Zero regrete: amplificarea acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbarea climei pentru sănătate în regiunea europeană a oms. Mesaje cheie din partea Grupului de lucru privind sănătatea în schimbările climatice

ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS Mesaje cheie din partea Grupului de lucru privind sănătatea în schimbările climatice ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 1 · Despre acest document Imperativul de a proteja și îmbunătăți sănătatea generațiilor actuale și viitoare este unul dintre cele mai puternice argumente pentru acțiunea privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă. (1) . Schimbările climatice afectează deja viețile și mijloacele de trai ale tuturor, în special ale celor vulnerabili, și subminează „dreptul la sănătate”. Fără acțiuni semnificative de atenuare și adaptare la schimbările climatice vor crește substanțial morbiditățile și mortalitățile care pot fi prevenite și efectele negative asupra calității vieții în următoarele decenii. Politicile și acțiunile pentru obtinerea neutralității climatice și a unei economii decarbonizate, cu energie curată vor aduce beneficii colaterale semnificative, directe și pe termen scurt pentru sănătate (2,3). Grupul de lucru privind sănătatea în schimbările climatice (HIC), înființat în cadrul Procesului european de mediu și sănătate, își propune să definească și să consolideze o poziție orientată spre acțiune privind sănătatea și schimbările climatice pentru Regiunea Europeană a OMS (4). Acest lucru este în conformitate cu și în sprijinul implementării Strategiei globale a OMS privind sănătatea, mediul și schimbările climatice (5) , Programul european de lucru al OMS 2020–2025 „Acțiunea unită pentru o sănătate mai bună în Europa” (6) și Declarația celei de-a șasea conferințe ministeriale privind mediul și sănătatea (7) , precum și alte politici regionale, cum ar fi Strategia Uniunii Europene (UE) privind adaptarea la schimbările climatice (8) . Acest document al HIC își propune să sprijine mesajele de sănătate la angajamentele viitoare privind schimbările climatice și sănătatea, cum ar fi cea de-a 71-a sesiune a Comitetului Regional al OMS pentru Europa și cea de-a 26-a Conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), precum și formularea angajamentelorcare urmează să fie prezentate de statele membre la A 7-a Conferință ministerială privind mediul și sănătatea, care urmează să aibă loc în 2023. COP26, care va avea loc la Glasgow, Regatul Unit, în noiembrie 2021, oferă un moment cheie sectorului sănătății pentru a demonstra liderismul în acțiunile climatice și conducerea prin exemplu. OMS se alătură Președinției COP26 și Programului său de sănătate în apelul către guverne, afaceri și actorii financiari și ai societății civile pentru a pune sănătatea pe linia din față și în centrul răspunsului global la criza climatică și redresarea după pandemia de COVID-19 (9) . Programul de Sănătate al Președinției COP26 include un apel către toate țările să își asume angajamentul de a construi sisteme de sănătate durabile, rezistente la climă, cu emisii scăzute de carbon (9) .Pentru a evidenția cazul sănătății pentru acțiunea climatică, OMS va emite un raport special în timpul COP26, făcând apel la sectorul sănătății și sectoarele care determină sănătatea, să promoveze acțiunile privind schimbările climatice la nivel regional, național și local (10). Acest document se adresează factorilor de decizie, în special din sectorul sănătății și reprezentanților societății civile – cu intenția de a crește gradul de conștientizare cu privire la legăturile dintre sănătate și schimbările climatice, precum și opțiunile de politică care pot maximiza beneficiile pentru sănătate și mediu. Mai mult, urmărește să le echipeze cu dovezi și mesaje care să sprijine un angajament activ în consultările naționale pregătitoare pentru și negocierile la COP26 și să indice domeniile de acțiune și colaborare peste granițele sectoriale și între toți actorii sociali. La cea de-a 9-a reuniune a HIC din 19 mai 2021, a fost discutată o primă schiță a documentului care ulterior a fost distribuită pentru revizuire și comentarii din partea membrilor HIC și părților interesate. ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 2 · Schimbările climatice sunt o criză de sănătate publică, care cheamă la eforturi transformatoare coordonate Schimbările climatice reprezintă, fără îndoială, cea mai mare provocare globală a secolului 21 și, în același timp prezintă o oportunitate pentru transformări societale pozitive care susțin un viitor mai verde și mai călduros și care permit tuturor să prospere. Schimbările climatice au apărut ca una dintre cele mai mari schimbări de joc pentru umanitate, iar impacturile sale directe și indirecte asupra sănătății și bunăstării sunt mari și de amploare. Efectele directe sunt căi majore prin care schimbările climatice dăunează sănătății, cum ar fi efectele fizice și mentale ale expunerii crescute la efectele meteorologice extreme - inclusiv valuri de căldură, incendii, inundații, furtuni și secete, printre altele. Mai multe boli netransmisibile, în special bolile respiratorii și cardiovasculare, sunt agravate de condițiile climatice în schimbare. Efectele indirecte sunt mediate prin sisteme naturale și/sau socioeconomice. De exemplu, schimbările climatice pot modifica factorii de mediu și societali, astfel încât aceștia favorizează extinderea vectorilor și agenților patogeni în noi zone și pot contribui la creșterea poverii bolilor transmisibile. Schimbările climatice pot duce, de asemenea, la scăderea productivității culturilor și la reducerea calității nutritive a culturilor, ceea ce poate duce la creșterea malnutriției. Efectele asupra sănătății fizice și mintale pot fi, de asemenea, mediate prin sistemele socioeconomice, de exemplu prin amenințarea mijloacelor de trai, creșterea sărăciei și ducerea la strămutarea populației și migrație. (2,3,11). Pe măsură ce schimbările se accelerează chiar mai repede decât se anticipa, este necesară o acțiune urgentă la scară pentru a limita impactul asupra sănătății, mediului și socioeconomic asupra populației, în special asupra grupurilor vulnerabile, dezavantajate și marginalizate. Sunt de așteptat creșteri substanțiale ale morbidității și mortalității care pot fi prevenite într-o serie de rezultate în materie de sănătate, dacă nu se acordă prioritate acțiunilor simultane suplimentare de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Deși actualizarea întârzie, o prognoză conservativă a OMS din 2014, pe baza doar a patru rezultate în materie de sănătate (malnutriție, malaria, diaree și stres termic) estimează că în perioada 2030-2050 la nivel global vor avea loc aproximativ 250 000 de decese în fiecare an din cauza schimbărilor climatice (12). Costurile directe pentru sănătate (excluzând costurile în sectoare precum agricultura, apă și canalizare) sunt estimate la 2-4 miliarde USD pe an până în 2030(13). Riscurile vor fi considerabil mai mari fără investiții în consolidarea și extinderea politicilor actuale de reziliență, adaptare și atenuare la nivel global. Pe lângă prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății, atenuarea accelerată, dacă este realizată cu centrare pe sănătate, poate resulta în beneficii colaterale semnificative pentru sănătate pe termen scurt. De exemplu, în 2019, doar poluarea aerului ambiental cu particule fine antropice a contribuit la peste 512 000 de decese premature în Regiunea Europeană a OMS, dintre care 189 000 au fost direct legate de arderea combustibililor fosili (14,15). Renunțarea la combustibilii fosili ar contribui la prevenirea acestor decese, precum și a multor altele asociate cu poluarea aerului din interior din cauza utilizării combustibililor în casă. Designul urban verde – cu infrastructură de deplasare activă sigură, amplasarea serviciilor și facilităților în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și creșterea spațiului verde și accesibilității la acesta – poate nu numai să reducă utilizarea combustibililor fosili pentru călătoriile auto și să crească potențialul pentru sechestrările de carbon, dar poate și să reducă poluarea aerului, căldura urbană și expunerea la radiațiile ultraviolete, promovează activitatea fizică și îmbunătățește sănătatea ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 3 · mintală. Deplasarea sistemelor alimentare spre dietele cu emisii scăzute de carbon pe bază de plante pot reduce, de asemenea, morbiditatea și mortalitatea asociate cu consumul excesiv de carne roșie în Regiunea Europeană, care estimativ că a dus la 441 000 de decese premature în 2018 (14,15). Totuși, pentru ca aceste câștiguri pentru sănătate să fie realizate și maximizate prin acțiunile privind schimbările climatice, sănătatea trebuie să fie prioritizată ca și concept și implementare. Schimbările climatice și COVID-19: Două crize de sănătate convergente cu o cale comună înainte Schimbările climatice și pandemia de COVID-19 sunt ambele puternic înrădăcinate în modificările profunde cauzate naturii și planetei de activitatea umană. Pandemia de COVID-19 a inversat unele dintre realizările de sănătate publică obținute până în prezent. A aprofundat inegalitățile și a amenințat cu creșterea vulnerabilității la schimbările climatice prin aruncarea unui număr mare de oameni în sărăcie, subminândsecuritatea alimentară și adăugând mai mult stres la sistemele de sănătate deja tensionate, printre alte efecte. COVID-19 a adus în prim-plan, ca niciodată înainte, nevoia urgentă de a aborda determinanții de mediu și socioeconomici ai sănătății. Pe măsură ce țările ies din pandemie și pun în aplicare pachete de redresare, este timpul să se facă un bilanț și să realinieze prioritățile în jurul unei abordări coordonate „O singură sănătate” pentru a răspunde la sănătatea mediului, a animalelor și a omului și pentru a consolida rezistența sistemului de sănătate împotriva evenimentelor de mare impact în viitor. Avem o oportunitate unică de a avansa mai ecologic, mai echitabil și mai incluziv – integrând acțiunile privind schimbările climatice în planurile de redresare COVID-19 și plasând sănătatea, decarbonizarea și adaptarea la efectele deja existente ale schimbărilor climatice în centrul unei agende de politici realineate. Răspunsul la COVID-19 oferă o oportunitate de a regândi modul în care putem aborda în mod colectiv cele două crize globale simultan și mai eficient în sectoarele relevante. Recuperarea sănătoasă și ecologică este un obiectiv general al Manifestului OMS pentru o recuperare sănătoasă după COVID-19. Manifestul oferă șase prescripții (în domeniul naturii, sistemelor alimentare, infrastructurii, energiei, orașelor și poluării) pentru a sprijini o redresare ecologică și durabilă pentru toți, alături de o viziune pe termen lung pentru îmbunătățirea serviciilor publice și consolidarea rezilienței și capacităților de răspuns ale sistemelor de sănătate (16). ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 4 · Fereastra de oportunitate este îngustă și sunt necesare acțiuni urgente pe scară largă Acordul de la Paris din 2015 urmărește să limiteze creșterea temperaturii globale cu mult pînă la 2°C (17). Temperatura medie globală pentru 2020 a fost cu 1,2 ± 0,1 °C peste cea din perioada de referință preindustrială și chiar dacă actualele contribuții necondiționate determinate la nivel național (NDC) sunt implementate, suntem acum pe calea unei încălziri de aproximativ 3,2 °C până în 2100 (18,19). Raportul recent al Grupului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC) subliniază că, cu fiecare creștere a încălzirii globale, schimbările în extreme cresc în termeni de recvență și intensitate (20). Este nevoie de acțiuni urgente, ambițioase și de transformare la scară, spre deosebire de schimbări progresive minore, pentru a limita încălzirea globală, de preferință la 1,5°C, și pentru a minimiza daunele aduse sănătății și bunăstării societății. (21,22). Nivelurile emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) au crescut constant în ultimii 60 de ani, iar implementarea acțiunilor pentru abordarea riscurilor pentru sănătate legate de climă este lentă și în mare măsură Insuficientă. Pe măsură ce guvernele își reînnoiesc angajamentele de a realiza ținte pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, astfel cum sunt comunicate prin NDC- urile lor, Planurile naționale de adaptare (PNA) și Comunicațiile privind adaptarea (AComms), printre altele, în pregătirea pentru COP26, profesioniștilor din domeniul sănătății din întreaga lume li se prezintă o oportunitate de neegalat de a influența și promova ambiția globală privind reducerea emisiilor și de a cere extinderea angajamentelor pentru acțiunile de adaptare pentru sănătate (23). Tranziția către o economie cu emisii zero ar putea aduce o serie de câștiguri pe termen scurt și lung în domeniul sănătății, care oferă o legătură cheie pentru dezbaterea politică privind riscurile climatice, atenuarea și adaptarea. De exemplu, investiția în politici climatice care reduc poluarea aerului va fi „cea mai bună achiziție” din punct de vedere economic. La nivel global, valoarea economică a câștigurilor pentru sănătate din scenariile de emisii care respectă angajamentele Acordului de la Paris ar depăși costul financiar al atenuării, în unele cazuri de mai multe ori (24). Beneficiile multiple ale acțiunii de atenuare au fost demonstrate, de asemenea, pentru Regiunea Europeană a OMS, utilizând instrumentul de calculare a Beneficiilor de reducere a carbonului pentru sănătate (CaRBonH) (25). Deși foarte probabil că este o subestimare, instrumentul arată că aproximativ 138 000 de decese premature ar putea fi evitate anual prin reducerea emisiilor de carbon, ceea ce ar putea duce la economii de 244- 564 miliarde USD (1). Chiar dacă am opri emisiile excesive de GES astăzi, lumea ar trebui să facă față consecințelor ireversibile ale perturbărilor climatice deja în curs (24) implicând costuri uriașe în ceea ce privește adaptarea. Nereducerea emisiilor va crește considerabil costurile anuale de adaptare în viitor. Costurile adaptării la schimbările climatice ar putea escalada de până la 2-3 ori mai mult decât 70-100 miliarde USD anual până în 2030 estimate de IPCC și, în mod plauzibil, de 4-5 ori mai mult până în 2050 (24). Deși există limite financiare, tehnologice și fiziologice ale adaptării, este necesar să se acorde prioritate adaptării alături de atenuare. În cele din urmă, pe măsură ce avansăm în Deceniul de acțiune pentru realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, pentru a prioretiza și extinde soluțiile cost-eficiente, o mai bună înțelegere a întregii dimensiuni a finanțării necesare atât pentru adaptare, cât și pentru atenuare, este esențială. Aceasta include estimarea costurilor de acțiune și mult mai important, costurile de întârziere și inacțiune. ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 5 · APEL • Tindeți spre “net zero către 2050” penru a sprijini un viitor durabil care este mai bun pentru sănătatea noastră și a planetei. Cu cât ajungem mai repede acolo, cu atât mai bine. Făcută în mod corespunzător, o trecere la economii net zero ar aduce beneficii semnificative pentru sănătate din cauza îmbunătățirii calității aerului, a unei populații mai active din punct de vedere fizic și a unor regimuri aalimentare mai sănătoase, printre altele. • Accelerați tranziția rezilientă, durabilă și inclusivă de la COVID-19 și prioritizați acțiunile care optimizează multiplele beneficii pentru mediu, sănătate și bunăstarea societății, de preferință în conformitate cu prescripțiile Manifestului OMS pentru o recuperare sănătoasă de la COVID-19, care oferă intervenții „triplu câștig” pentru climă, sănătate și economii. • Schimbare climatică „Un-silo” si pledați pentru schimbările climatice ca o considerațiune de politică integrală și responsabilitate în procesele decizionale din toate sectoarele, urmând principiul călăuzitor al „schimbărilor climatice în toate politicile” analog cu „sănătatea în toate politicile”. • Optimizați potențialele sinergii între atenuare și adaptare, ridicând și susținând ambițiile de atenuare și, simultan, extindeți adaptărea la nivel național și subnațional. • Prioritizați co-beneficiile sănătății și explorați sinergiile de combatere a schimbărilor climatice și a poluării aerului și minimizarea sau evitarea rezultatelor negative asupra sănătății și abordarea inegalităților prin coerența politicilor și optimizarea îimplementării în sănătate și în sectoarele determinante de sănătate. Riscurile viitoare pentru sănătate trebuie să fie luate în considerare în planificarea acțiunilor coordonate urgente pentru reducerea emisiilor de GES în toate sectoarele și țările. • Optimizați reziliența și durabilitatea la climă în sistemele de sănătate prin extinderea acțiunilor de adaptare la nivel local și național și a programelor de protecție, promovare și îmbunătățire a sănătății, care protejează împotriva climei. Conduceți prin exemplu și promovați în mod proactiv și depuneți eforturi pentru furnizarea de servicii de sănătate ecologice, cu emisii scăzute de carbon, cât mai curând posibil, de preferință până în 2050. • Facilitați abordarile decizionale determinate de comunitate, centrate pe oameni pentru toate intervențiile pentru evaluarea și maximizarea potențialelor co-beneficii, precum și pentru minimizarea daunelor neintenționate ale acțiunilor de atenuare. • Consolidați vocea profesioniștilor din sectorul sănătății și organizatiilor societății civile pentru acțiune privind schimbările climatice prin implicarea și extinderea comunității de practici pentru sănătate în acțiunea climatică în timpul COP26 și ulterior. Efectuați exerciții de consolidare a capacităților pentru sănătate și schimbări climatice la nivel local, național și regional și pentru diferite grupuri țintă. • Mobilizați și sustineți resursele (cunoștințe, tehnologie și finanțe) pentru acțiuni de atenuare și adaptare la schimbările climatice în sectoarele sănătății și cele care determină sănătatea. Schimbați destinația câștigurilor financiare din reducerea sau eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili pentru a sprijini sănătatea. ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 6 · APEL ADAPTARE ATENUARE LIMITĂ LA 1.5 °C apă și alimente Conduceți și sprijiniți Evaluați, cuantificați și comunicați Treceți de la conștientizarea la acțiune Livrați și monitorizați TIndeți spre “net zero către 2050” Accelerați tranziția rezilientă, durabilă și inclusivă de la COVID-19 Schimbări climatice „Un-silo” Optimizați potenţialele sinergii între atenuare și adaptare Prioritizați co- beneficiile sănătății Optimizați reziliența și durabilitatea la climă în sistemele de sănătate Facilitați abordarile decizionale determinate de comunitate, centrate pe oameni Fortificați vocea profesionistilor din sectorul sănătății și organizatii Societatății civilel Mobilizați și sustineți resursele APEL LA ACȚIUNI ORIENTATE SPR E SĂ NĂT ATE Tr au m e Str ăm uta re Boli transmise de vectori Stresul termic M alnutriția Sanatatea m intală Boli respiratorii Boli cu transmitere prin Bol i ca rdi ova scu lar e Al er gi i ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 7 · Apeluri pentru acțiune orientată spre sănătate: folosirea oportunităților pentru acțiune climatică locală și națională În sprijinul ”Apelului”, HIC pledează pentru următoarele acțiuni climatice orientate spre sănătate în Regiunea Europeană a OMS. Acțiunile enumerate nu sunt menite să fie cuprinzătoare sau prescriptive; mai degrabă, acestea sunt menite să ofere inspirație pentru posibile acțiuni la nivel național, subnațional și local și pot fi extinse și adaptate după cum este necesar. Evaluați, cuantificați și comunicați • Dezvoltați capacitățile analitice pentru evaluări integrate ale riscurilor pentru sănătate și climat de rutină la nivel regional, național și subnațional. • Efectuați evaluări sistematice vulnerabilitatea la toate pericolele și identificați factorii determinanți specifici ai vulnerabilității și a capacității de adaptare la schimbările climatice la nivelul populației și nivelul unităților de sănătate, în conformitate cu angajamentele Programului de sănătate COP26 privind consolidarea rezilienței la schimbările climatice în cadrul sistemelor de sănătate. • Efectuați evaluări de bază și de urmărire a emisiilor de GES pentru sector sănătății și asistenței sociale (în concordanță cu evaluările pentru alte sectoare) și stabiliți un plan de reducere sau minimizare a acestora, în conformitate cu angajamentul Programului de Sănătate COP26 privind sistemele de sănătate durabile cu emisii scăzute de carbon. • Cuantificați beneficiile potențiale de sănătate și economice asociate, precum și costurile potențiale ale inacțiunii, a reducerii emisiilor de GES și a poluării aerului și a acțiunii de adaptare, în special în ceea ce privește bolile netransmisibile. • Facilitați cercetarea orientată spre acțiune și mobilizarea cunoștințelor în regiune, inclusiv printr-un repozitoriu structurat de metode și studii de caz eficiente privind acțiunile de adaptare și atenuare și impactul acestora asupra sănătății (din sectoarele de sănătate și cele care determină sănătatea). Valorificați platformele existente pentru schimbul de informații open-source, cum ar fi Observatorul European pentru Climă și Sănătate, pentru a sprijini învățarea de la egal la egal și suport Conduceți și susțineți • Consolidarea capacității de negociere ale autorităților de sănătate locale și naționale pentru a se angaja (cu factorii de decizie) în discuții constructive cu privire la implicațiile planurilor de redresare economică în contextul COVID-19 și al acțiunilor privind schimbările climatice de atenuare și adaptare pentru sănătate. • Optimizați rolul vocilor de încredere și consolidați capacitățile de conducere ale autorităților sanitare în catalizarea acțiunilor de prioritizare a energiei verzi, regimurilor alimentare durabile, transport curat, mobilitate activă și alte politici sănătoase de atenuare. • Căutați un nivel ridicat de ambiție atât pentru atenuare, cât și pentru adaptare în sănătate și sectoare determinante de sănătate în conformitate cu prioritățile naționale. • Pledați pentru includerea sănătății în principalele instrumente de planificare și răspuns la schimbările climatice (cum ar fi NDC-uri, NAP-uri și AComms). ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 8 · • Pledați pentru sistemele de sănătate și sociale „conduse prin exemplu” și încurajați o reducere radicală a emisiilor, vizând zero net în sectorul sănătății până în 2050 pentru a îndeplini Angajamentele Acordului de la Paris. • Promovați integrarea sănătății în toate politicile și acțiuni climatice (și invers) în toate sectoare relevante la nivel național și local, cu accent pe reducerea inechităților în materie de sănătate și sprijinirea celor mai vulnerabili cu capacitate redusă de adaptare. Treceți de la conștientizare la acțiune • Extindeți atenția pe acțiuni de adaptare și atenuare orientate către echitate pentru a evita agravarea inechităților. • Dezvoltați și implementați PNA cu specific „PNA de sănătate” care sunt informate de evaluări de vulnerabilitate a sănătății. • Prioritizați reziliența la schimbările climatice și durabilitatea mediului în domeniul sănătății și sistemele de asistență socială și îmbunătățirea capacității acestora de a detecta, pregăti pentru, răspunde la, recupera de la și învățai din șocurile aferente schimbărilor climatice. • Permiteți unităților de sănătate să-și îmbunătățească capacitatea de a proteja sănătatea și bunăstarea comunităților țintă și asigurați efectuarea achizițiilor responsabile, accesibilitatea servicii, operare în siguranță și calitate înaltă a îngrijirii în pofida schimbărilor climatice. • Stabiliți servicii de aprovizionare cu apa, salubritate si igiena sigure, fiabile și reziliente la climă pentru comunități și instituțiile de sănătate și integrați schimbările climatice în politicile și guvernanța privind apa și canalizare. • Promovați, legiferați și oferiți servicii sănătoase, sisteme alimentare și nutriționale durabile și Regimuri alimentare accesibile, sunt bogate în alimente pe bază de plante și sărace în carne roșie și carne procesată. • Stabiliți și consolidați sisteme de supraveghere și avertizare timpurie pentru riscuri multiple pentru aciuni timpurii informate bazate riscuri și pentru elaborarea programelor de sănătate cu considerarea impactului climatic. • Configurați și mențineți în mod adecvat nivelul de pregătire de calitatea înaltă cu resurse și testate la stres și capacități de răspuns la nivel național și subnațional în conformitate cu Reglementările Internaționale de Sănătate, inclusiv luarea în considerare a pericolelor legate de climă. • Împuterniciți profesioniștii din domeniul sănătății și asistenței sociale să înțeleagă, să recunoască, să comunice și să răspundă eficient la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății prin educație (de exemplu, includerea schimbărilor climatice în programele de studii medicale) și valorificarea rețele existente de profesioniști în sănătate pentru promovarea mesajelor și consolidarea capacităților. • Instituționalizați sănătatea și schimbările climatice prin crearea de departamente formale, specialități și instituții de sănătate și schimbări climatice la nivel local și național. Aliniați și ajustați • Aliniați și optimizați acțiunile privind schimbările climatice și sănătatea în cadrul priorităților naționale de bază ghidate prin angajamente internaționale de a sprijini progresul țării până în 2030 cu privire la: • Să nu lăsăm pe nimeni în urmă: mai multe dintre Obiectivele de dezvoltare durabilă abordează factorii principali ai schimbărilor climatice și a sănătății. • Construirea înapoi (înainte!) mai bine: Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre este foaia de parcurs pentru a face ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 9 · comunitățile mai sigure și mai rezistente la dezastre. • Realizarea acoperirii universale a sănătății cu schimbările climatice ca o considerațiune integrală, încorporând obiective de atenuare și de reducere a emisiilor de GES de către sectorul sănătății, implementând în același timp planuri de adaptare la climă care acordă prioritate rezilienței la climă. • Atingerea obiectivului OMS de reducere a numărul de decese din cauza poluării aerului de două treimi până în 2030, în special luarea de măsuri în transporturi și producția de energie, oprirea arderii necontrolate a deșeurilor solide și a deșeurilor agricole, reducerea utilizării îngrășămintelor în agricultură și promovarea tehnologiilor și combustibililor curați și a orașelor verzi și curate. Livrați și monitorizați • Conceptualizați și implementați procesele de monitorizare și evaluare pentru a urmări progresul privind impacturi și răspunsuri. • Integrați considerentele de egalitate și echitate în toate sectoarele care determină sănătatea. • Îmbunătățiți accesul, cantitatea, calitatea, receptivitatea și predictibilitatea finanțării domestic și internaționale pentru extinderea acțiunilor în domeniul sănătății, inclusiv din partea sectorului privat. • Mobilizați resursele (oameni, tehnologie și infrastructură) la nivel regional, național și la local pentru cercetarea eficacității intervențiilor de adaptare și atenuare la schimbări climatice, inclusiv evaluări ale riscurilor pentru sănătate și analize cost-beneficiu. • Colectați sistematic dovezi pentru prima inventarizare globală în temeiul Acordului de la Paris în 2023 pentru a demonstra ce și unde funcționează. ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 10 · Referințe 1. Raportul special COP24: sănătatea și schimbările climatice. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2018 (https://apps.who.int/iris/handle/10665/276405, accesat la 26 august 2021). 2. Imp erativul acțiunii climatice pentru a proteja sănătatea umană în Europa. Halle: Consiliul consultativ pentru știință al Academiilor Europene; 2019 (https://easac.eu/publications/details/the- imperative-of-climate-action-to-protect-human- health-in-europe/, accesat 26 august 2021). 3. Watts N, Amann M, Arnell N, Ayeb-Karlsson S, Beagley J, Belesova K și colab. Raportul din 2020 al The Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice: răspuns la crizele convergente. Lancet. 2021;397(10269):129–70. doi: 10.1016/S0140- 6736(20)32290-X. 4. Grupul de lucru privind sănătate în schimbările climatice (HIC) al procesului de mediu și sănătate (EHP) în Europa. În: Schimbări climatice [site web]. Copenhaga: Biroul Regional al OMS pentru Europa; 2021 (https://www.who.int/europe/initiatives/european- environment-and-health-process-(ehp)/working- group-on-health-in-climate-change-(hic), accesat 26 august 2021). 5. Strategia globală a OMS privind sănătatea, mediul și schimbările climatice: transformarea necesară pentru a îmbunătăți viața și bunăstarea în mod durabil prin medii sănătoase. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2020 (https://apps.who.int/iris/ handle/10665/331959, accesat 26 august 2021). 6. Programul european de lucru 2020–2025: Acțiune unită pentru o sănătate mai bună. Copenhaga: Biroul Regional al OMS pentru Europa; 2020 (https://apps. who.int/iris/handle/10665/339209, accesat la 26 august 2021). 7. Declarația celei de-a șasea conferințe ministeriale privind mediul și sănătatea. Copenhaga: OMS Biroul Regional pentru Europa; 2017 (https://www.euro. who.int/en/media-centre/events/events/2017/06/ sixth-ministerial-conference-on-environment-and- health/documentation/declaration-of-the- a șasea- conferință-ministerială-de-mediu-și-sănătate, accesat 26 august 2021). 8. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Construirea unei Europe rezistente la climă Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice Bruxelles: Comisia Europeană; 2021 (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ TXT/?uri=COM:2021:82:FIN, accesat 26 august 2021). 9. Organizația Mondială a Sănătății, Președinția COP26, Asistență medicală inofensivă. Programul COP26 de Sănătate - Angajamentele țării de a crea reziliență la climă Sisteme de sănătate viabile Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2021 (https://www.who.int/ publications/i/item/cop26-health-programme, accesat la 26 august 2021). 10. Consultare publică cu privire la proiectul de Raport special COP26 privind schimbările climatice și sănătatea. În: Sala de știri [site web]. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2021 (https:// www.who.int/news-room/articles-detail/public- consultation-draft-cop26-special-report-climate-and- sănătate, accesat 26 august 2021). 11. van Daalen K, Füssel HM, Kazmierczak A, Nilsson M, Romanello M. The Lancet Countdown on Health and Climate Change: Responding to the health risks of climate change in Europe. Agenția Europeană de Mediu, Lancet Countdown on Health and Climate Change; 2021 (https://www.lancetcountdown.org/ responding-to-the-health-risks-of-climate-change-in- europe/, accesat la 26 august 2021). 12. Evaluarea cantitativă a riscului efectelor schimbărilor climatice asupra anumitor cauze de deces, anii 2030 și 2050. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2014 (https://apps.who.int/iris/handle/10665/134014, accesat la 26 august 2021). 13. Schimbările climatice și sănătatea [fișă informativă]. În: Sala de știri [site web]. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2018 (https://www.who.int/en/ news-room/fact-sheets/detail/climate-change-and- health, accesat la 26 august 2021). 14. Explorator de date Lancet Countdown on Health and Climate Change. În: Lancet Countdown on Health and Climate Change [site-ul web]; 2019 (https://www. lancetcountdown.org/data-platform/, accesat la 26 august 2021). 15. Romanello M, McGushin A, Di Napoli C, Drummond P, Hughes N, Jamart L, et al. Raportul din 2021 al The Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice. Londra: Lancet Countdown on Health and Climate Change; 2021 [urmează]. 16. Manifestul OMS pentru o recuperare sănătoasă din COVID-19: Prescripții și acțiuni pentru o recuperare sănătoasă și verde. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2020 (https://www.who.int/docs/default- source/climate-change/who-manifesto-for-a-healthy- and-green-post-covid-recovery.pdf?sfvrsn=f32ecfa7_8, accesat 26 august 2021). ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 11 · 17. Acordul de la Paris. Bonn: Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice; 2015 (https://unfccc. int/process/conferences/ pastconferences/paris-climate-change-conference- november-2015/paris-agreement, accesat la 26 august 2021). 18. Starea climatului global în 2020. Geneva: Organizația Mondială de Meteorologie; 2021 (https://library.wmo. int/doc_num.php?explnum_id=10618, accesat 26 august 2021). 19. Raportul privind decalajul de emisii 2019. Nairobi: Programul Națiunilor Unite pentru Mediu; 2019 (https://wedocs.unep. org/ bitstream/handle/20.500.11822/30797/EGR2019. pdf?sequence=1&isAllowed=y, accesat la 26 august 2021). 20. Schimbările climatice 2021: baza științei fizice. Contribuția Grupului de lucru I la a șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice Geneva: Grupul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice; 2021 (https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/downloads/ report/IPCC_AR6_WGI_ Full_Report.pdf, accesat la 26 august 2021). 21. Ebi K, Campbell-Lendrum D, Wyns A. Raportul de sănătate 1.5. Sinteza privind sănătatea și știința climei în IPCC SR1.5. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2018 (https://www.who.int/publications/i/ item/the-1.5-health-report, accesat la 26 august 2018). 22. Încălzirea globală de 1,5°C. Raportul special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale și căile globale aferente emisiilor de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului global la amenințarea schimbărilor climatice. Geneva: Grupul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice; 2019 (https://www.ipcc.ch/sr15/, accesat la 26 august 2021). 23. Schimbările climatice și sănătatea. Mesaje pentru COP26 [diapozitive]. Londra: Guvernul Regatului Unit; 2020 (https://www.who.int/publications/i/item/ cop26-key-messages-on-climate-change-and-health, accesat 26 august 2021). 24. Raportul Lacunele de adaptare (Adaptation Gap) – Sănătate. Nairobi: Programul Națiunilor Unite pentru Mediu; 2018 (https://www.unenvironment.org/ resources/adaptation-gap-report, accesat la 26 august 2021). 25. Realizarea de beneficii pentru sănătate din reducerea emisiilor de carbon: Manual pentru instrumentul de calcul CaRBonH. Copenhaga: Biroul Regional al OMS pentru Europa; 2018 (https://www.euro.who. int/__data/assets/pdf_file/0004/386923/ health-carbon- reductions-eng.pdf, accesat 26 august 2021 Resurse adiționale Adaptarea la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății în Europa. Bruxelles: Comisia Europeană; 2020. (Avizul științific nr.9; https://op.europa.eu/en/web/eu- law-and-publications/publication-detail/-/publication/ e885e150-c258-11ea-b3a4-01aa75ed71a1, accesat la 26 august 2021). Foaia de parcurs globală pentru decarbonizarea asistenței medicale. Reston: Asistență medicală inofensivă; 2021 (https://healthcareclimateaction.org/roadmap, accesat la 26 august 2021). Sănătatea în contribuții naționale determinate (NDC): o revizuire a OMS. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2020 (https://apps.who.int/iris/handle/10665/330656, accesat la 26 august 2021). Cadrul operațional pentru construirea unor sisteme de sănătate rezistente la climă. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2015 (https://apps.who.int/iris/ handle/10665/189951, accesat la 26 august 2021). Operațiunea Zero. În: Health Care Without Harm [site web]; 2021 (https://noharm-europe.org/issues/europe/operation- zero, accesat la 26 august 2021). Politicile de sănătate publică și adaptarea la schimbările climatice în Uniunea Europeană. Copenhaga: Biroul Regi- onal al OMS pentru Europa; 2018 (https://www.euro.who. int/__data/assets/pdf_file/0010/386965/Pagoda-REPORT-fi- nal-published-2.pdf, accesat 26 august 2021). ODD 13: Sănătate și acțiune privind schimbările climatice [informații de politică]. Copenhaga: Biroul Regional al OMS pentru Europa; 2019 (https://www.euro.who.int/en/heal- th-topics/health-policy/sustainable-development-goals/ publications/2019/policy-briefs-on-health-and-the-sustai- nable-development- goals/ sdg-13-health-and-climate-ac- tion, accesat 26 august 2021). Expunere inegală și impacturi inegale: vulnerabilitate so- cială la poluarea aerului, zgomot și temperaturi extreme în Europa. Luxemburg: Agenția Europeană de Mediu; 2018 (https://www.eea.europa.eu/ publications/unequal-exposu- re-and-unequal-impacts, accesat la 26 august 2021). Ghidul OMS pentru unități de sănătate reziliente la climă și durabile din punct de vedere al mediului. Geneva: Lu- mea Organizația Sănătății; 2020 (https://apps.who.int/iris/ handle/10665/335909; accesat la 26 august 2021). Raportul sondajului OMS privind sănătatea și schimbările climatice: urmărirea progresului global. Geneva: Organi- zația Mondială a Sănătății; 2019 (https://apps.who.int/iris/ handle/10665/329972, accesat 26 august 2021 ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 12 · Mulțumiri Conducerea conceptuală a lucrării a fost realizată de Revati Phalkey și Raquel Duarte-Davidson (Public Health Anglia, Regatul Unit), în cooperare cu copreședinții HIC, Inge Heim (Academia Croată de Științe Medicale, Croația) și Jutta Litvinovich (Ministerul Federal pentru Mediu, Conversația Naturii și Securitatea Nucleară, Germania), și sprijinită de Oficiul Regional al OMS pentru Europa (care asigură funcții de secretariat pentru HIC), în special Sophie Gepp, Dorota Jarosinska, Vladimir Kendrovski, Francesca Racioppi și Oliver Schmoll (Centrul European pentru Mediu și sănătate, Germania). Participanții la cea de-a 9-a întâlnire a HIC din 19 mai 2021 au oferit feedback cu privire la prima versiune a lucrării. RevizuirI și contribuții adiționale au venit din paretea următorilor membri HIC și părți interesate: Scott Brady (Health Care Without Harm Europa, Regatul Unit); Panagiotis Chaslaridis (Federația Europeană a Asociațiilor Pacienților cu Alergii și Boli ale Căilor Respiratorii, Belgia); Ioan Chirila (Institutul National de Sanatate Publica, Romania); Eva Csobod (Centrul Regional de Mediu, Ungaria); Alan Dangour (Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra, Regatul Unit); Andrew Haines(Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra, Regatul Unit); Karin Höppner (Ministerul Federal al Sănătății, Germania);Larisa Karpuk (Centrul Științific și Practic de Igienă, Belarus); Peter Löffer (Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Acțiune Climatică, Belgia); Marina Maiero (OMS, Schimbări climatice și sănătate, Elveția); Dave Mc Conalogue (Oficiul pentru Externe, Commonwealth și Dezvoltare, Regatul Unit); Jennifer McIntosh (Organizația Spitalelor europene pentru copii , Spania); Jenni Miller (Alianța Globală pentru Climă și Sănătate, Statele Unite ale Americii), Esther Putman (Ministerul de Sănătate Publică și Sport, Țările de Jos); Mónica Alexandra Rodrigues (Universitatea din Coimbra, Portugalia); Marina Romanello (Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice, Regatul Unit); Pauline Scheelbeek (Școala de Igienă din Londra și Medicină Tropicală, Regatul Unit); Anna Babette Stier (Ministerul Federal al Sănătății, Germania); Elena Visnar-Malinovska (Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Acțiune Climatică, Belgia); și Nick Watts (Serviciul Național de Sănătate Anglia, Regatul Unit). Ministerul Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii și Securitatea Nucleară, Germania, a oferit sprijin financiar pentru această activitate. ZERO REGRETE AMPLIFICAREA ACȚIUNILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE LA SCHIMBAREA CLIMEI PENTRU SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ A OMS · 13 · Numarul documentului: WHO/EURO:2022-3198-42956-65959 © World Health Organization 2022 Unele drepturi rezervate. Lucrarea este disponibilă sub licența Creative Commons Attribution-NonCommercial- ShareAlike 3.0 IGO (CC BY-NC-SA 3.0 IGO; https://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/igo). Conform termenilor licenței, este permisă copierea, redistribuirea și ajustarea lucrării în scopuri necomerciale, cu condiția ca aceasta să fie citată în mod corespunzător, după cum este indicat mai jos. În orice utilizare a lucrării, nu este permisă nicio sugestie că OMS susține vreo organizație, produs sau serviciu specific. Utilizarea emblemei OMS nu este permisă. Dacă ajustați lucrarea, aceasta trebuie licențiată sub aceeași licență sau o licență echivalentă Creative Commons. Dacă traduceți lucrarea, adăugați următoarea declinare de responsabilitate împreună cu citatul sugerat: „Această traducere nu a fost realizată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). OMS nu este responsabilă pentru conținutul sau acuratețea acestei traduceri. Ediția originală în limba engleză este ediția obligatorie și autentică: Zero regrets: scaling up action on climate change mitigation and adaptation for health in the WHO European Region. Key messages from the Working Group on Health in Climate Change. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2021”. Orice mediere legată de litigiile apărute în baza licenței va fi efectuată în conformitate cu regulile de mediere ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale. Citare sugerată. Zero regrete: amplificarea acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbarea climei pentru sănătate în regiunea europeană a oms. Mesaje cheie din partea Grupului de lucru privind sănătatea în schimbările climatice. Copenhaga: Biroul Regional OMS pentru Europa; 2022. Licență: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. Date de catalogare în publicație (CIP). Datele CIP sunt disponibile la http://apps.who.int/iris. Vânzări, drepturi și licențiere. Pentru a cumpăra publicațiile OMS, consultați http://apps.who.int/bookorders. Pentru a trimite solicitări de utilizare comercială și întrebări privind drepturile și licențierea, consultați http://www.who.int/ about/licensing. Materiale terță parte. Dacă doriți să refolosiți materialul din această lucrare atribuit unei terțe părți, precum tabelele, figurile sau imaginile, este responsabilitatea dvs. să stabiliți dacă este necesară permisiunea pentru refolosirea respectivă și să obțineți permisiunea deținătorului drepturilor de autor. Riscul de revendicare ce rezultă din încălcarea oricărei componente deținute de terți în lucrare revine exclusive utilizatorului. Declinări de responsabilitate generale. Denumirile folosite și prezentarea materialului în publicația dată nu implică sub nicio formă exprimarea opiniei Organizației Mondiale a Sănătății privind statutul juridic al țărilor, orașelor sau zonelor, sau al autorităților acestora, sau cu privire la delimitarea frontierelor sau hotarelor acestora. Liniile punctate și interminente indicate pe hărți reprezintă hotarul aproximativ, pentru care s-ar putea să nu existe încă un acord deplin. Menționarea unor companii sau produse nu implică aprobarea sau recomandarea acestora de către OMS în detrimentul altor companii similare care nu sunt menționate. Cu excepția erorilor și omiterilor, denumirile produselor proprietare sunt evidențiate prin majusculă. OMS a întreprins toate măsurile rezonabile de precauție pentru verificarea informației din această publicație. Totuși, materialul publicat este distribuit fără garanții explicite sau implicite. OMS nu va fi responsabilă pentru pagubele apărute în urma folosirii acestuia. Opiniile exprimate de către autori, editori sau experți nu reprezintă în mod necesar deciziile sau politicile declarate ale OMS. Numai autorii menționați sunt responsabili pentru opiniile exprimate în această publicație. Organizația Mondială a Sănătății Biroul Regional pentru Europa Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este o agenție de specialitate a Organizației Națiunilor Unite fondată în 1948, având ca responsabilitate principală problemele internaționale de sănătate și sănătatea publică. Biroul Regional al OMS pentru Europa este unul dintre cele șase Birouri Regionale din întreaga lume, fiecare cu propriul program bazat pe condițiile de sănătate specifice ale țărilor pe care le deservește. Statele Membre Albania Andorra Armenia Austria Azerbaidjan Belarus Belgia Bosnia și Herțegovina Bulgaria Croaţia Cipru Danemarca Elveţia Estonia Federația Rusă Finlanda Franţa Georgia Germania Grecia Irlanda Islanda Israel Italia Kazahstan Kârgâzstan Letonia Lituania Luxemburg Macedonia de Nord Malta Monaco Muntenegru Norvegia Polonia Portugalia Regatul Unit Republica Cehă Republica Moldova România San Marino Serbia Slovacia Slovenia Spania Suedia Țările de Jos Tadjikistan Turcia Turkmenistan Ucraina Ungaria Uzbekistan World Health Organization Regional Office for Europe UN City, Marmorvej 51, DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark Tel.: +45 45 33 70 00 Fax: +45 45 33 70 01 Email: eurocontact@who.int Website: www.who.int/europe