oficiale pentru al doilea tur, dl Simion și dl Dan au postat online de 53, respectiv 40 de ori. AUR și POT (care l-au susținut pe dl Simion) au postat, de asemenea, în total de 16 ori, iar PNL, RMDSZ/UDMR și USR (care l-au susținut pe dl Dan în al doilea tur) au postat de 42 de ori. Partidele extraparlamentare care l-au susținut pe dl Dan au postat în total de 51 de ori. AUR și USR au difuzat, de asemenea, reclame politice pe Meta, deși acestea nu au solicitat în mod specific votul pentru sau împotriva candidaților. 52 Pe 24 aprilie, AEP a sesizat Parchetul cu privire la o posibilă utilizare abuzivă a resurselor administrative de către dl Dan; nicio decizie nu fusese luată în această privință pe durata șederii misiunii LEOM în țară. În primul tur, președintele interimar l-a susținut public pe dl Antonescu în timpul unui eveniment de campanie, făcând referire la funcția sa de președinte și, ulterior, a apărut în reclame online și televizate care susțineau același candidat, o potențială contestare a prevederilor care impun o separare între funcțiile oficiale și activitățile de campanie. 53 Legea finanțării politice interzice utilizarea resurselor tehnice, financiare sau umane ale instituțiilor publice pentru a sprijini campaniile electorale sau alte activități politice, inclusiv prin donații sau prin furnizarea de servicii gratuite. Conform Codului administrativ, funcționarii publici pot face campanie electorală exclusiv în nume personal, fără a utiliza resurse oficiale sau a-și îndeplini funcțiile oficiale. Codul administrativ și codul de conduită privind utilizarea resurselor publice nu acoperă activitățile funcționarilor aleși. Paragrafele 250-254 din Orientările ODIHR și ale Comisiei de la Veneția din 2020 privind reglementarea partidelor politice, printre altele, subliniază că „[p]entru a permite reglementarea eficientă a utilizării resurselor statului, legislația ar trebui să definească clar ce constituie utilizare permisă și ce este considerat abuz.” 54 Pentru accesul la internet în România, consultați Datareportal din ianuarie 2025. Conform Statista, la începutul anului 2025, Facebook avea 12,34 milioane de utilizatori în România, TikTok 8,51 milioane de utilizatori adulți, Instagram 5,78 milioane și X 1,63 milioane. România Pagina: 16 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

mari din diaspora românească. 55 Cu toate acestea, nivelul de alfabetizare digitală și mediatică este scăzut, creând o potențială vulnerabilitate la dezinformare. 56

Activitatea platformelor online și a serviciilor digitale este guvernată de un cadru complex de legislație UE și națională, OUG-uri. 57 Legea UE privind serviciile digitale (DSA) impune platformelor online foarte mari să evalueze și să atenueze riscurile la care operațiunile lor expun procesele electorale și securitatea publică. 58 Deși unele platforme au raportat că au luat măsuri pentru aceste alegeri pentru a elimina conținutul dăunător în conformitate cu DSA, absența unor obligații legale clar definite și aplicabile atât în legislația UE, cât și în cea românească a limitat eficacitatea acestor măsuri, după cum o demonstrează prezența pe scară largă și persistentă a unui comportament online neautentic. 59 În plus, nici legislația UE, nici cea românească nu impun transparența în timp real a activităților platformelor, ceea ce limitează oportunitățile de supraveghere publică. 60

Instituțiile relevante ar trebui să revizuiască reglementările naționale și europene aplicabile pentru a se asigura că rețelele de socializare pun în aplicare măsuri eficiente pentru a preveni comportamentele neautentice coordonate și dezinformarea, protejând în același timp, pe deplin, spațiul pentru un discurs politic online autentic. De asemenea, ar trebui luată în considerare alinierea cerințelor de raportare la nevoile de transparență, în timpul alegerilor.

OUG nr. 1/2025, aplicabilă exclusiv acestor alegeri, a modificat Legea finanțării politice prin extinderea definiției publicității politice în campaniile electorale pentru a include promovarea indirectă, pentru a introduce definiția „actorului politic” din Regulamentul (UE) 2024/900 în dreptul intern și pentru a extinde cerințele de etichetare la tot conținutul scris, audio și video al campaniilor. 61 Cu toate acestea, această cerință temporară de etichetare s-a dovedit în mare parte ineficientă în descurajarea majorității

55 Potrivit Refute, deși 24% dintre cetățenii adulți ai României locuiesc în afara țării, 48% din comentariile utilizatorilor de pe TikTok au provenit din afara țării în timpul campaniei. 56 O analiză a UE privind alfabetizarea digitală plasează România pe ultimul loc printre statele membre. Institutul Aspen raportează că nivelurile scăzute de încredere ale românilor în mass-media tradițională îi lasă vulnerabili la dezinformare pe rețelele de socializare. După încheierea alegerilor, pe 28 mai, CNA a anunțat un nou proiect de peste 20 de milioane de euro pentru „a proteja societatea de dezinformare”. 57 Legislația privind campaniile online include Legea UE privind serviciile digitale, transpusă în legislația națională sub numele de Legea 50/2024 în martie. Norme suplimentare au fost introduse prin OUG nr. 1/2025 și Hotărârea AEP nr. 9/2025, care au stabilit cerințe de etichetare pentru publicitatea politică online și au obligat platformele online să elimine conținutul neconform în termen de cinci ore de la notificare. Decizia 54D a BEC a înființat un grup de lucru pentru a pregăti dosarele de caz privind reclamațiile online care implică platforme. BEC a primit și a soluționat plângeri legate de platforme; cu toate acestea, deciziile privind alte site-uri web au intrat în competența BEJ-urilor, în ciuda caracterului național al alegerilor prezidențiale. 58 Platformele online foarte mari, denumite în continuare în raport „platforme”, sunt rețele sociale accesate lunar de cel puțin 10% din populația UE. Meta (care operează Facebook și Instagram), TikTok și X își stabilesc fiecare propriile condiții de utilizare și standarde comunitare, care interzic conturile neautentice, dezinformarea, imaginile generate de inteligența artificială neetichetate și interacțiunile false, toate acestea fiind observate în timpul campaniei. 59 Comportamentul neautentic se referă la diverse forme de înșelăciune coordonată, care implică rețele de conturi false sau înșelătoare sau alte active digitale, de obicei controlate de aceeași persoană sau grup, cu scopul de a păcăli platformele de socializare sau utilizatorii, sau de a eluda aplicarea condițiilor de utilizare și a legii. Pentru definiții suplimentare și descrieri ale comportamentului neautentic și ale conținutului manipulativ, consultați și paragrafele 84 și 104 din DSA precum și politicile Meta aplicabile. 60 Platformele sunt obligate să publice rapoarte privind activitățile lor legate de DSA doar anual. Unele platforme furnizează informații suplimentare, deși limitate și selective, privind amenințările online. De exemplu, pe 29 mai, Meta a raportat că a eliminat o rețea multiplatformă de 660 de conturi pentru „comportament neautentic coordonat” care viza România, care cheltuise aproximativ 177.000 USD pe publicitate. Pe 16 mai, TikTok a anunțat că a eliminat aproximativ 25.000 de „conturi false” pe parcursul campaniei și a desființat două „rețele de influență sub acoperire” evaluate ca fiind originare din România, cuprinzând aproximativ 90 de conturi în total. 61 În timpul alegerilor prezidențiale repetate, Regulamentul (UE) 2024/900 privind transparența și direcționarea publicității politice nu era încă în vigoare la nivelul UE; cu toate acestea, unele dintre definițiile sale, cum ar fi „platformă online foarte mare”, „publicitate politică” și „actor politic”, erau în vigoare în România în baza OUG nr. 1/2025. România Pagina: 17 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

încălcărilor regulilor campaniei, incluzând diseminarea dezinformării și a altor forme de comportament online neautentic. Mai mult, candidații și reprezentanții partidelor politice au perceput, în general, regulamentul ca fiind neclar și împovărător.

Monitorizarea efectuată de EOM ODIHR 62 a constatat că au fost multe încercări de manipulare a vizibilității online în favoarea sau împotriva majorității candidaților prezidențiali înainte și pe parcursul campaniei și aceste încercări au implicat adesea comportamente neautentice, inclusiv utilizarea de boți, ferme de troli și conținut generat de inteligență artificială (IA), diseminat frecvent de influenceri și amplificat de agregatori de știri partizani. 63 Au circulat, de asemenea, multiple narațiuni de dezinformare, inclusiv unele pe care autoritățile statului le-au evaluat ca provenind din afara României, 64 precum și altele care, potrivit autorităților, au fost diseminate de campania domnului Simion pentru a submina încrederea în administrația electorală. 65

În special în al doilea tur, conținutul online postat de persoane fizice, inclusiv de pe conturi neautentice, a vizat frecvent ambii candidați din turul doi, cu mesaje homofobe, transfobe, misogine, anti-romi și antisemite. AEP a emis o declarație prin care le-a reamintit părților interesate reglementările în vigoare, inclusiv faptul că discursului discriminatoriu, intolerant și instigator la ură este interzis; cu toate acestea, instituțiile relevante nu au luat nicio măsură sau sancțiune formală în legătură cu un astfel de conținut în timpul campaniei. 66 În urma alegerilor, în iunie, parlamentul a introdus legislație suplimentară pentru a interzice în mod explicit glorificarea liderilor sau simbolurilor fasciste online și a introdus pedepse cu închisoarea pentru promovarea conținutului antisemit sau xenofob pe rețelele de socializare.

Supravegherea sferei online a fost împărțită între mai multe instituții de stat, eforturile fiind adesea desfășurate în paralel și cu o coordonare limitată. 67 Mai multe autorități ale statului, incluzând AEP, diverse ministere, agenții de informații și de aplicare a legii, precum și CNA, au semnalat platformelor conținut online perceput ca încălcări legate de alegeri. Separat, un sistem de răspuns rapid, instituit în baza Codului UE de bune practici privind dezinformarea, a permis anumitor organizații ale societății civile să raporteze conținutul problematic direct către platformele semnatare . 68 Autoritățile de stat și organizațiile societății civile au informat LEOM ODIHR că, deși s-a îmbunătățit de la alegerile prezidențiale anulate din 2024, cooperarea cu platformele a fost tot insuficientă din cauza absenței unei comunicări formale cu privire la gestionarea conținutului semnalat, a întârzierilor în eliminarea conținutului și a reapariției frecvente a materialelor problematice în forme editate sau republicate.

62 LEOM ODIHR a monitorizat peste 60 de conturi de pe rețelele de socializare, inclusiv cele ale tuturor candidaților prezidențiali și ale partidelor care îi susțin. În al doilea tur, Nicușor Dan a avut 305 postări legate de campanie pe rețelele de socializare, iar George Simion 179. Numărul mediu de vizualizări ale conținutului video de top al candidaților, zilnic între 5 mai și 17 mai, a fost de 1,03 milioane, respectiv 2,13 milioane. 63 La mijlocul lunii aprilie, doi candidați au raportat că conturile lor de pe rețelele de socializare au fost vizate de un comportament neautentic coordonat. 64 Spre exemplu, au existat acuzații cum că EU se pregătea să atace Federația Rusă din România. 65 AEP a emis comunicate de presă pentru a nega dezinformarea pe 7, 12 și 16 mai, când a infirmat „informații false publicate în spațiul public de către un partid politic cu privire la corectitudinea procesului electoral”. 66 Constituția și legile relevante interzic incitarea la ură și discriminarea împotriva unor persoane sau grupuri pe motive precum rasa, naționalitatea, etnia, limba, religia, sexul, orientarea sexuală, opinia, afilierea politică, averea, originea socială, vârsta, dizabilitatea sau starea de sănătate, inclusiv HIV/SIDA. Astfel de acte constituie infracțiuni, pedepsite cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă. În plus, Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 31/2002 și 137/2000 au prevăzut sancțiuni administrative, autorizând Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării să aplice amenzi cuprinse între 400 și 4.000 de lei pentru infracțiuni împotriva persoanelor și între 600 și 8.000 de lei pentru infracțiuni împotriva grupurilor sau comunităților. 67 Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată drept coordonator național al serviciilor digitale în cadrul DSA. Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică a oferit consultanță tehnică cu privire la autenticitatea unor conturi. 68 Principalele organizații ale societății civile au fost Expert Forum și Funky Citizens. România Pagina: 18 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Autoritățile statului, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și CNA, au informat LEOM ODIHR cu privire la un volum crescut și o procesare mai rapidă a conținutului semnalat rețelelor de socializare, pe măsură ce se apropia a doua rundă. 69 Inițiativele societății civile de verificare a faptelor au raportat, de asemenea, postări evaluate ca prezentând conținut fals sau înșelător. 70 În ciuda acestor eforturi, prevalența continuă a comportamentului neautentic și a dezinformării a indicat că răspunsurile instituționale au fost insuficiente. Combinat cu supravegherea inadecvată de către platforme a conținutului lor, acest lucru a avut un impact negativ asupra integrității spațiului informațional și este posibil să fi diluat disponibilitatea informațiilor fiabile despre campanie pentru alegători.

Autoritățile statului ar trebui să asigure o supraveghere mai coordonată a campaniei online, inclusiv printr-o delimitare clară a responsabilităților instituționale și elaborarea de linii directoare cu privire la activitățile permise și interzise competitorilor și publicului. Pentru a sprijini aceste eforturi, autoritățile ar trebui să ia în considerare înființarea unui organism permanent de coordonare pentru monitorizarea campaniilor online și combaterea dezinformării.

În baza OUG nr. 1/2025, BEC a fost mandatat să soluționeze plângerile primite de la persoane fizice, partide și candidați cu privire la conținutul online. Cu toate acestea, resursele sale limitate i-au afectat capacitatea de a gestiona volumul foarte mare de sesizări. a emis peste 6.000 de decizii cu privire la aceste plângeri, ceea ce a dus la peste 10.500 de semnalări de eliminare a conținutului trimise platformelor. 71 În plus, BEC a aplicat definiția „actorului politic” – al cărui conținut a fost supus etichetării în perioada oficială de campanie – în mod inconsecvent și, uneori, prea larg, creând incertitudine cu privire la persoanele și entitățile care trebuiau să respecte obligațiile de etichetare. Impunerea de sancțiuni și perspectiva amenzilor au contribuit la autocenzură și s-ar putea să fi avut un efect descurajant asupra activismului civic. 72 De asemenea, BEC a semnalat conturi considerate neautentice fără a aplica criterii clare sau consecvente, deoarece nici legislația, nici reglementările nu oferă o bază juridică clară pentru astfel de evaluări. Per ansamblu, termenele scurte de soluționare a litigiilor, interpretarea inconsecventă a definițiilor cheie și lipsa de transparență din partea BEC și a platformelor au subminat certitudinea juridică și respectarea garanțiilor procesuale în gestionarea volumului mare de plângeri legate de campaniile online. 73

Pentru a asigura certitudinea juridică și a proteja dreptul de a participa la afacerile publice, legea ar trebui să distingă în mod clar activitățile actorilor politici de exprimarea individuală a opiniei politice. În cazul în care Biroul Electoral Central va continua să soluționeze plângerile legate de campaniile electorale online, capacitatea sa ar trebui consolidată, iar mecanismele de protecție procedurală aferente ar trebui îmbunătățite.

69 Ministerul Afacerilor Interne a semnalat un număr total de 5.250 de postări pentru presupus comportament neautentic coordonat, încălcări ale legislației electorale și incitare la violență. În primul tur, Ministerul Afacerilor Interne a semnalat aproximativ 450 de postări și conturi. ANCOM a identificat aproximativ 1.150 de postări și conturi suspectate de activitate neautentică, în timp ce CNA a semnalat peste 100 de postări, în mare parte în perioada nereglementată de după primul tur, ca potențială dezinformare. În primul tur, ANCOM a semnalat aproximativ 240 de conturi. Din totalul elementelor semnalate, TikTok eliminase până în ziua turului doi de scrutin aproximativ 27% din solicitări, iar Meta 60%. 70 Organizații ale societății civile precum Expert Forum și Funky Citizens, și proiectul lor de verificare a faptelor, „Factual”, au furnizat evaluări ale discursurilor de dezinformare pe parcursul alegerilor și au raportat aproximativ 5.500 de postări. 71 Majoritatea acestora au fost împotriva postărilor de pe TikTok, multe dintre acestea fiind eliminate rapid. Meta a declarat că nu este de acord cu unele dintre deciziile BEC și ale instanțelor și a refuzat să restricționeze o parte din conținutul sancționat. A existat un număr mic de plângeri împotriva YouTube și X. 72 Mai mulți interlocutori ai LEOM ODIHR, inclusiv persoane care nu aveau nicio afiliere publică la partide sau candidați, au raportat că postările personale care exprimau sprijin sau critică la adresa candidaților au fost eliminate din ordinul BEC, iar mulți s-au abținut de la publicarea opiniilor lor politice pentru a evita riscul de a fi amendați ca actori politici. 73 Un număr total de 3.022 de decizii au fost publicate în ultimele patru zile ale campaniei pentru al doilea tur de scrutin. Unele dintre aceste decizii au folosit evaluări inconsecvente ale plângerilor și au conținut erori. România Pagina: 19 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

IX. FINANȚAREA CAMPANIEI

Finanțarea campaniilor electorale este reglementată de Legea privind finanțarea politică, completată de regulamentele AEP. Cadrul juridic a rămas neschimbat de la alegerile prezidențiale din 2019, majoritatea recomandărilor ODIHR și ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei rămânând neabordate, inclusiv cele legate de consolidarea capacității de supraveghere a AEP, îmbunătățirea raportării financiare și aplicarea unor sancțiuni mai descurajante pentru încălcări.

A. VENITURI ȘI CHELTUIELI

Partidele politice primesc finanțare publică anuală proporțional cu voturile obținute la cele mai recente alegeri parlamentare și locale. 74 Pentru anul 2025, finanțarea publică totală este de aproximativ 235,5 milioane RON (aproximativ 47 de milioane EUR), o sumă considerată nejustificat de mare de majoritatea interlocutorilor LEOM ODIHR. 75

Campaniile prezidențiale pot fi finanțate de partide politice, din resursele proprii ale candidaților, din împrumuturi și donații individuale, toate sub rezerva unor limite stabilite. Sunt permise împrumuturi de la persoane fizice, până la 810.000 RON (162.000 EUR), sau de la instituții bancare, până la 2.025.000 RON (aproximativ 405.000 EUR). Cetățenii pot dona până la 810.000 RON (162.000 EUR) în conturile de campanie, într-un an electoral. Donațiile în numerar de la persoane fizice sunt permise până la 40.500 RON (8.100 EUR) pe an. Criptomonedele pot fi donate numai după conversia în RON, fără a fi necesară dezvăluirea originii acestora. Donațiile de la entități străine, sindicate, organizații religioase, organizații caritabile, autorități publice și întreprinderi de stat sunt interzise în mod explicit. De asemenea, legea interzice terților să finanțeze orice cheltuieli legate de alegeri, inclusiv publicitate și activități de campanie.

În timp ce candidații trebuiau să fie înregistrați de administrația electorală până la 17 martie, reglementările privind finanțarea campaniei, inclusiv cele care legate de cheltuielile online și etichetarea reclamelor, s-au aplicat doar în timpul campaniei oficiale, care a început pe 4 aprilie. Cheltuielile efectuate înainte de începerea perioadei de campanie, precum și cele efectuate între primul tur de scrutin și începerea oficială a campaniei pentru al doilea tur, nu au fost supuse limitelor de cheltuieli sau obligațiilor de dezvăluire, cu excepția raportării anuale a partidelor politice. Mulți competitori electorali s-au angajat în activități legate de campanie, inclusiv cheltuieli de publicitate online, în aceste perioade nereglementate, când nu se aplicau limite de cheltuieli sau cerințe de raportare. 76 Deși acest lucru nu era ilegal, absența reglementărilor care să reglementeze finanțarea campaniei în afara perioadei oficiale de campanie poate permite competitorilor să eludeze mecanismele de protecție a transparenței și supravegherea financiară, contrar bunelor practici internaționale. 77

74 Alocarea anuală variază între 0,01 și 0,04% din produsul intern brut, fără a exista criterii legale care să determine ponderea exactă pentru un anumit an. 75 1 Leu (RON) = 0,20 Euro. 76 Conform analizei realizate de organizația societății civile, Expert Forum, partidele politice și-au crescut semnificativ cheltuielile în lunile premergătoare perioadei oficiale de campanie. În perioada ianuarie-martie 2025, partidele politice au cheltuit aproximativ 68 de milioane de lei (aproximativ 13,6 milioane de euro), din care aproape 73% au fost alocate contractelor media și de campanie. În paralel, cheltuielile cu publicitatea politică online au ajuns la aproximativ 4,6 milioane de lei (aproximativ 920.000 de euro) pe platformele Meta și la 770.000 de lei (aproximativ 154.000 de euro) pe serviciile Google. 77 Punctul 262 din Orientările ODIHR din 2020 privind reglementarea partidelor politice prevede că „[l]esgislația ar trebui să prevadă reguli și linii directoare clare cu privire la activitățile care nu sunt permise în perioada dinaintea campaniei electorale și la veniturile și cheltuielile pentru astfel de activități din această perioadă care ar trebui considerate resurse ale campaniei, supuse, în consecință, revizuirii și sancționării”. România Pagina: 20 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Pentru a spori transparența și responsabilitatea cheltuielilor aferente campaniei electorale, cadrul juridic și de reglementare ar trebui revizuit pentru a se asigura că acesta acoperă o perioadă mai mare, cum ar fi perioada de după anunțarea oficială a datei alegerilor sau începerea colectării semnăturilor, sau momentul în care competitorii își depun documentele de înregistrare, precum și intervalul dintre tururile electorale.

Partidele politice și candidații independenți care au obținut cel puțin trei procente din voturile valabil exprimate sunt eligibili pentru rambursarea cheltuielilor de campanie până la plafonul de cheltuieli de 81 de milioane RON (aproximativ 16,2 milioane EUR), plafonul pentru al doilea tur fiind stabilit la 50% din această sumă. Cheltuielile totale permise în ambele tururi s-au ridicat la 121,5 milioane RON (24,3 milioane EUR), condiționate de respectarea cerințelor de raportare financiară. 78 În cadrul acestor alegeri, toți competitorii au raportat cheltuieli semnificativ sub plafoanele aplicabile, ceea ce indică faptul că limitele pot fi disproporționat de mari și ineficiente în limitarea cheltuielilor excesive de campanie. 79

Ar trebui să se ia în considerare reducerea plafoanelor atât pentru contribuțiile la campanie, cât și pentru cheltuieli, pentru a preveni cheltuielile excesive și a asigura condiții de concurență echitabile între competitorii.

B. TRANSPARENŢĂ ȘI SUPRAVEGHERE

AEP este responsabilă cu supravegherea finanțării anuale a partidelor politice și a finanțării campaniilor candidaților prezidențiali și ale partidelor care îi susțin, atât din oficiu, cât și ca răspuns la plângeri. Cu toate acestea, contrar bunelor practici internaționale, AEP nu este mandatată în mod explicit să efectueze audituri dincolo de documentația prezentată în rapoartele anuale de către partidele politice și de raportarea finanțării campaniilor de către competitori. 80 În plus, capacitatea sa de supraveghere este limitată de resursele umane insuficiente pentru a gestiona volumul mare de sarcini de raportare și verificare și de absența sistemelor digitale care să sprijine raportarea, divulgarea, gestionarea datelor și alte funcții de supraveghere de bază. Prin urmare, sarcini esențiale, cum ar fi verificarea încrucișată a datelor, asigurarea conformității și detectarea neregulilor, trebuie efectuate manual, ceea ce duce la întârzieri, reduce acuratețea și limitează aplicarea legii.

Pentru a consolida supravegherea finanțării campaniilor, legea ar trebui să definească în mod explicit competențele de audit ale Autorității Electorale Permanente, iar instituția ar trebui să primească personal și resurse adecvate pentru a-și îndeplini mandatul în aceste privințe. Autoritățile ar putea lua în considerare și introducerea de instrumente digitale, cum ar fi o platformă electronică de raportare și un software de verificare automată.

78 Plafonul cheltuielilor a crescut de la 41,6 milioane RON (8,3 milioane EUR) în 2019 la 81 milioane RON (16,2 milioane EUR) 2025, reprezentând o creștere de 95%, puterea de cumpărare aproape dublându-se atunci când a fost ajustată la inflația cumulată. 79 Cele mai mari cheltuieli totale au fost raportate de PSD, care a declarat 62 de milioane RON (12,4 milioane EUR), în ciuda faptului că candidatul său nu a avansat în turul al doilea. Dl. Dan a declarat un total de 60,8 milioane RON (12,1 milioane EUR) pentru ambele tururi. AUR a raportat 69,1 milioane RON (13,8 milioane EUR). La alegerile prezidențiale din 2019, niciun candidat nu a cheltuit mai mult de jumătate din plafonul aplicabil; în 2024, un singur candidat a atins 85% din prag, toți ceilalți cheltuind mai puțin de jumătate din plafon. A se vedea Comentariul general nr. 25 al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului din 1996 la articolul 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (ICCPR), care prevede limitări rezonabile ale cheltuielilor de campanie „în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura că libera alegere a votanților nu este subminată sau procesul democratic nu este denaturat de cheltuieli disproporționate în numele vreunui candidat sau partid”. A se vedea, de asemenea, articolul 9 din Recomandarea Rec(2003)4 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind regulile comune împotriva corupției în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. 80 Punctul 278 din Orientările ODIHR din 2020 privind reglementarea partidelor politice prevede că „autoritatea de supraveghere ar trebui să aibă competența de a monitoriza conturile și de a efectua audituri ale rapoartelor financiare prezentate de partide și candidați”. România Pagina: 21 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Competitorii sunt obligați să deschidă un cont bancar dedicat pentru toate tranzacțiile legate de campanie și să notifice AEP în termen de trei zile, cu privire la fiecare contribuție și cheltuială. Contrar bunelor practici internaționale, cadrul legal nu impune dezvăluirea publică a acestor informații financiare. 81 Deși AEP a publicat în mod proactiv contribuțiile și cheltuielile raportate, cerințele legale limitate privind raportarea financiară detaliată și practica AEP de a divulga doar date agregate, nedetaliate, au dus la informații inconsecvente și au redus atât transparența, cât și eficacitatea supravegherii. 82 În timpul campaniei, AEP a efectuat verificări de conformitate legat de trei competitori pentru posibile încălcări ale Legii finanțării politice și a impus o sancțiune legată de finanțarea activităților de campanie unui alt candidat. 83

Pentru a consolida transparența și responsabilitatea finanțării campaniilor electorale, s-ar putea lua în considerare să li se ceară competitorilor să prezinte rapoarte financiare detaliate și defalcate, împreună cu documentația justificativă, pe întreaga perioadă a campaniei. Legislația ar trebui să impună în mod explicit publicarea regulată a acestor rapoarte. Sancțiunile impuse competitorilor și persoanelor fizice ar trebui făcute publice.

După ziua alegerilor, competitorii trebuie să prezinte rapoarte financiare și documente justificative în termen de 30 de zile, iar AEP este obligată să își publice concluziile („raportul de control”) în termen de încă 60 de zile. 84 În cazurile de nereguli suspectate, AEP poate solicita clarificări de la autorități publice sau instituții bancare, poate impune sancțiuni administrative sau poate transmite cazurile în scopul unei anchete penale. Deciziile sale pot implica aplicarea obligațiilor de raportare, reținerea rambursărilor, reținerea de fonduri neautorizate și impunerea de amenzi. Cu toate acestea, amenzile aplicabile, cuprinse între 10.000 și 50.000 de RON (aproximativ 2.000 și 10.000 de EUR), rămân neschimbate din 2016 și, contrar recomandărilor anterioare ale ODIHR și GRECO, nu constituie un factor de descurajare eficace. 85

Per ansamblu, lacunele în reglementarea perioadelor în care nu se desfășoară campanii electorale oficiale, dezvăluirea publică limitată a informațiilor financiare ale competitorilor și capacitatea insuficientă a organismului de supraveghere, împreună cu instrumente ineficiente de aplicare a legii, au făcut ca cadrul de finanțare a campaniei și implementarea acestuia să fie neadecvate pentru a asigura pe deplin transparența și responsabilitatea în activitățile de campanie.

81 Conform paragrafului 261 din Orientările ODIHR din 2020 privind reglementarea partidelor politice, „[e]ste o bună practică să se solicite […] rapoarte, care să furnizeze organismelor de supraveghere și publicului, informații preliminare privind veniturile și cheltuielile de campanie ale partidelor și candidaților, cu câteva zile înainte de ziua scrutinului”. 82 Conform datelor din Meta Ad Library, competitorii au investit semnificativ în publicitatea online, cheltuielile ridicându-se la aproximativ 10 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro). Cu toate acestea, doar un competitor din primul tur a detaliat cheltuielile legate de Meta – în valoare totală de 656.000 de lei (aproximativ 131.200 de euro) – în rapoartele financiare depuse la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). 83 O verificare a conformității a fost inițiată din oficiu, privind finanțele campaniei AUR. O a doua a vizat finanțele domnului Dan și AEP a sesizat Parchetul în acest sens. O verificare separată a conformității privind USR a fost lansată în urma unei solicitări din partea dnei Lasconi. În plus, AEP a solicitat informații de la platforme cu privire la identitatea celor care au finanțat reclamele online, semnalate pentru eliminare de către BEC, dar nu a primit un răspuns.. 84 În ciuda termenului legal de 8 martie, rapoartele de control financiar privind alegerile prezidențiale din 2024 nu au fost publicate în timpul prezenței LEOM ODIHR în România. 85 Paragraful 274 din Orientările ODIHR din 2020 privind reglementarea partidelor politice prevede că „Dacă în legislație sunt incluse sume absolute [pentru amenzi administrative], acestea ar trebui reevaluate periodic pentru a se asigura că rămân eficiente, proporționale și descurajante”. România Pagina: 22 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

X. MASS-MEDIA

A. PEISAJUL MEDIATIC

Peisajul mediatic este divers, cu numeroase televiziuni, posturi de radio și portaluri de știri online, publice și private. Televiziunea rămâne principala sursă de informare, urmată de presa online și rețelele de socializare, predominând canalele private, iar mass-media publică atrăgând doar un public limitat.86 Cercetări recente indică o scădere generală a încrederii în știri pe toate platformele și, conform analizelor, alfabetizarea mediatică rămâne limitată. 87 Această erodare a încrederii, coroborată cu alfabetizarea mediatică limitată, poate reduce rezistența publicului la dezinformare. Deși mediul general este favorabil libertății mass-media, pluralismul este distorsionat de finanțarea extinsă și netransparentă din partea partidelor politice, care este adesea canalizată prin intermediul unor companii intermediare, ceea ce face dificilă urmărirea beneficiarului final. Această practică favorizează autocenzura și clientelismul între actorii politici și mass-media, ceea ce contravine bunelor practici internaționale. 88

Legea ar trebui să asigure transparența deplină a cheltuielilor cu media ale partidelor politice, permițând publicului să identifice beneficiarul final. În cazul în care partidele politice utilizează companii intermediare pentru plata fondurilor, contractele dintre aceste companii și entitățile media ar trebui să se supună cerințelor de transparență.

În ultimii ani, au fost raportate cazuri de presiuni și atacuri asupra jurnaliștilor, precum și campanii de denigrare și supraveghere care au vizat lucrătorii din mass-media. 89 Jurnaliștii au remarcat, de asemenea, dificultăți tot mai mari în accesarea informațiilor publice și o creștere a numărului de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP-uri). 90 Un proiect de lege pe tema SLAPP- urilor se află în prezent în consultare publică înainte de procedurile parlamentare.

B. CADRUL LEGAL

Constituția garantează libertatea de exprimare și dreptul la informație și interzice cenzura. Defăimarea este decriminalizată. Legea audiovizualului reglementează difuzarea emisiunilor radio și de televiziune și desemnează CNA drept organism de supraveghere. Contrar unei recomandări anterioare a ODIHR, legea nu stabilește criterii de calificare profesională pentru membrii CNA și permite demiterea președintelui CNA de către parlament prin respingerea raportului anual al Consiliului, un mecanism care nu protejează pe deplin independența acestuia.

86 Conform măsurătorilor audienței din iunie 2025, cel mai urmărit canal public, Televiziunea Română (TVR1), s-a clasat pe locul 12, cu o cotă de piață de doar 1,31%. 87 Pentru date privind încrederea în sursele de știri, consultați Sondajul Eurobarometru privind mass-media și știrile din 2023 al UE și Raportul privind știrile digitale din 2024 al Institutului Reuters. În Indicele de alfabetizare mediatică din 2023 al Institutului pentru o Societate Deschisă, România se clasează pe locul 34 din cele 41 de țări evaluate. 88 Recomandarea CM/Rec(2018)1[1] a Comitetului de Miniștri către statele membre privind pluralismul mass-media și transparența proprietarilor de entități mass-media prevede că „[a]r trebui asigurate niveluri ridicate de transparență și în ceea ce privește sursele de finanțare ale mass-media [...]. Statele sunt [...] îndemnate să încurajeze instituțiile mass- media să dezvăluie relațiile contractuale pe care le au cu alte companii media sau de publicitate și cu partidele politice”. 89 Safety of Journalist Platform a Consiliului Europei menționează trei atacuri asupra jurnaliștilor în 2025. Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) și alte șase organizații promovând libertatea presei și-au arătat îngrijorarea cu privire la un caz recent de supraveghere implicând un jurnalist. Într-un caz separat, Un jurnalist de investigație a fost ținta unei campanii de denigrare începând cu 2022. În timpul campaniei, au existat atacuri verbale la adresa oamenilor de presă din partea unor politicieni, atacuri care eu fost condamnate de organizațiile de monitorizare a presei. 90 Îngrijorări cu privire la accesul la informații și SLAPP-uri au fost exprimate în Raportul UE privind statul de drept din 2024. România Pagina: 23 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Atât radiodifuzorii publici, cât și cei privați sunt obligați prin lege să asigure o reflectare corectă și imparțială și să aloce timp de antenă egal și gratuit tuturor candidaților. 91 În februarie, CNA a adoptat reguli de reflectare a campaniei electorale, inclusiv o interdicție de a difuza emisiuni electorale pentru al doilea tur până la sfârșitul perioadei de tăcere a campanie în primul tur. 92 Cu toate acestea, la două zile după încheierea acestei perioade de tăcere, CNA a prelungit perioada de tăcere în mass-media până la începerea oficială a campaniei pentru al doilea tur. 93 Această interpretare nu s-a bazat pe o decizie formală și a fost comunicată târziu în proces, subminând previzibilitatea legală. În timpul acestei perioade prelungite de tăcere, mulți radiodifuzori au continuat să difuzeze programe electorale neetichetate. Această practică a limitat supravegherea și a subminat transparența.

În perioada electorală, CNA a impus 23 de sancțiuni radiodifuzorilor, pentru încălcări legate de campanie, în principal pentru lipsa de obiectivitate și declarații defăimătoare, acționând de cele mai multe ori pe baza unor plângeri. În mod pozitiv, ședințele sale au fost transmise online, ceea ce a contribuit la transparență. Cu toate acestea, sancțiunile nu au fost întotdeauna emise în timp util și, în general, nu au avut un efect descurajant. 94 Contrar recomandărilor anterioare ale ODIHR, CNA nu a monitorizat respectarea de către mass-media a cerințelor privind timpul de antenă și s-a bazat exclusiv pe verificarea rapoartelor săptămânale prezentate de radiodifuzori. Această absență a unei supravegheri cuprinzătoare, combinată cu un mecanism de sancționare insuficient de descurajant, a limitat capacitatea CNA de a aplica eficient cerințele legale pentru reflectarea campaniei.

Consiliul Național al Audiovizualului ar trebui să fie obligat prin lege să efectueze o monitorizare sistematică și cantitativă a reflectării campaniei în mass-media audiovizuală și să fie dotat cu resursele umane și materiale necesare pentru a face acest lucru în mod eficient. Sancțiunile pentru nerespectarea de către radiodifuzori a obligațiilor privind timpul de antenă ar trebui să fie descurajante, proporționale cu gravitatea încălcării și impuse în timp util.

C. MEDIATIZAREA CAMPANIEI PENTRU INFORMAȚII DETALIATE

Monitorizarea mass-media efectuată de LEOM ODIHR a stabilit că radiodifuzorii au mediatizat campania în principal în programele de actualități și talk-show-uri, cu o reflectare limitată în segmentele de știri. 95 Timpul total de antenă dedicat programelor de promovare electorală și publicității electorale a fost similar celui alocat relatării știrilor. În unele cazuri, radiodifuzorii au difuzat interviurile candidaților, ca promovare electorală plătită, și le-au redifuzat ulterior în programele de știri fără o

91 Televiziunea publică TVR a alocat 30 de minute de promovare electorală gratuită pentru primul tur și 20 de minute pentru al doilea tur per candidat. Legea prevede că radiodifuzorii privați trebuie să aloce timp de antenă gratuit competitorilor electorali, proporțional cu cel oferit de radiodifuzorul public. În plus, partidele politice și coalițiile care susțin candidații pot achiziționa timp de antenă la radiodifuzorii privați. 92 Decizia Nr. 86/2025 a CNA a stabilit formatele permise pentru reflectarea campaniei ca fiind promovare electorală, dezbateri electorale sau programe informative, fiecare supunându-se cerințelor de etichetare. 93 CNA a emis un comunicat de presă în care a precizat că campania electorală pentru al doilea tur va începe pe 9 mai și a reiterat obligația ca posturile publice de radiodifuziune să aloce timp de antenă gratuit și să stabilească grile de emisie în consecință. De asemenea, a reiterat aplicabilitatea Deciziei CNA 86/2025. A reiterat și aplicabilitatea Deciziei 86/2025. 94 Amenda maximă aplicabilă pentru încălcări legate de campania electorală se ridică la 100.000 de lei. Spoturile publicitare electorale difuzate pe posturile naționale de radio și televiziune costă între 12.500 și 27.400 de lei pentru 30 de secunde. În același timp, cheltuielile cu mass-media tradițională, pentru ambele tururi de scrutin, raportate către AEP la 21 mai s-au ridicat la 69.244.174 de lei. 95 LEOM ODIHR a efectuat o monitorizare media cantitativă și calitativă a programelor de maximă audiență (18:00- 24:00) ale șase canale TV naționale (TVR1, PRO TV, România TV, Realitatea Plus TV, Antena 3 CNN și DIGI24) în perioada 4 aprilie - 4 mai 2025 pentru primul tur și în perioada 9 - 19 mai 2025 pentru al doilea tur. România Pagina: 24 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

etichetare adecvată. Această practică a estompat linia dintre conținutul editorial și cel plătit, putând crea confuzie pentru alegători și fiind în contradicție cu bunele practici internaționale. 96

Pentru a proteja integritatea editorială, legea ar trebui să limiteze timpul de publicitate politică pe care orice partid sau candidat îl poate achiziționa, să impună ca un astfel de conținut să fie clar marcat și să stabilească mecanisme de protecție pentru a preveni conflictele de interese legate de participarea jurnaliștilor la publicitatea politică plătită.

Legea audiovizualului impune canalelor de televiziune să ofere cel puțin 30 de minute de știri, analize sau dezbateri cu interpretare în limbajul semnelor, pe zi. Deși obligația legală a fost în general respectată, interpretarea a fost asigurată de obicei în afara orelor de maximă audiență, iar singurul program electoral monitorizat cu interpretare în limbajul semnelor a fost o dezbatere difuzată pe postul public de radiodifuziune, Televiziunea Română (TVR). Deși TVR nu operează un canal dedicat limbilor minorităților, a difuzat unele programe în limbi minorităților, inclusiv știri, pe canalele sale regionale. 97

În conformitate cu obligațiile sale legale, TVR a reflectat toți competitorii într-o manieră destul de echilibrată și neutră. În schimb, majoritatea posturilor private de radio și televiziune au manifestat preferințe. Printre candidații din primul tur de scrutin cei mai mediatizați, dl Antonescu a fost reflectat predominant negativ pe România TV (24% din timpul de antenă legat de campanie), în timp ce pe A3 CNN (20%), Digi24 (19%) și Realitatea Plus TV (10%) a fost reflectat predominant în mod neutru. Dna Lasconi a fost mediatizată pe un ton neutru atât pe A3 CNN, cât și pe Digi24 (15% din acoperirea mediatică pe fiecare), fără o prezență semnificativă pe alte posturi importante de radio și televiziune. Dl Ponta a fost reflectat predominant neutru sau pozitiv pe România TV (33%), în timp ce pe A3 CNN (12%), Digi24 (13%) și Realitatea Plus TV (15%) reflectarea a fost în mare parte negativă. Realitatea Plus TV a acordat, de asemenea, o atenție notabilă candidatului la președinție din 2024, Călin Georgescu, care a beneficiat de 13% din mediatizare, în mare parte pe un ton neutru sau pozitiv.

Pe parcursul celor două tururi, dl Dan a fost reflectat preponderent neutru pe Digi24, în mod din ce în ce mai favorabil pe A3 CNN, o reflectare care a trecut de la predominant negativă la neutră sau pozitivă pe România TV, în timp ce a fost constant prezentat negativ pe Realitatea Plus TV. În primul tur dl Dan a beneficiat de 15% din mediatizare legată de campanie pe Digi24 (pe ton preponderent neutru), 18% pe A3 CNN (preponderent neutră și negativă), 17% pe Realitatea Plus TV (preponderent negativă) și 10% pe România TV (preponderent negativă). În al doilea tur, a beneficiat de 26% din acoperirea mediatică pe Digi24 (pe ton neutru), 43% pe A3 CNN (neutră sau pozitivă), 44% pe România TV (neutră sau pozitivă) și 38% pe Realitatea Plus TV (preponderent negativă).

Dl. Simion a fost prezentat în mare parte negativ pe A3 CNN și Digi24, pe ton din ce în ce mai puțin negativ pe România TV, în timp ce Realitatea Plus TV l-a mediatizat favorabil pe parcursul celor două tururi. În primul tur, a primit doar 7% din acoperirea mediatică pe A3 CNN și 9% pe Digi24, în mare parte pe un ton neutru și negativ. România TV i-a alocat 9% (în mare parte într-un ton negativ), iar Realitatea Plus TV 17% (pe un ton neutru și pozitiv). În al doilea tur, a primit 41% pe A3 CNN (negativ sau neutru), 59% pe Digi24 (în mare parte negativ), 25% pe România TV (în mare parte neutru) și 29% pe Realitatea Plus TV (neutru și pozitiv).

Per ansamblu, lipsa unei distincții clare între conținutul editorial și cel plătit, mediatizarea editorială limitată a campaniei în programele de știri, absența dezbaterii politice directe în al doilea tur și

96 A se vedea Recomandarea CM/Rec(2007)15 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind măsurile privind reflectarea campaniilor electorale, care prevede că „[p]rezentatorii obișnuiți ai programelor de știri și de actualități nu ar trebui să participe la publicitate politică plătită”. 97 Comunitatea maghiară are și câteva ziare online și un post de televiziune privat. România Pagina: 25 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

reflectarea dezechilibrată de către majoritatea radiodifuzorilor privați au afectat negativ capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată.

XI. MINORITĂȚILE NAȚIONALE

Constituția garantează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv utilizarea limbilor minoritare în educație și în comunicarea cu autoritățile locale, acolo unde peste 20% din populație folosește limba respectivă. De asemenea, prevede reprezentarea în Parlament. 98 Minoritățile naționale reprezintă peste 10% din populație, maghiarii (6%) și romii (3,4%) fiind cele mai mari grupuri.

Romii rămân subreprezentați în mod semnificativ în viața publică și politică și se confruntă cu bariere sistemice, inclusiv acces limitat la unele servicii publice. 99 Mulți interlocutori ai LEOM ODIHR, inclusiv din comunitățile de romi, au remarcat că alegătorii romi pot fi vizați în mod disproporționat de presiuni nejustificate, constrângeri și alte nereguli, din cauza condițiilor socioeconomice. Cu toate acestea, nu s-au luat măsuri specifice de educare a alegătorilor pentru a reduce aceste riscuri.

Contrar bunelor practici internaționale, cadrul legal nu impune ca informațiile legate de alegeri, inclusiv educația alegătorilor și materialele electorale, să fie puse la dispoziție în limbile minorităților, chiar și în localitățile în care aceste limbi sunt utilizate în comunicarea oficială, ceea ce ar putea limita accesibilitatea procesului electoral pentru comunitățile minoritare. 100

S-ar putea lua în considerare îmbunătățirea campaniilor de educare a alegătorilor pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunităților minoritare etnice și lingvistice. În conformitate cu bunele practici internaționale, informațiile și materialele legate de alegeri ar trebui puse la dispoziție în limbile minoritare în localitățile în care aceste limbi sunt utilizate în comunicarea oficială cu autoritățile locale.

Legea permite desfășurarea campaniei electorale în alte limbi decât limba română, în conformitate cu standardele internaționale, iar unele partide politice au făcut acest lucru în ambele tururi. 101 În timpul procesului electoral, imagini și limbaj anti-romi și antisemite au circulat online, pe scară largă. În unele ocazii, comunitatea maghiară a fost și ea vizată, unele personalități publice, inclusiv un candidat, punând la îndoială loialitatea lor față de stat. 102

98 Constituția garantează un singur reprezentant în Camera Deputaților pentru fiecare dintre cele 20 de minorități naționale recunoscute, atunci când reprezentantul lor nu obține sprijinul unui număr suficient de alegători conform pragului standard. Dintre acestea, în prezent, doar reprezentanții maghiari ating pragul parlamentar standard. 99 România are puține rapoarte despre condițiile cetățenilor săi romi. În 2023, Consiliul Europei a criticat autoritățile române pentru lipsa unor indicatori de referință și a unor rapoarte care să evalueze progresul înregistrat în îmbunătățirea condițiilor cetățenilor romi și a recomandat reanalizarea metodologiei recensământului. De asemenea, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a forței de către poliție împotriva romilor și a remarcat discriminare și mai mare în timpul pandemiei de COVID-19. 100 Punctul 77 din Comentariul tematic privind participarea la Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale recomandă statelor să ia în considerare producerea de buletine de vot și materiale electorale, inclusiv în limbile minorităților naționale. 101 RMDSZ/UDMR a făcut campanie în limba maghiară pentru dl Antonescu în primul tur și pentru dl Dan în al doilea. 102 De exemplu, cu puțin timp înainte de începerea campaniei electorale, candidatul Victor Ponta, clasat pe locul patru, a declarat că nu va accepta un membru al RMDSZ/UDMR în funcții guvernamentale de rang înalt, cum ar fi ca Ministru al Finanțelor sau în roluri legate de securitatea națională. România Pagina: 26 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

XII. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR ELECTORALE

Reclamațiile și contestațiile pot fi soluționate de birourile electorale sau de autoritățile judiciare, în funcție de natura litigiului. 103 Legea prevede o procedură rapidă în materie electorală, care prevede ca plângerile și contestațiile să fie soluționate în termen de una până la trei zile. Plângerile împotriva deciziilor sau a inacțiunii birourilor electorale pot fi depuse la biroul respectiv și atacate la nivelul superior imediat; cu toate acestea, această prevedere a fost aplicată în mod inconsecvent de către BESV- uri. 104

Majoritatea plângerilor au vizat publicitatea politică online și au fost soluționate de către BEC și de Curtea de Apel București. 105 BEC a publicat 102 decizii privind plângeri și apeluri, în principal privind numirea membrilor BESV și presupuse încălcări ale regulilor campaniei. Dintre acestea, 10 plângeri au fost admise integral, 10 parțial, iar 8 au fost înaintate poliției pentru investigații suplimentare. De asemenea, BEC a emis peste 6.000 de decizii privind plângeri legate de conținut online. BESV-urile au publicat informații despre aproximativ 440 de plângeri, legate în principal de numiri în BESV, încălcări ale regulilor campaniei și încălcări ale reglementărilor privind protecția datelor; cu toate acestea, aceste decizii nu au fost publicate în mod constant.

Curtea de Apel a soluționat 89 de plângeri împotriva deciziilor BEC, majoritatea legate de conținut online, și le-a respins pe toate. În 15 cazuri, reclamanții au solicitat Curții de Apel să obțină o opinie din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la interpretarea termenului „actor politic” în temeiul Regulamentului (UE) 2024/900, invocând incertitudine juridică; toate aceste cereri au fost respinse. Treizeci și trei de hotărâri ale Curții de Apel au fost atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a menținut integral două, parțial una și a respins toate celelalte recursuri. 106 În unele cazuri, Curtea de Apel a acordat un timp foarte limitat pentru depunerea apărărilor și a răspunsurilor și s-au pronunțat aproape imediat după ședințe. 107 Acest lucru a dat motive de îngrijorare cu privire la calitatea actului de justiție, ceea ce este în contradicție cu angajamentele OSCE. 108

Pentru a garanta o cale de atac eficientă și un proces echitabil, cadrul de soluționare a litigiilor electorale ar trebui revizuit pentru a acorda suficient timp pentru pregătirea și soluționarea plângerilor, în special în cazurile legate de conținutul online, asigurând în același timp o procedură rapidă, în conformitate cu bunele practici internaționale.

103 Reclamațiile privind încălcările regulilor campaniei electorale pot fi depuse la BEJ-uri, ale căror decizii pot fi atacate la BEC, în timp ce obstrucționarea campaniei poate fi adusă în fața Curții Constituționale. Conform OUG 1/2025, BEC este responsabil cu soluționarea plângerilor referitoare la încălcările care implică platforme și este obligat să emită o decizie în aceeași zi. Aceste decizii pot fi atacate la Curtea de Apel București în termen de 48 de ore de la publicare. Apelurile împotriva deciziilor AEP privind încălcările regulilor finanțării campaniilor electorale pot fi depuse la Curtea de Apel respectivă, ale cărei decizii pot fi atacate în continuare la Înalta Curte de Casație și Justiție. 104 BEC a informat LEOM ODIHR că plângerile pot fi depuse fie la biroul superior, fie la cel a cărui decizie este contestată, la discreția reclamantului. Unele BEJ-uri au informat LEOM că soluționează plângerile împotriva propriilor decizii, în timp ce altele au declarat că astfel de plângeri trebuie depuse la BEC. 105 Reclamanții au susținut frecvent că hotărârile BEC au încălcat Constituția și libertatea de exprimare, afirmând că astfel de decizii ar trebui luate de organe judiciare și nu de autorități administrative precum BEC. Constituționalitatea articolelor 16 și 17 din OUG nr. 1/2025 a fost contestată la Curtea Constituțională pentru încălcarea statului de drept și a libertății de exprimare, dar acest aspect nu a fost abordat în perioada electorală. 106 Pe 13 mai, Meta a atacat respingerea de către Curtea de Apel București a plângerii sale privind eliminarea de către BEC a conținutului online și a cererii sale de sesizare a CJUE cu privire la definirea „actorului politic” în baza Regulamentului UE 2024/900. Înalta Curte a admis recursul Meta pe motive de fond, dar a refuzat să sesizeze CJUE. 107 În mai multe cazuri observate de LEOM ODIHR, instanța a acordat părților între 30 de minute și o oră pentru a înainta răspunsurile, sau s-au pronunțat în termen de 30 de minute de la încheierea ședinței. 108 Paragraful 13.9 din Documentul OSCE de la Viena din 1986 încredințează statelor participante OSCE sarcina de a aplica în mod eficient măsuri reparatorii, inclusiv „dreptul la o audiere echitabilă și publică într-un termen rezonabil, în fața unui tribunal independent și imparțial, inclusiv dreptul de a prezenta argumente juridice”. România Pagina: 27 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Deși legislația sugerează că majoritatea deciziilor BEC sunt definitive, Curtea Constituțională și-a interpretat competența ca fiind cea de ultimă instanță în cazurile în care nu exista nicio altă cale de atac disponibilă. 109 Curtea Constituțională are, de asemenea, competența să soluționeze plângerile legate de înregistrarea candidaților și contestarea rezultatelor alegerilor. Curtea s-a pronunțat în 61 de cazuri privind înregistrarea sau respingerea candidaților de către BEC, confirmând deciziile BEC în toate cazurile. Un candidat la președinție a contestat validitatea rezultatelor primului tur, solicitând anularea acestora. 110 Plângerea a invocat încălcări ale principiilor democratice și ale dreptului la egalitatea de șanse, susținând că ambii candidați care au avansat în al doilea tur au folosit mijloace ilegale în timpul campaniei. 111 Curtea a respins plângerea ca nefondată pe 9 mai - la o zi după termenul legal - și a confirmat rezultatele primului tur. 112 Deși, conform legii, ședințele Curții Constituționale sunt publice, cu excepția cazului în care se justifică altfel, cele privind validarea rezultatelor după ambele tururi au fost închise fără justificare, limitând transparența.

Litigiile electorale au fost, în general, soluționate eficient și în termenele legale prevăzute, iar organismele competente s-au bucurat în mare măsură de încrederea publicului, cu excepția celor care se ocupau de reclamațiile legate de conținutul campaniei online. Cu toate acestea, birourile electorale au soluționat majoritatea plângerilor în ședințe închise, contrar bunelor practici internaționale și unei recomandări anterioare a ODIHR. 113 Deși deciziile au fost de obicei publicate în decurs de o zi, multe dintre ele nu au inclus suficiente detalii privind motivarea și deliberarea. Deși ședințele de judecată au fost publice, hotărârile au fost adoptate cu ușile închise, limitând și mai mult transparența.

Pentru a spori transparența, soluționarea litigiilor electorale în fața autorităților și instanțelor electorale ar trebui să fie deschisă publicului și observatorilor, iar deciziile publicate ar trebui să includă o motivare suficientă și un rezumat al deliberărilor. Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să înființeze și să mențină o bază de date centralizată a plângerilor și contestațiilor depuse la toate nivelurile administrației electorale.

XIII. OBSERVAREA ALEGERILOR

Legislația permite observatorilor internaționali și naționali să urmărească votul, numărarea voturilor și anumite aspecte ale votului prin corespondență, dar nu și centralizarea rezultatelor. 114 De asemenea, legea nu conține prevederi explicite care să acorde acces la alte etape ale procesului electoral, ceea ce

109 A se vedea Hotărârea Curții Constituționale 66/2019 din 1 octombrie 2019, paragrafele 22 și 23. Excepțiile de la caracterul general final al deciziilor BEC le includ pe cele privind constituirea BESV-urilor și a coalițiilor preelectorale, care, prin lege, pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și deciziile BEC privind plângerile legate de încălcări ale regulilor campaniilor online, care, în baza OUG nr. 1/2025, pot fi atacate la Curtea de Apel București. 110 Rezultatele alegerilor pot fi contestate de candidați, partide, coaliții și organizații ale minorităților naționale în termen de trei zile de la ziua scrutinului. Legea prevede că Curtea Constituțională poate anula rezultatele și dispune repetarea primului tur de scrutin dacă constată că votul, numărarea sau centralizarea voturilor au fost efectuate într-un mod care a modificat ordinea candidaților calificați pentru al doilea tur. Curtea trebuie să valideze rezultatele alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea acestora de la BEC și să se pronunțe asupra oricăror contestații depuse în acest termen. 111 A se vedea contestația depusă de Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie, PNR) la Curtea Constituțională. Dl. Popescu a informat LEOM ODIHR că nu a primit nicio corespondență din partea Curții cu privire la cererea sa, inclusiv nicio confirmare de primire sau notificare privind hotărârea. 112 BEC a emis un comunicat de presă pe 6 mai, anunțând rezultatele primului tur. BEC a prezentat rezultatele CCR-ului, împreună cu procesele-verbale aferente, pe 7 mai. Prin urmare, conform legii, Curtea Constituțională era obligată să valideze rezultatele și să se pronunțe asupra oricăror contestații până la ora 24:00, pe 8 mai. 113 Secțiune II.3.1.81 a Codului de bune practici din 2002 prevede că „ședințele comisiei electorale centrale ar trebui să fie deschise tuturor, inclusiv presei”. 114 Legea alegerilor parlamentare permite persoanelor acreditate să observe operațiunile electorale în ziua scrutinului, începând cu ora 6:00 dimineața și continuând până când biroul secției de votare completează și semnează procesul- verbal de consemnare a rezultatelor alegerilor. România Pagina: 28 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

contravine bunelor practici internaționale. 115 Pentru aceste alegeri, BEC a interzis observarea votului la domiciliu în interiorul reședințelor alegătorilor, ceea ce, combinat cu alte limitări, a redus transparența anumitor aspecte ale procesului electoral.

Așa cum s-a recomandat anterior, drepturile și responsabilitățile observatorilor ar trebui să fie clar definite în lege. Observatorilor ar trebui să li se acorde acces neîngrădit la toate etapele procesului electoral, inclusiv la centralizarea rezultatelor.

Pentru a fi acreditate, organizațiile societății civile trebuie să fie înființate legal cu cel puțin șase luni înainte de ziua alegerilor și să demonstreze implicarea în promovarea democrației. Partidele politice și coalițiile preelectorale care au nominalizat candidați, dar nu sunt reprezentate în BESV-uri, pot delega observatori pentru a observa procedurile din ziua alegerilor; acest drept nu este extins și candidaților independenți. Astfel de limitări au dus, în unele cazuri, la utilizarea abuzivă a statutului de observator de către organizațiile societății civile care au înregistrat persoane care acționau efectiv ca observatori pentru competitori (a se vedea și Ziua Alegerilor).

Mai multe organizații ale societății civile au desfășurat activități de observare pe termen lung, în ciuda dificultăților operaționale și financiare tot mai mari. 116 Observatorilor și reprezentanților partidelor politice acreditați înainte de primul tur li s-a permis să monitorizeze votul în ziua alegerilor din al doilea tur, indiferent dacă candidatul lor nominalizat a avansat sau nu în al doilea tur. În total, AEP a acreditat 53 de organizații ale societății civile și 30 de organizații internaționale și entități străine.

XIV. ZILELE DE SCRUTIN

Misiunea IEOM a observat deschiderea, votul și numărarea voturilor într-un număr limitat de secții de votare din întreaga țară în ambele zile de scrutin și, în conformitate cu metodologia pentru misiunile de observare limitată a alegerilor, nu a efectuat o evaluare sistematică sau cuprinzătoare a activității din ziua alegerilor. În interiorul și în jurul secțiilor de votare vizitate, atmosfera a fost în general calmă și ordonată, cu cozi ocazionale. În ciuda interdicției legale de a face campanie în perioada de tăcere, mai multe personalități politice și influenceri au difuzat mesaje politice online și în mass-media în ambele zile de scrutin. 117

Cele câteva secții de votare vizitate s-au deschis la timp în ambele tururi, procesul fiind evaluat în general de observatorii IEOM ca fiind eficient și bine organizat. Membrii BESV-urilor au fost, în general, bine informați și bine pregătiți, procedurile au fost în mare parte respectate, și toate materialele esențiale au fost la locul lor. Conform legii, alegătorii își puteau exprima votul la orice secție de votare

115 Punctul II.3.2 din Codul de bune practici prevede că „atât observatorii naționali, cât și cei internaționali ar trebui să aibă cea mai extinsă oportunitate posibilă de a participa la un exercițiu de observare a alegerilor. Observarea nu trebuie să se limiteze doar la ziua scrutinului, ci trebuie să includă perioada de înregistrare a candidaților și, dacă este necesar, a alegătorilor, precum și campania electorală”. 116 Cea mai mare coaliție de observatori naționali, VotCorect, a avut aproximativ 550 de observatori în ziua alegerilor din primul tur și peste 1.200 de observatori pentru al doilea tur și a operat o linie telefonică dedicată cetățenilor. Transparency International România a monitorizat finanțarea politică și a campaniilor electorale, Funky Citizens s-a concentrat în principal pe mediul online și pe cadrul juridic, în timp ce Active Watch a monitorizat presa și modul de reflectare a campaniei. 117 În ziua scrutinului din primul tur, mai multe entități media au intervievat candidații după vot și au difuzat declarațiile acestora, unele dintre acestea fiind transmise în direct pe rețelele de socializare de către sau în numele competitorilor. În ziua scrutinului din al doilea tur, LEOM ODIHR a observat activitatea continuă pe rețelele de socializare a celor doi candidați și a unor personalități politice de rang înalt, promovând discursurile de campanie și încurajând prezența la vot. CNA a sancționat din oficiu Realitatea Plus TV cu o amendă de 10.000 RON pentru încălcarea perioadei de tăcere prin difuzarea de imagini cu dl Simion la o biserică și a emis un avertisment către A3 CNN pentru difuzarea unei declarații a dlui Dan. Deciziile CEB au dus la eliminarea unor postări de pe rețelele de socializare ale ambilor candidați, invocând încălcări ale prevederilor privind perioada în care este interzis să faci campanie (perioada de tăcere). România Pagina: 29 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

din afara unității lor administrativ-teritoriale, fiind adăugați pe liste electorale suplimentare ale secției unde au votat, după confirmarea înregistrării și verificarea faptului că nu votaseră deja. Această opțiune a fost utilizată de 2.193.886 de alegători (23%) în primul tur și de 3.129.748 de alegători (27%) în al doilea. Aproximativ 86.000, respectiv 94.000 de alegători cu mobilitate redusă au votat la domiciliu în primul și, respectiv, al doilea tur.

În ambele tururi, votul la secțiile de votare vizitate s-a desfășurat, în general, în mod ordonat, transparent și profesionist. Cu toate acestea, observatorii IEOM au observat unele deficiențe procedurale. În special, secretul votului nu a fost întotdeauna pe deplin asigurat din cauza amplasării cabinelor de vot, a calității buletinelor de vot sau a modului în care alegătorii și-au introdus buletinele de vot în urnă. 118 În unele cazuri, urnele nu au fost sigilate corespunzător. În vecinătatea unor secții de votare, au fost observate materiale de campanie, contrar prevederilor legale.

Observatorii naționali, în principal de la VotCorect și Funky Citizens, au fost prezenți în multe secții de votare și, împreună cu reprezentanții candidaților, au contribuit la creșterea transparenței procesului. Cu toate acestea, în unele ocazii, în special în al doilea tur de scrutin, observatorii IEOM au observat prezența unor persoane acreditate ca observatori naționali care au pretins că sunt afiliați dlui Simion. Au fost observate și cazuri de persoane neautorizate în interiorul secțiilor de votare, inclusiv ofițeri de poliție prezenți fără invitația președintelui, care uneori verificau documentele de identitate ale observatorilor naționali sau internaționali. În ciuda cerințelor legale privind accesibilitatea și a rapoartelor AEP care indică o conformitate de aproape 98%, accesibilitatea a rămas o problemă, deoarece mai multe secții de votare vizitate de IEOM nu au permis accesul independent al persoanelor cu dizabilități și, în general, nu au fost puse la dispoziția alegătorilor instrumente de asistență.

Pentru a facilita participarea independentă a persoanelor cu diverse tipuri de dizabilități în ziua scrutinului, autoritățile ar trebui să se asigure că spațiile și amplasamentul secțiilor de votare sunt pe deplin accesibile și că sunt disponibile instrumente de asistență care să faciliteze votul autonom.

În numărul limitat de secții de votare unde IEOM a observat numărarea și centralizarea voturilor, procesul a fost organizat eficient, cu câteva excepții. Deși majoritatea BESV-urilor nu au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește totalizarea rezultatelor și finalizarea proceselor-verbale, ocazional procesul a fost unul grăbit, ceea ce a dus la inconsecvențe în numărarea buletinelor de vot neutilizate și verificarea semnăturilor de pe listele electorale. Transparența numărării voturilor și centralizării rezultatelor a fost uneori limitată. În multe cazuri, observatorii IEOM au avut doar o vizibilitate parțială a procesului de introducere a datelor. În primul tur, IEOM nu a primit acces la numărarea voturilor într-o secție de votare și la centralizarea voturilor în două BESV-uri. În mod pozitiv, rezultatele preliminare după ambele tururi au fost transferate, centralizate și publicate prompt de către BEC după închiderea secțiilor, în mai multe formate ușor de utilizat și dezagregate pe secții de votare.

În ambele zile de scrutin, LEOM ODIHR a primit informații limitate despre plângerile depuse la birourile electorale. 119 Ministerul Afacerilor Interne a raportat 312 încălcări legate de alegeri în ziua primului tur de scrutin, inclusiv două cazuri de presupusă cumpărare de voturi, și 244 de încălcări în

118 În urma primului tur de scrutin, AEP a recunoscut îngrijorările legate de faptul că buletinul de vot ar putea permite ca alegerea alegătorului să fie vizibilă pe verso, dar a declarat că, din cauza constrângerilor bugetare și a dificultăților cu achizițiile, nu s-au putut obține materiale alternative în timp util. 119 LEOM ODIHR a fost informată cu privire la aproximativ 20 de plângeri la primul scrutin și 26 la al doilea, legate în principal de încălcări ale procedurilor de votare, vot multiplu, postarea pe rețelele de socializare, la scară largă, de către votanți a fotografiilor cu buletine de vot marcate, de publicarea rezultatelor exit poll-ului înainte de sfârșitul votului și de continuarea campaniei electorale. România Pagina: 30 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

ziua celui de-al doilea, în mare parte contravenții minore. În ambele zile, autoritățile statului au informat publicul despre eforturile continue de combatere a dezinformării pe rețelele de socializare. 120

XV. EVOLUȚIILE DUPĂ ALEGERI

După primul tur, rezultatele preliminare au indicat că dl Simion și dl Dan vor avansa în al doilea tur. Întrucât candidatul coaliției de guvernământ nu s-a calificat pentru turul doi, prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat pe 5 mai, iar PSD s-a retras din coaliția de guvernare. A doua zi, președintele interimar Bolojan l-a numit pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu (PNL), în funcția de prim-ministru interimar. Pe 9 mai, Curtea Constituțională a anunțat rezultatele oficiale și a stabilit al doilea tur pentru 18 mai. Mai mulți candidați eliminați și partide politice l-au susținut pe dl Dan înainte de turul doi, invocând adesea îngrijorări cu privire la o percepută intensificare a ideologiilor extremiste. 121

În urma celui de-al doilea tur de scrutin, rezultatele preliminare au indicat că dl Dan a câștigat președinția cu 53,6% din voturi. Pe 20 mai, dl Simion a depus o plângere la Curtea Constituțională, solicitând anularea rezultatelor, invocând interferențe străine și răspândirea unor discursuri false care îl portretizau drept un candidat extremist, antidemocratic și anti-UE. 122 Pe 22 mai, în termenul legal, Curtea a respins în unanimitate plângerea ca nefondată și l-a confirmat pe dl Dan în funcția de președinte ales. Prezența finală la vot a fost de 64,72%, o creștere de 11,5 puncte procentuale față de primul tur. Dl Dan și-a preluat oficial funcția pe 2 iunie. Pe 20 iunie 2025, președintele Nicușor Dan l-a numit pe Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru pentru a conduce un guvern de coaliție compus din PSD, PNL, USR și RMDSZ/UDMR.

XVI. RECOMANDĂRI

Aceste recomandări, așa cum sunt cuprinse în text, sunt oferite cu scopul de a îmbunătăți desfășurarea alegerilor în România și de a sprijini eforturile de a le alinia pe deplin la angajamentele OSCE și la alte obligații și standarde internaționale privind de alegeri democratice. Aceste recomandări ar trebui interpretate împreună cu recomandările anterioare ale ODIHR care nu au fost încă abordate. ODIHR este pregătit să asiste autoritățile din România pentru a îmbunătăți și mai mult procesul electoral și pentru a aborda recomandările conținute în acest raport și în rapoartele anterioare. 123

120 În ziua scrutinului din primul tur, ANCOM a raportat că o anchetă interinstituțională a identificat o campanie coordonată de dezinformare care viza incitarea la alarmare publică și descurajarea participării electorale, ceea ce a dus la măsuri luate de autorități pentru restricționarea conținutului rău intenționat. În ziua alegerilor din al doilea tur, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat eliminarea a peste 160 de conturi TikTok care uzurpau identitatea unor organisme oficiale. AEP și Ministerul Afacerilor Interne au respins acuzațiile de inexactități în registrul electoral; Ministerul Apărării a respins afirmațiile privind desfășurarea de personal militar străin în uniforme ale Poliției Române; iar Ministerul Afacerilor Externe a respins acuzațiile de nereguli în cazul votului din străinătate, referindu-se la o încercare coordonată de a submina încrederea în procesul electoral. 121 Înainte de primul tur, dl Simion a fost susținut de Partidul Oamenilor Tineri (POT), iar dl Dan a fost susținut de cinci partide neparlamentare. Înainte de turul doi, dl Dan a primit susținere din partea USR, PNL și RMDSZ/UDMR. În plus, doi candidați din primul tur, Daniel Funeriu și Elena Lasconi, l-au susținut și ei. 122 La închiderea secțiilor în ziua scrutinului, dl. Simion s-a autoproclamat câștigător și pretinzând că are un avantaj considerabil. Mai târziu în acea seară, el a recunoscut înfrângerea și l-a felicitat pe Nicușor Dan pe rețelele de socializare, recunoscând voința poporului. Cu toate acestea, pe 20 mai, a contestat rezultatele alegerilor la CCR. 123 Monitorizarea recomandărilor anterioare este evaluată de Misiunea de Observare a ODIHR după cum urmează: recomandarea 13 din raportul final al alegerilor parlamentare din 2020 este în mare parte implementată. Recomandările 8 și 13 din raportul final al alegerilor prezidențiale din 2019 și recomandările 3, 6 și 17 din raportul final al alegerilor parlamentare din 2020 au fost parțial puse în aplicare. A se vedea și Baza de Date cu Recomandări Electorale a ODIHR. România Pagina: 31 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

A. RECOMANDĂRI PRIORITARE

1. Autoritățile relevante ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a promova participarea politică a femeilor. Partidele politice ar trebui să identifice și să elimine barierele din calea implicării active a femeilor, inclusiv prin adoptarea unor măsuri interne, menite să îmbunătățească reprezentarea efectivă a femeilor în cadrul structurilor partidelor.

2. Pentru a spori claritatea juridică și a remedia lacunele și inconsecvențele existente în legislație, s- ar putea lua în considerare adoptarea unui cod electoral unificat aplicabil tuturor tipurilor de alegeri, elaborat printr-un proces incluziv, în consultare cu toate părțile interesate relevante. Legislația ar trebui să facă distincție în mod clar între procedurile electorale și procesele administrative generale și să introducă prevederi specifice alegerilor, inclusiv garanții de transparență și termene rapide.

3. Pentru a asigura coerență și certitudine juridică, orice modificare a legislației referitoare la alegeri, introdusă prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului (OUG) sau rezultată din hotărâri ale Curții Constituționale, ar trebui oficializată ulterior printr-un proces legislativ obișnuit în parlament, în urma consultării publice, în conformitate cu angajamentele OSCE. Utilizarea OUG-urilor ar trebui limitată la circumstanțe excepționale în care procedura parlamentară nu este fezabilă în timp util.

4. Pentru a spori transparența și încrederea în procesul electoral, ședințele organelor de administrare a alegerilor ar trebui să fie deschise observatorilor și mass-mediei. Toate documentele relevante legate de procesul electoral, inclusiv procesele-verbale ale ședințelor, ar trebui publicate în timp util și în mod consecvent.

5. Pentru a spori certitudinea juridică și a proteja dreptul de a candida la alegeri, ar trebui să se ia în considerare asigurarea faptului că eligibilitatea candidaților este evaluată mai degrabă pe baza unor criterii clare și obiective stabilite de lege, decât pe baza cerințelor stabilite prin hotărârile Curții Constituționale.

6. Instituțiile relevante ar trebui să revizuiască reglementările naționale și europene aplicabile pentru a se asigura că rețelele de socializare implementează măsuri eficiente pentru a preveni comportamentele neautentice coordonate și dezinformarea, protejând în același timp pe deplin spațiul pentru discursul politic online autentic. De asemenea, ar trebui luată în considerare alinierea cerințelor de raportare la nevoile de transparență în timpul alegerilor.

7. Pentru a promova aplicarea consecventă a regulilor campaniei, legislația ar trebui să definească domeniul de aplicare al activităților de campanie permise partidelor politice, inclusiv celor care susțin candidați pe care nu i-au nominalizat. Dispozițiile excesiv de restrictive sau ambigue privind campania și instrumentele acesteia ar trebui reanalizate pentru a asigura o participare politică semnificativă.

8. Legea ar trebui să asigure transparența deplină a cheltuielilor cu media ale partidelor politice, permițând publicului să identifice beneficiarul final. În cazul în care partidele politice utilizează companii intermediare pentru distribuirea fondurilor, contractele dintre aceste companii și entitățile media trebuie să se supună cerințelor de transparență.

9. Pentru a garanta o cale de atac eficientă și un proces echitabil, cadrul de soluționare a litigiilor electorale, în special pentru reclamațiile legate de conținutul online, ar trebui revizuit pentru a acorda suficient timp pentru pregătirea și soluționarea reclamațiilor, asigurând în același timp o procedură rapidă, în conformitate cu bunele practici internaționale. România Pagina: 32 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

B. ALTE RECOMANDĂRI

Administrația electorală

10. Pentru a spori eficiența și transparența administrării alegerilor, s-ar putea lua în considerare eficientizarea structurilor paralele ale Autorității Electorale Permanente (AEP) și ale birourilor electorale. Aceasta ar putea include explorarea alternativei de a înființa un organism de gestionare a alegerilor unificat, permanent și profesionist, responsabil de supravegherea tuturor aspectelor procesului electoral.

11. Având în vedere că birourile electorale includ și numiri politice, toți competitorii electorali ar trebui să aibă posibilitatea de a fi reprezentați în administrația electorală. Regulile care acordă prioritate partidelor parlamentare în nominalizarea membrilor birourilor electorale, indiferent dacă acestea au nominalizat sau nu un candidat, ar trebui reanalizate.

Înregistrarea alegătorilor

12. Pentru a asigura accesul egal la vot, autoritățile ar trebui să identifice și să elimine barierele administrative sau structurale care pot împiedica grupurile defavorizate social să obțină documente de identitate.

13. Procedurile de vot prin corespondență ar trebui să permită alegătorilor să depună buletinele de vot pentru al doilea tur cunoscând pe deplin candidații din al doilea tur, în termene care să garanteze că voturile lor sunt primite și numărate.

Înregistrarea Candidaților

14. Dacă colectarea semnăturilor de susținere este menținută ca o condiție obligatorie pentru înregistrarea candidaților, legea ar trebui să reglementeze în mod clar procesele de colectare și verificare a acestora pentru a asigura consecvență din partea administrației electorale și pentru a preveni utilizarea abuzivă de către competitori. De asemenea, ar trebui luată în considerare reducerea numărului de semnături necesare, în conformitate cu bunele practici internaționale.

Campania electorală

15. Cadrul juridic ar trebui să includă prevederi clare care să reglementeze campaniile electorale pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, inclusiv perioada intermediară dintre ziua primului tur de scrutin și începerea campaniei oficiale pentru al doilea tur, sau, alternativ, întreaga perioadă ar trebui să se supună reglementărilor privind campania. Aceste prevederi ar trebui să reglementeze activitățile de campanie permise, acoperirea mediatică, cheltuielile aferente, precum și domeniul de aplicare și mecanismele de supraveghere.

16. Autoritățile statului ar trebui să asigure o supraveghere mai coordonată a campaniei online, inclusiv printr-o delimitare clară a responsabilităților instituționale și elaborarea de linii directoare cu privire la activitățile permise și interzise pentru competitori și public. Pentru a sprijini aceste eforturi, autoritățile ar trebui să ia în considerare înființarea unui organism permanent de coordonare pentru monitorizarea campaniilor online și combaterea dezinformării.

17. Pentru a asigura certitudinea juridică și a proteja dreptul de participare la treburile publice, legea ar trebui să distingă în mod clar activitățile actorilor politici de exprimarea individuală a opiniei politice. În cazul în care Biroul Electoral Central va continua să soluționeze plângerile legate de România Pagina: 33 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

campaniile electorale online, capacitatea sa ar trebui consolidată, iar mecanismele de protecție procedurală aferente ar trebui îmbunătățite.

Finanțarea campaniei

18. Pentru a spori transparența cheltuielilor de campanie și efectuarea acestora în mod responsabil, cadrul juridic și de reglementare ar trebui revizuit pentru a se asigura că acesta acoperă o perioadă mai mare, cum ar fi perioada de după anunțarea oficială a datei alegerilor sau începerea colectării semnăturilor, sau momentul în care competitorii depun documentele de înregistrare, precum și intervalul dintre rundele electorale.

19. Ar trebui să se ia în considerare reducerea plafoanelor atât pentru contribuțiile la campanie, cât și pentru cheltuieli, pentru a preveni cheltuielile excesive și a asigura condiții de concurență echitabilă între competitori.

20. Pentru a consolida supravegherea finanțării campaniilor electorale, legea ar trebui să definească în mod explicit competențele de audit ale Autorității Electorale Permanente, iar instituția ar trebui să primească personal și resurse adecvate pentru a-și îndeplini mandatul în aceste privințe. Autoritățile ar putea lua în considerare, de asemenea, introducerea unor instrumente digitale, cum ar fi o platformă electronică de raportare și un soft de verificare automată.

21. Pentru a consolida transparența și responsabilitatea în finanțarea campaniilor electorale, s-ar putea lua în considerare să li se ceară competitorilor să prezinte rapoarte detaliate și defalcate privind declarațiile financiare, împreună cu documentația justificativă, pe parcursul întregii perioade de campanie. Legislația ar trebui să impună în mod explicit publicarea regulată a acestor rapoarte. Sancțiunile impuse competitorilor și persoanelor fizice ar trebui făcute publice.

Mass-media

22. Consiliul Național al Audiovizualului ar trebui să fie obligat prin lege să efectueze o monitorizare sistematică și cantitativă a reflectării campaniei în mass-media audiovizuală și să fie dotat cu resursele umane și materiale necesare pentru a face acest lucru în mod eficient. Sancțiunile pentru nerespectarea de către radiodifuzori a obligațiilor privind timpul de antenă ar trebui să fie descurajante, proporționale cu gravitatea infracțiunii și impuse în timp util.

23. Pentru a proteja integritatea editorială, legea ar trebui să limiteze timpul de publicitate politică pe care orice partid sau candidat îl poate achiziționa, să impună ca un astfel de conținut să fie clar marcat și să stabilească mecanisme de protecție pentru a preveni conflictele de interese legate de participarea jurnaliștilor la publicitatea politică plătită.

Minorități naționale

24. S-ar putea lua în considerare îmbunătățirea campaniilor de educație electorală pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunităților minoritare etnice și lingvistice. În conformitate cu bunele practici internaționale, informațiile și materialele legate de alegeri ar trebui puse la dispoziție în limbile minoritare în localitățile în care aceste limbi sunt utilizate în comunicarea oficială cu autoritățile locale.

Soluționarea litigiilor electorale

25. Pentru a spori transparența, soluționarea litigiilor electorale în fața autorităților și instanțelor electorale ar trebui să fie deschisă publicului și observatorilor, iar deciziile publicate ar trebui să România Pagina: 34 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

includă o motivare suficientă și un rezumat al deliberărilor. Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să creeze și să mențină o bază de date centralizată a plângerilor și contestațiilor depuse la toate nivelurile administrației electorale.

Observarea alegerilor

26. Așa cum s-a recomandat anterior, drepturile și responsabilitățile observatorilor ar trebui să fie clar definite în lege. Observatorilor ar trebui să li se acorde acces neîngrădit la toate etapele procesului electoral.

Ziua scrutinului

27. Pentru a facilita participarea independentă a persoanelor cu diverse tipuri de dizabilități în ziua alegerilor, autoritățile ar trebui să se asigure că spațiile și amplasamentul secțiilor de votare sunt pe deplin accesibile și că există instrumente de asistență disponibile, pentru a facilita votul autonom. România Pagina: 35 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

ANEXA I: REZULTATELE ELECTORALE FINALE 124

Date privind înregistrarea alegătorilor Primul tur Al doilea tur Numărul total al alegătorilor din registrul electoral 17.988.031 17.996.537 Numărul de alegători (registrul electoral pentru România) 7.287.714 8.414.011 Numărul de alegători (registrul electoral pentru diaspora) 1.016.350 1.016.327 Numărul de alegători înregistrați la votul în afara țării 2.235 448 Numărul de alegători înregistrați pentru votul prin 6.085 3.139 corespondență

Rezultate alegeri: turul întâi Total votanți 9.571.899 53,21% din total votanți înregistrați Votanți prin corespondență 4.114 0,04% din toate voturile Votanți pe liste suplimentare 2.193.886 22,92% din toate voturile Număr total voturi valabil exprimate 9.430.274 98,52% din toate voturile Număr total voturi nule 141.388 1,48% din toate voturile Numărul voturilor prin corespondență nule 222 5,39% din toate voturile prin corespondență Candidat Nr de voturi Procent George-Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea 3.862.761 40,96% Românilor, AUR) Nicușor Dan (independent) 1.979.767 20,99% George-Crin-Laurențiu Antonescu (Alianța 1.892.930 20,07% Electorală România Înainte, A.RO) Victor-Viorel Ponta (independent) 1.230.163 13,04% Elena-Valerica Lasconi (Uniunea Salvați 252.721 2,68% România, USR) Marcela-Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social 60.682 0,64% Liberal, PUSL) Petru-Daniel Funeriu (independent) 49.604 0,53% Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național 36.445 0,39% Conservator Român, PNCR) Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua 25.994 0,28% Românie, PNR) John-Ion Banu-Muscel (independent) 22.020 0,23% Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale, 17.186 0,18% PLAN)

Rezultatele alegerilor: turul doi Total votanți 11.641.999 64,69% din total votanți înregistrați

124 Date conform rezultatelor finale publicate de BEC (primul tur, al doilea tur). România Pagina: 36 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Votanți prin corespondență 3.142 0,03% din toate voturile Votanți pe liste suplimentare 3.129.748 26,88% din toate voturile Număr total voturi valabil exprimate 11.507.695 98,85% din toate voturile Număr total voturi nule 134.234 1,15% din toate voturile Numărul voturilor prin corespondență nule 68 2,16% din toate voturile prin corespondență Candidat Număr de voturi Procent Nicușor Dan 6.168.642 53,60% George-Nicolae Simion 5.339.053 46,40% România Pagina: 37 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

ANEXA II: LISTA OBSERVATORILOR DIN MISIUNEA INTERNAȚIONALĂ DE OBSERVARE A ALEGERILOR

ODIHR EOM Observatori pe termen lung Homolová Veronika Cehia Hjortlund Birgit Danemarca Holmström Anssi Finlanda Huuhtanen Jari Finlanda Benz Alexandre Franța d’Arenberg Marie Franța Pellerin Rémi Franța Williams Bénédicte Franța Brand Judith Germania Jung Fabian Germania Grange Michael Irlanda Baggiani Gregorio Italia Malfitano Donatella Italia Rio Narve Norvegia Seim Øyvind Norvegia Wessel Nina Norvegia Hall Robert Suedia Heyum Nicolas Suedia Jacobsson Ewa Suedia Nunez Astrid Suedia Chappuis Jensen Fairlie Elveția Speiser Andreas Elveția

ODIHR EOM Echipa principală Murphy Eoghan Irlanda Șeful Misiunii Chaliadzinski Aliaksandr Belarus Benoist Aliénor Franța Tittel Silke Germania Belágyi László Ungaria Nagy Marcell Ungaria Torres Eliane Portugalia Grujić Radivoje Serbia Jovanović Ružica Serbia Juraqulov Farrukh Tadjikistan Lychkovakh Oleksii Ucraina Howell Dominic Regatul Unit Bowers Kyle Statele Unite ale Americii

Adunarea Parlamentară a OSCE Potůčková Lucie Cehia Coordonator Special Guliyev Azay Azerbaidjan Hadjiyianni Kyriakos Cipru România Pagina: 38 Alegeri prezidențiale repetate, 4 și 18 mai 2025 Raportul final al Misiunii ODIHR de Observare Limitată a Alegerilor

Haráková Kristýna Cehia Zoffili Eugenio Italia Baker Andreas Danemarca Koci Freyja Germania  DESPRE ODIHR

Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) este principala instituție a OSCE ce asistă statele participante „să asigure respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, să respecte statul de drept, să promoveze principiile democrației și (...) să construiască, să consolideze și să protejeze instituțiile democratice, precum și să promoveze toleranța în societate“ (Documentul Summit-ului de la Helsinki, 1992). Acesta este mai este denumit și dimensiunea umană a OSCE.

ODIHR, cu sediul în Varșovia (Polonia) a fost creat ca Birou pentru Alegeri Libere la Summit-ul de la Paris din 1990 și a început activitatea în mai 1991. Un an mai târziu, numele Biroului a fost modificat pentru a reflecta un mandat extins pentru a include drepturile omului și democratizarea. În prezent, acesta are peste 150 de angajați.

ODIHR este agenția principală din Europa în domeniul observării alegerilor. În fiecare an, acesta coordonează și organizează trimiterea a mii de observatori pentru a evalua dacă alegerile în regiunea OSCE se desfășoară în conformitate cu angajamentele OSCE, cu alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice și cu legislația națională. Metodologia sa unică oferă o analiză aprofundată a întregului proces electoral. Prin intermediul proiectelor de asistență, ODIHR ajută statele participante să-și îmbunătățească cadrul electoral.

Activitățile de democratizare ale Biroului includ: statul de drept, sprijin legislativ, guvernarea democratică, migrația și libertatea de mișcare, și egalitatea între bărbați și femei. OSCE/ODIHR implementează anual o serie de programe de asistență, menite să dezvolte structuri democratice.

De asemenea, ODIHR asistă statele participante în îndeplinirea obligațiilor lor de a promova și a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în conformitate cu angajamentele OSCE legate de dimensiunea umană. Acest lucru se realizează prin conlucrarea cu o varietate de parteneri pentru a promova colaborarea, a consolida capacitatea și a oferi expertiză în domenii tematice, inclusiv drepturile omului în lupta împotriva terorismului, consolidarea protecției drepturilor persoanelor traficate, educație și formare în domeniul drepturilor omului, monitorizare și raportare asupra drepturilor omului, precum și drepturile omului și securitatea în cazul femeilor.

În domeniul toleranței și nediscriminării, ODIHR susține statele participante în consolidarea răspunsului lor la infracțiunile motivate de ură și cazurile de rasism, xenofobie, antisemitism și alte forme de intoleranță. Activitățile ODIHR legate de toleranță și nediscriminare sunt axate pe următoarele domenii: legislație; instruirea organelor de aplicare a legii; monitorizarea, raportarea și urmărirea răspunsurilor la infracțiunile și incidentele motivate de ură; precum și activități educaționale pentru a promova toleranța, respectul și înțelegerea reciprocă

ODIHR oferă consultanță statelor participante cu privire la politicile lor în privința etniei rome și sinti. Aceasta promovează consolidarea capacităților și crearea de rețele în rândul comunităților rome și sinti și încurajează participarea reprezentanților romilor și sinti în organismele de elaborare a politicilor.

Toate activitățile ODIHR se desfășoară în strânsă coordonare și cooperare cu statele participante la OSCE, instituțiile OSCE și operațiunile din teren, precum și cu alte organizații internaționale.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina web a ODIHR (www.osce.org/odihr).