Moldova, Parliamentary Elections, 28 September 2025: Final Report

Office for Democratic Institutions and Human Rights REPUBLIC OF MOLDOVA PARLIAMENTARY ELECTIONS 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Warsaw 18 February 2026

TABLE OF CONTENTS I. EXECUTIVE SUMMARY ................................................................................................................ 1 II. INTRODUCTION AND ACKNOWLEDGMENTS ....................................................................... 5 III. BACKGROUND AND POLITICAL CONTEXT ........................................................................... 5 IV. LEGAL FRAMEWORK AND ELECTORAL SYSTEM ............................................................... 6 V. ELECTION ADMINISTRATION .................................................................................................... 9 VI. VOTER REGISTRATION .............................................................................................................. 12 VII. CANDIDATE REGISTRATION .................................................................................................... 13 VIII. ELECTORAL CAMPAIGN ............................................................................................................ 15 A. ONLINE CAMPAIGN ENVIRONMENT ........................................................................................... 18 IX. CAMPAIGN FINANCE ................................................................................................................... 20 X. MEDIA .............................................................................................................................................. 23 A. MEDIA ENVIRONMENT ................................................................................................................. 23 B. LEGAL FRAMEWORK FOR THE MEDIA ....................................................................................... 25 C. ODIHR EOM MEDIA MONITORING .......................................................................................... 27 XI. ELECTION DISPUTE RESOLUTION ......................................................................................... 28 XII. NATIONAL MINORITIES ............................................................................................................. 30 XIII. ELECTION OBSERVATION ......................................................................................................... 31 XIV. ELECTION DAY ............................................................................................................................. 31 XV. POST-ELECTION DAYS DEVELOPMENTS ............................................................................. 33 XVI. RECOMMENDATIONS ................................................................................................................. 34 A. PRIORITY RECOMMENDATIONS .................................................................................................. 34 B. OTHER RECOMMENDATIONS ...................................................................................................... 35 ANNEX I: ELECTION RESULTS .............................................................................................................. 37 ANNEX II: LIST OF OBSERVERS IN THE INTERNATIONAL ELECTION OBSERVATION MISSION ........................................................................................................................................... 38 ABOUT ODIHR ............................................................................................................................................ 47

Republic of Moldova Parliamentary Election s 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report 1 I. EXECUTIVE SUMMARY Following an invitation to observe the 28 September 2025 parliamentary elections, and in accordance with its mandate, the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) established an Election Observation Mission (EOM) on 13 August. The ODIHR EOM assessed the compliance of the election processes with OSCE commitments and other standards for democratic elections, as well as domestic legislation. For election day, the ODIHR EOM was joined by delegations of the OSCE Parliamentary Assembly (OSCE PA), the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE), and the European Parliament (EP) to form an International Election Observation Mission (IEOM). In its Statement of Preliminary Findings and Conclusions, the IEOM found that the “ 28 September 2025 parliamentary elections in Moldova were competitive and offered voters a clear choice among political alternatives but the process was marred by serious cases of foreign interference, illicit financing, cyber- attacks and widespread disinformation. The legal framework was strengthened to protect against election corruption and provides a sound basis for conducting democratic elections although legislative changes shortly before the elections impacted legal certainty. The election administration managed preparations professionally and efficiently. However, some decisions along partisan lines by the Central Election Commission (CEC) on contentious issues brought into question its impartiality. Decisions in the two days before elections on the ineligibility of two parties, based on allegations of illicit funding, limited their right to effective remedy. In a highly polarized environment contestants campaigned freely throughout the country. Despite law enforcement efforts, extensive vote buying schemes to influence voters were credibly identified. Extensive disinformation on social networks, partisan coverage in most media and limited investigative and analytical reporting, hindered voters’ ability to make an informed decision. Election day was well-prepared, orderly and transparent and the process assessed positively by IEOM observers.” Framed by a polarised political environment and deep divisions between the ruling party and the opposition regarding the country’s geopolitical orientation, the 28 September elections were widely seen as decisive for Moldova’s continued European Union (EU) integration process. Elections were held against the backdrop of the war caused by the Russian Federation’s invasion of Ukraine, which posed significant challenges to the country’s security and economy. In the run up to the elections, the authorities faced an unprecedented set of hybrid attacks, including illicit financing, disinformation campaigns and cybersecurity incidents, identified as originating from the Russian Federation. The legal framework provides a sound basis for conducting democratic elections, in line with international standards. Following the 2024 presidential election and referendum, a major revision through a new law introduced key improvements such as clearer definitions of electoral corruption, tougher penalties, and better regulation of campaign financing. In the law-making process, a number of ODIHR Urgent Opinion recommendations on the initial draft law were addressed, but a few key issues remain unresolved as do some ODIHR and Venice Commission recommendations on other aspects of the election process. The amendments further tightened Moldova’s already strict rules on party activity and deregistration which allowed a party’s temporary suspension during the campaign by a court decision without prior notice. While the reforms strengthened oversight of party activities, they also imposed certain strict conditions that fall short of international standards and could lead to disproportionate measures. Despite the legitimate aim of curbing abuses, frequent changes to the law, 1 The English version of this report is the only official document. An unofficial translation is available in Romanian.

Republic of Moldova Page: 2 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report including shortly before these elections, undermined effective implementation, legal certainty and the stability of electoral legislation. The CEC managed technical preparations for these elections professionally and efficiently, mostly respecting legal deadlines. The election administration at all levels was transparent in its work with sessions open to observers and the media, and CEC meetings streamed online. Overall, the election administration enjoyed stakeholder trust in its competency, efficiency and integrity. However, occasionally politically aligned decisions on contentious issues called into question its impartiality and independence. Some of these decisions related to the registration and de -registration of candidates and to the establishment of a lower number of polling stations in some countries abroad and for voters residing on left bank of the Nistru river (Transnistria) compared to previous election cycles, including the number of ballots printed for Transnistria. The CEC through its Centre for Continuous Electoral Training (CICDE) conducted extensive in -person seminars for most electoral officials involved. The PEB trainings observed by ODIHR EOM Long- Term Observers were well-organized and interactive. The government digital infrastructure has been subject to cyberattacks ahead of the elections and cybersecurity in elections remains a serious concern. On 24 September, the Prime Minister announced that the country’s infrastructure had faced more than 1,000 cyberattacks in 2025. Authorities introduced a risk-based framework to identify and mitigate threats, which strengthened resilience. The CEC’s State Automated Information System ‘Elections’ (SAISE), which manages several applications, is now protected under the cyber security framework of the Information Technology and Cyber Security Service, alongside all government digital infrastructure to ensure a unified security approach. In the lead up to elections, and especially the week before, the CEC was the target of foreign based cyberattacks and disinformation campaigns, aimed at undermining its public credibility by amplifying false information. No major issues were identified with the overall accuracy of the voter register. However, long- standing problems persist with entries for deceased persons, particularly for voters residing abroad or in Transnistria, as the mechanism for removing deceased citizens from the register depends on the initiative of the family in reporting such changes. Further, some voters lack a registered domicile or residence. The CEC registered 4 electoral blocs, 15 political parties, and 4 independent candidates, from a wide political spectrum that offered voters a broad choice. At the same time, in considering some decisions, the CEC occasionally applied a formalistic and selective approach. Certain newly imposed candidate registration requirements were unduly burdensome and the pre-clearance of party eligibility by the Public Service Agency was not always clear. The decisions of the CEC and the Chişinău Court of Appeal (CCA) in the last days before the election to revoke two parties’ eligibility (one appeal decided just a few hours before the closing of the polls), citing serious campaign and campaign finance violations, undermined the legal certainty of the electoral contestants’ status and given the timing limited their right to seek effective remedy, at odds with international standards. The campaign was competitive, and fundamental freedoms were generally respected. Contestants complemented traditional campaign methods with extensive use of social media, but the campaign was marred by hybrid attacks, including illicit funding and disinformation. An organised network, funded by foreign sources, coordinating targeted vote -buying schemes and disinformation campaigns, was credibly identified by the authorities and investigative journalists as originating from the Russian Federation. Proactive law enforcement efforts were seen to have a mitigating and deterring effect against vote buying. Some isolated instances of campaigning by PAS government officials may have blurred the line between party and State, contrary to OSCE commitments and good practice. Moreover, the participation of a few local mayors in the campaign in favour of the ruling party while in office as well as a few allegations of misuse of administrative resources at the local level were confirmed by ODIHR EOM observers.

Republic of Moldova Page: 3 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Throughout the election period, unofficial campaigns conducted by inauthentic networks of accounts sometimes using AI generated videos, ‘troll farms’, and automated bots spread alarmist disinformation on social network platforms. State efforts against this were strengthened, with the authorities deploying a wide range of mechanisms and engaging a number of agencies to detect foreign interference and disinformation. Despite these considerable efforts to protect against information threats, the endemic nature of the challenge meant that the campaign was negatively affected by disinformation. The platforms’ responsiveness to notifications of harmful networks and narratives they received from state authorities and civil society organisations was deemed inadequate. Together with platform algorithms which promoted ‘echo-chambers’ and ‘filter bubbles’, this undermined the availability of reliable information for voters. Moldova has a solid legal framework to promote women’ s participation in decision-making, supported by international treaties. Many women hold leading positions, including the presidency, chairs of the Constitutional Court (CC), the CEC, and the Audio- visual Council. Women are well represented in lower levels of the election administration. However, despite electoral contestants meeting legal requirements for gender quotas on their lists, the new parliament includes fewer women, with representation reducing from 40 per cent in the previous legislature to 37 per cent. Women were participants in campaign events but were not given equal prominence at campaign rallies observ ed by ODIHR EOM Long-Term Observers. National minorities comprise approximately 18 per cent of Moldova’s population. No systemic barriers were identified to the ability of national minorities to freely participate in the election process. At the same time, some issues require further attention, such as voter registration procedures for Roma. Minority candidates were present across political party lists, indicating no formal barriers to their participation. On election day, ballots in five minority languages were available where DECs had requested them. Campaign finance regulations provided sufficient ground for transparency, accountability and integrity, and are largely in line with international standards. However, detailed regulation of the involvement of third parties in the campaign as well as clear guidelines for valuing in- kind contributions are lacking. Positively, contestants generally complied with their obligation to submit weekly and final campaign finance reports. The reports follow detailed templates requiring the disclosure of every single donation and having dedicated sections on online expenditure. The CEC published and thoroughly reviewed the reports, performed additional checks when necessary, and imposed appropriate sanctions of varying degrees. It thus played an effective role in contributing to transparency, despite having to rely on other state institutions due to its limited resources. The media environment was diverse and pluralistic but constrained by a limited and shrinking advertising market. Many IEOM interlocutors reported an increase in intolerant speech and instances of intimidation and harassment of journalists, both in person and online, mainly from non- state actors. The ODIHR EOM’s media monitoring found broadcast media’s election coverage reflected a pluralistic but polarized media environment. The monitored media provided contestants with numerous opportunities to present their views and opinions through debates, talk shows, current affairs programs, and news coverage. However, the partisan coverage in most media outlets, combined with event-driven and statement-focused news narratives, limited investigative and analytical reporting, and extensive disinformation on social networks, significantly hindered voters’ ability to make well-informed decisions. Electoral disputes were generally handled efficiently by the election administration and the courts within the prescribed deadlines. However, divergences in higher court decisions, demonstrated a lack of legal certainty on the application of some party eligibility requirements. The amended candidate registration deadline still did not guarantee the settling of disputes before the start of the campaign, limiting effective

Republic of Moldova Page: 4 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report remedy. Despite some progress in judicial reform, including an ongoing vetting process, public trust in the judiciary remains low. Acting upon a number of complaints submitted on election day, the CEC sanctioned with deprivation of public funding the Democracy at Home party for illegal and undeclared financing, a decision that was partially annulled by the CCA but ultimately upheld by the S upreme Court of J ustice (SCJ). The CEC determined that the party had committed serious violations that would have warranted de- registration but, in line with the legal provisions, left the CC to decide upon this aspect when deciding on the legality of elections and on the validation of the mandates obtained by the party. The CC validated the results and all the mandates of the deputies. The legal framework allows for citizen and international observation, and observation by contestant representatives, both in- country and abroad. T he CEC accredited 2,496 citizen and 912 international observers, with Promo- LEX and the Union of Lawyers being the largest citizen groups. A new CEC regulation introduced additional accreditation requirements, including disclosure of organizational capacity and funding, aimed at preventing the misuse of the observer status . The registration of a high number of observers, both citizen and international contributed to the transparency of the process. The CEC denied accreditation to 16 prospective IEOM observers nominated by the Russian Federation, citing the opinion of the Security and Intelligence Services as the basis for its decision . Election day was well organized. The opening and voting processes were assessed positively in the overwhelming majority of polling stations observed, with established procedures largely followed. While most voters marked their ballots in secrecy, the layout of polling stations and the placement of video cameras did not always ensure the secrecy of the vote. The few negative observations were mostly linked to unauthorized persons present at polling stations. Most observed polling stations were unsuitable for people with disabilities, with 65 per cent failing to provide for independent access and 26 per cent having a not suitable interior layout . A number of concerning security incidents took place. A large-scale cyberattack forced authorities to block the host.md platform, leaving about 4,000 websites offline on election day. A series of bomb threats were reported at some Precinct Electoral Bureaus (PEBs) in Moldova and abroad, as well as at bridges over the Nistru river, which caused temporary suspensions to the process and contributed to queues at the river crossings. The majority of vote counts and tabulation processes observed by the IEOM were also assessed positively and found to be well- organized overall, orderly and professional. The CEC published preliminary results based on data from PEB protocols transmitted through the CEC’s SAISE. The CEC promptly summarized the results within the legal timeframes. The results were published along with the spreadsheet of polling station- level results as well as scanned copies of all PEB protocols, contributing to transparency. On 5 October, the CEC published the results protocol and the next day it was submitted, together with the report on the conduct of the elections, to the CC for validation. On the same day, the CEC also allocated mandates to contestants that passed the threshold. While no complaints were officially filed contesting the election results or demanding recounts, the Patriotic Bloc questioned the results during the CC hearing. On 16 October, within the 10- day deadline prescribed by the law, the CC concluded that no violations had occurred and confirmed the results of the election, validating the mandates as presented by the CEC. This report offers a number of recommendations to support efforts to bring elections in Moldova closer in line with OSCE commitments and other international obligations and standards for democratic elections to which it has committed. Priority recommendations relate to further reviewing the legal framework for elections, introducing legal provisions to better regulate candidate registration and prevent arbitrary de-registration, removing restrictions to the right to vote based on intellectual or psychosocial disability, preventing misuse of administrative resources and abuses of office, improving institutional arrangements to address foreign interference and illicit financing, and enhancing transparency of counter-disinformation efforts. ODIHR stands ready to assist the authorities to further improve the electoral process and to address the recommendations contained in this and previous reports.

Republic of Moldova Page: 5 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report II. INTRODUCTION AND ACKNOWLEDGMENTS Following an invitation to observe the 28 September 2025 parliamentary elections, and in accordance with its mandate, the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) established an Election Observation Mission (EOM) on 13 August. The mission, led by Ambassador Jillian Stirk, consisted of a 17-member core team based in Chișinău and 30 long-term observers deployed on 22 August to 15 locations around the country. Core team members and long-term observers came from 24 OSCE participating States. The ODIHR EOM remained in country until 8 October. For election day, the ODIHR EOM was joined by delegations of the OSCE Parliamentary Assembly (OSCE PA), the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE), and the European Parliament (EP) to form an International Election Observation Mission (IEOM). Each of the institutions involved in the IEOM has endorsed the 2005 Declaration of Principles for International Election Observation. Paula Cardoso was appointed by the OSCE Chairperson- in-Office as Special Co-ordinator and Leader of the OSCE short-term observer mission. Linnea Wickman headed the OSCE PA delegation. Chris Said headed the PACE delegation. Michael Gahler headed the EP delegation. On election day, 391 observers from 50 countries were deployed, including 245 observers by ODIHR, as well as a 108- member delegation from the OSCE PA, a 24- member delegation from the PACE and a 14-member delegation from the EP. Among IEOM observers, 46 per cent were women. The ODIHR EOM assessed the compliance of the election processes with OSCE commitments and other standards for democratic elections, as well as domestic legislation. This final report follows the Statement of Preliminary Findings and Conclusions which was released at a press conference in Chișinău on 29 Septem ber 2025. 2 The ODIHR EOM wishes to thank the authorities of the Republic of Moldova for the invitation to observe the elections, and the Central Election Commission (CEC) and the Ministry of Foreign Affairs for their assistance. The ODIHR EOM also expresses its appreciation to other state and local institutions, political parties, media and civil society organizations (CSOs), representatives of the international community and other interlocutors for sharing their views and for their co -operation. III. BACKGROUND AND POLITICAL CONTEXT On 17 April 2025, the Speaker of the Parliament announced that regular parliamentary elections would be scheduled for 28 September. In the most recent snap parliamentary elections held in 2021, the Action and Solidarity Party (PAS) secured a majority with 63 out of 101 parliamentary seats. 3 Under Moldova’s semi-presidential system, the president appoints a prime minister in consultation with the parliament, to which the government is accountable. Investigations into foreign interference and illegal campaign financing during the 2023 and 2024 local and presidential elections and constitutional referendum, as well as the November 2024 Constitutional Court (CC) ruling on the results, revealed an unprecedented scale of voter corruption in 2024 and underscored the need for stronger safeguards. Subsequent amendments to the legislation, along with coordinated efforts by law enforcement agencies to curb the use of illicit funding, shaped the pre- election environment. 2 See previous ODIHR election reports on Moldova . 3 The Bloc of Communists and Socialists won 32 seats, and the Șor Party won 6 seats. In June 2023, the Constitutional Court declared the Șor Party unconstitutional and ordered its removal from the register of parties. Five Şor Party members of the parliament ( MPs) retained their mandates and sit as independent MPs, while the sixth seat remained vacant after Mr. Şor was stripped of his mandate, following his sentence to 15 years in prison for fraud and money laundering, in absentia in April 2023.

Republic of Moldova Page: 6 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Framed by a polarised political environment and deep divisions between the ruling party and the opposition regarding the country’ s geopolitical orientation, the 28 September elections were widely regarded as decisive for Moldova’s continued integration into the European Union (EU). Since 2022, Moldova has held EU candidate status. The government launched accession negotiations in 2023 and further embedded this objective into the Constitution in 2024. The war caused by the Russian Federation’s invasion of Ukraine has posed significant challenges to the country’ s security and economy, resulting in high inflation, and in particular increased energy prices. The governing party framed the elections as an existential choice between pursuing alignment and integration with the EU or risking the loss of sovereignty to the Russian Federation. The President and several government ministers and institutions warned the electorate about wide scale Russian interference aimed at securing a pro-Russian majority in parliament. 4 Some opposition parties contended that these allegations served political purposes, asserting that the ruling party sought to dominate the pro- European agenda and emphasising that not all opposition parties hold pro -Russian positions. Others advocated for maintaining balanced relations with both the EU and Russia. Moldova has a solid legal framework to promote women’ s participation in political life , supported by international treaties. 5 Moldova has demonstrated its commitment to promoting gender equality and the protection of national minorities as outlined in the Constitution and the 2006 Law on Equal Opportunities. The outgoing parliament comprised 40 per cent women. Women occupy many high- ranking and decision- making positions, including those of the President and Chairs of the CEC and the CC. The electoral legal framework provides for the participation of women in elections on an equal basis, but does not provide special measures to assist and facilitate minority representation . 6 IV. LEGAL FRAMEWORK AND ELECTORAL SYSTEM Parliament’s 101 seats were elected by proportional representation from closed party or bloc lists, or as independents. Thresholds of 5 and 7 percent of valid votes cast are in place for parties and electoral blocs, respectively. 7 For independents, this threshold is 2 percent. There is an overall 40 percent gender quota for candidate lists, and a placement requirement that at least 4 of every 10 candidates be of the opposite gender. A minimum turnout requirement of one-third of registered voters is mandated. The parliamentary elections were held under a revised legal framework that provides a sound basis for conducting democratic elections. Parliamentary elections are primarily regulated by the 1994 Constitution (last amended in 2024), the 2022 Electoral Code (last amended in 2025), and the 2007 Law on Political Parties (LPP). These are complemented by a set of regulations issued by the CEC, covering 4 President Maia Sandu’s speech in the European Parliament on 9 September 2025, and in the Joint Press Conference with the leaders of France, Germany and Poland, on the occasion of the Independence Day on 27 August 2025. 5 Constitution (art.16), Law 6/2006- On Equal Opportunities. Additionally, gender quotas were introduced in 2016 and 2019, and then strengthened, requiring that, for every ten candidates, four be of the opposite gender. 6 Legislation includes the Constitution and the 2001 Law on the Rights of Persons Belonging to National Minorities and the Legal Status of their Organisations. Moldova is also a state party to the core international human rights treaties most relevant to minority rights, including the 1966 International Covenant on Civil and Political Rights (ICCPR), 1965 International Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination (ICERD) and the 1966 International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights. Moldova is a state party to the Council of Europe’s Framework Convention for the Protection of National Minorities. 7 ODIHR and the Council of Europe’s Venice Commission have previously noted that there is no automatic reason to set it to a higher value for electoral blocs.

Republic of Moldova Page: 7 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report a wide range of issues. 8 Moldova is party to major international legal instruments related to democratic elections. 9 These were the first parliamentary elections organis ed under the new Electoral Code of 2022. The legal framework has undergone frequent revisions by the parliament, with the 2022 Electoral Code amended 10 times since its entry into force in January 2023. Further changes resulted from two CC rulings declaring certain provisions of the Code unconstitutional. 10 The 2022 Electoral Code and its subsequent amendments implemented many prior ODIHR and Venice Commission recommendations, including strengthening campaign finance regulations and oversight, allowing voters to sign in support of more than one contestant, clarifying candidate nomination procedures, and revising the process for nominating CEC members to enhance impartiality. Other ODIHR and Council of Europe recommendations on key issues remain outstanding; the se include clearer and more comprehensive provisions on the misuse of administrative resources, removing limitations to suffrage rights for people with intellectual or psychosocial disabilities, the extension of campaign finance regulations to third parties and online activities, ensuring dispute resolution related to candidate registration is concluded before the start of the campaign, transparency of ownership of print and online media, and rules for contesting election results. Moreover, frequent changes to the law, including shortly prior to these elections, affected legal certainty and the stability of electoral legislation. 11 As previously recommended, the electoral legal framework should be reviewed to comprehensively address all outstanding ODIHR recommendations, in line with OSCE commitments and other international standards. Reform efforts should be undertaken well in advance of the next elections in an inclusive and transparent manner. Shortly after a CC ruling confirming the 2024 presidential election and constitutional referendum results, the PAS parliamentary majority initiated an extensive draft law aimed at addressing electoral corruption 8 Other applicable legislation includes the 2002 Criminal Code and the 2008 Code on Contraventions, the 2018 Code on Audiovisual Media Services, the 2022 Law on Advertising, the 2011 Law on Personal Data Protection (which will be replaced starting 28.06.2026 by the new Law 195/2024), the 2000 Law on Citizenship, the 2001 Law on the Administrative-Territorial Organisation, the 2008 Law on Assemblies, and the 1994 Law on Special Legal Status of Găgăuzia. The CEC regulations of 2023 (some revised in 2025) cover most aspects of the electoral process, including candidate registration, voter lists, election campaigning, campaign financing, election disputes resolution. 9 Including, the ICCPR, ICERD, the 1979 Convention for the Elimination of All Forms of Discrimination against Women (CEDAW), 2003 UN Convention Against Corruption, 2006 Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD), 1950 European Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (ECHR), 1995 Framework Convention on National Minorities. In 2022 Moldova signed the Council of Europe’s Second Additional Protocol to the Cybercrime Convention, and in 2025 the Framework Convention on Artificial Intelligence and Human Rights, Democracy and the Rule of Law. Moldova is a member of the Council of Europe’s European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) and Group of States against Corruption (GRECO). 10 CC decision from 2023 on amendments to the legislation that barred members of parties previously found unconstitutional from being elected declared the ban too general, neglecting individual circumstances, and lacking effective remedies and guarantees against arbitrary decisions. Further to the 2023 decision, the p arliament enacted the Law no. 280 on October 4, amending again the Electoral Code, in an attempt to implement narrower restrictions aligned with the Court’s reasoning, but the CC declared the law unconstitutional on March 2024, citing disproportional limitations on electoral rights. In 2025, the Electoral Code was amended by Law 112 (22 May), Law 130 (29 May), and Law 100 (13 June), with the latter also amending the LPP. Law 109/2024 on postal voting was amended by Law 129 (29 May) to extend its application to the parliamentary elections and to include new countries. 11 Paras II.B. 3 and 4 of the Venice Commission Revised Interpretative Declaration on the Stability of the Electoral Law. Para. II.B.6 also prescribes that “once elections have been called, no amendments to electoral law should be made”, whereas most of the recent amendments were adopted after April 17. See also paragraph 60 of the 2016 Venice Commission Rule of Law Checklist .

Republic of Moldova Page: 8 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report and related issues. 12 The law was passed on 13 June 2025, introducing substantial amendments to 13 laws, including the Electoral Code, the LPP, the Criminal Code, and the Contravention Code. Opposition parties voted against these amendments. Although they were considered in an expedited manner, efforts were made to have an extensive public debate and seek input into the legislation. 13 Some ODIHR EOM interlocutors expressed concerns about the meaningfulness of the consultations due to certain procedural shortcomings and the limited review time owing to the late dissemination of the draft amendments. 14 Law 100/2025 aimed at strengthening Moldova’s legal framework against electoral corruption by expanding the definition of passive and active corruption to include the promising of benefits to influence voters, thus addressing a broader range of corrupt practices. The legal framework related to campaigning was also improved by the introduction of a ban on early campaigning, the prohibition of misuse of charitable organizations for political gain, and the limiting of campaigning to only registered competitors with related administrative sanctions now imposed. In line with a prior ODIHR recommendation, the definition of independent candidates was further elaborated, requiring them to have resigned from any political party at least 70 days before election day in order to be recognized as such. 15 Recent amendments contained in law 100/2025 addressed a few of the most recent ODIHR recommendations, including enhancing institutional capacity and coordination to combat vote -buying and illicit campaign financing, further defining independent candidates, and introducing explicit grounds for candidate registration refusal with an opportunity to correct certain deficiencies. However, despite some alignment with ODIHR Urgent Opinion recommendations, a number of key issues remain unresolved. 16 These include certain terms in the criteria for banning successor parties and their definition, along with the party register requirement that might allow for subjective interpretation. 17 The new obligation for parties to maintain and submit a party membership register to 12 Draft Law 381 was submitted to parliament on 17 December 2024. An urgent ODIHR Opinion on the Draft Law was published on 29 April 2025. In addition, Law 130, amending the Electoral Code and LPP, was adopted on 29 May without public consultation. 13 The adoption process included two rounds of public consultations, engaged a diverse range of stakeholders (including ministries, state agencies, external experts, and civil society organizations) and took into consideration several amendments that were proposed. The final version, Law 100/2025, was adopted in a third reading with 55 PAS votes in favour and 21 votes against from the Bloc of Communist and Socialists. 14 See ODIHR Urgent Opinion on the Draft Law 381/2025. 15 A data protection Law No 195 was enacted on 25 July 2024, scheduled to come into effect on 23 August 2026, aligned with the provisions of the European General Data Protection Regulation (GDPR). The collection of identity documents and the publication of personal data on the internet will become illegal. 16 The amendments addressed a few ODIHR Urgent Opinion on Draft Law 381/2025 recommendations. For example, they removed Intelligence and Security Service (SIS) and CC involvement in party registration, reformulated certain rules and explicitly determined that decisions on successor parties will be taken by the Chişinău Court of Appeal (CCA) explicitly stated that minor irregularities cannot limit party activity and that parties must be notified and present at the CCA hearing, stipulated that media coverage of extremist content does not restrict legal journalism, specified that unregistered individuals cannot collect signatures. However, most other recommendations were not implemented, such as those referring to the use of suspension or banning of associations/parties only as a last resort, for clearly defined criminal acts linked to violence; protecting media freedom from overly broad laws that could block their work, prevent misuse of “extremism” laws; keep party restrictions narrow defined and evidence-based; apply proportionate sanctions; dissolve parties only in extreme cases; ensure transparent valuation of in-kind donations; allow spontaneous gatherings without prior notice; ensure surveillance follows legality, necessity, proportionality, with judicial oversight. 17 In the Urgent Opinion on Draft Law 381/2025, ODIHR recommended the revision of the provisions on successor parties to ensure clarity, legal certainty, and compliance with international standards. Specifically, it advised removing vague terms like “ties” and “substantial similarities” and instead establishing clear, objective, and narrowly defined criteria to determine when a party qualifies as a successor to one that has been banned. ODIHR also emphasized that any restrictions on successor parties should be based on concrete evidence and justified by a genuine threat to the constitutional order or democratic principles. Importantly, the evidentiary requirement has been addressed in the adopted law.

Republic of Moldova Page: 9 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report the CEC and Public Service Agency (PSA) was upheld by a recent CC ruling. 18 However, failure to provide the required register can now result in a limitation of party activity, which appears disproportionate and falls short of international standards. 19 Furthermore, the recent amendments tightened rules on party activity and deregistration that were already strict and, in some cases, broadly formulated. Notably, they introduced a ban on camouflaged blocs, but also on parties that are successors of those declared unconstitutional (see Candidate Registration) . 20 Such measures have precedents in some European legal systems, but restrictions on political parties are permissible only in exceptional cases, must be a last resort, and must be narrowly defined, pursue a legitimate aim (such as protecting democratic order or fundamental rights), and be proportionate and necessary to safeguard democracy. 21 V. ELECTION ADMINISTRATION Parliamentary elections were administered by the CEC, 37 District Electoral Councils (DECs), and 2,274 Precinct Electoral Bureaus (PEBs), including 301 polling stations in 41 countries for out-of- country and postal voting. 22 The CEC, a permanent body appointed in 2021 with a five- year term, consists of nine members: one nominated by the president and eight by parliament, proportional to party representation – five from the majority and three from the opposition. A new appointment mechanism intended to enhance institutional independence and impartiality, in line with a prior ODIHR recommendation, will be applied as of 2026. 23 Five CEC members, including the chairperson, are women. DEC members (except the permanent chairperson) are nominated before each election by local councils, district courts, and parliamentary parties. PEBs are temporary bodies nominated by local councils and parliamentary parties. All election officials must be certified by the CEC. 24 Women made up 72 per cent of DEC members and 59 per cent of DEC chairpersons. 18 In a decision of 12 September 2025, the CC concluded that the obligation to maintain a register of party members and to periodically submit it to the competent authorities is in the interest of transparency and democracy and cannot, in itself, be considered a measure contrary the Constitution. 19 According to Article 11 of the European Convention on Human Rights (ECHR) and Article 22 of the ICCPR, any limitation imposed on the rights of political parties must be necessary in a democratic society, proportionate in nature and time, and effective in achieving its specified purpose . See also ODIHR Urgent Opinion and the 2020 ODIHR and Venice Commission Guidelines on Political Party Regulation, para 50 “The need for restrictions shall be carefully weighed. The limitation chosen shall be proportionate and the least intrusive means to achieve the respective objective.” Further, the ODIHR and Venice Commission Joint Opinion on the Draft Electoral Code notes that “the grounds for de-registration of candidates should be reviewed, and these measures should apply as a last resort against only the most serious actions that cannot be remedied by any other means.” 20 In line with a 2014 CC decision, which held that it was necessary to exclude the informal association between political parties that carry out joint electoral activities, without officially registering as an electoral bloc, these ‘camouflaged blocs’ are now banned. 21 See Articles 11 of the ECHR and 22 of the ICCPR. In Ignatencu and the Romanian Communist Party v. Romania (2020), the European Court of Human Rights (ECtHR) upheld the refusal to register a party seen as the successor to the former totalitarian Communist Party, finding the authorities’ reasons relevant, sufficient, and the measure proportionate. However, the Court reiterated that such drastic actions - like party dissolution or refusal of registration - are only justified in the most serious cases (Herri Batasuna and Batasuna v. Spain, 2009, § 78; Linkov v. the Czech Republic, 2006, § 45). See also 2020 OSCE/ODIHR and Venice Commission Guidelines on Political Party Regulation. 22 Four PEBs out of 301 received postal votes from 10 countries: Australia, Canada, Finland, Iceland, Japan, New Zealand, Norway, South Korea, Sweden , and United States of America (USA). 23 The new formula introduced by the 2022 Electoral Code comprises seven CEC members nominated one each by the president, the Ministry of Interior, the Superior Council of Magistracy, civil society, the parliamentary opposition, and two by the ruling party. 24 Currently, according to Centre for Continuous Electoral Training ( CICDE), there are 27,338 valid individual certificates. Between 10 April and 26 September 2025, CICDE conducted 565 exams: 383 in person and 182 in virtual examination rooms; 9,570 participants took the exam, with 7,764 passing (82.31 per cent).

Republic of Moldova Page: 10 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report The CEC managed technical preparations for these elections efficiently, mostly respecting legal deadlines. CEC sessions were announced in advance, open to observers and media, streamed live and available online. D ecisions were published on the CEC website, mostly in a timely manner, thus enhancing transparency. However, the publication of session minutes came with significant delays, and many were not available. Some important regulations were also adopted or amended late leading, at times, to delays in trainings and the revision of the training materials for lower-level electoral bodies. 25 The election administration enjoyed the trust of most stakeholders in its integrity, competency and efficiency. CEC sessions were substantive, professional and collegial, and most decisions were adequately motivated and adopted by consensus. However, when contentious issues emerged, it often reached split decisions along party lines; this raised concerns about members’ impartiality and independence. Some of these decisions related to the establishment of a lower number of polling stations in the Russian Federation and for voters residing on left bank of the Nistru river (Transnistria) compared to previous election cycles, including the number of ballots printed for Transnistria. Based on past turnout, pre-registration, as well as information from the Ministry of Foreign Affairs, the CEC opened 301 polling stations abroad. 26 The CEC also decided to establish 12 PEBs for voters from Transnistria, a significantly lower number compared to the 2024 presidential election when 30 PEBs were established. According to the CEC, the decision was largely based on voter participation during the last three elections. The Intelligence and Security Service (SIS) explained they recommended only 8 PEBs based on security and vote-buying concerns as well as past turnout data. On 9 September, the CEC approved a total of 23,500 ballots for the 12 Transnistrian PEBs, a reduction from 90,000 ballots in 2024. All three opposition CEC members issued a dissenting opinion on the decision, while citizen observer organizations like Promo -LEX noted in its reporting that the reduction of polling stations and ballots might have limited access of voters, resulted in long queues and discouraged participation. 27 Eventually, the CEC reported that on election day two Transnistrian PEBs ran out of ballots and voters were redirected to other PEBs. On 25 September, the CEC decided upon the recommendation of the security services to relocate 5 of the 12 polling stations for voters from Transnistria to urban areas located at least 30 kilometres from the security zone. 28 Additionally, the exact addresses of the new polling stations were announced only on 26 September, two days before the elections, limiting voter information. All three opposition- appointed CEC members criticized the late notice given on the matter (circulated some 14 minutes before the CEC session in which it was considered) and issued a dissenting opinion claiming that longer 25 For example, the regulation on observer accreditation was adopted two weeks after the start of the election period. The regulations on candidate nomination and registration as well as the one on candidate representatives were modified and approved on 10 July, i.e., four days before the start of the electoral period. Several regulations and instructions related to voter lists, election day procedures, mobile voting etc. also came late in the process. 26 Among these, two PEBs opened in the Russian Federation, the same number as in the 2024 presidential election but down from 17 in the 2021 parliamentary elections for cited security reasons. The proposal from CEC’s opposition members to establish five polling stations in Russian Federation (two in Moscow, and one in St. Petersburg, Yaroslavl and Surgut) was not approved. 27 See Promo-LEX Report no. 3 of the Observation Mission for the Parliamentary Elections of 28 September 2025 (29 August – 10 September 2025), p. 15. 28 The General Inspectorate of Police (IGP) warned about serious security risks, including possible bomb threats and provocations on election day. Five PEBs from localities in Anenii Noi, Căușeni, and Dubăsari districts were moved to the cities of Anenii Noi, Căușeni, and Chișinău, while reserve sites were designated for other PEBs in the area. The IGP explained to the ODIHR EOM that emergency services must have full access to all polling stations, which was not ensured at the original locations of PEBs, which were within Security Zone, requiring clearance from United Control Commission.

Republic of Moldova Page: 11 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report travel distances of around 50 km might discourage voter turnout, creating risks of impeding their constitutional right to vote. 29 Consideration could be given to reviewing arrangements for voters residing in Transnistria, including the criteria for determining the number of polling stations and the distribution of ballots, as well as the location of voting premises, with a view to ensuring that security considerations are addressed while enabling these voters to effectively exercise their suffrage . DECs and PEBs were formed within the legal deadline and provided with sufficient resources and logistical support from the authorities. Overall, DECs were professional and well-organized, and the DEC sessions attended by the ODIHR EOM Long-Term Observers (LTOs) were collegial. Contributing to transparency, DEC decisions were posted at the DEC premises, published on DEC Facebook pages, on the websites of the local administration, and of the CEC. However, two DECs (Găgăuzia and Taraclia) faced significant challenges in forming the full membership of some PEBs due to few party nominations. Following the deadline for establishing PEBs, the DECs made decisions to add lacking members. The CEC extended the certification deadline by an additional three weeks in order to accommodate the appointment of new members. When the formation had to be completed by the CEC, the integrity of the nominated members was verified and nominees were not selected in cases where they had been subject to investigations related to vote-buying. In the lead-up to the elections, the government’s digital infrastructure faced increased cyberattacks, making cybersecurity a key concern. With support from international partners, authorities introduced a risk-based framework to identify and mitigate threats. In addition, the CEC’s State Automated Information System ‘Elections’ (SAISE), which manages several applications, is protected by the Information Technology and Cyber Security Service (STISC) to ensure a cohesive security framework. According to the CEC and STISC, the latter has no access to election data and only provides system security. However, some ODIHR EOM interlocutors questioned this information and claimed potential risks of data breaches. A new Cybersecurity Agency (CSA) has been established by government decree in December 2023 to oversee risk management, promoting best practices for cyber incident management and operating the national Computer Security Incident Response Team. In the election period, it was able to effectively identify and take down a fraudulent CEC website on a look- alike domain. In the lead up to elections, and especially the week before, the CEC was the target of disinformation campaigns, which aimed to undermine its public credibility. 30 The authorities c ould continue to build resistance into its cybersecurity strategies by hardening its infrastructure, allocating adequate human resources and training, and providing the public with sufficient information on cybersecurity efforts and responses; in this, transparent, well-rehearsed response processes, are essential. The CEC through its Centre for Continuous Electoral Training (CICDE) conducted extensive in- person seminars for all DEC members and the majority of PEB members. The PEB trainings observed by ODIHR EOM LTOs were well-organized and interactive. Additionally, trainings were conducted for PEB operators, State Register of Voters (SRV) registrars, law-enforcement, civil society and media. The CEC and CICDE launched comprehensive voter education and information campaigns including podcasts, videos, and social media posts in Romanian, Russian, Gagauz, Bulgarian, Ukrainian and Roma with subtitles and sign language interpretation. The General Inspectorate of Police also launched an awareness campaign warning against electoral corruption and established a ‘hotline’ to report related cases. 29 Alternative locations proposed by the opposition CEC members in Criuleni, Vadul lui Vodă, and Bulboaca were considered closer and better connected by transport routes, but were ultimately rejected by the majority because they remain within the Security Zone, and would face the same intervention constraints for emergency services. 30 This included disinformation against the CEC chairperson, a documented cyberattack , and a disinformation campaign about postal ballots.

Republic of Moldova Page: 12 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report VI. VOTER REGISTRATION Moldova has passive voter registration, based on data extracted from the population register maintained by the PSA. The SRV is maintained and updated by the CEC daily. Every citizen over the age of 18 by election day is eligible to vote, except those deprived of the right to vote by a court decision on the basis of intellectual or psychosocial disability; 31 this is at odds with international standards and prior ODIHR and Venice Commission recommendations. 32 As previously recommended, restrictions to the right to vote based on intellectual or psychosocial disability should be removed to ensure equal suffrage in accordance with international standards. As of 1 September, the SRV included 3,299,396 voters, with 2,763,678 in the voter lists. 258,624 voters without domicile and residence, including those who emigrated abroad, and the 277,094 registered voters residing in Transnistria, were not included in the main voter lists but could be added to supplementary voter lists on the election day. 33 ODIHR EOM interlocutors did not raise significant concerns over the accuracy and inclusiveness of the voter register. However, long- standing problems persist with entries for deceased persons, including voters residing abroad or in Transnistria, as the mechanism for removing them from the SRV largely depends on families reporting such changes. Further, some voters lack a registered domicile or residence as well as identification documents; this particularly impacts the Roma population. While a unified address register was established in 2019, the CEC noted that some identification documents occasionally reflect outdated street names and addresses. The authorities should further explore efforts to improve the accuracy of the voter lists by developing better mechanisms for removing records of deceased people from the voter register. These could comprise legally mandated and timely reporting or automatic transmission of death records from relevant institutions to the State R egister of V oters. Voters from abroad had the option of voluntary online pre-registration for in-person voting or obligatory pre-registration for postal voting. By the 14 August deadline, 16,145 requests had been sent for in- person voting at PEBs abroad and 2,606 for postal voting. 34 Some IEOM interlocutors, including the CEC, raised concern about the misuse of personal data; it was suggested that the personal data of voters were compromised through online tools linked to vote-buying schemes such as the Russian defence- affiliated Promsvyazbank, TAITO, and Telegram applications and used for pre-registration, particularly in connection with voters from the Russian Federation, which increased considerably during these elections. 35 31 As per the CEC, 635 people cannot participate in elections, based on a court decision, being under legal guardianship. 32 Articles 12 and 29 of the UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD) provide that “State Parties shall recognize that persons with disabilities enjoy legal capacity on an equal basis with others in all aspects of life” and ensure their “right and opportunity [...] to vote and be elected”. Paragraph 48 of General Comment No. 1 to Article 12 of the CRPD states that “a person’s decision-making ability cannot be a justification for any exclusion of persons with disabilities from exercising [...] the right to vote [and] the right to stand for election”. 33 A total of 342,244 voters voted by being added to the supplementary voter lists on election day. The Electoral Code provides for electronic verification of voter data on election day against the centralized register to safeguard against multiple voting. 34 Eventually, the CEC confirmed the registration of 2, 472 voters for postal voting. 35 For these elections 13,000 voters pre -registered from the Russian Federation compared to 1,125 for last year’s presidential election. Some ODIHR EOM interlocutors suggested that the spike in numbers might be planned by advocates of more polling stations in Russian Federation.

Republic of Moldova Page: 13 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report The law ensures sufficient transparency and accessibility of voter lists, with the requirement for lists to be publicly displayed at PEBs no later than 8 September and the possibility of checking the lists online. Voters, representatives of contestants, and observers had the right to verify whether the data on voter lists was accurate and to submit requests for corrections to PEBs by 21 September. ODIHR EOM LTOs noted that voter lists were available at PEBs premises upon request but that voters’ interest in checking their accuracy was low, also since verification is possible online. VII. CANDIDATE REGISTRATION Eligible voters have the right to be elected, with the exception of active military personnel, prisoners serving their sentence in the penitentiary system, persons whose active criminal records include crimes committed intentionally, and persons deprived of the right to hold positions of responsibility by a final court decision. Citizens can stand as candidates on party/bloc lists or independently. The nomination of candidates lasted from 20 June to 19 August. Independent candidates had to collect signatures from voters to support their nomination. 36 Recent legal amendments required political parties to submit lists of their central executive body members to the PSA by the start of the electoral period (14 July) to be considered eligible to run. By the same date, the CEC published the list of eligible contestants based on information received from the PSA. Of 66 officially registered parties, 39 were considered to be fully (25) or partially (14) eligible to compete. Following eligibility decisions of 6, this was further reduced to 33 parties. ODIHR EOM interlocutors generally agreed with the PSA’s eligibility clearances, citing inactivity of certain parties. Some, however, alleged selective application of the law and noted the short timeframes for submitting their information. Two parties, in particular, were affected by the new regulations requiring pre-clearance from the PSA. The Liberal Democratic Party of Moldova (PLDM) challenged the CEC’s decision, which found the party ineligible due to documents being filed with the PSA after the legal deadline. While the CCA reversed this decision, the Supreme Court of Justice ( SCJ) ultimately upheld it. In a second case, while initially being cleared by the PSA, the eligibility of the Modern Democratic Party of Moldova was later revoked by the PSA based on information provided by competent security authorities. This led them to be ultimately denied registration. Based on the determination of the courts, 37 the registration of the Victory Bloc was rejected by the CEC and the activities of the four parties forming it, considered to be ‘successor parties’ were temporarily limited during the campaign without prior warning by a CCA decision dated 19 August, which was subsequently appealed. 38 The decision followed a motion filed by the Ministry of Justice to dissolve the parties as alleged successors to the unconstitutional Şor Party. The SCJ rejected the parties’ appeal against this temporary restriction, which remains in place until a final decision by the CCA, which at the time of the writing of this report was still pending. Consequently, these parties were never registered. 36 Male candidates had to submit a minimum 2,000 and a maximum 2,500 signatures while for female candidates, this number was 1,000 and 2,500, respectively. Independent candidates must not be, nor have been within 70 days before the election, members of any political party, nor should they have publicly supported any party during that period. 37 The court determines the status of a ‘ successor party’ by assessing its connections and substantial similarities with a party declared unconstitutional, if evidence shows that the new or registered party seeks to continue or resume the activities of the banned party. 38 On 2 September, Renastere, Chance, Alternative and Salvation Force of Moldova and Victory Party challenged the constitutionality of certain new legal provisions related to the definition of successors of unconstitutional parties and the application of temporary measures limiting the activity of parties to the CC; its decision is pending. The precautionary measure of the temporary limitation of a party’s activity was also challenged by the Heart of Moldova party during related court hearings and dismissed as inadmissible on 25 September by the CC.

Republic of Moldova Page: 14 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report By 19 August, the CEC received applications from 5 electoral blocs, 23 political parties and 20 independent candidates (only 7 of which returned their signature sheets) . Of these, the CEC registered 4 electoral blocs, 15 political parties, and 4 independent candidates, offering voters a broad choice across the political spectrum. Political parties Centrist Union of Moldova, ‘For People, Nature and Animals’, Moldova Mare, and New Historical Option were rejected for failing to comply with the gender quota requirement, after some candidates were remov ed from their lists for not complying with registration regulations. 39 Deadlines for adjudication of disputes related to candidate registration were amended in 2025, in line with prior ODIHR recommendations; however, these still fail to provide for effective remedy, as they did not guarantee that such disputes were settled before the start of the campaign. 40 Among these cases , New Historical Option was added on 4 September on the basis of the CEC’s reconsideration following a CCA decision. On 5 September, following a SCJ ruling, Moldova Mare was registered by the CEC (see Election Dispute Resolution). In considering these decisions, the CEC occasionally applied a formalistic and selective approach and did not always communicate clearly and in advance about correctable shortcomings. The CEC opined that, while it had provided guidance in some cases, it was not responsible for assisting contestants in properly filing their applications. Furthermore, certain newly imposed candidate registration requirements proved unduly burdensome. For example, the requirement for all candidates on the lists to appear in person at the CEC headquarters in Chişinău posed a particular challenge for those living outside Chişinău (and abroad); these requirements are at odds with the principle of equality of opportunity and the right to stand for election. 41 To ensure equality of opportunities, the law and its implementation should ensure that candidates are always provided with an opportunity to address shortcomings in their applications, in line with international good practice. Unduly burdensome requirements such as in- person candidate registration should be reconsidered. All registered lists complied with the legal gender quota and placement requirements. Approximately 43 per cent of the 1,403 candidates registered were women but only 3 of the 19 political entities that contested were led by a woman. On 19 September, the Ministry of Justice requested the CCA to limit the activities of the Heart of Moldova (part of the Patriotic Bloc) for a period of 12 months, 42 following a notification from the CEC citing alleged illegal financing of the party and ties to the unconstitutional Șor Party. 43 The CCA granted the Ministry of Justice’s request on 25 September. Consequently, on 26 September, the CEC excluded the Heart of Moldova candidates from the list of the Patriotic Bloc, requesting the revision of the 39 By law, non- compliance with gender quota is one of the grounds for refusal of registration. 40 All 9 SCJ appeals related to candidate registration were decided between 29 August and 11 September, last case. 41 Paragraph 7.5 of the 1990 Copenhagen Document prescribes the participating States to “respect the right of citizens to seek political or public office, individually or as representatives of political parties or organizations, without discrimination” 42 According to Article 21 para (1) of the LPP, the activity of a political party may be limited if its actions cause serious harm to political pluralism or fundamental democratic principles and, according to para (5), during the period of limitation of the activity of a political party, it is prohibited from participating individually or jointly in elections. In addition, the Ministry of Justice also requested as a precautionary measure the temporary limitation of the activity until a CCA final decision on the merits, arguing that the party’s illegal activities posed a real and imminent risk of causing irreparable harm to democratic values and the rule of law. 43 In addition, following a complaint from ALDE against the Heart of Moldova Party, the CEC concluded that, although it cannot conclusively confirm serious violations of financing rules by the Party Heart of Moldova or the Patriotic Bloc, reasonable suspicions remained regarding their funding. Therefore, the CEC issued a warning to the bloc as a preventive measure to ensure strict compliance with financing regulations, recognizing that while the exact amount of illegal funding is unclear, its presence is suspected. An in-depth financial control was ordered and the Ministry of Justice notified.

Republic of Moldova Page: 15 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report candidates list according to the gender quota requirement within 24 hours. 44 On 27 September, the SCJ upheld the CCA decision on appeal. 45 Further, on 26 September, following a complaint from the European Social Democratic Party (PSDE) and notifications from various law enforcement agencies and intelligence services, the CEC decided to cancel the registration of the Moldova Mare party. The notifications involved multiple assertions of serious violations, including the use of undeclared financial resources by the political party, foreign funding, voter bribery, and collaboration with parties considered successors of the unconstitutional Șor Party. The CEC also requested the Ministry of Justice to consider initiating procedures for restricting the party’s activity. On election day, the appeal of the Moldova Mare party against the CEC decision was heard and rejected by both CCA and SCJ , a few hours before the closing of polls, maintaining the CEC decision excluding the party. 46 Given the timing, actions impacting the two parties’ eligibility undermined the legal certainty of the electoral contestants’ status and limited their right to seek effective remedy, at odds with international standards. 47 To safeguard the contestants’ right to an effective remedy, legal provisions should be revised to ensure that sanctions with an irreversible effect on the exercise of political rights, including the right to be elected, are applied only when time allows for effective legal remedies or that their enforcement is suspended until the opportunity for appeal is exhausted. T o prevent arbitrary de-registration of candidates, such decisions should be based on sound, relevant and sufficient evidence. VIII. ELECTORAL CAMPAIGN The official electoral campaign period began on 29 August and ended at midnight on 26 September, one day before election day. The campaign was competitive and fundamental freedoms of expression and assembly were generally respected. Except for a few isolated incidents, parties and candidates were able to convey their programmes to the electorate without restrictions. As the law permits pre-electoral political activities that do not include explicit calls to vote, some parties made use of this provision by conducting various initiatives prior to the official campaign, which led to some complaints of early campaigning. 48 The ODIHR EOM also observed a few limited instances of breaches of the campaign silence period. 44 Following this decision, the Patriotic Bloc excluded 30 candidates from its list, including 26 of Heart of Moldova. Additionally, four candidates were removed to comply with the gender quota. 45 The SCJ decision rejected the appeal, upheld the CCA decision as well-founded and concluded that the information provided by the SIS according to which the party received about EUR 1.2 million from the “ criminal Şor organization” was well‑founded, “since the source is a legally empowered institution to provide national‑security data, and the seriousness of the acts demands judicial intervention.” The SCJ also noted that for a provisional measure the standard of proof is not that of “beyond any doubt” (as in criminal proceedings) but of plausibility (appearance of right) and the danger demonstrated by serious, consistent evidence. “The corroborated information from the SIS, CNA, the Prosecutor’s Office and the CEC (warning, a complex control mission, short deadlines for submitting the documents) depict a convergent picture of current risk to the electoral process.” 46 See the CCA decision and the Supreme Court decision from 28 September. 47 See Art. 13 of the ECHR: “Right to an effective remedy: Everyone whose rights and freedoms as set forth in this Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity”. Paragraph 5.10 of the 1990 Copenhagen Document calls on participating states to ensure that “everyone will have an effective means of redress against administrative decisions, so as to guarantee respect for fundamental rights and ensure legal integrity”. ECtHR Abil v. Azerbaijan (5 March 2020) “in order to prevent arbitrary disqualification of candidates, the relevant domestic procedures should contain sufficient safeguards protecting the candidates from abusive and unsubstantiated allegations of electoral misconduct, and that decisions on disqualification should be based on sound, relevant and sufficient proof of such misconduct.” 48 For instance, the CEC received six complaints, five against PAS and one against the Heart of Moldova. The CEC rejected two complaints and readdressed four to the police for further investigation.

Republic of Moldova Page: 16 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Campaign activities initially progressed slowly but gained momentum in the final weeks. PAS, the Patriotic Bloc, the Alternativa Bloc, Our Party (PN), Respect Moldova, the Coalition for Unity and Prosperity, Democracy at Home, PSDE, and Moldova Mare were among the most visible and active contestants. They primarily relied on rallies, indoor and outdoor community meetings, door-to-door canvassing, and the distribution of leaflets to engage voters. Several instances of unlawful dissemination of campaign materials were reported mostly by various contestants. 49 PAS centred its campaign on its declared achievements and its commitment to EU integration, while the opposition focused on criticism of the government, appeals to traditional values, promoting development, and some parties argued for closer ties with the Russian Federation. Issues such as foreign interference, corruption, and economic welfare also featured prominently in the campaign. The rhetoric in election speeches escalated into verbal attacks on opponents and various accusations. 50 There were also several instances of intolerant and discriminatory language, primarily targeting LGBTQI community individuals with some narratives portraying support for the EU as a threat to national identity and traditional norms . 51 ODIHR interlocutors also noted the involvement of clergy affiliated with the Moscow Patriarchate during the campaign, with attempts to influence voters through so-called traditional values and anti-EU rhetoric, which was also confirmed by several journalistic investigations. 52 The law forbids the use of administrative resources in the campaign, including public funds, transport, budget allocations, official powers, and state advertising for campaign purposes. Previous ODIHR recommendations on preventing the misuse of administrative resources were not fully addressed in the law, although the CEC published additional guidelines on the issue. Before the election period began, the government launched a EUR 254,300 national information campaign, entitled “ Moldova Can” to promote pro- European policies that align with those featured in the PAS agenda. A few days ahead of the election period, the government revised the budget and announced that EUR 51 would be paid to 295,000 school students in each of the next two academic years, beginning in early September. 53 While this did not appear to violate the law, it may have provided an unfair electoral advantage and is not in line with international good practice . 54 Several high-ranking officials, including the Prime Minister, the Mayor of Chișinău, and government members, headed their party lists and actively participated in the campaign. One government member, as a PAS candidate, did not suspend his official duties at the start of the campaign, as required by law, 49 For instance, on 5 September in Durlești, on 6 September in Chișinău, and on 12 September in Delacău, PAS posters were placed outside designated areas. As of 28 September, the CEC had received 31 complaints against PAS and referred them to the police. The latter received a total of 118 reports and imposed administrative sanctions in 23 cases. 50 On 24 September, the Prime Minister Dorin Recean called on his opponents to publicly condemn and disassociate themselves from criminal groups, vote-buying and the Kremlin’s malign influence. This led to a complaint to the CEC and a formal warning for his statement. See also the statement of Igor Dodon accusing the government of preparing the country for war. 51 For example, on 3 September 2025, at a PN campaign event, calls for violence against the LGBTQI community were made. The party leader, Renato Usatîi, appeared to endorse the suggestion and promised to ban and criminalise LGBTQI promotion. Videos of the exchange were posted on the PN’s Facebook page and Mr. Usatîi’s YouTube channel but were removed several days later. See also Promo-LEX report No.3. 52 See telegram post on the Orthodox religious Salt and Light channel calling to vote for the Patriotic Bloc from 26 September. See also the Reuters investigation on Russia’s recruitment of Orthodox priests to influence voters. 53 See adjustments to the State Budget introduced on 18 June by amendments to Law No. 188, allocating EUR 15.3 million for school students. See the announcement of 17 June by the President of Parliament, Igor Grosu, and the Minister of Education, Dan Perciun. 54 See Paragraph II. B. 1.1 of the 2016 ODIHR and Venice Commission’ s Joint Guidelines for Preventing and Responding to the Misuse of Administrative Resources during Electoral Processes, which states, the “legal framework should provide effective mechanisms for prohibiting public authorities from taking unfair advantage of their positions by … the use of specific funds (state or local budget) as well as institutional resources.”

Republic of Moldova Page: 17 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report while another minister attended PAS campaign events in an official capacity. 55 These instances may have blurred the line between party and State, contrary to OSCE commitments and good practice. 56 There were also several allegations from both opposition and ruling parties regarding the potential misuse of administrative resources at the local level, where different parties hold political dominance , although many remained unsubstantiated. ODIHR EOM observers were able to cross check a few instances of misuse and noted a few local mayors participating in the campaign in favour of the ruling party while in office. 57 Additional legal safeguards should be considered and properly enforced to prevent contestants from misusing administrative resources, budgetary funds, official positions, and state-funded information messages for their own advantage during the electoral period. To prevent cases of abuse of office, consideration could be given to requiring the suspension of official duties for certain public officials upon registration as a candidate. The campaign was marked by hybrid attacks, including illicit financing aimed at influencing voters’ choices, disinformation, and cybersecurity incidents. 58 During the course of the election, particularly in the week preceding it, a series of credible, national and international journalistic investigations from outlets including the BBC and Bloomberg found that an organised network funded by foreign sources was co-ordinating targeted vote-buying schemes and disinformation campaigns. 59 The authorities identified the aforementioned attacks as originating from the Russian Federation and being facilitated by a coordinated network of supporters affiliated with Ilan Şor, which involved cryptocurrency and electronic cards connected to accounts at the Russian Promsvyazbank. 60 The joint efforts of the General Inspectorate of Police (IGP), the Prosecutor’s Office for Combating Organised Crime and Special Cases, the National Anti-Corruption Centre (CNA), and the State Tax Service to prevent electoral corruption and the use of illegal funds were viewed by many ODIHR EOM interlocutors as effective. Their operational activities during the election period resulted in 848 searches, the detention of 122 individuals, 20 criminal cases and 46 preventative measures imposed. 61 At the time of reporting, several investigations were still ongoing. The proactive and co-ordinated efforts of law enforcement agencies to warn of such interference contributed to mitigating the impact. ODIHR EOM LTOs reported that new, stricter penalties for electoral corruption were widely seen as a positive step and a strong deterrent against vote buying. 55 On 7 September, Minister of Labour and Social Protection, Alexei Buzu, did not suspend his official duties after the start of the campaign. On 17 September, the CEC warned Minister of Environment, Sergiu Lazarencu, for breaching the regulation related to conflict of interest. 56 Paragraph 5.4 of the 1990 OSCE Copenhagen Document calls for “a clear separation between the State and political parties”. See also paragraph II. B. 1.1 of the 2016 ODIHR and Venice Commission Joint Guidelines on Preventing and Responding to the Misuse of Administrative Resources during electoral process. 57 For instance, on 20 and 23 September, several village mayors in Cahul, Cantemir and Strășeni called to vote for PAS. Overall, 38 complaints regarding misuse of administrative resources were filed with the CEC, of which 31 were against PAS, 2 against the Alternativa Bloc, 3 against Our Party, 1 against the Cities and Communes League Party, and 1 against the Chișinău mayor’s office. The CEC rejected 10 complaints, 15 were readdressed to the police, and 13 were pending. 58 Reportedly, on 1 September, STISC warned about a series of cyberattacks on about 80 governmental systems, including public portals and websites. See the statement of the Prime Minister, Dorin Recean, from 24 September. 59 See the investigation from Bloomberg published on 22 September and the BBC report from 21 September on Russian-funded fake news aimed at disrupting the election. 60 According to the information from the chief of the IGP, schemes involving more than 138,000 accounts and transactions were identified since the 2024 presidential election and referendum. The schemes entailed the transfer of personal data and coordination of voters through dozens of groups on Telegram. On 6 August, the Minister of the Interior warned voters about the liabilities associated with using the TAITO application in conjunction with Telegram groups for electoral corruption in the upcoming parliamentary elections. 61 Data received from General Prosecutor's Office, IGP, and CNA for the period from 14 July to 13 October.

Republic of Moldova Page: 18 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report To respond effectively to large-scale instances of electoral corruption and illicit activities that influence voters’ behaviour, the authorities should further support close co- ordination between the Anti- Corruption Prosecutor's Office, the National Anti-Corruption Centre and General Inspectorate of Police, and enhance their institutional capacity. Women were actively involved in the elections as volunteers, participants, and electoral staff. However, only a few women were featured as key speakers at campaign events, and none of the contestants included policies promoting women’s participation in their manifestos or campaign messages. The ODIHR EOM media monitoring found that in the news m ale candidates received twice more coverage, compared to female candidates . Many political parties placed a few women in electable positions on their lists. The new Parliament includes fewer women, with representation dropping from 40 per cent in the previous legislature to 37 per cent. A. O NLINE CAMPAIGN ENVIRONMENT Campaigning online remains largely unregulated for parties and platforms. The social media and messaging platforms used by candidates, primarily Facebook, Instagram, TikTok, and Telegram all operate from outside of the country, making them effectively beyond the control of the Moldovan authorities. The authorities informed the ODIHR EOM that they are in a weak position to negotiate with the social media platforms due to the size of the Moldovan market, the extraterritorial nature of the platforms’ operations, and the scale of the online hybrid threats they faced. Social networking platforms are widely used in Moldova and by the diaspora, and are the primary source of information for the majority of the population. 62 Before the election, state authorities, CSOs and international donors increased their attempts to promote online media literacy and educate the public about the risks of disinformation and manipulative content. 63 During the campaign period, t he Center for Strategic Communication and Countering Disinformation (StratCom Center), advised state bodies on their communication strategies. This followed a ‘whole of society’ resilience building approach used in a number of European countries, in which debunking and pre-bunking of disinformation was delegated to individual departments and to some CSOs. 64 The authorities and CSOs produced a range of public information campaigns warning of a general hybrid threat to the information space, which the authorities identified as coming from the Russian Federation , including state agencies, and a coordinated network of supporters affiliated with Ilan Şor . 65 Although government departments denied some stories to journalists, they rarely used social media, government websites, or publicly available briefings to counter specific disinformation narratives; 66 hence, voters did not have adequate access to some of the facts needed to assess claims of disinformation 62 According to public surveys (figure 35) the most used platforms are Facebook, Instagram and TikTok. Of the 89 per cent of people in the survey who use social media, 69 per cent accessed Facebook daily. The same figures for YouTube, TikTok and Instagram are 53, 45 and 30 per cent respectively. The messaging app Telegram is also widely used for political communication and information. 63 These include the Interministerial Plan for the Integration of Media and Information Literacy, which encourages media literacy programs in schools, largely relying on CSOs to implement teacher training and support from the Council of Europe to StratCom and the Audio- Visual Council. 64 Some of the CSOs include Veridica and StopFals! along with media outlets. 65 See for instance reporting by ZDG and CJI. State officials of the Russian Federation and media, particularly TASS (the Russian Federation’s state news agency), promoted an alarmist and false narrative from Russia’s Foreign Intelligence Service claiming that the EU would “occupy Moldova”, NATO intended to threaten Transnistria from Odesa, and “gross falsifications of electoral results would lead to Moldovans taking to the streets to defend their rights.” 66 For instance, disinformation implying that semi-annual national service call-up papers were related to the war in Ukraine were denied to the media, little or no information was available to the public on the Ministry of Defence website or social media channels. Other disinformation narratives included a deep- fake video which claimed that the cost of gas would be cut by 50 per cent in September. The CEC did refute several false claims about the election on its website.

Republic of Moldova Page: 19 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report for themselves. Despite considerable efforts to protect against information threats, the endemic nature of the challenge meant that the campaign was negatively affected by disinformation. While some journalists and CSOs provided important fact-checking services, some of the advertising campaigns by CSOs appeared to be directed against specific opposition parties and blocs, which may not have been in line with restrictions on third party campaign financing. Some opposition politicians criticized what they considered to be a weaponization of the counter-disinformation campaign, in which their opposition to the government was labelled as a ‘threat to peace’. 67 Multiple state agencies separately assessed and flagged disinformation and inauthentic social media posts and accounts to platforms; however, co-ordination between them did not appear to be comprehensive. 68 There was no commonly agreed definition of disinformation, nor criteria for identifying coordinated inauthentic behaviour or foreign i nformation manipulation and i nterference in national legislation or guidelines to police and other state authorities. The authorities assessed the different platforms as each having inadequate responses to the around 1,000 ‘take down requests’ sent during the campaign, the majority of which were not acted upon. 69 There was no transparency on the reasons for the flag by the authorities and for rejection of the take down requests by the platforms. When take down requests were acted upon, it was often not in a timely manner, reducing the impact of removing disinformation. Competent state agencies and ministries should ensure greater transparency and co- ordination in their efforts to counter disinformation and other forms of manipulative content. This could include public reporting of the ‘take down requests’ sent to the platforms and their outcome, as well as access to official and timely information to assist voters to independently assess potential disinformation. In the online campaign, parties and blocs presented their programmes and campaign activities, at national and local levels with PAS, the Alternativa Bloc, and Our Party running over 400 paid campaign ads on Facebook. 70 The tone of the official online campaign was largely issue-based, mirroring the in- person and media campaigns, but with some instances of personalised attacks and inflammatory rhetoric aimed at discrediting opponents. Social media monitoring by the ODIHR EOM showed that the geo- political positioning of Moldova was one of the key campaign topics online, particularly for PAS, along with proposed economic and education policies, the performance of the government, and promotion of candidates’ public appearances. 71 Beyond the formal online campaign, ODIHR EOM social media monitoring identified a far more extensive unofficial campaign of posts published by content creators, many of which appeared to be 67 See, for instance, a post from independent candidate Olesea Stamate on 18 September , as well as statements by leading Alternativa candidates Alexandr Stoianoglo and Ion Chicu. 68 Shortly before the start of the campaign, the CEC, SIS, and the national police became the focal point for TikTok; the StratCom Center for Meta and Google; and the Audio-Visual Council for news videos on YouTube. 69 TikTok released data on 16 September indicating that they removed networks supporting pro- Russian opposition, which used a variety of coordinated inauthentic behaviours, including “likely commenting-for-hire schemes” from Bangladesh. It said that it prevented more than 2.2 million fake likes and 1.4 million fake follow requests, blocked more than 250,000 spam accounts from being created in Moldova and removed more than 100,000 fake accounts, 1.3 million fake likes, and 1.6 million fake followers. Meta (the parent company of Facebook and Instagram), Google, YouTube (both owned by Alphabet), and Telegram did not provide data on any measures that they may have taken specific to the Moldovan elections. Meta, Alphabet and Telegram did not respond to requests by the ODIHR EOM for meetings, nor communicate publicly on Moldovan issues during the campaign. TikTok provided some information to the ODIHR EOM and also published information on its electoral integrity website. 70 Alphabet did not provide public information on the spending on Google and YouTube by political parties during the campaign. TikTok does not permit political advertising. 71 PAS published 644 posts during the campaign assessed as pro- EU and 181 posts assessed as anti-Russia, the Alternativa Bloc had 163 pro- EU posts and 6 pro- Russia, whereas the Patriotic Bloc did not directly engage with this campaign theme, with no posts in favour of the EU, and 6 pro -Russia posts.

Republic of Moldova Page: 20 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report polarising and coordinated inauthentically across networks of newly created accounts. 72 Some of these posts provided legitimate political opinion, albeit often with intemperate rhetoric, while others appeared to spread disinformation. These frequently used unlabelled and misleading deep- fake AI generated videos, ‘troll farms’, or automated bots to artificially boost engagement and reach, all of which are in breach of the platforms’ own terms and conditions. Some of these posts were removed by platforms prior to being flagged by CSOs, while others remained throughout the campaign. 73 The police reported to the ODIHR EOM that some of the disinformation was also amplified by advertising on Facebook. Most of the content that appeared to use deceptive methods, violating the platforms’ community standards, promoted anti-PAS, anti-EU and anti-NATO narratives. Overall, divisive rhetoric from candidates and inauthentic networks spreading disinformation and inflammatory content had a negative impact on the reliability of information available to voters. This was exacerbated by platforms’ algorithms, which amplify emotional engagement and create ‘echo - chambers’ and ‘filter bubbles’. 74 Authorities should call on political parties and candidates to agree on a code of conduct establishing guidelines for online campaigning prior to the next elections. Based on international good practice and community standards of the main platforms , the code could clarify which campaign methods and network attributes are considered inauthentic. IX. CAMPAIGN FINANCE Campaign and political party finance are principally regulated by the Electoral Code and the Law on Political Parties, complemented by several CEC decisions and regulations. 75 These provide for sufficient grounds for transparency, accountability and integrity, and are largely in line with international standards. Positively, recent legal amendments partially addressed most previous ODIHR recommendations, including those calling for reviewing the legal framework to address illicit financing and the CEC’s role in oversight. Moreover, most GRECO recommendations on political financing transparency have been implemented. 76 These changes contributed to an overall better handling of the issues by the CEC. However, other long- standing ODIHR recommendations remain unaddressed, including on third- party financing and the valuation of in- kind contributions. Campaign finance rules provide for a mixed system that allows for both public and private financing. Public funding consists primarily of monetary subsidies, complemented by interest-free loans, free broadcasting time and other forms of support (e.g. meeting venues provided by municipalities). Only political parties are entitled to monetary subsidies, for which 0.1 percent of state budget revenues are 72 These findings were corroborated by the more comprehensive social media monitoring by CSOs. EU funded European Digital Media Observatories (FACT and BROD), reported on disinformation and manipulative methods used throughout the campaign. Individual CSOs such as Watchdog, StopFals!, Funky Citizens, and Expert Forum reported over 12,500 problematic posts, accounts and networks to the platforms. According to the CSOs, less than half of these were acted upon by the platforms, and generally not in a timely manner, al though the platforms increased the speed of reaction near the end of the campaign. The European Commission facilitated weekly meetings from 1 September between the platforms and CSOs to exchange information. 73 The community standards of TikTok, Meta and YouTube prohibit these activities as damaging to electoral integrity. See also the CSO Context’s reporting of disinformation and coordinated inauthentic behaviour. 74 An echo chamber is a social environment of like-minded views, whereas a filter bubble is an algorithmically curated information sphere reinforcing existing preferences. See Venice Commission and the Directorate of Information Society and Action Against Crime of the Directorate General of Human Rights and Rule of Law (DGI) on Digital Technologies and Elections, paras 14, 30, 140. 75 The legal framework consists, in particular, of Chapter V of the Electoral Code (Art. 50-59), Chapter VI of the Law on Political Parties (Art. 24-31), CEC Regulation 1102/2023 on the financing of political party activities and CEC Regulation 1185/2023 on the financing of initiative groups and electoral campaigns. 76 The 2023 GRECO Evaluation report (5th evaluation round) stated that “in the […] Evaluation Round [dedicated to Party Funding] 88 per cent of recommendations were implemented (paragraph 9).

Republic of Moldova Page: 21 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report allocated every year and distributed according to previous elections results and the number of elected women and youth. 77 Most contestants opined that the amounts of the interest-free loans were too meagre to warrant applying (EUR 2,571 for parties and EUR 514 for independent candidates) and the CEC confirmed that only one contestant (New Historical Option Party) had applied. 78 Private funding for campaigning consists primarily of donations, which may be either monetary or in- kind (reported at average market value), in addition to political parties’ own funds. 79 Different limits on donations apply to different types of donors. 80 Some contestants claimed legal entities were unwilling to donate due to perceived political consequences. Moreover, the law provides for a number of explicit funding prohibitions, including from public, foreign and anonymous sources. Recent amendments have further prohibited donations from legal entities with pending state debt. 81 While third party financing remains prohibited, detailed regulation of the involvement of third parties in the campaign is still lacking. This is at odds with international good practice and previous ODIHR recommendations. 82 Citizen observers reported several instances of third parties’ involvement in the campaign and raised concern about this regulatory gap. 83 Campaign expenditure is limited to 0.1 percent of the state budget revenues (EUR 3,912,764). Recent legal amendments provide that, in addition to monetary expenses, in- kind contributions should also be included within this spending limit, while also requiring advance payment for all goods and services. Moreover, all campaign-related monetary transactions have to be made to and from a single bank account specifically opened for this purpose with the title “electoral fund”. While few parties experienced delays in opening their bank accounts, one party (Moldova Mare) reported to ODIHR EOM that it was not able to open one at all. The CEC informed the ODIHR EOM that this was due to the international sanctions applied to the party’s president. 77 The Law on Political Parties No. 294/2007 (Art. 27 (1)) provides that, annually, 0.1 percent of state budget revenues, excluding revenues with a special purpose, is dedicated to the financing of political parties. For 2025, the State Budget Law No. 310/2024 (Art. 2 (j)) allocated a total of EUR 3,195,466. This amount is then distributed among political parties according to the following formula: 30 per cent in proportion to the performance obtained in parliamentary elections, 30 per cent in local elections, and 15 per cent in presidential elections; 7.5 per cent in proportion to the women elected in parliamentary elections and 7.5 per cent in local elections; 5 per cent in proportion to the young people (under 35) elected in parliamentary elections, and 5 per cent in local elections. Parties, contesting individually or as part of a bloc, may then use up to 70 percent of their state subvention for campaigning. CEC Decision 3346/2025 set the following allocations for 2025: PAS (EUR 1,497,853); PSRM (EUR 654,885); PCRM (EUR 156,207); PN (EUR 155,775); PSDE (EUR 129,890); MAN (EUR 89,261); PDCM (EUR 87,392); PPDA (EUR 74,035). Other political parties receive less than 2 percent of the total amount. 78 The detailed procedures for applying and reimbursing the loans are established by a Regulation adopted by Ministry of Finance under Order No. 88/2023 . 79 The Law on Political Parties (Art. 24-25) provides that political parties may collect membership fees and obtain income by carrying out editorial activity, administering their property or carrying out “other activities that generate income”, if not prohibited by law and expressly provided for in their statutes. 80 The Electoral Code (Art. 57) provides that individuals can donate a maximum of 6 average monthly salaries ( EUR 4,920) not exceeding 30 percent of their annual income, with that percentage reduced to 10 percent in the case of public officials and civil servants. Stricter limits apply to individuals whose only income is scholarships or social benefits, who may donate a maximum of 1 average monthly salary (EUR 820), with a recent amendment to the law limiting this further to not exceed 30 per cent the amount received from these sources. Legal entities may donate a maximum of 12 average monthly salaries (EUR 9,840), with the amendments also limiting this further to not exceed 30 percent of the entities’ annual income. 81 A new provision in the Electoral Code (Art. 54 (5) d)), introduced by Law 100/2025, adds a prohibition from donating for “legal entities which, on the date of the donation, have arrears to the state budget, the state social insurance budget or to the mandatory healthcare insurance funds ”. 82 The ODIHR and Venice Commission Joint Guidelines on Political Party Regulation states, in paragraph 256, that “Third parties should be free to fundraise and express views on political issues as a means of free expression, and their activity should not be unconditionally prohibited. However, it is important that some forms of regulation, with comparable obligations and restrictions as apply to parties and party candidates, be extended to third parties that are involved in the campaign, to ensure transparency and accountability.” 83 See Promo-LEX Reports No 1, No 2, No 3 and No 4 of the Observation Mission for the Parliamentary Elections of 28 September 2025.

Republic of Moldova Page: 22 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report During the electoral campaign, all contestants had to submit weekly financial reports to the CEC as well as a final report no later than three days after election day. The reports follow detailed templates, requiring the disclosure of every single donation and having dedicated sections for online campaign expenses. While no ODIHR EOM interlocutor complained about the required frequency of reporting, most expressed frustration about the cumbersomeness of reporting in- kind contributions, especially volunteers’ work. This was compounded by the lack of specific guidelines for the valuation of in- kind contributions, in spite of previous ODIHR recommendations. Moreover, the requirement to report candidates’ work as in-kind contributions in the same manner as other volunteers is at odds with international good practice. 84 As previously recommended, the legal framework for campaign finance should be further strengthened to regulate in more detail the involvement of third parties and the valuation of in- kind contributions. Contestants generally complied with the obligation to submit weekly reports, which were published on the CEC website within 24 hours, as legally required. The reports showed a diversity of both revenues and expenditures, with both public and private sources of income, and expenditure on traditional campaign materials (banners, leaflets), TV and radio advertisement as well as online advertisement. The total expenditure declared by all contestants combined amounted to EUR 2.7 million, of which PAS reported the highest spending at EUR 0.9 million (33 percent of the combined total), followed by Patriotic Bloc at EUR 0.5 million (19 percent), Alternativa Bloc at 0.4 million (15 percent) and Our Party at EUR 0.3 million (10 percent). These four contestants accounted for 77 percent of all spending. While having obtained enough votes to enter parliament, Democracy at Home Party reported a strikingly low amount of expenditure at EUR 10,474 (less than 0.4 percent). The CEC is the body in charge of exercising oversight and has a wide scope of powers to perform controls and impose sanctions, upon complaints or ex officio . Recent amendments have expanded the type of financial checks that it may carry out as well as the scope of the sanctions, which may include the suspension of public funding from 6 months to 4 years in case of repeated offences. Given limited human resources, the CEC relied on other state institutions and international partners to support them, particularly with financial monitoring of online campaign advertisement. During the campaign and following the election, the CEC thoroughly analy sed the weekly and final reports, carried out additional checks on a number of contestants, 85 and imposed a wide range of sanctions, from simple warnings, the deprivation of public funding, to the de-registration of contestants. 86 Overall, the CEC played an effective role, contributing to transparency. 84 The ODIHR and Venice Commission Joint Guidelines on Political Party Regulation states, in paragraph 217, that “a distinction might be drawn between services for which a volunteer would not be paid in the regular course of his or her business and those for which the volunteer would be paid if the service were provided to other clients. Services provided gratis or at a sub- market price by individuals or legal persons for which the donor would expect to be paid by other clients should be counted as donations at their normal market value. Services voluntarily provided by those who would not normally expect to be paid might be regarded as individual political activity rather than as political contributions.” 85 The CEC decided to perform additional checks on the Patriotic Bloc due to the fact that some candidates fell under international sanctions, on Alternativa Bloc due to the fact it received a high amount of cash donations within a limited timeframe and on Democracy at Home due to undeclared online campaign spending. 86 Throughout the election period the CEC issu ed several warnings for slight delays in the submission of campaign finance reports or the provision of bank account information, along with requests for resubmission of reports and/or for provision of further information, while in parallel carrying out its controls. In some instance s, it imposed harsher sanctions, such as fines requesting the payment to the state budget of funds unduly received from donations (when they exceeded the limits) or even the deprivation of public funding, which was imposed twice on Democracy at Home, for a total of 2 years, for prohibited foreign funding and for undeclared funding as well as on the constituent parties of the Bloc Union of the Nation (BUN), also twice, for a total of 12 months for repeatedly under-reporting of campaign expenses. Moldova Mare was de-registered on 26 September following a complaint from the PSDE and notifications from various law enforcement agencies and intelligence services with multiple assertions of serious violations (see Candidate Registration).

Republic of Moldova Page: 23 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report To ensure comprehensive and efficient campaign finance oversight, consideration could be given to further strengthening the oversight capacity of the CEC, including by providing the resources necessary to take ownership of the support provided by international partners. X. MEDIA A. M EDIA ENVIRONMENT Although diverse, the media environment was increasingly constrained by a limited and shrinking advertising market. Social networks have emerged as the primary source of information, followed closely by television and, to a lesser extent, online news portals. In the absence of reliable audience research, media struggled to attract advertising revenue, which undermined their financial sustainability and increased dependence on owners, corporate interests and project-based donor funding. 87 This reliance on donor support became more precarious following the suspension of international assistance by key donors. This pressure wa s particularly acute for local media, contributing to the emergence of news deserts in several regions. To mitigate these risks, the Ministry of Culture established the Media Subsidy Fund, which provided grants of up to 2,000,000 MDL (approximately EUR 102,907) for short- term editorial projects, allocated by a seven-member Expert Council: four representing civil society and three nominated by the Government. 88 Despite this support mechanism, many national media outlets expressed reluctance to apply due to concerns about potential impacts on their editorial independence. The media market underwent a significant overhaul during Moldova’s 2022- 2023 state of emergency, when the licenses of 12 broadcasters, allegedly affiliated with EU-sanctioned fugitives Vladimir Plahotniuc and Ilan Șor, were suspended on security and disinformation grounds. Shortly before the state of emergency ended, the p arliament authorized the Council for the Promotion of Investment Projects of National Importance (CPIPNI) to suspend licenses without prior judicial review. Following the state of emergency, CPIPNI subsequently extended existing suspensions on the grounds of security and insufficient ownership transparency, suspending Canal 5 and Radio Maestro FM in 2024. In 2025, it imposed a 60- day suspension on TVC21 due to concerns about transparency of ownership. 89 The absence of prior judicial oversight and the broad criteria for suspension is contrary to international standards that require any restrictions on media freedom to be prescribed by law, necessary, and proportionate, with adequate judicial safeguards. 90 To safeguard freedom of expression, any suspension or withdrawal of broadcasting rights should only be imposed by an independent oversight body or by a court following serious and repeated violations 87 This is approximately EUR 102, 907 based on the exchange rate applicable in September (MLD 1 = EUR 0.05). The market research on broadcast media, conducted by the Audiovisual Council, found a 9.5 per cent decrease in broadcasters’ advertising revenues in 2024 compared to 2023. It also noted that in 2024 international donors provided some 17 per cent of broadcasters’ total revenue through grants. 88 Established in August 2024, Moldova’s Media Subsidy Fund allocates state funding for media coverage in defined key areas, including promoting Moldova’s image, national values, and European integration. The first allocation in July 2025 distributed some EUR 232,000 among 15 outlets, although a media investigation alleged that four recipients had clear political affiliations. The second allocation of approximately EUR 340,000 among 8 outlets was finalized on 18 September 2025. 89 Broadcast media are legally required to disclose their ultimate beneficial owners. The ownership of print and online media outlets remains opaque. 90 The 2024 EU Report on the Republic of Moldova, called on the authorities to review and bring into line with EU and international standards the existing mechanism that allows suspension of broadcasting licenses of media outlets, which cannot prove their beneficial ownership. Previously, the Constitutional Court ruled that decisions to suspend licenses, effective from the date of adoption, without prior judicial oversight constituted unjustified interference with broadcasters’ freedom of expression.

Republic of Moldova Page: 24 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report of legitimate content restrictions, and only after exhausting less-restrictive corrective measures. Decisions should be subject to effective judicial review procedures with suspensive effect. As some broadcasters affected by license suspensions migrated to the less-regulated online space, in 2024, the SIS was empowered to block websites outside of a state of emergency. 91 In the first 9 months of 2025, it ordered the blocking of over 85 websites on national security grounds, including 35 during this election campaign and 22 during the silence period on 27 September. Most blocking orders targeted multiple websites of the online TV service MD24 and the free IPTV service HaiTV, which provides access to MD24 and several Russian television channels, previously accused of disseminating disinformation. 92 The lack of public access to official decisions on the blocking of websites and the absence of a consolidated register of blocked sites raised concerns over the transparency of the process. 93 The existing system of blocking informational websites should be amended, ensuring that content- specific restrictions are imposed solely by judicial authority based on objective, transparent criteria clearly established in law. To guarantee transparency and accountability in the process, all such decisions should be publicly disclosed with clear justification, maintained in an accessible registry, and subject to effective appeal mechanisms. Many ODIHR interlocutors reported an increase in cases of intimidation and harassment of journalists and highlighted gaps in legal protections and institutional follow-up. Most such cases occurred online and originated from anonymous or non- state actors, including politicians from the Patriotic Bloc and Alternativa Bloc, as well as supporters of the Victory Bloc. In several cases, the Speaker of Parliament, also engaged in such a behaviour by labelling one journalist as a Russian sympathiser and accusing another from Canal 5 of working for a propaganda outlet. 94 Prior to these cases, the Speaker had publicly condemned a series of assaults on journalists in April 2025 and announced forthcoming legal amendments to strengthen journalists’ protections. Subsequently, on 10 July 2025, the p arliament adopted amendments to the Contravention and Criminal Codes, which entered into force on 14 February 2026. These amendments introduce monetary and custodial penalties for hindering journalistic activity, including through intimidation, physical violence, or threats. While they may provide additional safeguards, their effectiveness will depend on consistent implementation, including timely investigations by competent authorities and access to effective remed y. 91 The amendments to the Law on the Intelligence and Security Service, which entered into force on 4 October 2025, provide more detailed definition of threats falling under SIS authority, including 'hybrid threats to the state [...] as well as hostile propaganda or disinformation campaigns that may undermine the constitutional order'. 92 Both services are reportedly linked to Ilan Șor, with their digital infrastructure to the Russian state media ecosystem. On 15 July 2025, the European Union added one of MD24 main hosts Dmitri Buimistru to the list concerning restrictive measures in view of Russia’s destabilising activities for “intentionally engaging in coordinated information manipulation and interference by operating as a key propagandist on MD24 , a Russia-based online TV channel created by Ilan Șor following license withdrawals from his previous stations for disseminating Russian disinformation.” 93 Paragraph 43 of the UN HRC General Comment 34 to the ICCPR states that any restrictions on any internet websites should not violate freedom of expression, and that “permissible restrictions generally should be content- specific” while “generic bans on the operation of certain sites and systems” are not compatible with the principle of freedom of expression”. Paragraph 70 of the 2011 report of the United Nations Special Rapporteur on the promotion and protection of the right to freedom of opinion and expression calls upon States that block websites “to provide lists of blocked websites and full details regarding the necessity and justification for blocking each individual website. An explanation should also be provided on the affected websites as to why they have been blocked. Any determination on what content should be blocked must be undertaken by a competent judicial authority or a body which is independent of any political, commercial, or other unwarranted influences.” 94 On 16 September 2025, law enforcement authorities searched the offices of the Trust Media company, which operated two media outlets (Canal 5 and Primul în Moldova) on tax evasion and money laundering charges.

Republic of Moldova Page: 25 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report B. L EGAL FRAMEWORK FOR THE MEDIA The Constitution guarantees freedom of expression and prohibits censorship. Although the 2025 EU Annual Enlargement Report noted "good progress" in relation to legislative reforms concerning the media, it also emphasized that the legislative environment still needs to be aligned with the EU acquis and European standards, particularly highlighting the need for a new Law on Media. 95 The recent amendments to the Audiovisual Code, which entered into force on 21 August 2025, addressed several prior ODIHR recommendations by increasing civil society representation and decreasing parliamentary control over appointments and dismissals of the management of the national public TeleRadio- Moldova (TRM) and the media regulator Audiovisual Council (AVC). However, these amendments also revised the sanctioning system, granting the AVC broader discretion to set fines, allowing it to hold the deliberative parts of its sessions closed to the public, and removing one-term limits for members of the AVC and the TRM supervisory council. 96 Following the enactment of the Law on Access to Information of Public Interest in 2024, many ODIHR EOM interlocutors noted an improvement in responsiveness and cooperation by public authorities. Many ODIHR EOM interlocutors emphasized the need for additional reforms to further align the legal framework with EU standards, including through effective implementation of the European Media Freedom Act and the transposition of EU anti-SLAPP measures to protect journalists from unfounded civil defamation claims. Article 7 of the Law on Countering Extremist Activity, as amended in 2025, introduces broadly worded provisions that could allow the suspension and permanent closure of media outlets for vaguely defined extremist activity. 97 During the campaign, all media were obliged to ensure fair, balanced, and impartial coverage of the contestants. All national broadcasters interested in covering the campaign were to submit an election editorial policy declaration to the AVC, committing to offer free airtime to each contestant (5 minutes on television and 10 minutes on radio) and paid campaign advertisements, limited to 2 minutes per contestant per day. The AVC approved the declarations of 22 television and 12 radio stations. 98 While 14 contestants used free airtime, most television stations scheduled it outside peak viewership hours, limiting its reach. 99 The majority of political advertising in the broadcast media, was purchased 95 See the European Commission 2025 report for Moldova. 96 The 2025 Venice Commission Opinion on the amendments noted that while the possibility of renewal of mandates “is not inherently incompatible with international legal standards, it may raise concerns regarding the independence of the office holder, particularly where the renewal process is controlled by the same body responsible for the original appointment.” 97 The ODIHR Urgent Opinion on Draft Law No. 381 called on Parliament to reconsider Article 7 of the Law “to avoid a risk of prohibitions being misused to illegitimately obstruct the work of independent media and journalists”. Following the opinion, amendments introduced a clause stating that Article 7 “shall not impede the lawful activity of the media and journalists”. This generic safeguard failed to address concerns about legal vagueness and provided no meaningful protection against arbitrary application. 98 Initially, the AVC rejected the editorial policy declarations of 21 broadcasters; however, all except the Cimişlia-based Radio Media remedied their documentation issues during the three-day resubmission period. During the campaign, AVC monitoring found that 13 broadcasters with approved editorial policy declarations broadcast electoral information programs that were not included in those declarations. All these outlets received public warnings and/or fines, addressing this and other violations simultaneously. Additionally, the AVC imposed a fine on Comrat-based NTS and issued a public warning to Axial TV for broadcasting electoral content without submitting editorial policy declarations. 99 In particular, Moldova 1 broadcast 5-minute promotional spots between 13:45 and 14:20, Jurnal TV between 15:15 and 15:35, Next TV between 6:00 and 6:20, ProTV Chişinău between 13:54 and 14:10, TV8 between 6:38 and 6:55. Research by the Independent Journalism Center found peak viewership hours in Moldova to be between 19:00 and 22:10. Previously, the Venice Commission had recommended that the Moldovan authorities guarantee “free airtime for all electoral contestants during prime time (for electoral advertising, election debates and broadcasting campaign meetings) and ensuring strict supervision.”

Republic of Moldova Page: 26 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report by PAS. 100 It was joined in the last weeks of the campaign by the Patriotic Bloc, the Alternativa Bloc, Respect Moldova, the Moldovan Alliance, the Liberal Party, Our Party, Together Bloc, Moldova Mare and independent candidate Andrei Năstase, although to a lesser extent, as most contestants preferred to use the online environment. The electoral legislation holds the media responsible for the content of political advertisements, but not the contestants who produce them. This resulted in 18 television stations being sanctioned by the AVC for the content of political advertisements of PAS, the Patriotic Bloc, the Liberal Party and Our Party. 101 This approach shifts primary responsibility from political actors to intermediaries, which could discourage broadcasters from carrying political ads . To uphold the principle of freedom of expression during elections, the media should not be held liable for disseminating statements or content made directly by candidates, unless they have been specifically found to be unlawful by an independent and impartial court or regulatory body, or constitute incitement to violence, and the outlet had a genuine opportunity to prevent their dissemination. Over 120 debates on 20 national and regional broadcasters provided a platform for contestants to present their views and share opinions, albeit with limited engagement with the program hosts, who often refrained from active participation. However, due to the large number of debates, contestants did not consistently appear, resulting in two- thirds of the debates having at least one contestant missing, while 16 had only one contestant present. The Democracy at Home party and Christian- Social Union of Moldova chose not to participate in debates. During the campaign, the AVC was responsible for overseeing the compliance of broadcast media with electoral regulations and conducting continuous media monitoring. Although the AVC reportedly lacked sufficient funding and staff to carry out campaign monitoring, with assistance from a local civil society organization, it monitored all 22 television stations that submitted editorial declarations and published weekly reports, based on which , the AVC issued warnings to 21 television stations, followed by fines against 17 for multiple violations. 102 Specifically, AVC monitoring found that 18 television stations did not consistently label electoral content, as required by law, reportedly due to confusion regarding the labelling and what constitutes election-related content, in particular regarding public officials and events that occurred prior to the official start of the campaign. Other identified violations included irregularities in free and paid political advertisements, discriminatory behaviour of guests on talk shows, and failure to ensure balanced coverage of electoral contestants. The latter resulted in 12 television stations being fined and 6 more receiving official warnings for similar infractions. During the campaign silence period, violations of the silence provisions were identified on four broadcasters. 100 The media monitoring of the campaign, conducted by the AVC, found that over 56 per cent of all political advertising in the broadcast media were purchased by PAS. 101 The free advertisement from the Patriotic Bloc, broadcast by six television stations, was filmed during the bloc’s campaign launch at Căpriana Monastery and conflicted with Moldova’s electoral framework, which prohibits the use of religious imagery for electoral purposes. The free advertisement from Our Party, which addressed alleged LGBT “propaganda” in schools and was ruled discriminatory by the AVC, was broadcast by 16 television stations. Nine television stations aired the advertisement of PAS, and three aired the Liberal Party’s, both highlighted the alleged negative consequences of a potential transition of power to pro- Russian political parties, which, in the AVC’s view, could instil fear in voters. 102 The fines were levied on a weekly basis for a combination of violations, followed by separate fines for violations of the silence period and another in connection with the media monitoring for failing to ensure fair, balanced, and impartial coverage of contestants. Overall, in relation to violations identified during the campaign, a total of 53,000 MDL was imposed on TVC21 , followed by 34,000 MDL imposed on Jurnal TV , 32,000 MDL imposed on GRT , 23,000 MDL imposed on ProTV Chişinău and 18,000 MDL imposed on Canal Regional . The total amount of fines levied on the remaining 12 broadcasters ranged from 1,000 MDL to 12,000 MDL. Additionally, the AVC imposed a 5,000 MDL fine on Comrat-based NTS and issued a public warning to Axial TV for broadcasting electoral content without submitting editorial policy declarations.

Republic of Moldova Page: 27 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report C. ODIHR EOM MEDIA MONITORING A CCESS DETAILED INFORMATION Overall, the media provided contestants with numerous opportunities to present their views and opinions through debates, talk shows, current affairs programs, and news coverage. However, the partisan coverage in some media, combined with event- and statement -focused news narratives, limited investigative and analytical reporting, and extensive disinformation narratives on social networks, hindered voters’ opportunities to make an informed choice. ODIHR EOM media monitoring of the campaign concluded that while the Patriotic Bloc was the most visible election contestant, the majority of broadcasters displayed a partisan approach, either favouring or strongly criticising the bloc. 103 The public television channel Moldova 1 was noticeably more critical, dedicating some 12 per cent of its election- related news coverage to the Patriotic Bloc, with either a neutral or negative tone. PAS and the Alternativa Bloc received 7 and 6 per cent of such coverage, respectively, mainly in a neutral tone, while the other contestants received between 1 and 3 per cent. Moldova 1 largely refrained from producing in- house analytical or investigative programs, which would have assisted voters to navigate the complex political environment. Instead, the monitored talk shows on Moldova 1 supported a pro-European narrative and highlighted the government’s anti-corruption efforts, indirectly favouring PAS and reinforcing a critical framing of the Patriotic Bloc. Private Jurnal TV and TV8 demonstrated a more partisan stance by heavily criticizing the Alternativa and Patriotic Blocs in their news, talk shows, and satirical programs. Jurnal TV also indirectly promoted PAS through entertainment programmes. 104 Similarly, news on ProTV Chişinău displayed a more critical stance toward the Patriotic Bloc (17 per cent), and to a lesser extent, toward Alternativa Bloc (9 per cent) and PAS (9 per cent), providing all three a mix of neutral and negative coverage. The newscasts of Cinema 1 primarily focused on the campaign events and statements of contestants, allocating about 12 per cent to PAS, followed by the Patriotic Bloc and Alternativa Bloc, each with around 6 per cent of neutral and positive coverage. Cinema 1 also dedicated extensive news coverage, over 30 per cent, to the activities of the government, indirectly favouring PAS. By contrast, private broadcaster TVC21 dedicated one- third of its election-relevant news coverage to the Patriotic Bloc, 10 per cent to the Alternativa Bloc, and 6 per cent to Our Party, mainly positive or neutral in tone. PAS received 8 per cent, mainly in a neutral tone. Most guests on TVC21 ’s talk shows, mainly affiliated with the political opposition, aligned with the anti- PAS narrative established by the hosts. The Gagauzian public broadcaster (GRT) largely refrained from editorial coverage of contestants, focusing instead on electoral procedures and CEC activities. However, its journalists displayed a clearly anti-PAS stance in talk shows. The online media outlets monitored by the ODIHR EOM also displayed distinct editorial alignments during the campaign period. Ziarul de Gardă provided multiple investigative reports on alleged Russian interference in elections and largely avoided critical coverage of PAS. Unimedia clearly supported the Patriotic Bloc and the Alternativa Bloc, while Newsmaker provided more diverse coverage of contestants, including analytical reports on political platforms and the financial statements of major 103 Monitoring of the broadcast media focused on prime-time (18:00-00:00) coverage of the main channel of the national public broadcaster Moldova 1, the Gagauzian public broadcaster GRT (Romanian and Russian- language content), and private television channels Cinema 1, Jurnal TV, ProTV Chişinău, TV8 and TVC21. The EOM also conducted qualitative analysis of news portals newsmaker.md , noi.md, unimedia.info and zdg.md. 104 During the campaign, Jurnal TV broadcast several cultural programmes featuring violinist and conductor Nicolae Botgros and Olympic champion Anastasia Nichita, both PAS candidates. In the last two weeks of the campaign, Jurnal TV aired a 10-episode drama series titled "Plaha", centred on a fictionalized portrayal of Moldovan fugitive Vladimir Plahotniuc, his connections to organized crime, and members of the political establishment, whose names resembled those of Patriotic Bloc leaders. On 18 September, Jurnal TV began broadcasting voter mobilisation spots, featuring messages by hosts that resembled PAS campaign slogans.

Republic of Moldova Page: 28 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report contestants. Noi.md extensively promoted the Alliance of Moldovans and its leaders and to a lesser extent the Patriotic Bloc, and published a number of paid news items promoting Renato Usatîi. XI. ELECTION DISPUTE RESOLUTION The 2022 Electoral Code removed inconsistencies regarding the bodies responsible for resolving electoral disputes and established a complaint and appeal procedure generally aligned with international standards, ensuring judicial review, access to second instance review, and timely submission and adjudication. However, the legal framework still lacks provisions for the partial invalidation of election results, as well as clearly defined procedures and evidentiary requirements for challenging nationwide results, as previously recommended by ODIHR. Despite some progress with judicial reform, including an ongoing vetting process, public trust in the judiciary remains low. 105 Voters and contestants have the right to challenge all actions, inactions and decisions of election bodies and other contestants. Observers and members of the election administration can file complaints related to violations of their rights. In line with new legal amendments, the inadmissibility of a complaint is no longer decided by a plenary of the CEC but is notified through an act of the CEC chairperson. 106 Four such acts were contested at the CCA, who in one case decided in favour of the plaintiff and obliged the CEC to judge the case in the plenary on its merits. 107 The CEC taking the decision in plenary session rejected the complaint. Deadlines for adjudication of disputes related to candidate registration were amended in 2025, in line with prior ODIHR recommendations . However, these still failed to provide for effective remedy, as they did not guarantee that such disputes were settled before the start of the campaign. Further, they negatively affected prospective candidates’ opportunities to campaign on equal terms, at odds with paragraph 7.6 of the 1990 OSCE Copenhagen Document and despite prior ODIHR recommendation. 108 From the start of the electoral period from 14 July to 27 September, the CEC received 124 complaints and notifications related mainly to the misuse of administrative resources, the registration of candidates, alleged violations of campaign rules, illegal financing, and electoral corruption. 109 Overall, the CEC handled complaints in an efficient manner, as the majority of complaints received were published online and decisions were generally taken within the deadline although some were published with delay, limiting transparency. Only six complaints were accepted, and the CEC issued two warnings for illegal financing, two for the misuse of administrative resources, and two on party affiliation. 110 The others were rejected as ungrounded, and more than 40 were referred to the police for further investigation. 105 See European Commission Report Moldova 2024, p. 5. Also, UNDP survey in 2024 concluded that 45 per cent of respondents expressed little or no confidence, and only 11 per cent reported high levels of trust in the justice system. Progress was made in vetting and appointing top judges and prosecutors. Both judicial and prosecutorial councils are now fully operational, with most members appointed, including a new vetted Prosecutor General and initial Supreme Court appointments. 106 Complaints or notifications for which the CEC considered it was not primarily competent were referred directly to the GPI, under the obligation to inform the CEC about the results of the related decision or investigation 107 Candidate Irina Vlah filed a complaint with the CEC alleging the misuse of administrative resources by Prime Minister Dorin Recean. The CEC declared it inadmissible by an act of the Chairperson. The act was contested at the CCA who concluded that the CEC’s response was superficial, failing to address key claims of electoral agitation and abuse of state resources, and ordered CEC to decide in plenary on the merits of the complaint. Alternativa Bloc and PAS filed similar complaints to CCA, who rejected them as ungrounded, decision upheld by the SCJ . 108 All 9 SCJ appeals related to candidate registration were decided between 29 August and 11 September. n paragraph 7.6 of the 1990 OSCE Copenhagen Document, participating States committed to “provide … political parties […] with the necessary legal guarantees to enable them to compete with each other on a basis of equal treatment”. 109 The CEC tracks complaints, notifications and court cases in an online registry, updated every few days. 110 Warnings issued to a PAS minister and to Alternativa candidate Ion Ceban for abuse of administrative resources were challenged at the CCA, who upheld CEC decision.

Republic of Moldova Page: 29 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Most complaints were decided before election day. On election day 23 complaints were filed to the CEC mainly related to violations of the electoral silence period, illegal funding, transportation of voters in the diaspora, violation of campaign regulations and one complaint on the behaviour of a party representative at a polling station. Most were sent to the IGP for investigation and the rest were rejected with the exception of one, in which the CEC sanctioned the Democracy at Home party with deprivation of public funding for up to two years for illegal and undeclared campaign financing. 111 The sanctions were partially annulled by the CCA, but the SCJ later admitted the appeal of the CEC, maintaining the CEC decision imposing the sanctions. The CEC determined that the party had committed serious violations that would have warranted de-registration but, in line with the legal provisions, left the CC to decide upon this aspect when deciding on the legality of elections and on the validation of the mandates obtained by the party. 112 The CC validated the results and all the mandates of the deputies. After election day, four complaints were filed by the party Democracy at Home against other electoral contestants for alleged illegal financing of online campaign activities and infringement of campaign regulations. Two others were related to an alleged camouflage bloc. All were rejected as ungrounded and contested in the courts but both the CCA and the SCJ maintained the CEC decisions. Electoral disputes were generally handled efficiently by the courts and within the prescribed deadlines, although some decisions raised controversy. Fourteen CEC decisions denying candidate registration were challenged at the CCA. While 10 cases were rejected, 4 were accepted requiring the CEC to review the registration of the impacted contestants. Two decisions, however, were later reversed by the SCJ, while two were maintained, 113 raising concerns over differing i nterpretations of legal provisions. 114 In all other cases appealed, including regarding polling stations abroad, in Transnistria, and sanctions against an independent candidate, the SCJ maintained the CCA decisions dismissing such complaints. 115 All decisions were motivated and published on the courts’ website, although some with delay. 116 While CCA sessions were public, the SCJ held closed hearings without the participation of the parties to the complaint, limiting transparency and contrary to international standards. 117 However, 2023 legal 111 Based on a complaint submitted by PAS and evidence from IGP, the CEC determined the party benefited from support from a coordinated network of inauthentic TikTok accounts, although the party reported no expenses on social networks, and from the involvement in its electoral campaign of a George Simion, the leader of the "Alliance for the Union of Romanians" Party in Romania, which is prohibited by law. 112 See CEC decision nr. 4140 of 3 October 2025. 113 The CCA decisions on New Historical Option Party and Moldova Mare were upheld by SCJ. However, in the case of Moldova Mare the SCJ initially overturned this decision, upholding the party’s exclusion. Citing concerns over judicial impartiality of one of the judges of the panel, Moldova Mare requested a revision. A new SCJ panel accepted the request, reversed prior ruling, and ordered the CEC to register, stating that the CEC had wrongly rejected the party ’s registration due to not meeting the gender quota. The SCJ concluded that the CEC failed to notify the party of the deficiencies and did not ensure transparency in the administrative procedure, applying different treatment for Moldova Mare compared to a similar case of PSDE. 114 The CCA’s decision ordering CEC to revise the registration of PDLM was overturned by the SCJ, who ruled in favour of CEC arguing that the CEC has executive function and must base its decisions solely on the data provided by the PSA regarding eligible political parties. PDLM leader condemned the decision and filed a complaint at the European Court of Human Right for violation of the right to stand and access to justice. In a second case, while the CCA ordered CEC to register Centrist Union, the SCJ reversed the judgement, maintained CEC decision mainly on the ground that the resignation deadline imposed by the law to independents also applies to those nominated by parties, and concluded that this party was part of a “camouflage bloc”, as some of its candidates didn’t resign from other parties within the required 70 days. The CCA had previously maintained the contrary, citing that the deadline did not apply party candidates. 115 The courts concluded that in exercising their discretionary power per Electoral Code, Article 40(3), the CEC provided sufficient justification, outlining all relevant considerations and viewpoints within legal limits. 116 General Comment 32 to the ICCPR states that “the publicity of hearings ensures the transparency of proceedings and thus provides an important safeguard for the interest of the individual and of society at large.” 117 Paragraph 12 of the 1990 OSCE Copenhagen Document states that “proceedings may only be held in camera in circumstances prescribed by law and consistent with obligations under international laws and international commitments”. See also paragraph 100 of the Explanatory Report of Venice Commission’s Code of Good Practice, which states that “the appeal procedure should be of a judicial nature, in the sense that the right of the appellants to proceedings in which both parties are heard should be safeguarded”.

Republic of Moldova Page: 30 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report amendments allowing audio and video recording of court hearings led to some SCJ hearings being published on YouTube, improving public access. The CC is the only institution competent to decide on the legality and integrity of election results and decides on potential recount requests. Its activities are governed by a new law of 2025, with a high degree of alignment with international standards. 118 The CC is composed of six members, nominated for a six-year mandate, renewable once. On August 17, following the expiration of the mandates of five members, five newly appointed judges were sworn in before the parliament. 119 Although the new law considered the majority of the Venice Commission recommendations as well as broader international and constitutional principles and good practices, it did not include provisions to enshrine the principle of transparency in the nomination process for judges, which was a concern also for several ODIHR interlocutors. 120 XII. NATIONAL MINORITIES National minorities comprise approximately 18 per cent of Moldova’s population. 121 No systemic barriers were identified to the ability of national minorities to freely participate in the election process. At the same time, some issues require further attention, such as voter registration procedures for Roma. Minority candidates were present across political party lists, indicating no formal barriers to their participation. Positively, the law provides for ballots in minority languages upon request from DECs. However, a s most minorities consume information primarily in Russian or their minority language, their access to official electoral information in Romanian is limited due to the fact that the Russian version of the CEC website is not updated simultaneously with the Romanian one. As a result, minorities do not have immediate access to the full range of official electoral information. The CEC printed ballots in five minority languages — Russian, Bulgarian, Gagauz, Romani and Ukrainian. At the same time, the CEC produced voter education materials and a promotional video in several minority languages to enhance inclusiveness. Roma voters faced particular barriers in voter registration. Many of them lack a registered domicile or residence, which particularly impacts this population. Rural Roma often faced long travel distances to reach polling stations. Minority candidates were present across party lists. According to ODIHR EOM interlocutors, members of national minority communities are more exposed to disinformation than the general population, as they predominantly consume Russian- language social media, particularly TikTok, where such content circulates widely. Media also reported that minority communities and other vulnerable groups were allegedly exploited for paid protests and disruptive activities. 118 See Venice Commission Opinion on the draft law on the Constitutional Court of March 2025. 119 Two were nominated by the parliament, two by the government, and one by the Superior Council of Magistracy (SCM). The sixth judge of the CC was appointed in 2023 by the SCM and her mandate will expire in 2029. 120 See Venice Commission Opinion, Draft Law on the Constitutional Court of March 2025, para 125 (c) recommending “ To include in the Draft Law specific provisions to enshrine the principle of transparency in the nomination process for judges of the Constitutional Court, and to provide a more robust mechanism to guarantee the stability of the Constitutional Court’s activity covering all grounds of termination of office of the judges of the Court.” 121 See the 2024 Population and Housing Census conducted by the National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova.

Republic of Moldova Page: 31 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report XIII. ELECTION OBSERVATION The legal framework provides for observation of the electoral process by citizen and international observers, as well as representatives of contestants. Observers may be accredited to observe the election both in- country and abroad. For these elections, the CEC accredited 2,496 citizen and 912 international observers. Promo- LEX with 1,229 observers and the Union of Lawyers with 1,175 were the largest citizen observer groups. Both have deployed long-term observers throughout the country and published four interim reports during the electoral period. A new CEC regulation required citizen and international observer organizations to submit information, including on their technical and human capacity, experience in election observation, and funding sources, in order to obtain accreditation. According to the CEC, this had been done with the intention of verifying credentials and preventing the misuse of the observer status . The new regulation also prohibited any action that could hinder the activity of the electoral body or jeopardise the voting process. The registration of a high number of observers, both citizen and international, contributed to the transparency of the process. However, the CEC refused to accredit 16 prospective IEOM observers nominated by the Russian Federation, citing an SIS opinion as the basis for its decision. XIV. ELECTION DAY Election day was well organized, despite a number of concerning security incidents. The CEC announced that turnout was 52.21 per cent and posted electoral information and preliminary results on its website in real time, contributing to transparency. Opening was observed in 143 polling stations and voting was observed in 1,314 polling stations across the country. Counting was observed in 122 polling stations, and the tabulation at 34 DECs. Women made up 86 per cent of PEB members, including 88 per cent of chairpersons. Positively, ballots in five minority languages were available where requested. The opening process was assessed positively in all but 1 of the 143 observations . Opening procedures were largely followed in the overwhelming majority of PEBs, with IEOM observers reporting only isolated instances of minor procedural omissions. While in the polling stations for Transnistrian voters observed by the IEOM the voting process proceeded generally without excessive queues or shortage of ballots, the CEC reported that two polling stations - 37/2 and 37/5 - ran out of ballots respectively at 20.35 and 18.36. The PEBs directed voters to other polling stations with sufficient ballots. Voting was assessed positively in 99 per cent of the 1,314 polling stations observed (more than half of PEBs across the country), and the IEOM observers described the process as smooth, calm, and professional. The few negative assessments were mostly linked to unauthorized persons present at polling stations (32 reports), including police (11) and local officials (6). IEOM observers also reported a few instances of candidate representatives keeping track of voters who had voted. Voter identification and electronic verification were efficient in the polling stations observed, with only isolated cases of SAISE malfunction (8 cases). In 11 per cent of polling stations observed, one or more voters were turned away or redirected to a different polling station, mostly because they were not on the voter list of that polling station or they lacked proper identification. The CEC and IGP registered 68 cases where voters were missing from main voter lists because they were marked as pre-registered for out-of-country voting (mostly in the Russian Federation), although some had never lived abroad, pointing to potential abuse of personal data by third parties, which is of concern. Most voters marked their ballots in secrecy; however, the layout of the polling stations and the placement of the video camera did not always ensure the secrecy of the vote (6 per cent of observations).

Republic of Moldova Page: 32 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report The secrecy of the ballot was also compromised in 4 per cent of PEBs observed. IEOM observers reported that voters took or attempted to take pictures of their marked ballot in five cases observed; in one of such cases the PEB reported two voters to the police, and they were detained after being given opportunity to vote. Some instances of group voting were also observed (1 per cent of observations) and cases of seemingly identical signatures on the voter lists were reported (2 percent). In 3 per cent of PEB s observed, ballot boxes were not properly sealed. To ensure the secrecy of the vote, as previously recommended further efforts should be made to allocate adequate premises for polling stations which would allow for better positioning of voting booths. Any use of video cameras in polling stations should ensure that the secrecy of the vote is protected. Most observed polling stations were unsuitable for people with disabilities. Sixty- five per cent did not provide for independent access, and the interior layout was not suitable for voters with disabilities in 26 per cent of polling stations observed. Long queues of voters were noted outside 2 per cent of polling stations observed, and overcrowding inside 3 per cent. As previously recommended, to ensure the participation of persons with disabilities, further efforts are needed from the authorities to facilitate independent access to and suitable layout in polling stations for voters with reduced mobility. Candidate representatives were present in 99 per cent of polling stations observed and in 6 cases they were observed to be interfering in the work of PEBs. Citizen observers were present in 61 per cent of polling stations observed, contributing to transparency. According to the Prime Minister, on the day before and on election day, Moldova’s electoral infrastructure was targeted by multiple cyberattacks. These attempts focused on the CEC website and some polling stations abroad but were reportedly detected and neutralized in real time without disrupting the electoral process. A large- scale attack on election day also forced STISC to block the host.md platform, leaving about 4,000 websites offline. Throughout the day, bomb threats were reported at some PEBs for voters from Transnistria (37/6, 37/10, 37/11, 34/14), in some of them repeatedly, as well as at bridges over the Nistru river. There was also a significant disinformation campaign purporting that many bridges were closed for construction; IEOM observers noted that this was not the case but long lines for vehicle movement were noted. The voting at the PEBs and movement over the bridges was suspended temporarily contributing to the long queues. Bomb threats were also reported at polling stations in Belgium, Italy, USA, Spain, and Romania. The majority (113 of 122) of vote counts observed by the IEOM were assessed positively and observers assessed the counting as well-organized and transparent, overall. The IEOM evaluated the counting negatively in 9 polling stations observed, due to procedural errors or omissions. The PEB did not always establish the number of ballots issued by counting signatures on the voter lists (14 observations) or did not count the overall number of ballots found in the stationary ballot box (24 observations). In over one third of vote counts observed, the validity of disputed ballots was not decided by a vote of the PEB members, as required by law. In 19 counts, the PEBs had problems with reconciling the results in protocols, 15 protocols had been pre-signed and in 45 counts the PEB did not post the copy of the protocol at the PEB entrance, negatively impacting transparency. In 8 vote counts observed non- PEB officials were noted as interfering (contestant representatives 5, citizen observers 2, local officials 1). Tabulation was observed in 34 of 36 DECs for in- country voting and assessed positively in all but 2 of them. Seven DECs were found by IEOM observers to be not adequate for the receipt of election materials from PEBs and had insufficient space and in four, not everybody had a clear view of the procedures. Some PEBs made technical mistakes in their protocols and other reports and were unclear due to late instructions on invalidating a withdrawn party’s votes. The DECs required corrections, which

Republic of Moldova Page: 33 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report led to long queues outside tabulation rooms, creating tension and confusion among PEB members. Still, IEOM observers describe tabulation as generally orderly and professional. To ensure efficient, accurate and transparent counting and tabulation processes, as previously recommended, further efforts are needed to increase the capacity of PEBs to follow procedures and to allocate adequate DEC premises. Over the course of election day, IEOM observers noted 57 complaints filed at PEBs visited and 1 complaint at DECs observed. Four complaints were lodged at the CEC on election day, concerning violation of campaign silence and organized transportation of voters. All were rejected by the CEC as ungrounded. On election day, the IGP registered 99 reports concerning the photographing of ballots; in 66 cases, fines were levied. The CEC published preliminary results based on data from PEB protocols transmitted through the SAISE system. The CEC promptly summarized the results within the legal timeframes. The results were published along with the spreadsheet of polling station- level results as well as scanned copies of all PEB protocols, contributing to transparency. 122 XV. POST-ELECTION DAYS DEVELOPMENTS On 28 September, after the polling stations closed, one of the leaders of the Patriotic Bloc, Igor Dodon, accused the ruling party of fraud and refused to recognise the election results. He subsequently joined a small protest outside the CEC building, where he claimed victory. The following day, the bloc organised a protest in front of the parliament, announcing its intention to challenge the results. Later, Mr. Dodon informed the ODIHR EOM that he would recognise the results only after the final decision of the CC and would continue opposition activities within the parliament. None of the other contestants questioned the results. In a post-election statement, the president of the outgoing parliament, Igor Grosu, thanked voters and state institutions, emphasising the importance of the victory despite the Russian Federation’s attempts to spread disinformation and undermine the integrity of the elections. He further stated that EU integration remains the primary goal for the PAS majority in parliament, which will support the president in this path and advance new reforms. On 5 October, the CEC published the protocol with the aggregated numbers of participants and votes cast for each contestant; the next day it was submitted, together with the report on the conduct of the elections, to the CC for validation. On the same day, the CEC also allocated mandates to contestants that passed the threshold. All the result protocols were sent to the CC on 6 October. No official complaints were filed contesting the election results, nor request for recounts. 123 As a consequence, on 16 October, within the 10 days deadline prescribed by the law, the Court concluded that no violations had occurred that could have significantly impacted the will of the voters in the parliamentary elections, confirmed the results of the election and validated the mandates of elected members of parliament as presented by the CEC following the tabulation of results. 122 See the scanned protocols and spreadsheet here. 123 During the Constitutional Court hearing on the validation of the election results, the Patriotic Bloc requested that the results not be validated due to several alleged violations, without submitting any evidence. A ll other electoral contestants who had been allocated mandates called for the validation of the results.

Republic of Moldova Page: 34 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report XVI. RECOMMENDATIONS These recommendations, as contained throughout the text, are offered with a view to enhance the conduct of elections in the Republic of Moldova and to support efforts to bring them fully in line with OSCE commitments and other international obligations and standards for democratic elections to which they have committed. These recommendations should be read in conjunction with prior ODIHR recommendations which remain to be addressed. 124 ODIHR stands ready to assist the authorities of the Republic of Moldova to further improve the electoral process and to address the recommendations contained in this and previous reports. A. P RIORITY RECOMMENDATIONS 1. As previously recommended, the electoral legal framework should be reviewed to comprehensively address all outstanding ODIHR recommendations, in line with OSCE commitments and other international standards. Reform efforts should be undertaken well in advance of the next elections in an inclusive and transparent manner. 2. To safeguard the contestants’ right to an effective remedy, legal provisions should be revised to ensure that sanctions with an irreversible effect on the exercise of political rights, including the right to be elected, are applied only when time allows for effective legal remedies or that their enforcement is suspended until the opportunity for appeal is exhausted. To prevent arbitrary de - registration of candidates, such decisions should be based on sound, relevant and sufficient evidence. 3. As previously recommended, restrictions to the right to vote based on intellectual or psychosocial disability should be removed to ensure equal suffrage in accordance with international standards. 4. To respond effectively to large-scale instances of electoral corruption and illicit activities that influence voters’ behaviour, the authorities should further support close co- ordination between the Anti-Corruption Prosecutor's Office, the National Anti-Corruption Centre and General Inspectorate of Police, and enhance their institutional capacity. 5. Additional legal safeguards should be considered and properly enforced to prevent contestants from misusing administrative resources, budgetary funds, official positions, and state-funded information messages for their own advantage during the electoral period. To prevent cases of abuse of office, consideration could be given to requiring the suspension of official duties for certain public officials upon registration as a candidate. 6. Competent state agencies and ministries should ensure greater transparency and co-ordination in their efforts to counter disinformation and other forms of manipulative content. This could include public reporting of the ‘take down requests’ sent to the platforms and their outcome, as 124 According to paragraph 25 of the 1999 OSCE Istanbul Document, OSCE participating States committed themselves “to follow up promptly the ODIHR’s election assessment and recommendations”. The follow-up of prior recommendations is assessed by ODIHR as follows: recommendations 12, 13 and 18 from the final report on the 2021 parliamentary elections, recommendations 8, 10 and 12 from the final report on the 2023 local elections , and recommendations 10, 12 and 25 from the final report on the 2024 presidential election and constitutional referendum are fully implemented. Recommendations 1, 2, 5, 7, 8, 19 and 20 of the 2021 final report, recommendations 13, 14 and 26 from the 2023 final report, and recommendations 1 and 15 from the 2024 final report are mostly implemented. Recommendations 3, 9, 11, 14, 15 and 23 of the 2021 final report, recommendations 2, 6, 16, 17, 19, 24, 27 and 30 from the 2023 final report, and recommendations 4- 6, 14, 16, 18 and 24 from the 2024 final report are partially implemented. See also the ODIHR Electoral Recommendations Database.

Republic of Moldova Page: 35 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report well as access to official and timely information to assist voters to independently assess potential disinformation. B. O THER RECOMMENDATIONS Election Administration 7. Consideration could be given to reviewing arrangements for voters residing in Transnistria, including the criteria for determining the number of polling stations and the distribution of ballots, as well as the location of voting premises, with a view to ensuring that security considerations are addressed while enabling these voters to effectively exercise their suffrage . 8. The authorities could continue to build resistance into its cybersecurity strategies by hardening its infrastructure, allocating adequate human resources and training, and providing the public with sufficient information on cybersecurity efforts and responses; in this, transparent, well - rehearsed response processes, are essential. Voter Registration 9. The authorities should further explore efforts to improve the accuracy of the voter lists by developing better mechanisms for removing records of deceased people from the voter register. These could comprise legally mandated and timely reporting or automatic transmission of death records from relevant institutions to the State Register of Voters. Candidate Registration 10. To ensure equality of opportunities, the law and its implementation should ensure that candidates are always provided with an opportunity to address shortcomings in their applications, in line with international good practice. Unduly burdensome requirements such as in-person candidate registration should be reconsidered. Electoral Campaign 11. Authorities should call on political parties and candidates to agree on a code of conduct establishing guidelines for online campaigning prior to the next elections. Based on international good practice and community standards of the main platforms, the code could clarify which campaign methods and network attributes are considered inauthentic. Campaign Finance 12. As previously recommended, the legal framework for campaign finance should be further strengthened to regulate in more detail the involvement of third parties and the valuation of in- kind contributions. 13. To ensure comprehensive and efficient campaign finance oversight, consideration could be given to further strengthening the oversight capacity of the CEC, including by providing the resources necessary to take ownership of the support provided by international partners.

Republic of Moldova Page: 36 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Media 14. To safeguard freedom of expression, any suspension or withdrawal of broadcasting rights should only be imposed by an independent oversight body or by a court following serious and repeated violations of legitimate content restrictions, and only after exhausting less-restrictive corrective measures. Decisions should be subject to effective judicial review procedures with suspensive effect. 15. The existing system of blocking informational websites should be amended, ensuring that content-specific restrictions are imposed solely by judicial authority based on objective, transparent criteria clearly established in law. To guarantee transparency and accountability in the process, all such decisions should be publicly disclosed with clear justification, maintained in an accessible registry, and subject to effective appeal mechanisms. 16. To uphold the principle of freedom of expression during elections, the media should not be held liable for disseminating statements or content made directly by candidates, unless they have been specifically found to be unlawful by an independent and impartial court or regulatory body, or constitute incitement to violence, and the outlet had a genuine opportunity to prevent their dissemination. Election Day 17. To ensure the secrecy of the vote, as previously recommended further efforts should be made to allocate adequate premises for polling stations which would allow for better positioning of voting booths. Any use of video cameras in polling stations should ensure that the secrecy of the vote is protected. 18. As previously recommended, to ensure the participation of persons with disabilities, further efforts are needed from the authorities to facilitate independent access to and suitable layout in polling stations for voters with reduced mobility. 19. To ensure efficient, accurate and transparent counting and tabulation processes, as previously recommended, further efforts are needed to increase the capacity of PEBs to follow procedures and to allocate adequate DEC premises.

Republic of Moldova Page: 37 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report ANNEX I: ELECTION RESULTS No. on ballot Name of the Party/Electoral Bloc Number of votes received Number of mandates 1 Party of Action and Solidarity 792557 55 1 Democracy at Home 88,679 6 3 Coalition for Unity and Welfare 13,314 - 4 Andrei Năstase, independent 13,420 - 5 Alliance of Liberals and Democrats for Europe 3,576 - 6 Olesea Stamate, independent 5,257 - 7 European Social Democratic Party 15,060 - 8 National Moldovan Party 4,813 - 9 Patriotic Bloc of the Socialists, Communists, Heart and Future of Moldova 381,984 26 10 Alternativa Bloc 125,706 8 11 Respect Moldova Movement Party 10,144 - 12 Together Bloc 5,030 - 13 Cities and Communes League Party 6,120 - 14 Alliance for the Union of Romanians 1,604 - 15 Victoria Sanduța, independent 2,862 - 16 Alliance of Moldovans 3,509 - 17 Moldova Mare withdrawn - 18 Union of the Nation Bloc 797 - 19 New Historical Option 1,412 - 20 Liberal Party 1,591 - 21 Christian-Social Union of Moldova 1,837 - 22 Tatiana Crețu, independent 1,598 - 23 Our Party 97,852 6 Number of voters in the main voter lists 2,738,735 Number of voters in the additional list 342,244 Number of voters who received ballots 1,609,715 Number of voters who participated in the voting 1,609,579 Number of valid votes cast 1,578,722 Voter turnout 52.21% Invalid ballots 30,857 Voters abroad 277,964 Voters residing in Transnistria 12,274

Republic of Moldova Page: 38 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report ANNEX II: LIST OF OBSERVERS IN THE INTERNATIONAL ELECTION OBSERVATION MISSION ODIHR EOM Short -Term Observers Sedanna Margaryan Armenia Sasun Hovhannisyan Armenia Iris O'rourke Austria Dusica Dukic Austria Lukas Alexander Austria Gunther Neumann Austria Yolanda Scheller Austria Manfred Aschaber Austria Chiara Kastrun Austria Christoph Rodler Austria Bruno Michael Vandecasteele Belgium Julien Colle Belgium Marie Haeverans Belgium Leen Nijs Belgium Niko Vervoort Belgium Alexandra Khoudokormoff Belgium Daniel Ahmad Canada Edward Tawil Canada Leona Kunayová Czech Republic Adam Drnovsky Czech Republic Eva Karlikova Czech Republic Anna-Marie Peroutková Czech Republic Jiri Preclik Czech Republic Marta Vacca Vesela Czech Republic Václav Malina Czech Republic Blanka Hruba Czech Republic Jan Faltys Czech Republic Lukas Gjuric Czech Republic Zuzana Kutišová Czech Republic Petr Přebinda Czech Republic Tomas Vlach Czech Republic Karin Lišková Czech Republic Peter Bohlbro Denmark Birte Torp Pedersen Denmark Inge Jensen Denmark Inge Merete Hansen Denmark Claus Wintop Denmark Jan Haagensen Denmark Heiti Mäemees Estonia Laura Hassinen Finland Riitta Känkänen Finland Riku Rantanen Finland Johannes Jauhiainen Finland Bradley Reynolds Finland Philippe Dardant France Paul Ruotte France

Republic of Moldova Page: 39 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Olivier Huyghe France Thomas Mirman France Guillaume Pilet France Anne Maufrais France Maria Popczyk France Alexandra Richter France Jules Bigot France Marek Bazin France Lucile Bardin France Zoé De Nadai France Victoria Dziwniel France Benedicte Contamin France Marc Jean-Louis Gruber France Maylis Huard de Verneuil France Fischer Frank Germany Daniel Zipfel Germany Salih Paksoy Germany Zoran Vasic Germany Robert Sperfeld Germany Birgit Daiber Germany Adam Teufel Germany Simon Wallisch Germany Lena Wittke Germany Monika Benkler Germany Petra Bornhoeft Germany Izabella Brigitta Bosze Germany Timm Buechner Germany Astrid Ehle Germany Annelie Koschella Germany Karin Marmsoler Germany Alexandra Dobolyi Hungary Terjék Balázs Hungary Elza Schönstein Hungary Katherine Willey Ireland Alexander Attwood Ireland Kieran Lenihan Ireland Maria Theresa Patrice Lucid Ireland Carolann Minnock Ireland Patrick Farrelly Ireland Seán O'connor Ireland Eithne Macdermott Ireland Claire Vukcevic Ireland Paul Brennan Ireland Charlotte Coyle Ireland Mark Finegan Ireland Michael Gannon Ireland Fidelma Healy Eames Ireland Pierluigi Bolioli Italy Gilberto Pelosi Italy Antonella Simonetti Italy Teresa Morandini Italy

Republic of Moldova Page: 40 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report David Capezzuto Italy Serena Bonato Italy Alberto Ribolla Italy Claudia Bettiol Italy Janis Ievins Latvia Dominyka Dautaraite Lithuania Lina Grige Lithuania Meilė Vitkauskaitė Lithuania Tomas Jenkelevic Lithuania Taras Ivanec Lithuania Jonas Mensonas Lithuania Karolis Stanevicius Lithuania Henk Graafland Netherlands Roxanne Koenis Netherlands Ilse Charlotte Helder Netherlands Alexander Weissink Netherlands Tron Gundersen Norway Per Svartefoss Norway Lars Georg Fordal Norway Hanne Hanson Norway Kristin Taraldsrud Hoff Norway Anne Christine Kroepelien Norway Bergny Ofstad Norway Camilla Wedul Norway Joanna Bagadzińska Poland Beata Podgórska Poland Marek Wojciech Marszałek Poland Maria Aleksandra Pawłowska-pławińska Poland Ewa Stasiek Poland Marta Tomaszkiewicz Poland Robert Rajczyk Poland Karolina Świderska Poland Jarosław (Jarek) Marcin Domański Poland Agnieszka Hardej-Januszek Poland Jakub Pilch Poland Jan Gebert Poland Iwona Zyman Poland Jakub Pieńkowski Poland Natalia Piotrowska Poland Krzysztof Kolanowski Poland David Crisóstomo Portugal Valentina Crivat Romania Cristina Chivu Romania Mihaela Besliu Romania Mihai Stefan Galai Romania Petra Čadová Slovakia Lukas Prvy Slovakia Michaela Stranska Slovakia Marek Brenčič Slovakia Joel Díaz Rodríguez Spain Carmen Claudin Urondo Spain

Republic of Moldova Page: 41 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Mikel Cordoba Gavin Spain Paula Miquel Calvo Spain María De la Fuente Rivas Spain Antoni Canyelles Capellà Spain Maria del Mar Martin Raba Spain Isabel Menchon Lopez Spain Arnau Rovira Muntada Spain Domenec Ruiz Devesa Spain Rubén Ruíz Ramas Spain Eduardo Trillo de Martin-Pinillos Spain Syna Ouattara Sweden Inger Maja Marianne Aase Sweden Victor Peter Gupta Sweden Stig Andreas Johansson Sweden David Kollberg Sweden Linda Virginia Matilda Kotschack Sweden Emma Karin Victoria Mihlzén Sweden Stina Ellen Karolin Skansing Bergman Sweden Henrik Josef Mungenast Sweden Erik Asplund Sweden Charlotte Bergendal Berggren Sweden Graham Taylor Sweden Hanna Catarina Högberg Sweden Mikaela Jenny Kristin Christiansson Sweden Anna Ingrid Kristina Envall Sweden Vera Sofia Grass Sweden Johannes Koeppel Switzerland Beat Weber Switzerland Laura Vogel Switzerland Michele Calastri Switzerland Thomas Holzer Switzerland Daniel Bochsler Switzerland Laura Andrea Merz Switzerland Mauro Moruzzi Switzerland Hanna Pahls Switzerland Stefan Ziegler Switzerland Katharina Imhof Switzerland Halyna Bakhmatova Ukraine Michael Cockle United Kingdom Raya Corry-Fitton United Kingdom Anttoni James Numminen United Kingdom Shaama Malik United Kingdom Nirmala Gopal United Kingdom Nadia Zoubir USA Julie Barker USA Sarah Pilchick USA Eric Rice USA Hannah Lindahl USA Christopher Shields USA Andriy Shymonyak USA Douglas Tremitiere USA

Republic of Moldova Page: 42 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Degee Wilhelm USA James Berk USA Mieczyslaw Boduszynski USA Kyle Bowers USA Aubrey Hamilton USA Antonio Lee USA Sofya Orlosky USA Constance Phlipot USA Sohibjon Olimjonov Uzbekistan ODIHR EOM Long-Term Observers Josephine Ebner Austria Jiří Němec Czech Republic Julia Hawlanová Czech Republic Poul Svane Denmark Griselda Rosenberg Estonia Tatu Oksanen Finland Carita Vastinesluoma Finland Eric Mirguet France Pascale Trimbach France Sarah Lohschelder Germany Natalie Krieger Germany Gudni Bragason Iceland Andrew Richardson Ireland Raffaele Ditadi Italy Lucrezia Aresi Italy Ricardas Ramoska Lithuania Børge Nilsen Norway Asgeir Rustad Norway Zofia Lutkiewicz Poland Bartłomiej Zdaniuk Poland Vladimir Mazalov Russian Federation Mikhail Dimitriev Russian Federation Mats Ekholm Sweden Ewa Jacobsson Sweden Maja Hürlimann Switzerland Annette Keller Switzerland Mary Brooksbank United Kingdom Alexander Anderson United Kingdom Jessica Nash USA Wilson Von kessler USA ODIHR EOM Core Team Jillian Stirk Head of Mission Canada Anna Papikyan Armenia Rashad Shirinov Shirinov Azerbaijan Aliaksandr Chaliadzinski Belarus Igor Bulić Croatia Czeslaw Walek Czech Republic

Republic of Moldova Page: 43 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Kerstin Dokter Germany Eleni Ioannou Greece Zhenis Bereshev Kazakhstan Dimash Alzhanov Kazakhstan Slaviša Kotlaja Montenegro Max Bader Netherlands Beata Martin-Rozumilowicz Poland Kamila Kolinska Poland Michał Ostańkowicz Poland Smaranda Sandulescu Romania Loredana Bertişan-Pop Romania Gonzalo Jorro-Martinez Spain Firuza Garibshoeva Tajikistan Egor Tilpunov Ukraine Dominic Howell United Kingdom Myagmartogtokh Tumennasan USA OSCE Parliamentary Assembly Paula Cardoso Portugal Special Coordinator Linnea Wickman Sweden Head of Delegation Carina Reiter Austria MP Christoph Matznetter Austria MP Christoph Pramhofer Austria MP Gaya Mammadov Azerbaijan MP Peter De Roover Belgium MP Franky Demon Belgium MP Werner Somers Belgium MP Annick Lambrecht Belgium MP Aaron Verbrugghe Belgium Staff of Delegation Albin Muslic Bosnia and Herzegovina MP Teo Rogic Bosnia and Herzegovina Staff of Delegation Deyan Dechev Bulgaria MP Nikola Mazar Croatia MP Sandra Krpan Croatia MP Olgica Tolic Croatia Staff of Delegation Dimitrije Todoric Croatia International Secretariat Kyriakos Hadjiyianni Cyprus MP Lucie Potuckova Czech Republic MP Zbynek Linhart Czech Republic MP Jaroslav Chalupsky Czech Republic MP Radek Merkl Czech Republic Staff of Delegation Silvia Andrisova Czech Republic Staff of Delegation Jens Meilvang Denmark MP Malte Moller-Christensen Denmark Staff of Delegation Petri Huru Finland MP Aleksi Jantti Finland MP Mika Lintila Finland MP Gisele Jourda France MP Liliane Tanguy France MP Jean-Luc Blouet France Staff of Delegation Stephanie Koltchanov France International Secretariat

Republic of Moldova Page: 44 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Loic Poulain France International Secretariat Ana Margebadze Georgia International Secretariat Stefan Keuter Germany MP Karl Baer Germany MP Maria-Eleni Apostolaki Greece MP Theodora Chachlaki Greece Staff of Delegation John Lahart Ireland MP Barry Ward Ireland MP Lynn Ruane Ireland MP Eugenio Zoffili Italy MP Anna Bilotti Italy MP Fabrizio Comba Italy MP Giuseppe De Cristofaro Italy MP Emanuele Loperfido Italy MP Mauro Del Barba Italy MP Valeria Galardini Italy Staff of Delegation Tiziana Giannotti Italy Staff of Delegation Roberto Montella Italy International Secretariat Anastasiya Griadasova Kyrgyzstan International Secretariat Skaidrite Abrama Latvia MP Lauris Lizbovskis Latvia MP Carmen Heeb-Kindle Liechtenstein MP Johannes Kaiser Liechtenstein MP Ruslanas Baranovas Lithuania MP Simonas Gentvilas Lithuania MP Gilles Baum Luxembourg MP Claude Haagen Luxembourg MP Jelena Nedovic Montenegro MP Amer Smailovic Montenegro MP Jevrosima Pejovic Montenegro MP Iva Lakicevic Montenegro Staff of Delegation Madeleine Van Toorenburg Netherlands MP Farah Karimi Netherlands MP Monika Zajkova North Macedonia MP Nikola Micevski North Macedonia MP Mimoza Musa North Macedonia MP Biljana Ognenovska North Macedonia Staff of Delegation Bard Hoksrud Norway MP Aleksander Stokkebo Norway MP Radoslaw Fogiel Poland MP Kazimierz Kleina Poland MP Katarzyna Ueberhan Poland MP Marcin Mykietynski Poland Staff of Delegation Eurico Brilhante Dias Portugal MP Joan Campos Coelho Portugal Staff of Delegation Stefan-Iulian Lorincz Romania MP Gabor Hajdu Romania MP Cosmin-Ioan Corendea Romania MP Razvan-Iulian Ciortea Romania MP Iulian-Alexandru Muraru Romania MP Stefan Palarie Romania MP Teodora Mitru Romania Staff of Delegation Michele Muratori San Marino MP

Republic of Moldova Page: 45 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report Artemi Vicent Rallo Spain MP Carina Odebrink Sweden MP Angelica Lundberg Sweden MP John E Weinerhall Sweden MP Jonathan Demner Sweden Staff of Delegation Daniel Fassler Switzerland MP Selami Altinok Türkiye MP Seyit Torun Türkiye MP Kamil Ucar Türkiye Staff of Delegation Pavlo Frolov Ukraine MP Hanna Lichman Ukraine MP Vadym Halaichuk Ukraine MP Iryna Gerashchenko Ukraine MP Danylo Zharov Ukraine Staff of Delegation Kateryna Shevchuk Ukraine Staff of Delegation Philip Smith United Kingdom MP Christine Blower United Kingdom MP Rosalie Winterton United Kingdom MP Rachel Bauman USA Staff of Delegation Fleur Cowan USA Staff of Delegation Daniel Gottfried USA Staff of Delegation Nathaniel Parry USA International Secretariat Parliamentary Assembly of the Council of Europe Chris Said Malta Head of Delegation Albana Vokshi Albania MP Stefan Schennach Austria MP Ivi-Triin Odrats Estonia Secretariat Didier Marie France MP Louise Morel France MP Adria Rodriguez-Perez France Venice Commission Carine Roller-Kaufman France Secretariat Malte Kaufmann Germany MP Roberto Speranza Italy MP Emanuelis Zingeris Lithuania MP Marija Petrushevska North Macedonia MP Jone Blirka Norway MP Wanda Nowicka Poland MP Edite Estrela Portugal MP Richard Carvalho Portugal MP Cristian-Augustin Niculescu-Tagarlas Romania MP Cristina Gabriella Dumitrescu Romania MP Dumitrina Mitrea Romania MP Gerardo Giovagnoli San Marino MP Lucia Plavakova Slovakia MP Nataša Sukič Slovenia MP Pierre-Alain Fridez Switzerland MP Regina Kiener Switzerland Venice Commission Mehmet Akalin Türkiye MP

Republic of Moldova Page: 46 Parliamentary Elections, 28 September 2025 ODIHR Election Observation Mission Final Report European Parliament Michael Gahler Germany Head of Delegation Ivana Kiendl Kristo Croatia Secretariat Ondrej Madr Czech Republic Political Advisor Villy Søvndal Denmark MP Hans Neuhoff Germany MP Ruth Firmenich Germany MP Marina Graser Lasic Germany Secretariat Raffaele Luise Italy Secretariat Isabel Wiseler-Lima Luxembourg MP Tessel Giele Netherlands Political Advisor Robert Golanski Poland Political Advisor Ana Catarina Mendes Portugal MP Dan Barna Romania MP Itziar Munoa Salavierria Spain Political Advisor

ABOUT ODIHR The Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) is OSCE's principal institution to assist participating States "to ensure full respect for human rights and fundamental freedoms, to abide by the rule of law, to promote principles of democracy and (…) to build, strengthen and protect democratic institutions, as well as promote tolerance throughout society" (1992 Helsinki Summit Document). This is referred to as the OSCE human dimension. ODIHR, based in Warsaw (Poland) was created as the Office for Free Elections at the 1990 Paris Summit and started operating in May 1991. One year later, the name of the Office was changed to reflect an expanded mandate to include human rights and democratization. Today it employs over 150 staff. ODIHR is the lead agency in Europe in the field of election observation . Every year, it co-ordinates and organizes the deployment of thousands of observers to assess whether elections in the OSCE region are conducted in line with OSCE commitments, other international obligations and standards for democratic elections and with national legislation. Its unique methodology provides an in- depth insight into the electoral process in its entirety. Through assistance projects, ODIHR helps participating States to improve their electoral framework. The Office's democratization activities include: rule of law, legislative support, democratic governance, migration and freedom of movement, and gender equality. ODIHR implements a number of targeted assistance programmes annually, seeking to develop democratic structures. ODIHR also assists participating States' in fulfilling their obligations to promote and protect human rights and fundamental freedoms consistent with OSCE human dimension commitments. This is achieved by working with a variety of partners to foster collaboration, build capacity and provide expertise in thematic areas, including human rights in the fight against terrorism, enhancing the human rights protection of trafficked people, human rights education and training, human rights monitoring and reporting, and women's human rights and security. Within the field of tolerance and non-discrimination, ODIHR provides support to the participating States in strengthening their response to hate crimes and incidents of racism, xenophobia, anti-Semitism and other forms of intolerance. ODIHR's activities related to tolerance and non- discrimination are focused on the following areas: legislation; law enforcement training; monitoring, reporting on, and following up on responses to hate-motivated crimes and incidents; as well as educational activities to promote tolerance, respect, and mutual understanding. ODIHR provides advice to participating States on their policies on Roma and Sinti . It promotes capacity-building and networking among Roma and Sinti communities and encourages the participation of Roma and Sinti representatives in policy- making bodies. All ODIHR activities are carried out in close co -ordination and co-operation with OSCE participating States, OSCE institutions and field operations, as well as with other international organizations. More information is available on the ODIHR website (www.osce.org/odihr).

Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului REPUBLICA MOLDOVA ALEGERI PARLAMENTARE 28 septembrie 2025 Misiunea de observare a alegerilor BIDDO Raport final Varşovia 18 Februarie 2026

CUPRINS I. REZUMAT .......................................................................................................................................... 1 II. INTRODUCERE ȘI MULȚUMIRI .................................................................................................. 5 III. CONTEXTUL ISTORIC ȘI POLITIC ............................................................................................ 6 IV. CADRUL JURIDIC ȘI SISTEMUL ELECTORAL ....................................................................... 7 V. ADMINISTRAREA ALEGERILOR .............................................................................................. 10 VI. ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR ......................................................................................... 13 VII. ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR .......................................................................................... 14 VIII. CAMPANIA ELECTORALĂ ......................................................................................................... 17 A. CONTEXTUL CAMPANIEI ONLINE ................................................................................................ 20 IX. FINANȚAREA CAMPANIEI ......................................................................................................... 22 X. MEDIA .............................................................................................................................................. 25 A. MEDIUL MIJLOACELOR DE INFORMARE ÎN MASĂ.................................................................... 25 B. CADRUL JURIDIC PENTRU MASS -MEDIA ..................................................................................... 27 C. MONITORIZAREA MASS-MEDIA DE CĂTRE MIOA BIDDO .................................................... 29 XI. SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR ELECTORALE .......................................................... 30 XII. MINORITĂȚILE NAȚIONALE .................................................................................................... 33 XIII. OBSERVAREA ALEGERILOR .................................................................................................... 33 XIV. ZIUA ALEGERILOR ...................................................................................................................... 34 XV. EVOLUȚII DIN ZILELE DE DUPĂ ALEGERI .......................................................................... 36 XVI. RECOMANDĂRI ............................................................................................................................. 37 A. RECOMANDĂRI PRIORITARE ....................................................................................................... 37 B. ALTE RECOMANDĂRI ................................................................................................................... 38 ANEXA I: REZULTATELE ALEGERILOR ............................................................................................ 40 ANEXA II: LISTA OBSERVATORILOR DIN MISIUNEA INTERNAȚIONALĂ DE OBSERVARE A ALEGERILOR ............................................................................................................................. 41 DESPRE BIDDO ........................................................................................................................................... 50

Republica Moldova Alegeri parlamentare 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO 1 I. REZUMAT În urma unei invitații de a monitoriza alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și în conformitate cu mandatul său, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) a înființat o Misiune de Observare a Alegerilor (MIOA) la 13 august. MIOA BIDDO a evaluat conformitatea proceselor electorale cu angajamentele OSCE și altor standarde pentru alegeri democratice, precum și cu legislația internă. În ziua alegerilor, MIOA BIDDO a fost însoțită de delegații ale Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE), Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și a Parlamentului European (PE) pentru a forma o Misiune Internațională de Observare a Alegerilor (MIOA). În Declarația sa privind constatările și concluziile preliminare, MIOA a constatat că „alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din Republica Moldova au fost competitive și au oferit alegătorilor o alegere clară între alternativele politice, însă procesul a fost afectat de cazuri grave de interferență străină, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și dezinformare pe scară largă. Cadrul juridic a fost îmbunătățit pentru a proteja împotriva corupției electorale și oferă o bază solidă pentru desfășurarea alegerilor democratice, deși modificările legislative cu puțin timp înainte de alegeri au afectat certitudinea juridică. Administrația electorală a gestionat pregătirile profesional și eficient. Cu toate acestea, unele decizii luate de Comisia Electorală Centrală (CEC) cu privire la chestiuni controversate au fost luate pe linii partizane, si au pus sub semnul întrebării imparțialitatea sa. Deciziile luate în cele două zile dinaintea alegerilor privind ineligibilitatea a două partide, bazate pe acuzații de finanțare ilicită, le-au limitat dreptul la un recurs efectiv . Într-un mediu extrem de polarizat, concurenții au făcut campanie liberă în toată țara. In ciuda eforturilor de aplicare a legii, au fost identificate în mod credibil scheme extinse de cumpărare a voturilor pentru a influența alegătorii. Dezinformarea extinsă pe rețelele de socializare, acoperirea partizană în majoritatea mass-media și reportajele investigative și analitice limitate au împiedicat capacitatea alegătorilor de a lua o decizie informată. Ziua alegerilor a fost bine pregătită, ordonată și transparentă, iar procesul a fost evaluat pozitiv de observatorii MIOA.” În contextul unui mediu politic polarizat și al unor diviziuni profunde între partidul de guvernământ și opoziție în ceea ce privește orientarea geopolitică a țării, alegerile din 28 septembrie au fost considerate pe scară largă decisive pentru continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE). Alegerile au avut loc pe fundalul războiului cauzat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă, care a rezultat in provocări semnificative pentru securitatea și economia țării. În perioada premergătoare alegerilor, autoritățile s-au confruntat cu o serie fără precedent de atacuri hibride, inclusiv finanțare ilicită, campanii de dezinformare și incidente de securitate cibernetică, identificate ca provenind din Federația Rusă. Cadrul juridic oferă o bază solidă pentru desfășurarea unor alegeri democratice, în conformitate cu standardele internaționale. În urma alegerilor prezidențiale și a referendumului din 2024, o revizuire majoră printr-o nouă lege a introdus îmbunătățiri cheie, cum ar fi definiții mai clare ale corupției electorale, sancțiuni mai dure și o mai bună reglementare a finanțării campaniilor electorale. În procesul de elaborare a legilor, au fost abordate o serie de recomandări ale BIDDO din Avizul Urgent privind proiectul inițial de lege, dar câteva probleme cheie rămân nerezolvate, la fel ca și unele recomandări ale BIDDO și ale Comisiei de la Veneția privind alte aspecte ale procesului electoral. Amendamentele au 1 Versiunea în limba engleză a acestui raport este singurul document oficial. O traducere neoficială este disponibilă în limba română.

Republica Moldova Page: 2 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO înăsprit și mai mult regulile deja stricte ale Republicii Moldova privind activitatea partidelor și anularea înregistrării, care au permis suspendarea temporară a unui partid în timpul campaniei printr-o hotărâre judecătorească fără notificare prealabilă. Deși reformele au consolidat supravegherea activităților partidelor, ele au impus și anumite condiții stricte care nu respectă standardele internaționale și ar putea duce la măsuri disproporționate. În ciuda scopului legitim de a reduce abuzurile, modificările frecvente ale legii, inclusiv cu puțin timp înainte de aceste alegeri, au subminat implementarea eficientă, certitudinea juridică și stabilitatea legislației electorale. CEC a gestionat pregătirile tehnice pentru aceste alegeri în mod profesional și eficient, respectând în mare parte termenele legale. Administrația electorală, la toate nivelurile, a fost transparentă în activitatea sa, cu sesiuni deschise observatorilor și mass-media, iar ședințele CEC au fost transmise online. Per total, administrația electorală s-a bucurat de încrederea părților interesate în competența, eficiența și integritatea sa. Cu toate acestea, ocazional, deciziile aliniate politic privind chestiuni controversate au pus sub semnul întrebării imparțialitatea și independența sa. Unele dintre aceste decizii au avut legătură cu înregistrarea și anularea înregistrării candidaților și la înființarea unui număr mai mic de secții de votare în unele țări din străinătate și pentru alegătorii care locuiesc pe malul stâng al râului Nistru (Transnistria) în comparație cu ciclurile electorale anterioare, inclusiv numărul de buletine de vot tipărite pentru Transnistria. CEC, prin intermediul Centrului său pentru Formare Electorală Continuă (CICDE), a organizat seminare ample cu prezență fizică pentru majoritatea funcționarilor electorali implicați. Instruirile BER observate de Observatorii pe Termen Lung ai MIOA BIDDO au fost bine organizate și interactive. Infrastructura digitală a guvernului a fost supusă unor atacuri cibernetice înainte de alegeri, iar securitatea cibernetică în cadrul alegerilor rămâne o preocupare serioasă. Pe 24 septembrie, prim- ministrul a anunțat că infrastructura țării s-a confruntat cu peste 1.000 de atacuri cibernetice în 2025. Autoritățile au introdus un cadru bazat pe evaluarea riscurilor pentru a identifica și atenua amenințările, ceea ce a consolidat rezistenta. Sistemul Informațional Automat de Stat „Alegeri” (SIASA) al CEC, care gestionează mai multe aplicații, este acum protejat în cadrul de securitate cibernetică al Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, alături de toată infrastructura digitală guvernamentală pentru a asigura o abordare unificată a securității. În perioada premergătoare alegerilor și în special în săptămâna precedentă, CEC a fost ținta unor atacuri cibernetice și a unor campanii de dezinformare din străinătate, care vizau subminarea credibilității sale publice prin amplificarea informațiilor false. Nu au fost identificate probleme majore legate de acuratețea generală a registrului electoral. Cu toate acestea, persistă probleme de lungă durată legate de înregistrările persoanelor decedate, în special pentru alegătorii care locuiesc în străinătate sau în Transnistria, deoarece mecanismul de eliminare a cetățenilor decedați din registru depinde de inițiativa familiei în raportarea unor astfel de modificări. În plus, unii alegători nu au un domiciliu sau o reședință înregistrată. CEC a înregistrat 4 blocuri electorale, 15 partide politice și 4 candidați independenți, dintr-un spectru politic larg, care a oferit alegătorilor o gamă largă de opțiuni. În același timp, în luarea unor decizii, CEC a aplicat ocazional o abordare formalistă și selectivă. Anumite cerințe nou impuse de înregistrare a candidaților au fost excesiv de împovărătoare, iar avizul prealabil de eligibilitate a partidelor de către Agenția Serviciului Public nu a fost întotdeauna clar. Deciziile CEC și ale Curții de Apel Chișinău din ultimele zile dinaintea alegerilor de a revoca eligibilitatea a două partide (un apel decis cu doar câteva ore înainte de închiderea secțiilor de votare), invocând încălcări grave ale campaniei electorale și ale finanțării campaniilor, a subminat certitudinea juridică a statutului concurenților electorali și, având în vedere momentul in care a fost luata decizia, le -a limitat dreptul de a solicita o cale de atac eficientă, contrar standardelor internaționale. Campania a fost competitivă, iar libertățile fundamentale au fost respectate. Concurenții au completat metodele tradiționale de campanie cu utilizarea extensivă a rețelelor de socializare, dar campania a fost

Republica Moldova Page: 3 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO umbrită de atacuri hibride, inclusiv finanțare ilicită și dezinformare. O rețea organizată, finanțată din surse străine, care coordona scheme specifice de cumpărare de voturi și campanii de dezinformare, a fost identificată în mod credibil de către autorități și jurnaliștii de investigație ca provenind din Federația Rusă. S-a considerat că eforturile proactive a autorităților de aplicare a legii au avut un efect de atenuare și descurajare a cumpărării de voturi. Unele cazuri izolate de campanie ale oficialilor guvernamentali PAS posibil sa fi afectat delimitarea dintre partid și stat, contrar angajamentelor și bunelor practici OSCE. Mai mult, participarea câtorva primari locali la campania în favoarea partidului de guvernământ în timpul mandatului, precum și câteva acuzații de utilizare abuzivă a resurselor administrative la nivel local au fost confirmate de observatorii MIOA BIDDO. Pe parcursul perioadei electorale, campanii neoficiale conduse de rețele de conturi neautentice, care uneori foloseau videoclipuri generate de inteligența artificială, „ferme de troli” și boți automatizați, au răspândit dezinformări alarmiste pe platformele de socializare. Eforturile statului împotriva acestui lucru au fost intensificate, autoritățile implementând o gamă largă de mecanisme și angajând o serie de agenții pentru a detecta interferențele străine și dezinformarea. În ciuda acestor eforturi considerabile de protecție împotriva amenințărilor informaționale, natura endemică a provocării a însemnat că dezinformarea a afectat negativ campania. Reacția platformelor la notificările privind rețelele și narativele dăunătoare, primite de la autoritățile statului și organizațiile societății civile, a fost considerată inadecvată. Împreună cu algoritmii platformelor care promovau „camere de ecou” și „bule de filtrare”, acest lucru a subminat disponibilitatea unor informații fiabile pentru alegători. Moldova are un cadru juridic solid pentru a promova participarea femeilor la procesul decizional, susținut de tratatele internaționale. Multe femei dețin funcții de conducere, inclusiv președinția, președinția Curții Constituționale (CC), a CEC și a Consiliului Audiovizual. Femeile sunt bine reprezentate în nivelurile inferioare ale administrației electorale. Cu toate acestea, în ciuda faptului că concurenții electorali au îndeplinit cerințele legale privind cotele de gen pe listele lor, noul parlament include mai puține femei, respectiv reprezentarea a scăzut de la 40% în legislatura anterioară la 37%. Femeile au participat la evenimentele de campanie, dar nu li s-a acordat o importanță egală la mitingurile de campanie observate de observatorii pe termen lung ai MIOA BIDDO. Minoritățile naționale reprezintă aproximativ 18% din populația Republicii Moldova. Nu au fost identificate bariere sistemice în calea posibilității minorităților naționale de a participa liber la procesul electoral. În același timp, unele probleme necesită o atenție sporită, cum ar fi procedurile de înregistrare a alegătorilor pentru romi. Candidații minoritari au fost prezenți pe toate listele partidelor politice, ceea ce indică faptul că nu există bariere formale în calea participării acestora. În ziua alegerilor, buletinele de vot în cinci limbi ale minorităților erau disponibile acolo unde consiliile electorale de circumscripție le-au solicitat. Reglementările privind finanțarea campaniilor electorale au oferit suficiente condiții pentru transparență, responsabilitate și integritate și sunt în mare măsură în conformitate cu standardele internaționale. Cu toate acestea, lipsesc reglementări detaliate privind implicarea terților în campanie, precum și linii directoare clare pentru evaluarea contribuțiilor în natură. In mod pozitiv, concurenții și- au respectat, în general, obligația de a prezenta rapoarte săptămânale și finale privind finanțarea campaniei. Rapoartele au respectat șabloane detaliate care impun dezvăluirea fiecărei donații și au secțiuni dedicate cheltuielilor online. CEC a publicat și a revizuit temeinic rapoartele, a efectuat verificări suplimentare atunci când a fost necesar și a impus sancțiuni corespunzătoare de diferite grade. Astfel, a jucat un rol eficient în contribuția la transparență, în ciuda faptului că a trebuit să se bazeze pe alte instituții ale statului din cauza resurselor sale limitate. Peisajul mediatic a fost divers și pluralist, dar constrâns de o piață publicitară limitată și în scădere. Mulți interlocutori ai MIOA au raportat o creștere a discursului intolerant și a cazurilor de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, atât în persoană, cât și online, în principal din partea unor actori nestatali.

Republica Moldova Page: 4 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Monitorizarea mass-media realizată de MIOA BIDDO a constatat că relatarea alegerilor de către mass- media audiovizuală a reflectat un peisaj mediatic pluralist, dar polarizat. Mass-media monitorizată le-a oferit concurenților numeroase oportunități de a-și prezenta pozițiile și opiniile prin dezbateri, talk- show-uri, programe de actualitate și reportaje de știri. Cu toate acestea, relatarea partizană din majoritatea instituțiilor media, combinată cu știri influențate de evenimente și axate pe declarații, reportarea investigativă și analitică limitata, precum și dezinformarea extinsă pe rețelele de socializare, a îngreunat semnificativ capacitatea alegătorilor de a lua decizii bine informate. Litigiile electorale au fost, în general, gestionate eficient de către administrația electorală și de instanțe în termenele prevăzute. Cu toate acestea, divergențele dintre deciziile instanțelor superioare au demonstrat o lipsă de certitudine juridică cu privire la aplicarea unor cerințe de eligibilitate ale partidelor. Deși termenul limită de înregistrare a concurenților electorali a fost modificat, acesta tot nu a garantat soluționarea litigiilor înainte de începerea campaniei, limitând dreptul la o cale de atac eficientă. În ciuda unor progrese în reforma judiciară, inclusiv un proces de vetting în curs de desfășurare, încrederea publicului în sistemul judiciar rămâne scăzută. Acționând în urma unui număr de plângeri depuse în ziua alegerilor, CEC a sancționat partidul Democrația Acasă cu privarea de finanțare publică pentru finanțare ilegală și nedeclarată, o decizie care a fost parțial anulată de CCA, dar în cele din urmă menținută de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). CEC a stabilit că partidul a comis încălcări grave care ar fi justificat radierea, dar, în conformitate cu prevederile legale, a lăsat Curții Constituționale (CC) sarcina de a decide asupra acestui aspect atunci când urma a decide asupra legalității alegerilor și asupra validării mandatelor obținute de partid. CC a validat rezultatele și toate mandatele deputaților. Cadrul legal permite observarea națională și internațională a alegerilor, precum și observarea de către reprezentanții concurenților electorali, atât în țară, cât și în străinătate. CEC a acreditat 2.496 de observatori naționali și 912 observatori internaționali, Promo- LEX și Uniunea Avocaților fiind cele mai mari grupuri observatori naționali . Un nou regulament CEC a introdus cerințe suplimentare de acreditare, inclusiv dezvăluirea capacității organizaționale și a finanțării, menite să prevină utilizarea abuzivă a statutului de observator. Înregistrarea unui număr mare de observatori, atât naționali, cât și internaționali, a contribuit la transparența procesului. CEC a refuzat acreditarea a 16 potențiali observatori ai MIOA nominalizați de către Federația Rusă în baza informației de la Serviciilor de Securitate și Informații. Ziua alegerilor a fost bine organizată. Procesul de deschidere a secțiilor de votare și procesul de votare au fost apreciate pozitiv în majoritatea covârșitoare a secțiilor de votare observate, procedurile stabilite fiind în principiu respectate Deși majoritatea alegătorilor și- au marcat buletinele de vot în secret, dispunerea secțiilor de votare și amplasarea camerelor video nu au asigurat întotdeauna secretul votului. Puținele observații negative au fost legate în mare parte de prezența persoanelor neautorizate la secțiile de votare. Majoritatea secțiilor de votare observate au fost nepotrivite pentru persoanele cu dizabilități, 65% neoferind acces independent, iar 26% având o amenajare interioară neadecvată. Au avut loc o serie de incidente de securitate îngrijorătoare. Un atac cibernetic la scară largă care a forțat autoritățile să blocheze platforma host.md, lăsând aproximativ 4.000 de site-uri web offline în ziua alegerilor. O serie de amenințări cu bombă au fost raportate la unele Birouri Electorale Raionale (BER) din Republica Moldova și din străinătate, precum și la podurile de peste râul Nistru, ceea ce a cauzat suspendări temporare ale procesului de votare și a contribuit la formarea de cozi la tr ecerile peste Nistru. In majoritatea cazurilor, numărarea voturilor și a procesul de totalizare a voturilor observate de MIOA au fost, de asemenea, evaluate pozitiv și considerate a fi bine organizate în general, ordonate și profesionale. CEC a publicat rezultatele preliminare pe baza datelor din protocoalele BER transmise prin intermediul SIASA al CEC. CEC a sintetizat prompt rezultatele în termenele legale. Rezultatele au fost publicate împreună cu foaia de calcul cu rezultatele la nivel de secție de votare, precum și cu copii scanate ale

Republica Moldova Page: 5 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO tuturor protocoalelor BER, contribuind la transparență. Pe 5 octombrie, CEC a publicat procesul-verbal cu rezultatele, iar a doua zi acesta a fost prezentat, împreună cu raportul privind desfășurarea alegerilor, CC pentru validare. În aceeași zi, CEC a alocat, de asemenea, mandate concurenților care au depășit pragul electoral. Deși nu au fost depuse oficial plângeri care să conteste rezultatele alegerilor sau să solicite renumărări, Blocul Patriotic a pus la îndoială rezultatele în timpul audierii CC. Pe 16 octombrie, în termenul de 10 zile prevăzut de lege, CC a concluzionat că nu au avut loc încălcări și a confirmat rezultatele alegerilor, validând mandatele așa cum au fost prezentate de CEC. Acest raport oferă o serie de recomandări pentru a sprijini eforturile de a aduce alegerile din Republica Moldova mai aproape de angajamentele OSCE și de alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice pe care Republica Moldova s-a angajat să le respecte. Recomandările prioritare se referă la revizuirea în continuare a cadrului juridic pentru alegeri, introducerea unor prevederi legale pentru o mai bună reglementare a înregistrării candidaților și prevenirea anularii înregistrării concurenților electorali in mod arbitrar, eliminarea restricțiilor privind dreptul de vot pe baza dizabilității intelectuale sau psihosociale, prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative și a abuzurilor în funcție, îmbunătățirea mecanismelor instituționale pentru a combate interferența străină și finanțarea ilicită și sporirea transparenței eforturilor de combatere a dezinformării. BIDDO este pregătit să asiste autoritățile în vederea îmbunătățirii în continuare a procesului electoral și în aplicarea recomandărilor conținute în acest raport și în rapoartele anterioare. II. INTRODUCERE ȘI MULȚUMIRI Dând curs invitației de a observa alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și în conformitate cu mandatul său, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) a lansat o misiune de observare a alegerilor (MIOA) în data de 13 august. Misiunea, condusă de Ambasadoarea Jillian Stirk, a constat dintr-o echipă de bază de 17 membri cu sediul la Chișinău și 30 de observatori pe termen lung, repartizați 15 locații ale țării începând cu 22 august. Membrii echipei de bază și observatorii pe termen lung au venit din 24 de state participante în cadrul OSCE. MIOA BIDDO s-a aflat în țară până pe data de 8 octombrie. Pentru ziua alegerilor, MOE BIDDO i s-au alăturat delegațiile Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE), Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și a Parlamentului European (PE) care împreună au format Misiunea internațională de observare a alegerilor (MIOA). Fiecare dintre instituțiile implicate în MIOA a susținut Declarația principiilor de observare internațională a alegerilor din 2005. Președintele în exercițiu al OSCE a numit-o pe Paula Cardoso în calitate de coordonator special și lider al misiunii OSCE de observare pe termen scurt. Linnea Wickman a condus delegația AP OSCE. Chris Said a condus delegația APCE. Michael Gahler a condus delegația PE. În ziua alegerilor, au fost repartizați 391 de observatori din 50 de țări, dintre care 245 de observatori din partea BIDDO, precum și o delegație din 108 membri din partea AP OSCE, o delegație din 24 de membri din partea APCE și o delegație din 14 membri din partea PE. Printre observatorii MIOA, 46% au fost femei. MIOA BIDDO a evaluat conformitatea proceselor electorale cu angajamentele OSCE și alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice, precum și cu legislația națională. Acest raport final urmează după Declarațiile privind constatările și concluziile preliminare, prezentate într-o conferință de presă la Chișinău pe data de 29 septembrie 2025. 2 MIOA BIDDO adresează mulțumiri autorităților din Republica Moldova pentru invitația de a observa alegerile, precum și Comisiei Electorale Centrale (CEC) și Ministerului Afacerilor Externe pentru asistența oferită. De asemenea MIOA BIDDO își exprimă aprecierea față de reprezentanții altor instituții 2 A se vedea rapoartele electorale anterioare ale BIDDO privind Republica Moldova.

Republica Moldova Page: 6 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO de stat și locale, partidelor politice, mass-media și organizațiilor societății civile (OSC), față de reprezentanții comunității internaționale și alți interlocutori pentru opiniile împărtășite și pentru cooperare. III. CONTEXTUL ISTORIC ȘI POLITIC Pe data de 17 aprilie 2025, președintele Parlamentului a anunțat că alegerile parlamentare vor fi programate pentru 28 septembrie. La cele mai recente alegeri parlamentare anticipate, desfășurate în 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut majoritatea cu 63 din cele 101 mandate parlamentare. 3 În cadrul sistemului semi- prezidențial din Republica Moldova, președintele numește un prim-ministru în consultare cu parlamentul, față de care guvernul este responsabil. Investigațiile privind interferența externă și finanțarea ilegală a campaniilor electorale în timpul alegerilor locale și prezidențiale și a referendumului constituțional din 2023 și 2024, precum și hotărârea Curții Constituționale (CC) din noiembrie 2024 privind rezultatele alegerilor prezidențiale si ale referendumului, au scos în evidență o amploare fără precedent a corupției alegătorilor în 2024 și au subliniat necesitatea unor garanții mai puternice. Modificările ulterioare ale legislației, împreună cu eforturile coordonate ale instituțiilor de aplicare a legii de a limita utilizarea finanțării ilicite, au modelat mediul preelectoral. În contextul unui mediu politic polarizat și ale unor diviziuni profunde între partidul de guvernământ și opoziție cu privire la orientarea geopolitică a țării, alegerile din 28 septembrie au fost considerate, în general, ca fiind decisive pentru continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE). Din 2022, Republica Moldova deține statutul de țară-candidată la UE. Guvernul a lansat negocierile de aderare în 2023 și a inclus acest obiectiv în Constituție în 2024. Războiul cauzat de invazia Federației Ruse în Ucraina a reprezentat o provocare semnificativă pentru securitatea și economia țării, ducând la o inflație ridicată și, în special, la creșterea prețurilor la energie. Partidul de guvernământ a prezentat alegerile drept o opțiune existențială între continuarea alinierii și integrării la UE și riscul pierderii suveranității în favoarea Federației Ruse. Președinta și mai mulți miniștri și instituții guvernamentale au avertizat electoratul cu privire la interferența rusă la scară largă, menită să asigure o majoritate pro-rusă în parlament. 4 Unele partide de opoziție au susținut că aceste acuzații au servit unor scopuri politice, afirmând că partidul de guvernământ a încercat să domine agenda proeuropeană și subliniind că nu toate partidele de opoziție au poziții pro- ruse. Alții au pledat pentru menținerea relațiilor atât cu UE, cât și cu Rusia. Republica Moldova dispune de un cadru juridic solid pentru promovarea participării femeilor la viața politică, susținut de tratate internaționale. 5 Republica Moldova și-a demonstrat angajamentul față de promovarea egalității de gen și față de protecția minorităților naționale, astfel cum se subliniază în Constituție și în Legea privind egalitatea de șanse din 2006. Parlamentul in exercițiu a cuprins 41% femei. Femeile ocupă multe funcții de conducere și de luare a deciziilor, inclusiv cele de președintă și 3 Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a obținut 32 de mandate, iar Partidul Șor a obținut 6 mandate. În iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional și a dispus radierea acestuia din registrul partidelor. Cinci deputați ai Partidului Șor și- au păstrat mandatele și sunt deputați independenți, în timp ce al șaselea loc a rămas vacant după ce dl Șor a fost decăzut din mandat, în urma condamnării sale la 15 ani de închisoare pentru fraudă și spălare de bani, in absentia, în aprilie 2023. 4 Discursul președintei Maia Sandu în Parlamentul European, pe data de 9 septembrie 2025 și în cadrul conferinței de presă comune c 5 Constituția (articolul 16), Legea 6/2006 privind egalitatea de șanse. În plus, cotele de gen au fost introduse în 2016 și 2019 și apoi consolidate, impunând ca, la fiecare zece candidați, patru să fie de sex opus.

Republica Moldova Page: 7 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO de șefe ale CEC și a CC. Cadrul juridic electoral prevede participarea femeilor la alegeri în condiții de egalitate, dar nu prevede măsuri speciale pentru a sprijini și facilita reprezentarea minorităților. 6 IV. CADRUL JURIDIC ȘI SISTEMUL ELECTORAL Cele 101 locuri din Parlament au fost alese prin reprezentare proporțională de pe liste închise ale partidelor sau blocurilor electorale, sau ca deputați independenți. Pentru partide și blocuri electorale există praguri de 5 și, respectiv, 7 % din voturile valabil exprimate. 7 Pentru candidații independenți, acest prag este de 2 %. Există o cotă generală de gen de 40 % pentru listele de candidați și o cerință de plasare ca cel puțin 4 din fiecare 10 candidați să fie de sex opus. Este obligatorie o prezență minimă la vot de o treime din alegătorii înregistrați. Alegerile parlamentare s-au desfășurat în baza unui cadru juridic revizuit care oferă o bază solidă pentru desfășurarea alegerilor democratice. Alegerile parlamentare sunt reglementate în principal de Constituția din 1994 (modificată ultima dată în 2024), Codul electoral din 2022 (modificat ultima dată în 2025) și Legea din 2007 privind partidele politice (LPP). Acestea sunt completate de un set de regulamente emise de CEC, care acoperă o gamă largă de aspecte. 8 Republica Moldova este parte la principalele instrumente juridice internaționale referitoare la alegerile democratice. 9 Acestea au fost primele alegeri parlamentare organizate în temeiul noului Cod electoral din 2022. Cadrul juridic a fost supus unor revizuiri frecvente de către Parlament, Codul electoral din 2022 fiind modificat de 10 ori de la intrarea sa în vigoare în ianuarie 2023. Alte modificări au rezultat din două hotărâri ale CC care au declarat neconstituționale anumite dispoziții ale Codului. 10 6 Legislația include Constituția și Legea din 2001 privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și statutul juridic al organizațiilor acestora. Republica Moldova este, de asemenea, parte la principalele tratate internaționale privind drepturile omului cele mai relevante pentru drepturile minorităților, inclusiv Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966 (ICCPR), Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 1965 (ICERD) și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale din 1966. Moldova este stat parte la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei. 7 BIDDO și Comisia de la Veneția a Consiliului Europei au remarcat anterior că nu există niciun motiv automat pentru a stabili o valoare mai mare pentru blocurile electorale. 8 Alte acte legislative aplicabile includ Codul penal din 2002 și Codul contravențional din 2008, Codul serviciilor media audiovizuale din 2018, Legea din 2022 privind publicitatea, Legea din 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (care va fi înlocuită începând cu 28.06.2026 de noua Lege 195/2024), Legea din 2000 privind cetățenia, Legea din 2001 privind organizarea administrativ- teritorială, Legea din 2008 privind adunările și Legea din 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei. Regulamentele CEC din 2023 (unele revizuite în 2025) acoperă majoritatea aspectelor procesului electoral, inclusiv înregistrarea candidaților, listele electorale, campania electorală, finanțarea campaniei, soluționarea litigiilor electorale. 9 Inclusiv, PIDCP, ICERD, Convenția din 1979 pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), Convenția ONU din 2003 împotriva corupției, Convenția din 2006 privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), Convenția europeană din 1950 pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( -cadru din 1995 privind minoritățile naționale. În 2022, Republica Moldova a semnat al doilea Protocol adițional al Consiliului Europei la Convenția privind criminalitatea informatică, iar în 2025 Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept. Republica Moldova este membră a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei și a Grupului de state împotriva corupției (GRECO). 10 Decizia CC din 2023 privind modificările la legislația care interzicea membrilor partidelor declarate anterior neconstituționale să fie aleși a concluzionat că interdicția era prea generală, neglijând circumstanțele individuale și lipsită de căi de atac eficiente și garanții împotriva deciziilor arbitrare. În urma deciziei din 2023, Parlamentul a promulgat Legea nr. 280 pe data de 4 octombrie, care modifică din nou Codul electoral, în încercarea de a pune în aplicare restricții mai restrânse aliniate la raționamentul Curții, însă CC a declarat legea neconstituțională în martie 2024, invocând limitări disproporționate ale drepturilor electorale. În 2025, Codul electoral a fost modificat prin Legea 112 (22 mai), Legea 130 (29 mai) și Legea 100 (13 iunie), aceasta din urmă modificând și LPP. Legea 109/2024 privind votul prin corespondență a fost modificată prin Legea 129 (29 mai) pentru a extinde aplicarea acesteia la alegerile parlamentare și pentru a include noi țări.

Republica Moldova Page: 8 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Codul electoral din 2022 și modificările sale ulterioare au pus în aplicare numeroase recomandări anterioare ale BIDDO și ale Comisiei de la Veneția, inclusiv consolidarea legislației privind finanțarea și supravegherea campaniilor electorale, modificarea legislației pentru a permite alegătorilor să semneze în sprijinul mai multor concurenți, clarificarea procedurilor de desemnare a candidaților și revizuirea procesul de desemnare a membrilor CEC pentru a spori imparțialitatea. Alte recomandări ale BIDDO și ale Comisiei de la Veneția privind aspecte-cheie rămân nesoluționate; acestea includ dispoziții mai clare și mai cuprinzătoare privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative, eliminarea limitărilor dreptului de vot pentru persoanele cu dizabilități intelectuale sau psihosociale, extinderea reglementărilor privind finanțarea campaniei la terți și la activitățile online, asigurarea că soluționarea litigiilor legate de înregistrarea candidaților se încheie înainte de începerea campaniei, transparența proprietății mass-mediei scrise și online și normele privind contestarea rezultatelor alegerilor. Modificările frecvente ale legislației, inclusiv cu puțin timp înainte de aceste alegeri, au afectat certitudinea juridică și stabilitatea legislației electorale. 11 După cum s-a recomandat anterior, cadrul juridic electoral ar trebui revizuit pentru a aborda în mod cuprinzător toate recomandările restante ale BIDDO, în conformitate cu angajamentele OSCE și cu alte standarde internaționale. Orice efort de reformă ar trebui întreprins cu mult timp înainte de următoarele alegeri, într -un mod incluziv și transparent. La scurt timp după decizia CC de confirmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului constituțional din 2024, majoritatea parlamentară PAS a inițiat un proiect de lege amplu, menit să abordeze corupția electorală și problemele conexe. 12 Legea a fost adoptată pe data de 13 iunie 2025, introducând modificări substanțiale la 13 legi, inclusiv Codul electoral, LPP, Codul penal și Codul contravențional. Partidele de opoziție au votat împotriva acestor amendamente. Deși acestea au fost examinate într-o manieră accelerată, au fost depuse eforturi pentru a organiza o dezbatere publică amplă și pentru a obține propuneri de modificare a legislației. 13 Unii interlocutori ai MIOA BIDDO au exprimat anumite îngrijorări cu privire la caracterul substanțial al consultărilor din cauza anumitor deficiențe procedurale și a timpului limitat de revizuire din cauza diseminării tardive a proiectelor de modificare a legii. 14 Legea 100/2025 a vizat consolidarea cadrului juridic al Republicii Moldova împotriva corupției electorale prin extinderea definiției corupției pasive și active pentru a include promisiunea de beneficii pentru a influența alegătorii, abordând astfel o gamă mai largă de practici corupte. Cadrul juridic referitor la campania electorală a fost, de asemenea, îmbunătățit prin introducerea unei interdicții privind campania electorală timpurie, interzicerea utilizării abuzive a organizațiilor caritabile în scopuri politice și limitarea campaniei electorale doar la concurenții înregistrați, cu impunerea unor sancțiunile administrative aferente. În conformitate cu o recomandare anterioară a BIDDO, o definiție a candidaților 11 Paragrafele II.B. 3 și 4 din Declarația interpretativă revizuită a Comisiei de la Veneția privind stabilitatea legii electorale. Par. II.B.6 prevede, de asemenea, că “odată ce alegerile au fost convocate, nu ar trebui să se facă nicio modificare a legislației electorale”, în timp ce majoritatea modificărilor recente au fost adoptate după 17 aprilie. A se vedea, de asemenea, punctul 60 din Lista de verificare a Comisiei de la Veneția din 2016 privind statul de drept. 12 Proiectul de lege 381 a fost înaintat Parlamentului pe data de 17 decembrie 2024. Un aviz urgent al BIDDO privind proiectul de lege a fost publicat pe data de 29 aprilie 2025. În plus, Legea 130, de modificare a Codului electoral și a LPP, a fost adoptată pe data de 29 mai fără consultare publică. 13 Procesul de adoptare a inclus două runde de consultări publice, a implicat o gamă variată de părți interesate (inclusiv ministere, agenții de stat, experți externi și organizații ale societății civile) și a luat în considerare mai multe modificări care au fost propuse. Versiunea finală a Legii 100/2025 a fost adoptată în a treia lectură cu 55 de voturi PAS pentru și 21 de voturi împotrivă din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. 14 A se vedea Avizul urgent al BIDDO privind proiectul de lege 381/2025.

Republica Moldova Page: 9 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO independenți a fost elaborată, cerându- li-se să fi demisionat din orice partid politic cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor pentru a fi recunoscuți ca atare. 15 Modificările recente cuprinse în Legea 100/2025 au abordat câteva dintre cele mai recente recomandări ale BIDDO, inclusiv consolidarea capacității instituționale și a coordonării pentru a combate cumpărarea de voturi și finanțarea ilicită a campaniilor, definirea mai precisă a candidaților independenți și introducerea unor motive explicite pentru refuzul înregistrării candidaților, cu posibilitatea de a corecta anumite deficiențe. Cu toate acestea, în ciuda unei anumite alinieri la recomandările din avizul urgent al BIDDO, o serie de probleme-cheie rămân nerezolvate. 16 Acestea includ anumiți termeni din criteriile de interzicere a partidelor succesoare și definiția acestora, împreună cu cerința privind registrul partidelor, care ar putea permite o interpretare subiectivă. 17 Noua obligație a partidelor de a menține și de a transmite un registru al membrilor de partid către CEC și Agenția pentru Servicii Publice (ASP) a fost confirmată printr-o hotărâre recentă a CC. 18 Cu toate acestea, neprezentarea registrului necesar poate duce acum la limitarea activității partidelor, ceea ce pare disproporționat și nu corespunde standardelor internaționale. 19 În plus, modificările recente au înăsprit normele privind activitatea partidelor și anularea înregistrării, care erau deja stricte și, în unele cazuri, formulate prea general. În special, acestea au introdus o interdicție asupra blocurilor camuflate, dar și asupra partidelor care sunt succesoare ale celor declarate 15 Pe data de 25 iulie 2024 a fost promulgată Legea nr. 195 privind protecția datelor, programată să intre în vigoare pe data de 23 august 2026, aliniată la dispozițiile Regulamentului general european privind protecția datelor (GDPR). C ilegale. 16 Modificările au abordat câteva recomandări din Avizul urgent al BIDDO privind proiectul de lege 381/2025. De exemplu, acestea au eliminat implicarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a CC în înregistrarea partidelor, au reformulat anumite norme și au stabilit în mod explicit că deciziile privind partidele succesoare vor fi luate de Curtea de Apel Chișinău (CCA), au afirmat în mod explicit că neregulile minore nu pot limita activitatea partidelor și că partidele trebuie să fie notificate și prezente la audierea CCA, au stipulat că acoperirea mediatică a conținutului extremist nu limitează jurnalismul legal, au specificat că persoanele neînregistrate nu pot colecta semnături. Cu toate acestea, majoritatea celorlalte recomandări nu au fost puse în aplicare, cum ar fi cele referitoare la utilizarea suspendării sau interzicerii asociațiilor/partidelor doar în ultimă instanță, pentru fapte penale clar definite legate de violență; protejarea libertății presei împotriva unor legi prea general formulate care ar putea bloca activitatea acesteia; prevenirea utilizării abuzive a legilor privind “extremismul”; menținerea restricțiilor aplicabile partidele pe criterii definite strict și bazate pe dovezi; aplicarea de sancțiuni proporționale; dizolvarea partidelor doar în cazuri extreme; asigurarea evaluării transparente a donațiilor în natură; permiterea adunărilor spontane fără notificare prealabilă; asigurarea ca măsurile speciale de supravegher e sunt legal e, necesare și proporționale, si sub supraveghere judiciară. 17 În Avizul urgent privind proiectul de lege 381/2025, ODIHR a recomandat revizuirea dispozițiilor privind partidele succesoare pentru a asigura claritatea, securitatea juridică și conformitatea cu standardele internaționale. În mod specific, a recomandat eliminarea termenilor vagi precum “legături” și “asemănări substanțiale” și, în schimb, stabilirea unor criterii clare, obiective și definite strict pentru a determina când un partid se califică drept succesor al unuia care a fost interzis. ODIHR a subliniat, de asemenea, că orice restricții privind partidele succesoare ar trebui să se bazeze pe dovezi concrete și să fie justificate de o amenințare reală la adresa ordinii constituționale sau a principiilor democratice. În mod important, cerința privind dovezile a fost abordată în legea adoptată. 18 Într-o decizie din 12 septembrie 2025, CC a concluzionat că obligația de a menține un registru al membrilor de partid și de a-l prezenta periodic autorităților competente este în interesul transparenței și al democrației și nu poate fi considerată, în sine, o măsură contrară Constituției. 19 În conformitate cu articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și cu articolul 22 din PIDCP, orice limitare impusă drepturilor partidelor politice trebuie să fie necesară într-o societate democratică, proporțională ca natură și timp și eficientă în atingerea scopului său specificat. A se vedea, de asemenea, Avizul urgent al BIDDO și Orientările BIDDO și ale Comisiei de la Veneția din 2020 privind reglementarea partidelor politice, alineatul (50): “Necesitatea restricțiilor trebuie să fie analizată cu atenție. Limitarea aleasă trebuie să fie proporțională și mijlocul cel mai puțin intruziv pentru atingerea obiectivului respectiv.” Mai mult, Avizul comun al BIDDO și al Comisiei de la Veneția cu privire la proiectul de cod electoral menționează că “motivele de anulare a înregistrării candidaților ar trebui revizuite, iar aceste măsuri ar trebui să se aplice în ultimă instanță doar împotriva celor mai grave acțiuni care nu pot fi remediate prin alte mijloace”.

Republica Moldova Page: 10 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO neconstituționale (a se vedea înregistrarea candidaților). 20 Astfel de măsuri au precedente în unele sisteme juridice europene, însă restricțiile privind partidele politice sunt permise numai în cazuri excepționale, trebuie să constituie o ultimă soluție și trebuie să fie definite în mod strict, să urmărească un scop legitim (cum ar fi protejarea ordinii democratice sau a drepturilor fundamentale) și să fie proporționale și necesare pentru a proteja democrația. 21 V. ADMINISTRAREA ALEGERILOR Alegerile parlamentare au fost administrate de CEC, 37 de Consilii Electorale de Circumscripție (CEdC- uri) și 2 274 de Birouri Electorale ale Secțiilor de Votare (BESV), inclusiv 301 secții de votare în 41 de țări pentru votul din afara țării și prin corespondență. 22 CEC este o structură permanentă numită în 2021 cu un mandat de cinci ani, formată din nouă membri, unul fiind numit de Președinte și opt de Parlament în mod proporțional reprezentării partidelor, adică cinci membri numiți de majoritatea parlamentară și trei membri numiți de opoziție. Mecanismul nou de numiri, menit să sporească independența și imparțialitatea instituțională a CEC-ului în conformitate cu o recomandare anterioară BIDDO va fi pus în aplicare începând cu 2026. 23 Cinci membri ai CEC, inclusiv Președintele, sunt femei. Membrii CEdC-urilor (cu excepția președintelui permanent) sunt desemnați înainte de fiecare alegere de către consiliile locale, instanțele raionale și partidele parlamentare. BESV sunt structuri temporare numite de consiliile locale și de partidele parlamentare. Toți funcționarii electorali trebuie să fie certificați de CEC. 24 Femeile au reprezentat 72% din membrii CEdC-urilor și 59% din președinții CEdC-urilor. CEC a administrat pregătirile tehnice pentru aceste alegeri în mod eficient, respectând în mare parte termenele legale. Sesiunile CEC au fost anunțate în prealabil, deschise observatorilor și mass-media, transmise în direct și disponibile online. Deciziile au fost publicate pe site-ul CEC, în mare parte în timp util, amplificând astfel transparența. Cu toate acestea, publicarea proceselor-verbale ale sesiunilor a avut loc cu întârzieri semnificative, iar multe dintre acestea nu erau disponibile. De asemenea, unele regulamente importante au fost adoptate sau modificate cu întârziere, ceea ce a generat, pe alocuri, 20 În conformitate cu o decizie a CC din 2014, care a susținut că este necesar să se excludă asocierea informală între partidele politice care desfășoară activități electorale comune, fără a se înregistra oficial ca bloc electoral, aceste “blocuri camuflate” sunt acum interzise. 21 A se vedea articolul 11 din CEDO și articolul 22 din PIDCP. În cauza Ignatencu și Partidul Comunist Român c. României (2020), C considerat succesorul fostului Partid Comunist totalitar, considerând că motivele autorităților sunt relevante, suficiente, iar măsura proporțională. Cu toate acestea, Curtea a reiterat faptul că astfel de măsuri drastice, cum ar fi dizolvarea partidului sau refuzul înregistrării, sunt justificate numai în cele mai grave cazuri (Herri Batasuna și Batasuna c. Spaniei, 2009, § 78; Linkov c. Republicii Cehe, 2006, § 45). A se vedea, de asemenea, 2020 OSCE/ODIHR și Orientările Comisiei de la Veneția p 22 Patru BESV-uri din 301 au primit voturi prin corespondență din 10 țări: Australia, Canada, Finlanda, Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Coreea de Sud, Suedia și Statele Unite ale Americii (SUA). 23 Noua formulă introdusă de Codul electoral 2022 cuprinde șapte membri ai CEC desemnați câte unul de către Președinte, Ministerul de Interne, Consiliul Superior al Magistraturii, societatea civilă, opoziția parlamentară și doi de către partidul de guvernământ. 24 În prezent, potrivit Centrului de instruire continuă în domeniul electoral (CICDE), există 27 338 de certificate individuale valabile. Între 10 aprilie și 26 septembrie 2025, CICDE a organizat 565 de examene: 383 cu prezență fizică și 182 în săli virtuale; 9 570 de participanți au susținut examenul, iar 7 764 l-au promovat (82,31 %).

Republica Moldova Page: 11 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO întârzieri în ceea ce privește sesiunile de instruirile și revizuirea materialelor de instruire pentru autoritățile electorale de nivel inferior. 25 Majoritatea părților interesate și- au exprimat încrederea în ceea ce privește integritatea, competența și eficiența CEC. Sesiunile CEC au fost substanțiale, profesionale și colegiale, iar majoritatea deciziilor au fost motivate în mod adecvat și adoptate prin consens. Cu toate acestea, in cazul unor chestiuni mai controversate, CEC a ajuns adesea la decizii divizate conform orientării politice ; acest lucru a generat anumite preocupări cu privire la imparțialitatea și independența membrilor. Unele dintre aceste decizii se refereau la deschiderea unui număr mai mic de secții de votare în Federația Rusă și pentru alegătorii care locuiesc pe malul stâng al râului Nistru (Transnistria) în comparație cu ciclurile electorale anterioare, inclusiv numărul de buletine de vot tipărite pentru Transnistria. Pe baza participării anterioare, a preînregistrării, precum și a informațiilor de la Ministerul Afacerilor Externe, CEC a deschis 301 secții de votare în străinătate. 26 De asemenea, CEC a decis să înființeze 12 BESV-uri pentru alegătorii din Transnistria, un număr semnificativ mai mic comparativ cu alegerile prezidențiale din 2024, când au fost înființate 30 de BESV-uri. Potrivit CEC, decizia s-a bazat în mare parte pe participarea alegătorilor la ultimele trei alegeri. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a explicat că a recomandat doar 8 BESV-uri pe baza preocupărilor legate de securitate și de cumpărarea de voturi, precum și a datelor anterioare privind participarea la vot. Pe data de 9 septembrie, CEC a aprobat un număr total de 23 500 de buletine de vot pentru cele 12 BESV-uri transnistrene, o reducere față de cele 90 000 de buletine de vot din 2024. Toți cei trei membri ai CEC din opoziție au emis o opinie separată cu privire la decizie, în timp ce organizațiile de observatori naționali, precum Promo- LEX, au menționat în rapoartele sale că reducerea numărului de secții de votare și de buletine de vot e posibil să fi limitat accesul alegătorilor, să fi dus la cozi lungi și să fi descurajat participarea. 27 În cele din urmă, CEC a raportat că, în ziua alegerilor, două BESV-uri transnistrene au rămas fără buletine de vot, iar alegătorii au fost redirecționați către alte BESV-uri. Pe data de 25 septembrie, CEC a decis, la recomandarea serviciilor de securitate, să relocalizeze 5 din cele 12 secții de votare pentru alegătorii din Transnistria în zone urbane situate la cel puțin 30 de kilometri de zona de securitate. 28 În plus, adresele exacte ale noilor secții de votare au fost anunțate abia pe data 26 septembrie, cu două zile înainte de alegeri, limitând astfel informarea alegătorilor. Toți cei trei membri ai CEC numiți de opoziție au criticat informarea tardivă cu privire la această chestiune (difuzată cu aproximativ 14 minute înainte de sesiunea CEC în care a fost examinată) și au emis o opinie 25 De exemplu, Regulamentul privind acreditarea observatorilor a fost adoptat la două săptămâni după începerea perioadei electorale. Regulamentele privind desemnarea și înregistrarea candidaților, precum și cel privind reprezentanții candidaților au fost modificate și aprobate pe data de 10 iulie, adică cu patru zile înainte de începerea perioadei electorale. Mai multe regulamente și instrucțiuni referitoare la listele electorale, procedurile din ziua alegerilor, votul mobil etc. au apărut, de asemenea, târziu în proces. 26 Dintre acestea, în Federația Rusă au fost deschise două BESV-uri, același număr ca la alegerile prezidențiale din 2024, dar în scădere față de 17 la alegerile parlamentare din 2021, din motive de securitate invocate. Propunerea membrilor opoziției din cadrul CEC de a înființa cinci secții de votare în Federația Rusă (două la Moscova și câte una la Sankt Petersburg, Yaroslavl și Surgut) nu a fost aprobată. 27 A se vedea Raportul Promo- LEX nr. 3 al misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 (29 august - 10 septembrie 2025), p. 15. 28 Inspectoratul General al Poliției (IGP) a avertizat cu privire la riscuri grave de securitate, inclusiv posibile amenințări cu bombă și provocări în ziua alegerilor. Cinci BESV-uri din localitățile din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Dubăsari au fost mutate în orașele Anenii Noi, Căușeni și Chișinău, în timp ce locații de rezervă au fost desemnate pentru alte BESV -uri din zonă. IGP a explicat MOA BIDDO că serviciile de urgență trebuie să aibă acces deplin la toate secțiile de votare, ceea ce nu a fost asigurat la locațiile inițiale ale BESV-urilor, care se aflau în zona de securitate, necesitând autorizație din partea Comisiei Unite de Control.

Republica Moldova Page: 12 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO separată, susținând că distanțele de deplasare mai mari, de aproximativ 50 km, ar putea descuraja participarea la vot, creând riscuri de împiedicare a dreptului lor constituțional de a vota. 29 Ar putea fi luată în considerare revizuirea aranjamentelor cu privire la vot pentru alegătorii care locuiesc în Transnistria, inclusiv criteriile de stabilire a numărului de secții de votare și distribuirea buletinelor de vot, precum și amplasarea secțiilor de votare, pentru a se garanta că, ținând cont de aspectele legate de securitate, se permite totodată acestor alegători să își exercite în mod efectiv dreptul de vot. CEdC-urile și BESV-urile au fost stabilite în conformitate cu termenul legal și au primit suficiente resurse și sprijin logistic din partea autorităților. În general, CEdC-urile au fost bine organizate și în mod profesionist, iar sesiunile CEdC-urilor la care au participat observatorii pe termen lung ai MIOA BIDDO au fost colegiale. Contribuind la transparență, deciziile CEdC-urilor au fost afișate la sediul acestora, publicate pe paginile de Facebook ale consiliilor electorale de circumscripție, pe site-ur ile administrației locale și ale CEC. Cu toate acestea, două CEdC-uri (Găgăuzia și Taraclia) s-au confruntat cu provocări semnificative în ceea ce privește componența completă a unor BESV-uri, din cauza numărului redus de candidaturi din partea partidelor. După expirarea termenului de constituire a BESV- urilor, consiliile electorale de circumscripție au luat decizii pentru a adăuga membrii care lipseau. CEC a prelungit termenul de certificare cu încă trei săptămâni pentru a permite numirea noilor membri. Când numărul de membri a trebuit completat de către CEC, integritatea membrilor nominalizați a fost verificată, iar candidații nu au fost selectați în cazul în care aceștia erau subiectul unor investigații legate de cumpărarea voturilor. În perioada premergătoare alegerilor, infrastructura digitală a guvernului s-a confruntat cu o intensificare a atacurilor cibernetice, ceea ce a făcut din securitatea cibernetică o preocupare majoră. Cu sprijinul partenerilor internaționali, autoritățile au introdus un cadru bazat pe evaluarea riscurilor pentru identificarea și atenuarea amenințărilor. În plus, Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS) al CEC, care gestionează mai multe aplicații, este protejat de Serviciul pentru Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) pentru a asigura un cadru de securitate coerent. Potrivit CEC și STISC, acesta din urmă nu are acces la datele electorale și asigură doar securitatea sistemului. Cu toate acestea, unii interlocutori ai MIOA BIDDO au pus la îndoială aceste informații și au invocat riscuri potențiale de încălcare a securității datelor. În decembrie 2023, prin hotărâre de guvern a fost înființată Agenția de Securitate Cibernetică (ASC) pentru a supraveghea gestionarea riscurilor, promovând cele mai bune practici pentru gestionarea incidentelor cibernetice și operând echipa națională de intervenție în incidente de securitate informatică. În perioada electorală, aceasta a reușit să identifice și să închidă în mod eficient un site pretins in mod fraudulos al CEC, creat pe un domeniu similar. În perioada premergătoare alegerilor și, în special, în săptămâna dinaintea acestora, CEC a fost ținta unor campanii de dezinformare care urmăreau să submineze credibilitatea sa publică. 30 Autoritățile ar putea continua să integreze rezistența în strategiile lor de securitate cibernetică prin consolidarea infrastructurii, alocarea de resurse umane și instruire adecvată și furnizarea către public de informații suficiente cu privire la eforturile și răspunsurile în materie de securitate cibernetică; în acest sens, sunt esențiale răspunsuri transparente și bine pregătite. Prin intermediul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral (CICDE), CEC a desfășurat un program amplu de instruire cu prezență fizică pentru toți membrii CEdC-urilor și pentru majoritatea 29 Locațiile alternative propuse de membrii CEC din opoziție în Criuleni, Vadul lui Vodă și Bulboaca au fost considerate mai apropiate și mai bine conectate prin rute de transport, dar au fost în cele din urmă respinse de majoritate deoarece rămân în zona de securitate și s-ar confrunta cu aceleași constrângeri de intervenție pentru serviciile de urgență. 30 Aceasta a inclus dezinformarea împotriva președintei CEC, un atac cibernetic documentat și o campanie de dezinformare c

Republica Moldova Page: 13 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO membrilor BESV-urilor. Ședințele de instruirile pentru BESV-uri observate de observatorii pe termen lung ai MIOA BIDDO au fost evaluate ca fiind bine organizate și interactive. În plus, au fost organizate cursuri de instruire pentru operatorii BESV-urilor, registratorii Registrului de Stat al Alegătorilor (RSA), forțele de ordine, societatea civilă și mass-media. CEC și CICDE au lansat campanii cuprinzătoare de educare și informare a alegătorilor, inclusiv podcast-uri, videoclipuri și postări pe rețelele sociale în limbile română, rusă, găgăuză, bulgară, ucraineană și rromă, cu subtitrare și interpretare în limbajul semnelor. Inspectoratul General al Poliției a lansat o campanie de sensibilizare împotriva corupției electorale și a înființat o “linie telefonică dedicată” pentru raportarea cazurilor conexe. VI. ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR În Republica Moldova există înregistrarea pasivă a alegătorilor, bazată pe date extrase din Registrul Populației ținut de ASP. Registrul de Sat al Alegatorilor ( RSA) este menținut și actualizat zilnic de CEC. Cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor sunt eligibili să voteze, cu excepția celor privați de dreptul de vot printr-o hotărâre a instanței pe motiv de dizabilitate intelectuală sau psihosocială; 31 acest lucru fiind în contradicție cu standardele internaționale și cu recomandările anterioare ale BIDDO și ale Comisiei de la Veneția . 32 Pentru a asigura sufragiu egal în conformitate cu standardele internaționale, restricțiile exercitării dreptul de vot pe motiv de dizabilități intelectuale sau psihosociale ar trebui să fie eliminate, după cum s-a recomandat anterior. Pe data de 1 septembrie, RSA includea 3 299 396 de alegători, cu 2 763 678 în listele electorale. 258 624 de alegători fără domiciliu și reședință, inclusiv cei care au emigrat în străinătate, și cei 277 094 de alegători înregistrați cu reședința în Transnistria, nu au fost incluși în listele electorale principale, dar ar putea fi adăugați în listele electorale suplimentare în ziua alegerilor. 33 Interlocutorii MIOA BIDDO nu au exprimat preocupări semnificative cu privire la acuratețea și caracterul incluziv al registrului electoral. Cu toate acestea, persistă probleme de lungă durată în ceea ce privește înregistrările persoanelor decedate, inclusiv a alegătorilor care locuiesc în străinătate sau în Transnistria, deoarece mecanismul de excludere a acestora din RSA depinde în mare măsură de raportarea acestor schimbări din partea familiilor. În plus, unii alegători nu au domiciliul sau reședința înregistrată, precum și documente de identificare, a cest lucru afectând în special populația romă. Deși în 2019 a fost instituit un registru unificat de adrese, CEC a menționat că unele documente de identificare reflectă ocazional nume de străzi și adrese învechite. Autoritățile ar trebui să caute să facă în continuare eforturi de îmbunătățire a preciziei listelor electorale prin dezvoltarea unor mecanisme mai bune de eliminare a datelor persoanelor decedate din Registrul alegătorilor. Acestea ar putea include raportarea obligatorie prin lege și în timp util sau 31 Conform CEC, 635 de persoane nu pot participa la alegeri, pe baza unei hotărâri judecătorești, fiind sub tutelă juridică. 32 Articolele 12 și 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) prevăd că “statele părți trebuie să recunoască faptul că persoanele cu dizabilitate se bucură de capacitate juridică în condiții de egalitate cu ceilalți în toate aspectele vieții” și să le asigure “dreptul și posibilitatea [...] de a vota și de a fi alese”. Paragraful 48 din Comentariul general nr. 1 la articolul 12 din CDPD prevede că “capacitatea de luare a deciziilor a unei persoane nu poate constitui o justificare pentru nicio excludere a persoanelor cu handicap de la exercitarea [...] dreptului de a vota [și] a dreptului de a fi ales”. 33 Un număr total de 342 244 de alegători au votat pe liste electorale suplimentare, fiind adăugați în ziua alegerilor. Codul electoral prevede verificarea electronică a datelor alegătorilor în ziua alegerilor în raport cu registrul centralizat, pentru a garanta împotriva votului multiplu.

Republica Moldova Page: 14 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO transmiterea automată a datelor de deces de la instituțiile relevante către Registrul de stat al alegătorilor. Alegătorii din străinătate au avut opțiunea de preînregistrare voluntară online pentru votul cu prezență fizică sau de preînregistrare în mod obligatoriu pentru votul prin corespondență. Până la termenul limită din 14 august, fuseseră trimise 16 145 de cereri pentru votul cu prezență fizică la BESV-urile din străinătate și 2 606 pentru votul prin corespondență. 34 Unii interlocutori ai MIOA, inclusiv CEC, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal. A fost sugerat că datele cu caracter personal ale alegătorilor au fost compromise prin intermediul instrumentelor online legate de sistemele de cumpărare a voturilor, cum ar fi aplicațiile Promsvyazbank, TAITO și Telegram, afiliate apărării ruse, și utilizate pentru preînregistrare, în special în legătură cu alegătorii din Federația Rusă, care au crescut considerabil în timpul acestor alegeri. 35 Legislația asigură transparență și accesibilitate suficienta a listelor electorale, cu obligația afișării publice a listelor la BESV-uri cel târziu pe data de 8 septembrie și cu posibilitatea verificării online a listelor. Alegătorii, reprezentanții concurenților electorali și observatorii au putut verifica dacă datele din listele electorale sunt corecte și au putut depune cereri de corectare la BESV-uri până pe data de 21 septembrie. Reprezentanții MIOA BIDDO au observat că listele electorale au fost puse la dispoziție în BESV-uri la cerere, deși puțini alegători și-au arătat dorința de a verifica corectitudinea datelor, mai ales ca aveau posibilitatea de a face acest lucru online. VII. ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR Alegătorii eligibili au dreptul de a fi aleși, cu excepția militarilor activi, a deținuților care își execută pedeapsa în sistemul penitenciar, a persoanelor cu cazier judiciar curent ce cuprinde infracțiuni comise cu intenție și a persoanelor private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere printr-o hotărâre definitivă a instanței. Cetățenii pot candida pe liste de partid/bloc sau ca independenți. Procesul de desemnare a candidaților a avut loc între 20 iunie și 19 august. Pentru a-și depune candidatura, candidații independenți au trebuit să obțină semnături din partea alegătorilor. 36 Noile modificări legislative au obligat partidele politice să transmită la ASP listele cu membrii organelor executive centrale până la 14 iulie, la începutul perioadei electorale, pentru ca aceștia să fie considerați eligibili să candideze. La data menționată, CEC a publicat lista candidaților eligibili, pe baza datelor primite de la ASP. Din totalul celor 66 de partide oficial înregistrate, 39 au fost declarate eligibile integral (25) sau parțial (14) pentru participarea la alegeri. Ulterior deciziilor privind eligibilitatea a 6 partide, numărul acestora a fost redus la 33. În general, interlocutorii MIOA BIDDO au fost de acord cu verificarea eligibilității efectuată de ASP, subliniind totodată inactivitatea anumitor partide. Cu toate acestea, unii au invocat aplicarea selectivă a legii și au atras atenția asupra termenelor scurte de transmitere a informațiilor. Două partide, în special, au fost afectate de noile reglementări care impun obținerea unei confirmări prealabile din partea ASP. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus contestație împotriva deciziei CEC, care a stabilit că partidul nu îndeplinește condițiile de eligibilitate din cauza depunerii documentelor la ASP după termenul prevăzut de lege. Decizia a fost anulată inițial de CCA, însă Curtea Supremă de Justiție 34 În cele din urmă, CEC a confirmat înregistrarea a 2 472 de alegători pentru votul prin corespondență. 35 La aceste alegeri, 13 000 de alegători din Federația Rusă s-au preînregistrat, față de 1 125 în cazul alegerilor prezidențiale de anul precedent. Unii interlocutori ai MOA BIDDO au indicat că majorarea numărului de alegători ar putea fi planificată de către susținătorii extinderii numărului de secții de votare în Federația Rusă. 36 Pentru candidaturile de sex masculin , pragul minim de semnături era de 2 000, iar cel maxim de 2 500, în timp ce pentru candidaturile de sex feminin acestea erau de 1 000 și respectiv 2 500. Candidații independenți nu trebuiau să fie membri ai vreunui partid politic, să fi fost membri în ultimele 70 de zile anterioare alegerilor și nici să fi oferit sprijin public vreunui partid în această perioadă.

Republica Moldova Page: 15 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO (CSJ) a menținut-o în cele din urmă. Într-un alt caz, deși ASP confirmase inițial eligibilitatea Partidului Democrat Modern din Moldova, aceasta a fost ulterior revocată pe baza datelor primite de la autoritățile de securitate competente, determinând refuzul înregistrării partidului. Pe baza hotărârii instanțelor, 37 înregistrarea Blocului Victoria a fost respinsă de CEC, iar activitățile celor patru partide care îl formau, considerate “partide succesoare”, au fost restricționate temporar pe durata campaniei, fără notificare prealabilă, printr-o decizie a CCA din data de 19 august, care a fost ulterior contestată. 38 Decizia a fost adoptată ca urmare a moțiunii depuse de Ministerul Justiției, vizând dizolvarea partidelor presupuse a fi succesoarele partidului neconstituțional Șor. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul acestora împotriva restricției temporare, care rămâne în vigoare până la o decizie finală a CCA, aflată, la momentul redactării prezentului raport, în așteptare. În consecință, aceste partide nu au fost înregistrate ca ș i concurenți electorali. Până pe data de 19 august, CEC a recepționat cereri din partea a 5 blocuri electorale, 23 de partide politice și 20 de candidați independenți, dintre care numai 7 au returnat foile de semnături. În urma examinării cererilor, CEC a înregistrat 4 blocuri electorale, 15 partide politice și 4 candidați independenți, oferind alegătorilor o gamă largă de opțiuni din spectrului politic. Partidele Uniunea Centristă din Moldova, „Pentru oameni, natură și animale”, Moldova Mare și Noua Opțiune Istorică au fost respinse din cauza neîndeplinirii cerinței privind cota de gen, după ce anumite candidaturi au fost eliminate de pe liste pentru nerespectarea reglementărilor de înregistrare. 39 În 2025, termenele pentru examinarea și soluționarea contestațiilor referitoare la înregistrarea candidaților au fost ajustate conform recomandărilor anterioare înaintate de BIDDO. Totuși, aceste modificări continua sa nu protejeze întrutotul dreptul la o cale de atac eficientă, întrucât nu asigură timpul necesar pentru ca toate contestațiile sa fie soluționate înainte de debutul campanie. 40 Printre aceste cazuri, Noua Opțiune Istorică a fost inclusă pe lista candidaților pe 4 septembrie, în urma reexaminării de către CEC ca urmare a unei decizii a CCA. Ulterior, la 5 septembrie, CSJ a emis o hotărâre prin care Moldova Mare a fost înregistrată de CEC (a se vedea secțiunea Soluționarea contestațiilor electorale). În examinarea acestor decizii, CEC a adoptat uneori o abordare formalistă și selectivă și nu a comunicat întotdeauna în prealabil și clar deficiențele ce puteau fi corectate. Deși CEC a oferit îndrumări în anumite cazuri, a subliniat că nu este responsabilă de asistarea concurenților în completarea corectă a cererilor. În plus, anumite cerințe noi privind înregistrarea candidaților s-au dovedit excesiv de împovărătoare. De exemplu, obligativitatea ca toți candidații de pe liste să se prezinte personal la sediul CEC din Chișinău a reprezentat o provocare pentru cei care locuiesc în afara orașului sau în străinătate, contrazicând principiul egalității de șanse și dreptul de a candida. 41 37 Curtea stabilește dacă un partid poate fi considerat ‘succesor’ prin analiza legăturilor și asemănărilor semnificative cu un partid declarat neconstituțional, în cazul în care există probe care indică intenția partidului nou sau înregistrat de a continua sau relua activitățile partidului interzis. 38 Pe 2 septembrie, Renaștere, Șansa, Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Partidul Victoria au depus contestații la Curtea Constituțională privind constituționalitatea unor noi dispoziții legale referitoare la definirea partidelor succesoare ale partidelor neconstituționale și aplicarea măsurilor temporare de limitare a activității partidelor; decizia CC este încă așteptată. Măsura preventivă de restricționare temporară a activității unui partid a fost, de asemenea, contestată de Partidul Inima Moldovei în cadrul audierilor conexe și respinsă ca inadmisibilă de CC pe data de 25 septembrie. 39 Legea prevede că nerespectarea cotei de gen constituie unul dintre motivele pentru care înregistrarea poate fi refuzată. 40 Curtea Supremă de Justiție a soluționat toate cele 9 recursuri referitoare la înregistrarea candidaților în perioada 29 august - 11 septembrie, ultimul caz fiind închis pe data de 11 septembrie. 41 Punctul 7.5 din Documentul de la Copenhaga din 1990 prescrie statelor participante să “respecte dreptul cetățenilor de a candida la funcții politice sau publice, individual sau ca reprezentanți ai partidelor sau organizațiilor politice, fără discriminare”

Republica Moldova Page: 16 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Pentru respectarea principiului egalității de șanse, atât legea, cât și modul său de aplicare trebuie să garanteze candidaților posibilitatea de a remedia întotdeauna eventualele deficiențe în cereri, în conformitate cu standardele internaționale. Cerințele considerate excesiv de împovărătoare, inclusiv obligativitatea prezentării personale a candidaților pentru înregistrare, ar trebui reevaluate. Toate listele înregistrate au respectat cerințele legale privind cota de gen și regulile de plasare a candidaților. Dintre cei 1 403 candidați înregistrați, aproximativ 43% au fost femei, însă doar 3 din cele 19 entități politice participante la alegeri au fost conduse de o femeie. Pe data de 19 septembrie, Ministerul Justiției a adresat o solicitare către CCA pentru limitarea activităților Partidului Inima Moldovei (parte a Blocului Patriotic) pentru o perioadă de 12 luni, 42 ca urmare a unei notificări din partea CEC, care semnala presupusa finanțare ilegală a partidului și conexiunile acestuia cu Partidul Șor, declarat neconstituțional. 43 Pe 25 septembrie, CCA a aprobat solicitarea Ministerului Justiției. În consecință, CEC a exclus pe 26 septembrie candidații Partidului Inima Moldovei de pe lista Blocului Patriotic și a cerut revizuirea listei de candidați în termen de 24 de ore, în conformitate cu cerințele privind cota de gen. 44 Pe 27 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a confirmat, în apel, decizia CCA. 45 Pe 26 septembrie, în urma unei plângeri din partea Partidului Social Democrat European (PSDE) și a notificărilor transmise de diferite agenții de aplicare a legii și servicii de informații, CEC a luat decizia de a anula înregistrarea Partidului Moldova Mare. Notificările semnalau multiple presupuse încălcări grave, precum utilizarea de fonduri nedeclarate, finanțare străină, oferirea de mită alegătorilor și cooperarea cu partide identificate ca succesoare ale partidului neconstituțional Șor. De asemenea, CEC a solicitat Ministerului Justiției de a evalua posibilitatea inițierii procedurilor de restricționare a activității partidului. În ziua alegerilor, recursul Partidului Moldova Mare împotriva deciziei CEC a fost respins de ambele instanțe, CCA și CSJ, cu doar câteva ore înainte de închiderea secțiilor de votare, confirmând astfel excluderea partidului. 46 Având în vedere momentul ales, impactul asupra eligibilității 42 În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din LPP, activitatea unui partid politic poate fi limitată în cazul în care acțiunile sale aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale și, în conformitate cu alineatul (5), în perioada de limitare a activității unui partid politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri. În plus, Ministerul Justiției a solicitat, de asemenea, ca măsură de precauție, limitarea temporară a activității până la o decizie finală a CCA pe fond, argumentând că activitățile ilegale ale partidului prezentau un risc real și iminent de a aduce prejudicii ireparabile valorilor democratice și statului de drept. 43 În plus, în urma unei plângeri din partea ALDE împotriva Partidului Inima Moldovei, CEC a concluzionat că, deși nu poate confirma în mod concludent încălcări grave ale normelor de finanțare de către Partidul Inima Moldovei sau Blocul Patriotic, persistă suspiciuni rezonabile cu privire la finanțarea acestora. Prin urmare, CEC a emis un avertisment blocului ca măsură preventivă pentru a asigura respectarea strictă a regulilor de finanțare, recunoscând că, deși suma exactă a finanțării ilegale nu este clară, prezența acesteia este suspectată. A fost dispus un control financiar aprofundat și a fost notificat Ministerul Justiției. 44 Ca urmare a acestei decizii, Blocul Patriotic a exclus 30 de candidați de pe lista sa, inclusiv 26 de la Partidul Inima Moldovei . În plus, patru candidați au fost eliminați pentru a respecta cota de gen. 45 Decizia CSJ a respins recursul, a menținut decizia CCA ca fiind întemeiată și a concluzionat că informațiile furnizate de SIS potrivit cărora partidul a primit aproximativ 1,2 milioane EUR de la “organizația criminală Șor” erau întemeiate, “deoarece sursa este o instituție abilitată prin lege să furnizeze date privind securitatea națională, iar gravitatea faptelor impune intervenția judiciară”. CSJ a remarcat, de asemenea, că pentru o măsură provizorie standardul de probă nu este cel “dincolo de orice îndoială” (ca în procedurile penale), ci plauzibilitatea (aparența de drept) și pericolul demonstrat prin dovezi serioase și consistente. “Informațiile coroborate de la SIS, CNA, Procuratură și CEC (avertisment, o misiune complexă de control, termene scurte de depunere a documentelor) descriu o imagine convergentă a riscului actual pentru procesul electoral. 46 A se vedea decizia CCA și decizia Curții Supreme de pe data de 28 septembrie.

Republica Moldova Page: 17 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO celor două partide a afectat certitudinea juridică privind statutul concurenților electorali și a limitat dreptul lor de a accesa o cale de atac eficientă, contrar standardelor internaționale aplicabile. 47 Pentru garantarea dreptului concurenților la o cale de atac eficientă, cadrul legal ar trebui ajustat astfel încât sancțiunile cu efect ireversibil asupra drepturilor politice, inclusiv a dreptului de a fi ales, să fie aplicate doar dacă timpul permite exercitarea efectivă cailor de atac sau să fie suspendate până la finalizarea procedurii de contestare. Pentru a preveni anularea arbitrară a înregistrării candidaților, deciziile trebuie să se întemeieze pe probe solide, relevante și suficiente. VIII. CAMPANIA ELECTORALĂ Campania electorală oficială s-a desfășurat între 29 august și 26 septembrie, încheindu- se la miezul nopții, cu o zi înainte de ziua alegerilor. Aceasta a fost competitivă, iar libertățile fundamentale de exprimare și de întrunire au fost, în general, respectate. În afară de câteva incidente izolate, partidele și candidații au avut posibilitatea să-și transmită programele electorale fără restricții. Având în vedere că legea autorizează activități politice preelectorale care nu implică apeluri directe la vot, anumite partide au desfășurat astfel de inițiative înainte de debutul campaniei oficiale, ceea ce a condus la depunerea unor plângeri privind campania electorală prematură. 48 De asemenea, MIOA BIDDO a observat câteva incidente limitate în care perioada de tăcere electorală nu a fost respectată. Campania electorală a început cu un ritm redus, intensificându-se în ultimele săptămâni. PAS, Blocul Patriotic, Blocul Alternativa, Partidul Nostru (PN), Respect Moldova, Coaliția pentru Unitate și Prosperitate, Democrația Acasă, PSDE și Moldova Mare au fost printre cei mai vizibili și activi concurenți. Aceștia s-au concentrat pe mitinguri, întâlniri comunitare în interior și exterior, campanii din ușă în ușă și distribuirea de broșuri pentru a atrage alegători. Mai multe cazuri de difuzare ilegală a materialelor de campanie au fost raportate de către diverși concurenți. 49 Campania PAS s-a axat pe prezentarea realizărilor proprii și pe angajamentul față de integrarea europeană, în timp ce partidele de opoziție și-au concentrat mesajele pe criticile aduse guvernului, pe promovarea valorilor tradiționale și a dezvoltării. Unele partide au pledat pentru întărirea legăturilor cu Federația Rusă. Probleme precum ingerința externă, corupția și situația economică au constituit, de asemenea, subiecte majore în campanie. 47 A se vedea art. 13 din CEDO: “ orice persoană ale cărei drepturi și libertăți prevăzute de Convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei autorități naționale, inclusiv atunci când încălcarea a fost săvârșită de funcționari în exercitarea atribuțiilor lor. Punctul 5.10 al Documentului de la Copenhaga (1990) invită statele participante să garanteze posibilitatea unei căi de atac efective împotriva deciziilor administrative, pentru protejarea drepturilor fundamentale și menținerea integrității juridice”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului Abil c. Azerbaidjan ( pentru a evita descalificarea arbitrară a candidaților, procedurile interne relevante trebuie să prevadă garanții adecvate care să protejeze concurenții împotriva acuzațiilor nefondate sau abuzive privind comportamentul electoral. Deciziile de descalificare ar trebui să se întemeieze exclusiv pe probe clare, pertinente și suficiente ale unui astfel de comportament necorespunzător. 48 Comisia Electorală Centrală a înregistrat șase plângeri, cinci împotriva PAS și una împotriva Partidului Inima Moldovei. Două dintre acestea au fost respinse, iar patru au fost redirecționate către poliție pentru investigații ulterioare. 49 Pe 5 septembrie în Durlești, pe 6 septembrie în Chișinău și pe 12 septembrie în Delacău, afișele PAS au fost amplasate în afara zonelor permise. Până pe data de 28 septembrie, CEC a înregistrat 31 de plângeri împotriva PAS și le-a înaintat poliției, care a recepționat 118 rapoarte și a aplicat sancțiuni administrative în 23 de cazuri.

Republica Moldova Page: 18 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Retorica folosită în cadrul discursurilor electorale s-a transformat în atacuri verbale la adresa concurenților și în prezentarea unor acuzații multiple. 50 Au fost semnalate mai multe cazuri de limbaj intolerant și discriminatoriu, îndreptat în principal împotriva persoanelor din comunitatea LGBTQI. Unele narative prezentau sprijinul pentru integrarea europeană ca o amenințare la adresa identității naționale și a normelor tradiționale. 51 Conform interlocutorilor BIDDO, clerul afiliat Patriarhiei Moscovei a fost implicat în timpul campaniei, încercând să influențeze alegătorii prin promovarea valorilor tradiționale și retorică anti- UE, constatările fiind susținute și de investigații jurnalistice independente. 52 Legea interzice folosirea resurselor administrative, inclusiv fonduri publice, transport și publicitate de stat, în campanie. Recomandările BIDDO privind prevenirea abuzurilor nu au fost complet implementate, deși CEC a oferit orientări suplimentare. Înainte de campanie, guvernul a lansat campania „Moldova poate” în valoare de 254 300 euro pentru a promova politici pro-europene similare celor ale PAS și a anunțat acordarea a 51 euro fiecărui elev dintre cei 295 000, pentru următorii doi ani școlari. 53 Chiar dacă măsura nu contravenea legislației, există riscul să fi conferit un avantaj electoral inechitabil și nu respectă standardele internaționale de bune practici. 54 Mai mulți oficiali de rang înalt, printre care primul- ministru, primarul municipiului Chișinău și membri ai guvernului, au figurat ca și capi de listă ai partidelor lor și au participat activ la campanie. Un membru al guvernului, candidat PAS, nu și-a suspendat funcțiile oficiale la debutul campaniei, așa cum prevede legea, iar un alt ministru a participat la evenimente de campanie PAS în exercitarea atribuțiilor sale oficiale. 55 Aceste cazuri ar fi putut estompa granița dintre partid și stat, încălcând angajamentele asumate în cadrul OSCE și bunele practici. 56 Au fost formulate multiple acuzații, din partea opoziției și a partidelor aflate la guvernare, privind presupusa utilizare abuzivă a resurselor administrative la nivel local, unde anumite partide domină politic, deși majoritatea acuzațiilor nu au fost confirmate. 50 Pe data de 24 septembrie, prim- ministrul Dorin Recean a făcut apel la oponenții săi să condamne public și să se disocieze de grupurile criminale, de cumpărarea de voturi și de influența malefică a Kremlinului. Acest lucru a dus la depunerea unei plângeri la CEC și la un avertisment oficial pentru declarația sa. A se vedea, de asemenea, declarația lui Igor Dodon care acuză guvernul de pregătirea țării pentru război. 51 Pe data de 3 septembrie 2025, în cadrul unui eveniment de campanie organizat de Partidul Nostru, s-au făcut declarații ce încurajau violența împotriva comunității LGBTQI, iar liderul partidului, Renato Usatîi, a părut să le aprobe și a promis să interzică și să criminalizeze promovarea LGBTQI. Înregistrările video ale schimbului de replici au fost publicate pe pagina de Facebook a PN și pe canalul YouTube al dlui Usatîi, însă au fost retrase la câteva zile după postare. A se vedea și raportul Promo-LEX nr.3. 52 A se vedea postarea pe telegram de pe canalul religios ortodox Sare și Lumină prin care se îndeamnă la vot pentru Blocul Patriotic de pe data de 26 septembrie. A se vedea și investigația Reuters privind recrutarea de către Rusia a preoților ortodocși pentru a influența alegătorii. 53 A se vedea rectificările la bugetul de stat introduse pe data de 18 iunie prin amendamentele la Legea nr. 188, prin care se alocă 15,3 milioane euro pentru elevii din școli. A se vedea anunțul de pe data de 17 iunie al președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și al ministrului Educației, Dan Perciun. 54 A se vedea punctul II. B. 1.1 din Orientările comune din 2016 ale BIDDO și ale Comisiei de la Veneția privind prevenirea și răspunsul la utilizarea abuzivă a resurselor administrative în timpul proceselor electorale, care prevede că “cadrul juridic ar trebui să prevadă mecanisme eficiente pentru a interzice autorităților publice să profite în mod incorect de pozițiile lor prin ... utilizarea fondurilor specifice (bugetul de stat sau local), precum și a resurselor instituționale”. 55 Pe data de 7 septembrie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, nu și- a suspendat atribuțiile oficiale după debutul campaniei electorale. Ulterior, pe data de 17 septembrie, CEC a emis un avertisment către ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, pentru încălcarea prevederilor referitoare la conflictul de interese. 56 Punctul 5.4 din Documentul OSCE de la Copenhaga din 1990 solicită “o separare clară între stat și partidele politice”. A se vedea, de asemenea, alineatul II. B. 1.1 din Orientările comune din 2016 ale BIDDO și ale Comisiei de la Veneția privind prevenirea și răspunsul la utilizarea abuzivă a resurselor administrative în timpul procesului electoral.

Republica Moldova Page: 19 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Observatorii MIOA BIDDO au verificat câteva cazuri și au constatat participarea unor primari locali la campania partidului de guvernământ în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. 57 Este necesar ca garanții juridice suplimentare să fie instituite si puse în aplicare corespunzător, pentru a preveni utilizarea resurselor administrative, a fondurilor bugetare, a atribuțiilor oficiale și a mesajelor de informare finanțate de stat în favoarea concurenților în timpul campaniei electorale. În scopul prevenirii abuzurilor în serviciu, ar putea fi analizată posibilitatea suspendării atribuțiilor oficiale pentru anumite persoane publice în momentul înregistrării acestora ca și candidați. Campania electorală a fost marcată de atacuri hibride, printre care finanțări ilegale destinate influențării opțiunilor alegătorilor, răspândirea de informații false și incidente legate de securitatea cibernetică. 58 Pe parcursul alegerilor, în special în săptămâna precedentă acestora, investigații jurnalistice credibile, efectuate de instituții naționale și internaționale precum BBC și Bloomberg, au indicat existența unei rețele organizate, susținută financiar din surse externe, care a orchestrat scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare. 59 Autoritățile au constatat că atacurile descrise proveneau din Federația Rusă și erau facilitate de o rețea organizată de susținători afiliați lui Ilan Șor, implicând utilizarea criptomonedelor și a cardurilor electronice conectate la conturi de la banca rusă Promsvyazbank. 60 Coordonarea între Inspectoratul General al Poliției, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Centrul Național Anticorupție și Serviciul Fiscal de Stat pentru prevenirea corupției electorale și a utilizării ilegale a fondurilor a fost considerată eficientă de către numeroși interlocutori ai MIOA BIDDO. În perioada electorală, acțiunile operaționale ale acestora au inclus 848 de percheziții, reținerea a 122 de persoane, deschiderea a 20 de cauze penale și aplicarea a 46 de măsuri preventive. 61 În perioada raportării, mai multe anchete erau în curs de desfășurare. Intervențiile pro active și coordonate ale autorităților de aplicare a legii pentru a avertiza cu privire la astfel de interferențe au contribuit la diminuarea efectelor acestora. Reprezentanții MIOA BIDDO au raportat că noile sancțiuni mai stricte privind corupția electorală au fost larg recunoscute ca fiind un pas pozitiv și un factor de descurajare semnificativ împotriva practicilor de cumpărare a voturilor. Pentru a gestiona în mod eficient corupția electorală la scară largă și alte activități ilicite care influențează alegătorii, autoritățile ar trebui să susțină în continuare cooperarea strânsă dintre Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și Inspectoratul General al Poliției și să consolideze capacitatea instituțională a acestor autorități. Femeile au fost implicate activ în procesul electoral, atât ca voluntari, cât și ca personal electoral și participanți. Cu toate acestea, doar un număr redus de femei au fost alese ca vorbitori principali la evenimente de campanie, iar programele și mesajele candidaților nu au inclus politici de promovare a participării femeilor. Procesul de monitorizare a mass-media realizat de MIOA BIDDO a relevat că în 57 Pe data de 20 și 23 septembrie, mai mulți primari din localitățile Cahul, Cantemir și Strășeni au îndemnat alegătorii să susțină PAS. În total, CEC a primit 38 de plângeri referitoare la utilizarea abuzivă a resurselor administrative: 31 împotriva PAS, 2 împotriva Blocului Alternativa, 3 împotriva Partidului Nostru, 1 împotriva Partidului Liga Orașelor și Comunelor și 1 împotriva primăriei Chișinău. Din acestea, 10 plângeri au fost respinse, 15 au fost redirecționate către poliție, iar 13 erau în curs de examinare. 58 Pe data de 1 septembrie, STISC a notificat despre o serie de atacuri cibernetice asupra a circa 80 de sisteme guvernamentale, incluzând portaluri publice și site-uri oficiale ale instituțiilor de stat. A se vedea declarația prim- ministrului, Dorin Recean, din 24 septembrie. 59 A se vedea investigația Bloomberg publicată pe data de 22 septembrie și raportul BBC de pe data de 21 septembrie privind știrile false finanțate din fonduri rusești, menite să perturbe alegerile. 60 Potrivit informațiilor furnizate de șeful IGP, de la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 au fost identificate scheme care implică peste 138 000 de conturi și tranzacții. Schemele presupuneau transferul de date personale și coordonarea alegătorilor prin intermediul a zeci de grupuri pe Telegram. Pe data de 6 august, ministrul de interne a avertizat alegătorii cu privire la responsabilitățile asociate cu utilizarea aplicației TAITO împreună cu grupurile Telegram pentru corupție electorală la viitoarele alegeri parlamentare. 61 Date primite de la Procuratura Generală, IGP și CNA pentru perioada 14 iulie - 13 octombrie.

Republica Moldova Page: 20 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO știri candidații de sex masculin au beneficiat de o acoperire de două ori mai mare decât candidații de sex feminin. Multe partide au inclus un număr limitat de femei în poziții eligibile pe listele lor. Reprezentarea femeilor în noul Parlament a scăzut de la 4 0% în legislatura precedentă la 37%. A. C ONTEXTUL CAMPANIEI ONLINE Campania electorală online rămâne în mare măsură nereglementată pentru partide și platforme. Platformele de social media și de mesagerie utilizate de candidați, în special Facebook, Instagram, TikTok și Telegram funcționează toate din afara țării, ceea ce le plasează în afara controlului autorităților naționale din Republica Moldova. Autoritățile au informat MIOA BIDDO că capacitatea lor de a negocia cu aceste platforme este redusă, datorită dimensiunii limitate a pieței naționale, caracterului extrateritorial al operațiunilor platformelor și complexității amenințărilor hibride online. Rețelele de socializare sunt utilizate extensiv atât în Republica Moldova, cât și de membrii diasporei, servind drept sursa principală de informare pentru majoritatea cetățenilor. 62 Înainte de alegeri, autoritățile de stat, organizațiile societății civile și donatorii internaționali au intensificat acțiunile de educație mediatică online și de sensibilizare a publicului cu privire la riscurile asociate dezinformării și conținutului manipulator. 63 În timpul campaniei electorale, Centrul StratCom a consiliat autoritățile de stat în ceea ce privește strategiile de comunicare, aplicând o metodă de reziliență a ‘întregii societăți’ folosită în mai multe state europene, prin care sarcinile de contracarare și prevenire a dezinformării sunt delegate atât departamentelor individuale, cât și organizațiilor societății civile. 64 Autoritățile de stat și organizațiile societății civile au implementat campanii de informare menite să avertizeze publicul cu privire la amenințările hibride în spațiul informațional, considerate de autorități ca având origine în Federația Rusă, inclusiv din partea unor agenți i de stat, și o rețea organizată de susținători afiliați lui Ilan Șor. 65 În ciuda faptului că accesul jurnaliștilor la anumite relatări a fost refuzat de departamentele guvernamentale, aceste instituții au recurs rar la rețelele sociale, portalurile oficiale sau briefingurile disponibile publicului pentru a combate narațiunile de dezinformare; 66 prin urmare, nu au dispus de acces adecvat la unele date și fapte necesare pentru a putea analiza și evalua în mod independent afirmațiile cu privire la dezinforma re. În pofida eforturilor semnificative de protejare a spațiului informațional, caracterul endemic al fenomenului a făcut ca dezinformarea să afecteze negativ campania. Deși unii jurnaliști și organizații ale societății civile au oferit servicii valoroase de verificare a faptelor, anumite campanii publicitare ale OSC au părut să vizeze partide și blocuri de opoziție, ceea ce ar putea să nu fie în concordanță cu restricțiile privind finanțarea campaniei de către terți. Mai mulți politicieni din opoziție au susținut că inițiativele de contracarare a dezinformării au fost 62 Conform sondajelor publice (figura 35), cele mai utilizate platforme sunt Facebook, Instagram și TikTok. Dintre cei 89% dintre respondenți care utilizează rețelele sociale, 69% accesează zilnic Facebook. Proporțiile corespunzătoare pentru YouTube, TikTok și Instagram sunt de 53%, 45% și, respectiv, 30%. Aplicația de mesagerie Telegram este, de asemenea, utilizată pe scară largă pentru comunicare și informare politică. 63 Printre acestea se numără Planul interministerial pentru integrarea alfabetizării mediatice și informaționale, care încurajează programele de alfabetizare mediatică în școli, bazându-se în mare măsură pe OSC pentru a pune în aplicare formarea profesorilor și sprijinul Consiliului Europei pentru StratCom și Consiliul Audiovizual. 64 Printre OSC-uri se numără Veridica și StopFals! împreună cu instituții media. 65 A se vedea, de exemplu, rapoartele ZDG și CJI. Oficialii de stat ai Federației Ruse și mass-media, în special TASS (agenția de știri de stat a Federației Ruse), au promovat narațiuni alarmiste și nefondate, atribuite Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, susținând că UE ar „ocupa Moldova”, că NATO ar planifica amenințări la adresa Transnistriei dinspre Odesa și că „manipularea grosolană a rezultatelor scrutinului ar conduce la proteste ale cetățenilor pentru apărarea drepturilor lor”. 66 Dezinformările care legau chemarea la serviciul național de conflictul din Ucraina au fost dezmințite de mass- media, însă informațiile oficiale disponibile pe site-ul Ministerului Apărării și pe canalele sale de social media au fost limitate sau inexistente. Alte narațiuni de dezinformare au inclus un videoclip deep- fake care afirma că prețul gazelor urma să fie redus cu 50% în septembrie. CEC a respins mai multe afirmații false despre alegeri pe site- ul său web.

Republica Moldova Page: 21 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO instrumentalizate, iar pozițiile lor critice față de guvern au fost prezentate drept o „amenințare la adresa păcii”. 67 Diverse instituții de stat au evaluat în mod individual și au notificat platformele cu privire la conținutul dezinformator și la postările și conturile neautentice de pe rețelele de socializare; totuși, cooperarea interinstituțională nu a părut a fi deplin consolidată. 68 Cadrul normativ național și orientările emise de poliție și alte autorități de stat nu conțineau o definiție unitară a dezinformării și nici criterii explicite pentru identificarea comportamentului neautentic coordonat sau a manipulării și interferenței informaționale externe. Autoritățile au evaluat răspunsurile platformelor drept insuficiente în raport cu cele aproximativ 1.000 de ‘cereri de eliminare’ înaintate în perioada campaniei, majoritatea acestora nefiind soluționate. 69 Nu a existat transparență în ceea ce privește motivele pentru care autoritățile au semnalat conținutul și nici în privința respingerii cererilor de retragere de către platforme. În cazurile în care solicitările au fost acceptate, intervenția a fost adesea întârziată, diminuând efectul eliminării conținutului dezinformator. Instituțiile statului și ministerele relevante ar trebui să consolideze transparența și coordonarea interinstituțională în eforturile de contracarare a dezinformării și a conținutului manipulator. Printre măsurile posibile se numără raportarea publică a ‘cererilor de eliminare’ adresate platformelor și a rezultatelor acestora, precum și asigurarea accesului prompt la informații oficiale, pentru a sprijini capacitatea alegătorilor de a evalua în mod independent potențialele narațiuni dezinformatoare. În cadrul campaniei online, partidele și blocurile electorale și-au prezentat programele și activitățile de campanie la nivel național și local. PAS, Blocul Alternativa și Partidul Nostru au publicat peste 400 de anunțuri electorale plătite pe Facebook. 70 Tonul campaniei online oficiale a fost preponderent centrat pe probleme, în linie cu mesajele transmise în campaniile față-în-față și în mass-media, deși s-au înregistrat și incidente izolate de atacuri personale și retorică agresivă pentru discreditarea adversarilor. Monitorizarea social media efectuată de MIOA BIDDO a indicat că poziționarea geopolitică a Republicii Moldova a fost unul dintre subiectele principale, în special pentru PAS, alături de politicile economice și educaționale propuse, performanța guvernului și vizibilitatea publică a candidaților. 71 Pe lângă campania online oficială, monitorizarea rețelelor de socializare realizată de MIOA BIDDO a identificat o campanie neoficială mult mai extinsă, desfășurată de creatori de conținut, multe dintre 67 A se vedea, de exemplu, o postare a candidatului independent Olesea Stamate din 18 septembrie, precum și declarațiile principalilor candidați Alternativa Alexandr Stoianoglo și Ion Chicu. 68 Cu puțin timp înainte de debutul campaniei, CEC, SIS și poliția națională au fost principalele puncte de referință pentru conținutul de pe TikTok; Centrul StratCom pentru Meta și Google; iar Consiliul Audiovizual pentru videoclipurile de știri publicate pe YouTube. 69 Conform datelor publicate de TikTok pe data de 16 septembrie, rețelele care susțineau opoziția pro-rusă și implicau comportamente coordonate neautentice, inclusiv „comentarii la comandă” din Bangladesh, au fost eliminate. TikTok a raportat prevenirea a peste 2,2 milioane de like-uri false și 1,4 milioane de solicitări false de urmărire , blocarea a peste 250 000 de conturi spam create în Moldova și ștergerea a peste 100 000 de conturi false, precum și eliminarea a 1,3 milioane de like-uri false și 1,6 milioane de urmăritori falși. Meta (compania mamă a Facebook și Instagram), Google, YouTube (ambele deținute de Alphabet) și Telegram Meta, Alphabet și Telegram nu au furnizat informații privind măsurile concrete pe care le-ar fi putut adopta pentru alegerile din Republica Moldova. Aceste platforme nu au răspuns solicitărilor de întâlniri din partea MOA BIDDO și nu au comunicat public cu privire la problemele legate de campania electorală din țară. TikTok a furnizat unele informații MOA BIDDO și, de asemenea, a publicat informații pe site- ul său de integritate electorală. 70 Compania Alphabet nu a oferit informații publice referitoare la sumele cheltuite de partidele politice pentru publicitate pe Google și YouTube în perioada campaniei, în timp ce TikTok interzice publicitatea politică pe platforma sa. 71 În timpul campaniei, PAS a publicat 644 de mesaje pro-UE și 181 de mesaje anti-Rusia. Blocul Alternativa a difuzat 163 de mesaje pro-UE și 6 mesaje pro-Rusia, în timp ce Blocul Patriotic nu s-a implicat direct pe tema respectivă, neavând mesaje în favoarea UE și publicând 6 mesaje pro- Rusia.

Republica Moldova Page: 22 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO postări fiind aparent polarizante și coordonate neautentic prin rețele de conturi recent create. 72 Unele dintre aceste postări prezentau opinii politice legitime, deși adesea exprimate printr-o retorică dură, în timp ce altele păreau să răspândească dezinformare. Frecvent, se foloseau videoclipuri generate de IA deep-fake fără etichete, ‘ferme de troli’ sau boți automați pentru a amplifica artificial implicarea și audiența, încălcând astfel termenii și condițiile platformelor. Unele postări au fost eliminate de platforme înainte ca OSC să le semnaleze, în timp ce altele au rămas active pe durata campaniei. 73 Poliția a informat MIOA BIDDO că o parte din dezinformare a fost amplificată prin reclame pe Facebook. Majoritatea conținutului care părea să folosească metode înșelătoare, încălcând standardele comunitare ale platformelor, promova narațiuni anti-PAS, anti-UE și anti-NATO. În ansamblu, retorica polarizantă din partea candidaților și rețelele neautentice care difuzau dezinformare și conținut incendiator au afectat negativ fiabilitatea informațiilor disponibile alegătorilor. Situația a fost amplificată de algoritmii platformelor, care favorizează implicarea emoțională și contribuie la formarea ‘camerelor de ecou’ și a ‘bulelor informaționale ’. 74 Autoritățile ar trebui să încurajeze partidele politice și candidații să adopte un cod de conduită care să stabilească orientări clare pentru campania online înainte de următoarele alegeri. Bazat pe bune practici internaționale și pe standardele comunitare ale principalelor platforme, codul ar putea defini metodele de campanie și caracteristicile rețelelor considerate neautentice. IX. FINANȚAREA CAMPANIEI Finanțarea campaniilor și a partidelor politice este reglementată în principal de Codul electoral și de Legea privind partidele politice, completate de diverse decizii și regulamente ale CEC. 75 Aceste norme asigură transparență, responsabilitate și integritate și sunt, în mare parte, conforme cu standardele internaționale. Modificările legislative recente au abordat parțial recomandările anterioare ale BIDDO, inclusiv revizuirea cadrului juridic pentru a preveni finanțarea ilicită și clarificarea rolului CEC în supraveghere. De asemenea, majoritatea recomandărilor GRECO privind transparența finanțării politice au fost implementate. 76 Aceste modificări au îmbunătățit gestionarea generală a problemelor de către CEC. Totuși, alte recomandări de durată ale BIDDO rămân neimplementate, inclusiv cele referitoare la finanțarea de către terți și evaluarea contribuțiilor în natură. Normele privind finanțarea campaniilor prevăd un sistem mixt, care combină finanțarea publică și cea privată. Finanțarea publică include în principal subvenții bănești, completate de împrumuturi fără 72 Aceste constatări au fost coroborate de monitorizarea mai cuprinzătoare a social media de către OSC. Observatoarele europene pentru media digitale (FACT și BROD), finanțate de UE, au raportat despre metodele de dezinformare și manipulare utilizate pe parcursul campaniei. OSC individuale precum Watchdog, StopFals!, Funky Citizens și Expert Forum au raportat peste 12 500 de mesaje, conturi și rețele problematice pe platforme. Potrivit OSC, platformele au luat măsuri pentru mai puțin de jumătate dintre acestea și, în general, cu întârziere, deși viteza de reacție a crescut spre sfârșitul campaniei. Începând cu 1 septembrie, Comisia Europeană a facilitat întâlniri săptămânale între platforme și OSC pentru schimb de informații.. 73 Standardele comunitare ale TikTok , Meta și YouTube interzic aceste activități ca fiind dăunătoare integrității electorale. A se vedea, de asemenea, raportul CSO Context privind dezinformarea și comportamentul neautentic coordonat. 74 O cameră de ecou este un mediu social cu opinii similare, în timp ce o bulă de filtrare este o sferă de informații curată algoritmic care consolidează preferințele existente. A se vedea Comisia de la Veneția și Direcția pentru societatea informațională și combaterea criminalității din cadrul Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) privind tehnologiile digitale și alegerile, punctele 14, 30, 140. 75 Cadrul juridic constă, în special, din capitolul V din Codul electoral (art. 50-59), capitolul VI din Legea privind partidele politice (art. 24-31), Regulamentul CEC 1102/2023 privind finanțarea activităților partidelor politice și Regulamentul CEC 1185/2023 privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale. 76 Raportul de evaluare GRECO 2023 (a cincea rundă de evaluare) a declarat că “în runda de evaluare [...] [dedicată finanțării partidelor] au fost puse în aplicare 88% din recomandări (punctul 9).

Republica Moldova Page: 23 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO dobândă, timp de emisie gratuit și alte forme de sprijin, cum ar fi punerea la dispoziție a sălilor de întâlnire de către municipalități. Doar partidele politice pot primi subvenții bănești, care reprezintă anual 0,1% din veniturile bugetului de stat și sunt distribuite în funcție de rezultatele alegerilor anterioare și de numărul de femei și tineri aleși. 77 Majoritatea concurenților au considerat că sumele împrumuturilor fără dobândă erau prea mici pentru a merita solicitarea (2.571 EUR pentru partide și 514 EUR pentru candidații independenți). CEC a menționat că singurul concurent care a depus o cerere a fost Partidul Noua Opțiune Istorică. 78 Finanțarea privată a campaniei se bazează în principal pe donații, în bani sau în natură (evaluate la valoarea medie de piață), completate de fondurile proprii ale partidelor politice. 79 Limitele privind donațiile variază în funcție de tipul donatorului. 80 Unii concurenți au menționat că persoanele juridice ezită să facă donații din cauza implicațiilor politice percepute. Legea prevede, de asemenea, interdicții explicite privind finanțarea din surse publice, străine sau anonime. Modificările recente au extins aceste restricții, interzicând donațiile din partea persoanelor juridice cu datorii restante către stat. 81 Deși finanțarea de către terți rămâne interzisă, reglementările detaliate privind implicarea acestora în campanie încă lipsesc, ceea ce contravine bunelor practici internaționale și recomandărilor anterioare ale BIDDO. 82 Observatorii naționali au semnalat mai multe cazuri de implicare a părților terțe în campanie și și-au exprimat îngrijorarea față de această lipsă de reglementare. 83 Cheltuielile de campanie sunt limitate la 0,1 % din veniturile bugetului de stat (3 912 764 euro). Modificările legislative recente prevăd includerea contribuțiilor în natură în această limită și obligativitatea plății în avans pentru toate bunurile și serviciile. Toate tranzacțiile monetare legate de 77 Legea privind partidele politice nr. 294/2007 [articolul 27 alineatul (1)] prevede că, anual, 0,1 % din veniturile bugetului de stat , cu excepția veniturilor cu destinație specială, se dedică finanțării partidelor politice. Pentru 2025, Legea bugetului de stat nr. 310/2024 [articolul 2 litera (j)] a alocat 3 195 466 euro. Această sumă este apoi distribuită între partidele politice în conformitate cu următoarea formulă 30 % proporțional cu rezultatele obținute în alegerile parlamentare, 30 % în alegerile locale și 15 % în alegerile prezidențiale; 7,5 % proporțional cu femeile alese în alegerile parlamentare și 7,5 % în alegerile locale; 5 % proporțional cu tinerii (sub 35 de ani) aleși în alegerile parlamentare și 5 % în alegerile locale. Partidele, care concurează individual sau ca parte a unui bloc, pot utiliza până la 70 % din subvenția de stat pentru campanie. Decizia CEC 3346/2025 a stabilit următoarele alocări pentru 2025: PAS (1 497 853 euro); PSRM (654 885 euro); PCRM (156 207 euro); PN (155 775 euro); PSDE (129 890 euro); MAN (89 261 euro); PDCM (87 392 euro); PPDA (74 035 euro). Alte partide politice primesc mai puțin de 2 % din suma totală. 78 Procedurile detaliate pentru aplicarea și rambursarea împrumuturilor sunt stabilite printr-un regulament adoptat de Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr. 88/2023. 79 Legea privind partidele politice (articolele 24-25) prevede că partidele politice pot percepe cotizații de membru și pot obține venituri prin desfășurarea de activități editoriale, administrarea proprietății lor sau desfășurarea de “alte activități care generează venituri”, dacă acestea nu sunt interzise prin lege și prevăzute în mod expres în statutele lor. 80 Codul electoral (articolul 57) prevede că persoanele fizice pot dona maximum 6 salarii medii lunare (4 920 euro), fără a depăși 30 % din venitul lor anual, procentul fiind redus la 10 % în cazul demintarilor publici și al funcționarilor publici. Limite mai stricte se aplică persoanelor fizice al căror venit unic este reprezentat de burse sau prestații sociale, care pot dona maximum 1 salariu mediu lunar (820 eur), un amendament recent la lege limitând și mai mult acest procent la maximum 30 % din suma primită din aceste surse. Persoanele juridice pot dona maximum 12 salarii medii lunare (9 840 euro), amendamentele limitând, de asemenea, această sumă la maximum 30 % din venitul anual al entităților. 81 O nouă dispoziție din Codul electoral [articolul 54 alineatul (5) litera (d)], introdusă prin Legea 100/2025, adaugă o interdicție de donație pentru “persoanele juridice care, la data donației, au restanțe la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondurile de asigurări obligatorii de sănătate”. 82 Orientările comune ale BIDDO și ale Comisiei de la Veneția privind reglementarea partidelor politice precizează, la punctul 256, că “părțile terțe ar trebui să aibă libertatea de a strânge fonduri și de a- și exprima opiniile cu privire la chestiuni politice ca mijloc de liberă exprimare, iar activitatea acestora nu ar trebui să fie interzisă necondiționat. Cu toate acestea, este important ca anumite forme de reglementare, cu obligații și restricții comparabile cu cele care se aplică partidelor și candidaților partidelor, să fie extinse la părțile terțe care sunt implicate în campanie, pentru a asigura transparența și responsabilitatea.” 83 A se vedea rapoartele Promo-LEX nr. 1, nr. 2, nr. 3 și nr. 4 ale misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Republica Moldova Page: 24 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO campanie trebuie să fie efectuate printr-un singur cont bancar dedicat, denumit “fond electoral”. Deși majoritatea partidelor au deschis conturile cu mici întârzieri, un partid, Moldova Mare, a raportat MIOA BIDDO că nu a putut deschide contul, CEC explicând că acest lucru se datorează sancțiunilor internaționale aplicate președintelui partidului. În timpul campaniei, toți concurenții au fost obligați să depună rapoarte financiare săptămânale la CEC, precum și un raport final în termen de cel mult trei zile de la alegeri. Rapoartele urmează modele detaliate, cerând divulgarea fiecărei donații și includ secțiuni dedicate cheltuielilor de campanie online. Deși frecvența raportării nu a fost criticată, majoritatea concurenților și-au exprimat frustrarea față de complexitatea raportării contribuțiilor în natură, în special munca voluntarilor, problemă agravată de lipsa unor orientări clare, în ciuda recomandărilor anterioare ale BIDDO. Totodată, cerința de a include munca candidaților ca contribuții în natură, similar voluntarilor, contravine bunelor practici internaționale. 84 Așa cum s-a recomandat anterior, cadrul legal privind finanțarea campaniei ar trebui consolidat pentru a reglementa mai detaliat implicarea terților și evaluarea contribuțiilor în natură. În general, concurenții și-au respectat obligația de a depune rapoarte săptămânale, publicate pe site-ul CEC în termen de 24 de ore, conform legislației. Rapoartele au evidențiat diversitatea veniturilor și cheltuielilor, incluzând surse publice și private, precum și cheltuieli pentru materiale tradiționale de campanie (bannere, pliante), publicitate radio și TV, și publicitate online. Cheltuielile totale declarate de toți concurenții au fost de 2,7 milioane euro, PAS raportând cele mai mari cheltuieli, 0,9 milioane euro (33% din total), urmat de Blocul Patriotic cu 0,5 milioane eur (19%), Blocul Alternativa cu 0,4 milioane euro (15%) și Partidul Nostru cu 0,3 milioane euro (10%). Acești patru concurenți au reprezentat 77% din totalul cheltuielilor. Deși a obținut suficiente voturi pentru a intra în parlament, Partidul Democrația Acasă a raportat cheltuieli surprinzător de mici, de 10 474 euro (sub 0,4%). CEC este autoritatea responsabilă pentru supravegherea campaniei electorale și dispune de competențe extinse pentru a efectua controale și a aplica sancțiuni, fie ca urmare a plângerilor, fie din oficiu. Modificările recente au extins tipul de controale financiare și domeniul sancțiunilor, inclusiv posibilitatea suspendării finanțării publice de la 6 luni la 4 ani în caz de încălcări repetate. Având resurse umane limitate, CEC a contat pe sprijinul altor instituții de stat și parteneri internaționali, în special pentru monitorizarea financiară a publicității online. Pe durata campaniei și după alegeri, CEC a analizat în detaliu rapoartele săptămânale și finale și a efectuat verificări suplimentare pentru mai mulți concurenți, 85 și a impus o gamă largă de sancțiuni, de la simple avertismente, la privarea de finanțare 84 Orientările comune ale ODIHR și Comisiei de la Veneția privind reglementarea partidelor politice precizează, la punctul 217, că “s-ar putea face o distincție între serviciile pentru care un voluntar nu ar fi plătit în cursul normal al activității sale și cele pentru care voluntarul ar fi plătit dacă serviciul ar fi prestat altor clienți. Serviciile furnizate gratuit sau la un preț inferior celui al pieței de către persoane fizice sau juridice pentru care donatorul s-ar aștepta să fie plătit de alți clienți ar trebui să fie contabilizate ca donații la valoarea lor normală de piață. Serviciile furnizate în mod voluntar de cei care nu s-ar aștepta în mod normal să fie plătiți ar putea fi considerate activitate politică individuală mai degrabă decât contribuții politice.” 85 CEC a decis să efectueze verificări suplimentare în cazul Blocului Patriotic din cauza faptului că unii candidați au făcut obiectul unor sancțiuni internaționale, în cazul Blocului Alternativa din cauza faptului că acesta a primit o cantitate mare de donații în numerar într- un interval de timp limitat și în cazul Democrația Acasă din cauza cheltuielilor nedeclarate pentru campania online.

Republica Moldova Page: 25 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO publică, până la anularea înregistrării concurenților. 86 În ansamblu, CEC și-a îndeplinit eficient rolul, contribuind la asigurarea transparenței procesului electoral. Pentru a asigura o supraveghere completă și eficientă a finanțării campaniilor, ar putea fi utilă consolidarea capacității CEC, inclusiv prin alocarea resurselor necesare pentru a integra sprijinul oferit de partenerii internaționali. X. MEDIA A. M EDIUL MIJLOACELOR DE INFORMARE ÎN MASĂ Deși divers, peisajul media a fost tot mai afectat de o piață publicitară limitată și în scădere. Rețelele de socializare au devenit principala sursă de informare, urmate de televiziune și, într-o măsură mai mică, de portalurile de știri online. Lipsa unor studii de audiență fiabile a determinat mass-media să caute venituri din publicitate, ceea ce a afectat sustenabilitatea financiară și a crescut dependența de proprietari, interese corporative și finanțarea proiectelor prin donatori. 87 Dependența de sprijinul donatorilor a devenit mai fragilă în urma suspendării asistenței internaționale din partea principalilor finanțatori. Presiunea a fost resimțită în special de mass-media locală, contribuind la apariția lipsei de știri în mai multe regiuni. Pentru a reduce aceste riscuri, Ministerul Culturii a instituit Fondul de subvenționare a mass-media, care a acordat granturi de până la 2 milioane de lei (aproximativ 102 907 euro) pentru proiecte editoriale pe termen scurt. Alocarea fondurilor a fost realizată de un consiliu de experți format din șapte membri, dintre care patru reprezentau societatea civilă și trei erau desemnați de guvern. 88 În pofida existenței acestui mecanism de sprijin, numeroase instituții media naționale au manifestat reticență în a solicita finanțare, invocând îngrijorări privind posibile efecte asupra independenței lor editoriale. Piața media a trecut printr-o restructurare semnificativă în perioada stării de urgență din 2022–2023, când licențele a 12 radiodifuzori, presupus afiliați cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, sancționați de UE, au fost suspendate din motive ce țin de securitate și combaterea dezinformării. Înainte de încetarea stării de urgență, parlamentul a conferit Consiliului pentru promovarea proiectelor de investiții de importanță națională (CPPIIN) competența de a suspenda licențe fără control judiciar prealabil. După încheierea stării de urgență, CPPIIN a menținut suspendările existente invocând motive de securitate și lipsa transparenței privind proprietatea, suspendând Canal 5 și Radio Maestro FM în 2024. În 2025, a 86 Pe parcursul perioadei electorale, CEC a emis mai multe avertismente pentru întârzieri ușoare în prezentarea rapoartelor de finanțare a campaniei sau în furnizarea de informații privind conturile bancare, împreună cu cereri de retrimitere a rapoartelor și/sau de furnizare de informații suplimentare, efectuând în paralel controale. În unele cazuri, aceasta a impus sancțiuni mai dure, cum ar fi amenzi prin care a solicitat plata la bugetul de stat a fondurilor primite în mod necuvenit din donații (atunci când acestea au depășit limitele) sau chiar privarea de finanțare publică, care a fost impusă de două ori Democrației Acasă, pentru un total de 2 ani, pentru finanțare străină interzisă și pentru finanțare nedeclarată, precum și partidelor constitutive ale Blocului Uniunea Națiunii (BUN), tot de două ori, pentru 12 luni, pentru subdeclararea repetată a cheltuielilor de campanie. Moldova Mare a fost radiată la 26 septembrie, ca urmare a unei plângeri din partea PSDE și a notificărilor din partea diverselor agenții de aplicare a legii și servicii de informații cu multiple afirmații privind încălcări grave (a se vedea Înregistrarea candidaților). 87 Aceasta reprezintă aproximativ 102 907 euro conform ratei de schimb aplicabile în septembrie (1 MLD = 0,05 EUR). Studiul de piață privind mass-media audiovizuale, realizat de Consiliul Audiovizualului, a constatat o scădere cu 9,5 % a veniturilor din publicitate ale radiodifuzorilor în 2024 față de 2023. De asemenea, s-a observat că, în 2024, donatorii internaționali au furnizat aproximativ 17 % din veniturile totale ale radiodifuzorilor prin intermediul subvențiilor. 88 Înființat în august 2024, Fondul de subvenționare a mass-media din Republica Moldova alocă fonduri de stat pentru acoperirea media în domenii-cheie definite, inclusiv promovarea imaginii Republicii Moldova , a valorilor naționale și a integrării europene. Prima alocare din iulie 2025 a distribuit aproximativ 232 000 euro între 15 instituții de presă, deși o investigație media a susținut că patru beneficiari aveau afilieri politice clare. Cea de- a doua alocare , de aproximativ 340 000 euro, a fost finalizată pe data de 18 septembrie 2025 și a fost repartizată între 8 puncte de difuzare.

Republica Moldova Page: 26 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO dispus, de asemenea, suspendarea pentru 60 de zile a TVC21, pe fondul unor preocupări similare legate de transparența proprietății. 89 Absența unui control judiciar prealabil și formularea largă a criteriilor de suspendare contravin standardelor internaționale, care prevăd că orice restricție asupra libertății presei trebuie să fie clar reglementată prin lege, necesară și proporțională, și să beneficieze de garanții judiciare adecvate. 90 Pentru a asigura protecția libertății de exprimare, suspendarea sau retragerea drepturilor de difuzare ar trebui dispusă exclusiv de o autoritate de supraveghere independentă sau de o instanță judecătorească, în cazul unor încălcări grave și repetate ale restricțiilor legitime privind conținutul și numai după aplicarea fără succes a unor măsuri corective mai puțin restrictive. De asemenea, aceste decizii ar trebui să fie supuse unor căi de atac judiciare eficiente, cu efect suspensiv. În contextul în care unii radiodifuzori afectați de suspendarea licențelor și-au mutat activitatea în mediul online, mai puțin reglementat, în 2024 SIS a primit competența de a bloca site-uri web și în afara stării de urgență. 91 În primele nouă luni ale anului 2025, SIS a dispus blocarea a peste 85 de site-uri web invocând motive de securitate națională, dintre care 35 în perioada campaniei electorale și 22 în ziua de 27 septembrie, în perioada de tăcere electorală. Majoritatea ordinelor au vizat mai multe domenii asociate serviciului de televiziune online MD24 și platformei IPTV gratuite HaiTV, care oferă acces la MD24 și la mai multe posturi rusești de televiziune, anterior acuzate de răspândirea dezinformării. 92 Absența accesului public la deciziile oficiale de blocare a site-urilor, precum și lipsa unui registru centralizat al domeniilor blocate, au ridicat semne de întrebare cu privire la transparența procesului. 93 Sistemul actual de blocare a site-urilor de informare ar trebui revizuit pentru a garanta că orice restricții legate de conținut sunt dispuse exclusiv de o instanță judecătorească, în baza unor criterii obiective, transparente și clar prevăzute de lege. Pentru a asigura transparența și răspunderea, toate deciziile ar trebui publicate cu o motivare explicită, incluse într-un registru accesibil publicului și supuse unor căi de atac eficiente. 89 Mijloacele de radiodifuziune sunt obligate prin lege să își dezvăluie beneficiarii finali. Proprietatea presei scrise și online rămâne opacă. 90 Raportul UE 2024 privind Republica Moldova a solicitat autorităților să revizuiască și să alinieze la standardele UE și internaționale mecanismul existent care permite suspendarea licențelor de radiodifuziune ale instituțiilor media care nu își pot dovedi beneficiarii reali. Anterior, Curtea Constituțională a hotărât că deciziile de suspendare a licențelor, cu efect de la data adoptării, fără un control judiciar prealabil, constituie o ingerință nejustificată în libertatea de exprimare a radiodifuzorilor. 91 Modificările la Legea privind Serviciul de Informații și Securitate, care au intrat în vigoare pe data de 4 octombrie 2025, oferă o definiție mai detaliată a amenințărilor care intră sub autoritatea SIS, inclusiv “amenințările hibride la adresa statului [...], precum și propaganda ostilă sau campaniile de dezinformare care pot submina ordinea constituțională”. 92 Ambele servicii ar fi legate de Ilan Șor , iar infrastructura lor digitală de ecosistemul media de stat din Rusia. Pe data de 15 iulie 2025, Uniunea Europeană l-a adăugat pe unul dintre gazdele principale ale MD24, Dmitri Buimistru, pe lista privind măsurile restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei, pentru “implicarea intenționată în manipularea coordonată a informațiilor și interferența prin operarea în calitate de propagandist- cheie pe MD24, un canal de televiziune online cu sediul în Rusia creat de Ilan Șor în urma retragerii licențelor posturilor sale anterioare pentru diseminarea dezinformării ruse”. 93 Paragraful 43 din Comentariul general 34 al UN HRC la PIDCP prevede că nicio restricție asupra vreunui site de internet nu ar trebui să încalce libertatea de exprimare și că “restricțiile admisibile ar trebui, în general, să fie specifice conținutului”, în timp ce “interdicțiile generice privind funcționarea anumitor site-uri și sisteme” nu sunt compatibile cu principiul libertății de exprimare”. Punctul 70 din raportul din 2011 al Raportorului special al Organizației Națiunilor Unite privind promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare solicită statelor care blochează site-uri web “să furnizeze liste ale site- urilor web blocate și detalii complete privind necesitatea și justificarea blocării fiecărui site web în parte. De asemenea, ar trebui furnizată o explicație privind motivele pentru care site-urile afectate au fost blocate. Orice decizie privind blocarea conținutului trebuie să fie adoptată de o autoritate judiciară competentă sau de un organism independent, protejat împotriva oricăror influențe politice, comerciale sau de altă natură nejustificată.

Republica Moldova Page: 27 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Mulți interlocutori ai BIDDO au semnalat o creștere a cazurilor de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, evidențiind lacune în protecția juridică și monitorizarea instituțională. Majoritatea incidentelor au avut loc online și au fost comise de actori anonimi sau nestatali, inclusiv politicieni din Blocul Patriotic și Blocul Alternativa, precum și susținători ai Blocului Victoria. În anumite cazuri, președintele Parlamentului a fost implicat în astfel de comportamente, etichetând un jurnalist drept simpatizant rus și acuzând un alt jurnalist de la Canal 5 de colaborare cu o instituție de propagandă. 94 Înainte de incidentele recente, președintele Parlamentului a condamnat public mai multe agresiuni împotriva jurnaliștilor în aprilie 2025 și a anunțat modificări legislative menite să consolideze protecția ziariștilor. La 10 iulie 2025, Parlamentul a adoptat amendamente la Codul contravențional și Codul penal, care au intrat în vigoare la 14 februarie 2026, introducând sancțiuni pecuniare și privative de libertate pentru împiedicarea activității jurnalistice, inclusiv prin intimidare, violență fizică sau amenințări. Deși aceste prevederi pot oferi garanții suplimentare, eficacitatea lor va depinde de aplicarea consecventă, de anchetele prompt efectuate de autoritățile competente și de accesul la căi de atac e fective. B. C ADRUL JURIDIC PENTRU MASS -MEDIA Constituția garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura. Raportul anual privind extinderea UE din 2025 a apreciat ”progresele pozitive” înregistrate în reformele legislative pentru mass-media, dar a subliniat că cadrul legislativ trebuie să fie în continuare aliniat cu acquis-ul UE și cu standardele europene, evidențiind în special necesitatea adoptării unei noi legi privind mass-media. 95 Modificările recente ale Codului audiovizualului, intrate în vigoare pe data de 21 august 2025, au răspuns mai multor recomandări anterioare ale BIDDO, prin creșterea reprezentării societății civile și reducerea controlului parlamentar asupra numirilor și demiterilor conducerii TeleRadio-Moldova (TRM) și a Consiliului Audiovizualului (CA). Totuși, aceste modificări au revizuit și sistemul de sancțiuni, oferind CA o marjă mai largă în stabilirea amenzilor, permițând desfășurarea părților deliberative ale sesiunilor închisă publicului și eliminând limitarea la un singur mandat pentru membrii CA și ai consiliului de supraveghere al TRM. 96 După adoptarea Legii privind accesul la informațiile de interes public în 2024, mulți interlocutori ai MIOA BIDDO au remarcat o îmbunătățire a capacității de reacție și a cooperării autorităților publice. În același timp, aceștia au subliniat necesitatea unor reforme suplimentare pentru alinierea cadrului juridic la standardele UE, inclusiv aplicarea efectivă a Legii europene privind libertatea presei și transpunerea măsurilor anti-SLAPP pentru a proteja jurnaliștii de acțiuni civile nefondate în defăimare. Articolul 7 din Legea privind contracararea activității extremiste, modificată în 2025, conține dispoziții formulate larg, care ar putea permite suspendarea sau închiderea permanentă a instituțiilor media pentru activități extremiste vag definite. 97 În timpul campaniei, mass-media a fost obligată să asigure o acoperire corectă, echilibrată și imparțială a concurenților. Toți radiodifuzorii naționali care doreau să reflecte campania trebuiau să depună la AC o declarație de politică editorială electorală, prin care se angajau să acorde fiecărui concurent timp de 94 Pe data de 16 septembrie 2025, autoritățile de aplicare a legii au percheziționat birourile companiei Trust Media, care opera două instituții media (Canal 5 și Primul în Moldova), fiind acuzată de evaziune fiscală și spălare de bani . 95 A se vedea raportul Comisiei Europene 2025 pentru Moldova. 96 Avizul Comisiei de la Veneția din 2025 privind amendamentele a menționat că, deși posibilitatea reînnoirii mandatelor “nu este în mod inerent incompatibilă cu standardele juridice internaționale, aceasta poate ridica probleme cu privire la independența titularului funcției, în special atunci când procesul de reînnoire este controlat de același organism responsabil de numirea inițială”. 97 Avizul de urgență al BIDDO privind proiectul de lege nr. 381 a solicitat Parlamentului să reconsidere articolul 7 din lege “pentru a evita riscul ca interdicțiile să fie utilizate în mod abuziv pentru a obstrucționa în mod nelegitim activitatea mass-media și a jurnaliștilor independenți”. În urma avizului, amendamentele au introdus o clauză care prevede că articolul 7 “nu împiedică activitatea legală a mass-media și a jurnaliștilor”. Această garanție generică nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de neclaritatea juridică și nu a oferit nicio protecție semnificativă împotriva aplicării arbitrare.

Republica Moldova Page: 28 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO antenă gratuit (5 minute la televiziune și 10 minute la radio) și reclame de campanie plătite, limitate la 2 minute pe concurent pe zi. AC a aprobat declarațiile a 22 de posturi de televiziune și 12 posturi de radio. 98 Deși 14 concurenți au beneficiat de timp de antenă gratuit, majoritatea posturilor de televiziune l-au difuzat în afara orelor de maximă audiență, reducând astfel impactul și vizibilitatea acestora. 99 Majoritatea publicității politice în mass-media audiovizuală a fost achiziționată de PAS. 100 În ultimele săptămâni ale campaniei, la achiziționarea publicității politice s-au alăturat Blocul Patriotic, Blocul Alternativa, Respect Moldova, Alianța Moldova, Partidul Liberal, Partidul Nostru, Blocul Împreună, Moldova Mare și candidatul independent Andrei Năstase, însă într-o măsură mai redusă, majoritatea concurenților preferând mediul online. Legislația electorală responsabilizează mass-media pentru conținutul spoturilor politice, dar nu și concurenții care le produc, ceea ce a condus la sancționarea a 18 posturi de televiziune de către AC pentru reclamele politice ale PAS, Blocului Patriotic, Partidului Liberal și Partidului Nostru. 101 Această abordare transferă responsabilitatea principală de la actorii politici către intermediari, ceea ce ar putea descuraja radiodifuzorii să difuzeze reclame politice. Pentru a proteja libertatea de exprimare în timpul alegerilor, mass-media nu ar trebui trasă la răspundere pentru difuzarea declarațiilor sau conținutului emis direct de candidați, cu excepția cazurilor în care acestea sunt declarate ilegale de o instanță independentă sau de o autoritate de reglementare, sau constituie incitare la violență, iar instituția media a avut o oportunitate reală de a preveni difuzarea. Peste 120 de dezbateri organizate la 20 de posturi de radio naționale și regionale au oferit concurenților oportunitatea de a-și prezenta punctele de vedere și opiniile, deși implicarea gazdelor programelor a fost adesea limitată, aținându-se de la participare activă. Datorită numărului mare de dezbateri, prezența concurenților nu a fost constantă: două treimi dintre dezbateri au înregistrat cel puțin un concurent absent, iar 16 dezbateri au avut un singur participant. Partidul Democrația Acasă și Uniunea Creștin- Socială din Moldova au refuzat să participe la dezbateri. În timpul campaniei, CA a avut responsabilitatea de a supraveghea respectarea reglementărilor electorale de către mass-media audiovizuală și de a monitoriza continuu activitatea posturilor. Deși resursele financiare și umane ale AC păreau insuficiente, cu sprijinul unei organizații locale a societății civile, au fost monitorizate toate cele 22 de posturi de televiziune care au emis declarații editoriale și au 98 Inițial, CA a respins declarațiile de politică editorială a 21 de radiodifuzori; cu toate acestea, toți, cu excepția Radio Media, cu sediul la Cimișlia, și- au remediat problemele legate de documentație în timpul perioadei de trei zile de retrimitere. În timpul monitorizării campaniei, CA a constatat că 13 radiodifuzori cu declarații de politică editorială aprobate au difuzat programe de informare electorală care nu erau incluse în declarațiile respective. Toate aceste posturi au primit avertismente publice și/sau amenzi, în legătură cu aceasta și cu alte încălcări simultan. În plus, CA a aplicat o amendă postului NTS din Comrat și a emis un avertisment public postului Axial TV pentru difuzarea de conținut electoral fără prezentarea declarațiilor de politică editorială. 99 În special, Moldova 1 a difuzat spoturi promoționale de 5 minute între 13:45 și 14:20, Jurnal TV între 15:15 și 15:35, Next TV între 6:00 și 6:20, ProTV Chișinău între 13:54 și 14:10, TV8 între 6:38 și 6:55. Cercetările efectuate de Centrul pentru Jurnalism Independent au arătat că orele de maximă audiență în Moldova sunt între 19:00 și 22:10. Anterior, Comisia de la Veneția a recomandat autorităților naționale să garanteze “timp de antenă gratuit pentru toți concurenții electorali în timpul orelor de maximă audiență (pentru publicitate electorală, dezbateri electorale și difuzarea reuniunilor de campanie) și asigurarea unei supravegheri stricte”. 100 Monitorizarea mediatică a campaniei, efectuată de AC, a constatat că peste 56% din totalul de publicitate politică în mass- media audiovizuală au fost achiziționate de PAS. 101 Publicitatea gratuită a Blocului Patriotic, difuzată de șase posturi de televiziune, a fost filmată în timpul lansării campaniei blocului la Mănăstirea Căpriana și a intrat în conflict cu cadrul electoral din Republica Moldova, care interzice utilizarea imaginilor religioase în scopuri electorale. Reclama gratuită a Partidului Nostru, care a abordat presupusa “propagandă” LGBT în școli și a fost considerată discriminatorie de către CA, a fost difuzată de 16 posturi de televiziune. Nouă posturi de televiziune au difuzat reclama PAS, iar trei au difuzat-o pe cea a Partidului Liberal, ambele subliniind presupusele consecințe negative ale unei potențiale tranziții a puterii către partidele politice pro-ruse, care, în opinia CA, ar putea insufla teamă alegătorilor.

Republica Moldova Page: 29 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO depus rapoarte săptămânale. Pe baza acestor rapoarte, CA a emis avertismente pentru 21 de posturi și amenzi pentru 17 dintre acestea, ca urmare a încălcărilor repetate. 102 În procesul de monitorizare desfășurat, CA a constatat că 18 posturi de televiziune nu au etichetat consecvent conținutul electoral, conform prevederilor legislative, aparent din cauza confuziei cu privire la etichetare și ceea ce constituie conținut electoral, în special pentru funcționarii publici și evenimentele care au avut loc înainte de demararea oficială a campaniei. Alte încălcări au inclus nereguli privind publicitatea politică gratuită și plătită, comportament discriminatoriu al invitaților în talk-show- uri și lipsa unei acoperiri echilibrate a concurenților. Ca urmare, 12 posturi au fost amendate și alte 6 au primit avertismente oficiale. În perioada de tăcere a campaniei, patru posturi de televiziune au fost identificate ca încălcând regulile privind tăcerea electorală. C. M ONITORIZAREA MASS-MEDIA DE CĂTRE MIOA BIDDO ACCESAȚI INFORMAȚII DETALIATE În general, mass-media a oferit concurenților multiple oportunități de a-și prezenta pozițiile prin dezbateri, talk-show-uri, programe de actualitate și reportaje. Totuși, reflectarea partizană în unele instituții media, narațiuni de știri axate pe evenimente și declarații, nivelul redus al jurnalismului de investigație și al analizelor precum și răspândirea amplă a dezinformării pe rețelele sociale au limitat capacitatea alegătorilor de a lua o decizie în cunoștință de cauză. Monitorizarea mediatică a campaniei realizată de BIDDO a concluzionat că, deși Blocul Patriotic a fost cel mai vizibil concurent electoral, majoritatea radiodifuzorilor au adoptat o abordare partizană, manifestată fie prin favorizarea, fie prin criticarea accentuată a acestuia. 103 Postul public de televiziune Moldova 1 a adoptat o abordare mai critică, dedicând Blocului Patriotic aproximativ 12 % din știrile electorale, într-un ton preponderent neutru sau negativ. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Blocul Alternativa au beneficiat de 7 %, respectiv 6 % din reportajele relevante, în principal într-un ton neutru, în timp ce alți concurenți au primit între 1 și 3 %. Moldova 1 s- a abținut în mare măsură de la producerea unor programe interne analitice sau de investigație care ar fi putut sprijini alegătorii în înțelegerea mediului politic complex. În schimb, talk-show-urile monitorizate difuzate la Moldova 1 au promovat un discurs proeuropean și au evidențiat eforturile anticorupție ale guvernului, favorizând indirect PAS și consolidând o încadrare critică a Blocului Patriotic. Posturile private Jurnal TV și TV8 au manifestat o poziționare mai partizană, criticând în mod accentuat Blocul Alternativa și Blocul Patriotic în știri, talk-show-uri și programe satirice. De asemenea, Jurnal TV a promovat indirect Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) prin intermediul unor programe de 102 Au fost aplicate a menzile săptămânal pentru o combinație de încălcări, urmate de amenzi separate pentru încălcări ale perioadei de tăcere și o alta în legătură cu monitorizarea mass-media pentru neasigurarea unei acoperiri corecte, echilibrate și imparțiale a concurenților. În total, în legătură cu încălcările identificate în timpul campaniei, TVC21 a fost sancționată cu 53 000 de lei, urmată de Jurnal TV cu 34 000 de lei, GRT cu 32 000 de lei, ProTV Chișinău cu 23 000 de lei și Canal Regional cu 18 000 de lei. Valoarea totală a amenzilor aplicate celorlalți 12 radiodifuzori a variat de la 1.000 de lei la 12.000 de lei. În plus, CA a aplicat o amendă de 5.000 de lei postului NTS din Comrat și a emis un avertisment public postului Axial TV pentru difuzarea de conținut electoral fără prezentarea declarațiilor de politică editorială. 103 Monitorizarea mass-mediei audiovizuale s-a axat pe acoperirea în orele de vârf (18:00- 00:00) a postului principal al radiodifuzorului public național Moldova 1, a radiodifuzorului public găgăuz GRT (conținut în limbile română și rusă) și a canalelor de televiziune private Cinema 1, Jurnal TV, ProTV Chișinău, TV8 și TVC21. De asemenea, MOA a efectuat o analiză calitativă a portalurilor de știri newsmaker.md, noi.md, unimedia.info și zdg.md.

Republica Moldova Page: 30 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO divertisment. 104 Știrile difuzate de ProTV Chișinău au reflectat o poziție mai critică față de Blocul Patriotic (17 %) și, într-o măsură mai mică, față de Blocul Alternativa (9 %) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) (9 %), oferind tuturor celor trei atât acoperire neutră, cât și negativă. Emisiunile de știri ale Cinema 1 s-au concentrat în principal pe evenimentele și declarațiile de campanie ale concurenților, alocând aproximativ 12 % pentru PAS, urmat de Blocul Patriotic și Blocul Alternativa, fiecare cu aproximativ 6 % de acoperire preponderent neutră și pozitivă. Totodată, Cinema 1 a dedicat peste 30 % din buletinele de știri activităților guvernului, favorizând indirect PAS. În schimb, radiodifuzorul privat TVC21 a alocat aproximativ o treime din știrile sale cu relevanță electorală Blocului Patriotic, 10 % Blocului Alternativa și 6 % Partidului Nostru, în principal într-un ton pozitiv sau neutru. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a primit 8 %, preponderent într-un ton neutru. Majoritatea invitaților la talk-show-urile TVC21, în principal afiliați opoziției politice, s-au aliniat narațiunii anti- PAS promovate de gazde. Radiodifuzorul public din Găgăuzia, GRT, s-a abținut în mare măsură de la acoperirea editorială a concurenților, concentrându- se pe procedurile electorale și activitățile CEC. Totuși, în cadrul emisiunilor de discuții, jurnaliștii au manifestat o poziționare clară anti-PAS. Publicațiile media online monitorizate de BIDDO au evidențiat, de asemenea, orientări editoriale distincte pe parcursul campaniei. Ziarul de Gardă a publicat mai multe investigații privind presupusa interferență a Rusiei în alegeri și a evitat în mare măsură o acoperire critică la adresa Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Unimedia a susținut în mod evident Blocul Patriotic și Blocul Alternativa, în timp ce Newsmaker a oferit o reflectare mai diversificată a concurenților, inclusiv analize ale platformelor politice și ale situației financiare a principalilor concurenți electorali. Noi.md a promovat extensiv Alianța Moldovenilor și liderii acesteia și, într-o măsură mai redusă, Blocul Patriotic, publicând totodată o serie de materiale plătite în favoarea lui Renato Usatîi. XI. SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR ELECTORALE Codul electoral din 2022 a eliminat inconsecvențele privind structurile responsabile de soluționarea litigiilor electorale și a introdus o procedură de contestare și cai de apel, în general in conformitate cu standardele internaționale, asigurând revizuire judiciară, o a doua cale de atac judiciar ă și o procedură de depunere și soluționare in timp rezonabil a cazurilor. Cu toate acestea, cadrul juridic nu prevede încă mecanisme pentru invalidarea parțială a rezultatelor alegerilor și nu stabilește proceduri și cerințe clare în materie de probe pentru contestarea rezultatelor la nivel național, așa cum a recomandat anterior BIDDO. În pofida progreselor în reforma judiciară, inclusiv a unui proces de vetting în curs, încrederea publică în sistemul judiciar rămâne scăzută. 105 Alegătorii și concurenții electorali au dreptul de a contesta orice acțiune, inacțiune sau decizie a organelor electorale sau a altor concurenți electorali, iar observatorii și membrii administrației electorale pot depune plângeri legate de încălcarea drepturilor lor. Conform modificărilor legislative recente, inadmisibilitatea unei plângeri nu mai este decisă de plenul CEC, ci se comunică printr-un act emis de 104 În timpul campaniei, Jurnal TV a difuzat mai multe emisiuni culturale cu violonistul și dirijorul Nicolae Botgros și campioana olimpică Anastasia Nichita, ambii candidați PAS. În ultimele două săptămâni ale campaniei, Jurnal TV a difuzat un serial dramatic în 10 episoade, intitulat “Plaha”, axat pe portretul fictiv al fugarului moldovean Vladimir Plahotniuc, legăturile acestuia cu crima organizată și cu membri ai clasei politice, ale căror nume semănau cu cele ale liderilor Blocului Patriotic. La 18 septembrie, Jurnal TV a început să difuzeze spoturi de mobilizare a alegătorilor, cu mesaje ale gazdelor care semănau cu sloganurile de campanie ale PAS . 105 A se vedea Raportul Comisiei Europene Moldova 2024, p. 5. De asemenea, sondajul PNUD din 2024 a concluzionat că 45 % dintre respondenți au exprimat puțină sau deloc încredere și doar 11 % au raportat niveluri ridicate de încredere în sistemul de justiție. S- au înregistrat progrese în ceea ce privește verificarea și numirea judecătorilor și procurorilor de vârf. Atât consiliile judiciare, cât și consiliile procurorilor sunt acum pe deplin operaționale, majoritatea membrilor fiind numiți, inclusiv un nou procuror general verificat și numirile inițiale la Curtea Supremă.

Republica Moldova Page: 31 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO președintele CEC. 106 Patru acte emise de președintele CEC au fost contestate la CCA, iar într-un caz CCA a decis în favoarea reclamantului, obligând CEC să examineze cauza în plen pe fond. 107 După ce CEC a examinat cazul în plen, plângerea a fost respinsă. Termenele pentru soluționarea litigiilor privind înregistrarea candidaților au fost modificate în 2025, în conformitate cu recomandările anterioare ale BIDDO. Cu toate acestea, aceste termene nu au asigurat încă o cale de atac efectivă, întrucât nu au garantat rezolvarea litigiilor înainte de începerea campaniei. Astfel, aceasta a afectat negativ oportunitățile potențialilor candidați de a concura în condiții egale, în contradicție cu punctul 7.6 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 și în pofida recomandării anterioare a BIDDO. 108 În perioada electorală, între 14 iulie și 27 septembrie, CEC a înregistrat 124 de contestații și sesizări, majoritatea vizând utilizarea abuzivă a resurselor administrative, înregistrarea candidaților, presupuse încălcări ale normelor de campanie, finanțare ilegală și corupție electorală. 109 În general, Comisia Electorală Centrală a gestionat contestațiile în mod eficient, publicând majoritatea online și luând decizii, în general, în termenele legale, deși unele publicări întârziate au redus transparența. Din totalul contestațiilor, doar șase au fost acceptate: două avertismente au vizat finanțarea ilegală, două utilizarea abuzivă a resurselor administrative și două afilierea la un partid. 110 Celelalte au fost respinse ca nefondate, iar peste 40 au fost înaintate poliției pentru investigații suplimentare. Majoritatea contestațiilor au fost soluționate înainte de ziua alegerilor. În ziua votării, Comisia Electorală Centrală a primit 23 de contestații, în principal privind încălcarea perioadei de liniște electorală, finanțarea ilegală, transportul alegătorilor din diaspora, nerespectarea regulamentelor de campanie și comportamentul unui reprezentant al unui partid într-o secție de vot. Majoritatea au fost înaintate Inspectoratul General de Poliție al Moldovei pentru investigații suplimentare, iar restul au fost respinse. Într-un caz, CEC a sancționat Partidul Democrația Acasă cu privarea de finanțare publică pentru până la doi ani pentru finanțarea ilegală și nedeclarată a campaniei. 111 Sancțiunile aplicate au fost parțial anulate de CCA, însă CSJ a admis ulterior recursul CEC, menținând decizia de impunere a sancțiunilor. CEC a constatat că Partidul Democrația Acasă a comis încălcări grave care ar fi putut justifica anularea înregistrării, însă, conform legislației, a lăsat la latitudinea CC să decidă asupra acestui aspect în momentul pronunțării privind legalitatea alegerilor și validarea mandatelor obținute de partid. 112 CC a validat rezultatele și toate mandatele deputaților. După ziua alegerilor, Partidul Democrația Acasă a depus patru contestații împotriva altor concurenți electorali, vizând presupusa finanțare ilegală a campaniei online și încălcări ale regulamentului de 106 Plângerile sau notificările pentru care CEC a considerat că nu are competența principală au fost transmise direct IGP, cu obligația de a informa CEC cu privire la rezultatele deciziei sau anchetei aferente. 107 Candidatul Irina Vlah a depus la CEC o sesizare privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către prim- ministrul Dorin Recean. CEC a declarat-o inadmisibilă printr-un act al președintelui. Actul a fost contestat la CCA, care a concluzionat că răspunsul CEC a fost superficial, nerezolvând principalele afirmații privind agitația electorală și abuzul de resurse de stat, și a dispus CEC să decidă în plen asupra fondului plângerii. Blocul Alternativa și PAS au depus plângeri similare la CCA, care le- a respins ca nefondate, decizie confirmată de CSJ. 108 Toate cele 9 recursuri ale CSJ referitoare la înregistrarea candidaților au fost soluționate între 29 august și 11 septembrie. În punctul 7.6 din Documentul OSCE de la Copenhaga din 1990, statele participante s-au angajat să “ofere ... partidelor politice [...] garanțiile juridice necesare pentru a le permite să concureze între ele pe baza unui tratament egal”. 109 CEC ține evidența plângerilor, notificărilor și cauzelor în instanță într-un registru online, actualizat la fiecare câteva zile. 110 Avertismentele emise unui ministru PAS și candidatului Alternativa Ion Ceban pentru abuz de resurse administrative au fost contestate la CCA, care a menținut decizia CEC. 111 În baza unei plângeri depuse de PAS și a probelor IGP, CEC a stabilit că partidul a beneficiat de sprijin din partea unei rețele coordonate de conturi neautentice TikTok, deși partidul nu a raportat cheltuieli pe rețelele de socializare, și de implicarea în campania electorală a lui George Simion, liderul Partidului “Alianța pentru Unirea Românilor” din România, fapt interzis de lege. 112 A se vedea decizia CEC nr. 4140 din 3 octombrie 2025.

Republica Moldova Page: 32 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO campanie, iar alte două plângeri se refereau la un presupus bloc de camuflaj. Toate plângerile au fost respinse ca nefondate și contestate în instanță, însă atât CCA, cât și CSJ au menținut deciziile CEC . În general, litigiile electorale au fost soluționate eficient de instanțe și în termenele legale, deși unele decizii au generat controverse. Paisprezece decizii ale CEC de respingere a înregistrării candidaților au fost contestate la CCA. Zece dintre acestea au fost respinse, iar patru acceptate, solicitând CEC să revizuiască înregistrarea candidaților afectați. Ulterior, două dintre aceste decizii au fost anulate de CSJ, iar două au fost menținute, 113 stârnind anumite preocupări cu privire la interpretările diferite ale dispozițiilor legale. 114 În toate celelalte cazuri contestate, inclusiv cele legate de secțiile de votare din străinătate, din Transnistria și de sancțiunile aplicate unui candidat independent, CSJ a menținut deciziile CCA de respingere a plângerilor. 115 Toate deciziile au fost motivate și publicate pe site-ul instanțelor, deși unele cu întârziere. 116 Deși sesiunile CCA au fost publice, CSJ a organizat audieri închise, fără participarea părților la plângere, ceea ce a limitat transparența, contrar standardelor internaționale. 117 Totuși, modificările legislative din 2023, care permit înregistrarea audio și video a ședințelor de judecată, au condus la publicarea unor ședințe ale CSJ pe YouTube, sporind accesul publicului la procedurile judiciare. CC este singura instituție responsabilă de decizia asupra legalității și integrității rezultatelor alegerilor, inclusiv a eventualelor cereri de renumărare. Activitățile sale sunt reglementate de o lege nouă din 2025, aliniată în mare măsură la standardele internaționale. 118 Curtea Constituțională este alcătuită din șase membri, fiecare numit pentru un mandat de șase ani, reînnoibil o singură dată. La 17 august, după expirarea mandatelor a cinci membri, cinci judecători noi au depus jurământul în fața Parlamentului. 119 Deși noua lege a ținut cont de majoritatea recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și de principii internaționale, constituționale și bune practici, aceasta nu include dispoziții care să consacre principiul 113 Deciziile CCA privind Partidul Noua Opțiune Istorică și Moldova Mare au fost menținute de CSJ. Cu toate acestea, în cazul Moldova Mare , CSJ a infirmat inițial această decizie, menținând excluderea partidului. Invocând îngrijorări cu privire la imparțialitatea judiciară a unuia dintre judecătorii completului, Moldova Mare a solicitat o revizuire. O nouă comisie a CSJ a acceptat cererea, a anulat hotărârea anterioară și a ordonat CEC să înregistreze partidul, declarând că CEC a respins în mod eronat înregistrarea partidului din cauza neîndeplinirii cotei de gen. CSJ a concluzionat că CEC nu a notificat partidul cu privire la deficiențe și nu a asigurat transparența în procedura administrativă, aplicând un tratament diferit pentru Moldova Mare în comparație cu un caz similar al PSDE. 114 Decizia CCA prin care se ordona CEC să revizuiască înregistrarea PDLM a fost anulată de CSJ, care s-a pronunțat în favoarea CEC argumentând că CEC are funcție executivă și trebuie să își bazeze deciziile exclusiv pe datele furnizate de ASP cu privire la partidele politice eligibile. Liderul PDLM a condamnat decizia și a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului de a candida și accesul la justiție. Într-un al doilea caz, în timp ce CCA a ordonat CEC să înregistreze Uniunea Centristă, CSJ a anulat hotărârea, a menținut decizia CEC în principal pe motiv că termenul de demisie impus de lege independenților se aplică și celor nominalizați de partide și a concluzionat că acest partid făcea parte dintr-un “bloc camuflat”, deoarece unii dintre candidații săi nu au demisionat din alte partide în termenul necesar de 70 de zile. CCA susținuse anterior contrariul, citând că termenul nu se aplica candidaților partidelor. 115 Instanțele au concluzionat că, în exercitarea puterii lor discreționare în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Codul electoral, CEC a furnizat o justificare suficientă, subliniind toate considerentele și punctele de vedere relevante în limitele legale. 116 Comentariul general 32 la PIDCP prevede că “publicitatea audierilor asigură transparența procedurilor și, prin urmare, constituie o garanție importantă pentru interesele individului și ale societății în general”. 117 Punctul 12 din Documentul OSCE de la Copenhaga din 1990 prevede că “procedurile pot fi desfășurate cu ușile închise numai în circumstanțe prevăzute de lege și în conformitate cu obligațiile care decurg din legislația internațională și din angajamentele internaționale”. A se vedea, de asemenea, punctul 100 din Raportul explicativ al Codului de bune practici al Comisiei de la Veneția, care prevede că “procedura de apel ar trebui să fie de natură judiciară, în sensul că ar trebui protejat dreptul apelanților la proceduri în care ambele părți sunt audiate”. 118 A se vedea Avizul Comisiei de la Veneția, Proiectul de lege privind Curtea Constituțională din martie 2025. 119 Doi au fost numiți de către Parlament, doi de către guvern și unul de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cel de-al șaselea judecător al CC a fost numit în 2023 de către CSM, iar mandatul său va expira în 2029.

Republica Moldova Page: 33 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO transparenței în procesul de numire a judecătorilor, ceea ce a fost semnalat ca o preocupare de mai mulți interlocutori ai BIDDO. 120 XII. MINORITĂȚILE NAȚIONALE Minoritățile naționale reprezintă aproximativ 18 % din populația Republicii Moldova. 121 Nu au fost identificate bariere sistemice care s ă afecteze capacitatea minorităților naționale de a participa liber la procesul electoral. Totuși, unele aspecte necesită atenție suplimentară, cum ar fi procedurile de înregistrare a alegătorilor rromi. Prezența candidaților din minorități pe toate listele partidelor politice indică însă că nu există obstacole formale în calea participării acestora. În mod pozitiv, legea permite ca buletinele de vot să fie tipărite în limbile minorităților, la solicitarea CEdC-urilor. Cu toate acestea, majoritatea minorităților primesc informații în limba rusă sau în limba propriei comunități, iar accesul la informațiile electorale oficiale în limba română este limitat, deoarece versiunea rusă a site-ului Comisiei Electorale Centrale nu este actualizată simultan cu versiunea română. Astfel, minoritățile nu au acces imediat la întreaga gamă de informații electorale oficiale. CEC a tipărit buletine de vot în cinci limbi minoritare - rusă, bulgară, găgăuză, romani și ucraineană. Totodată, instituția a produs materiale educaționale pentru alegători și un videoclip promoțional în mai multe limbi minoritare, pentru a sprijini incluziunea. Alegătorii romi au întâmpinat dificultăți semnificative în procesul de înregistrare, mulți neavând domiciliu sau reședință oficială, fapt ce afectează în mod special această populație. În plus, romii din mediul rural s-au confruntat frecvent cu distanțe mari până la secțiile de votare, ceea ce a limitat accesul lor la procesul electoral. Candidații din comunitățile minoritare au fost incluși pe listele partidelor. Totuși, interlocutorii MIOA BIDDO au remarcat că membrii minorităților naționale sunt mai vulnerabili la dezinformare, folosind predominant rețele sociale în limba rusă, în special TikTok, unde circulă pe scară largă astfel de conținuturi. De asemenea, mass-media a semnalat că aceste comunități și alte grupuri vulnerabile au fost uneori exploatate pentru proteste plătite și activități perturbatoare. XIII. OBSERVAREA ALEGERILOR Cadrul legal permite observarea alegerilor de către observatori naționali, internaționali și reprezentanți ai concurenților. Observatorii pot fi acreditați pentru observarea alegerilor atât în țară, cât și în străinătate. Pentru aceste alegeri, CEC a acreditat 2 496 observatori naționali și 912 observatori internaționali. Cele mai mari două grupuri de observatori cetățeni au fost Promo- LEX, cu 1 229 de observatori, și Uniunea Avocaților din Moldova, cu 1 175. Ambele organizații au repartizat observatori pe termen lung la nivel național și au publicat patru rapoarte intermediare pe parcursul perioadei electorale. Un nou regulament al CEC a impus organizațiilor de observatori naționali și internaționali să furnizeze informații privind capacitatea tehnică și umană, experiența în observarea alegerilor și sursele de 120 A se vedea Avizul Comisiei de la Veneția, Proiectul de lege privind Curtea Constituțională din martie 2025, punctul 125 (c), în care se recomandă “Includerea în proiectul de lege a unor dispoziții specifice care să consacre principiul transparenței în procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale și să prevadă un mecanism mai solid care să garanteze stabilitatea activității Curții Constituționale, acoperind toate motivele de încetare a mandatului judecătorilor Curții”. 121 A se vedea Recensământul populației și al locuințelor din 2024 realizat de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova.

Republica Moldova Page: 34 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO finanțare pentru a obține acreditarea. Conform CEC, scopul a fost verificarea acreditărilor și prevenirea utilizării abuzive a statutului de observator. Regulamentul nou a interzis, de asemenea, orice acțiune care ar putea împiedica activitatea CEC sau pune în pericol procesul de votare. Înregistrarea unui număr mare de observatori, atât cetățeni, cât și internaționali, a contribuit la transparența procesului. Totuși, CEC a refuzat acreditarea a 16 observatori propuși de MIOA, propuși de Federația Rusă, invocând un aviz al Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldov drept temei pentru decizie. XIV. ZIUA ALEGERILOR Ziua alegerilor a fost organizată eficient, deși au fost raportate câteva incidente de securitate semnificative. CEC a anunțat o prezență la vot de 52,21% și a publicat rezultatele preliminare în timp real pe site-ul său, contribuind la transparența procesului. Observarea alegerilor a fost realizată în 143 de secții de votare pentru deschidere, 1 314 secții pentru votare, 122 secții pentru numărarea voturilor și în 34 de CEdC-uri a fost monitorizată centralizarea voturilor. Femeile au constituit 86% din membrii BESV-urilor, inclusiv 88% din președinți. De asemenea, buletinele de vot în cinci limbi minoritare au fost disponibile acolo unde s-a solicitat acest lucru. Procesul de deschidere a secțiilor de votare a fost evaluat pozitiv în aproape toate cele 143 de secții observate, cu o singură excepție. Observatorii MIOA au raportat că procedurile au fost respectate în majoritatea covârșitoare a BESV-urilor, semnalând doar câteva omisiuni procedurale minore și izolate. În secțiile de votare destinate alegătorilor din Transnistria, observatorii MIOA au constatat că procesul de votare s-a desfășurat, în general, fără cozi mari sau lipsă de buletine. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a raportat că secțiile 37/2 și 37/5 au rămas fără buletine la orele 20:35 și, respectiv, 18:36. Alegătorii au fost direcționați către alte secții cu suficiente buletine de vot. Votarea a fost evaluată pozitiv în 99% din cele 1 314 secții observate, reprezentând mai mult de jumătate din totalul secțiilor din țară. Observatorii MIOA au descris procesul ca fiind calm, ușor și profesionist. Cazurile izolate de evaluări negative s-au datorat prezenței unor persoane neautorizate la secții (32 de rapoarte), inclusiv polițiști (11) și funcționari locali (6), precum și unor situații în care reprezentanții candidaților au ținut evidența alegătorilor care au votat. Identificarea alegătorilor și verificarea electronică s-au desfășurat eficient în secțiile de votare observate, cu doar opt cazuri izolate de defecțiuni ale sistemului SIAS. În 11% dintre secții, unul sau mai mulți alegători au fost refuzați sau redirecționați către alte secții, de regulă pentru că nu figurau pe lista secției respective sau nu prezentau un act de identitate valid. CEC și IGP au înregistrat 68 de cazuri în care alegătorii lipseau din listele electorale, pentru că figurau ca fiind preînregistrați pentru votul în străinătate (majoritatea în Federația Rusă), deși unii nu locuiseră niciodată în afara țării, ceea ce sugerează un posibil abuz al datelor personale de către terți și reprezintă un motiv de îngrijorare. Majoritatea alegătorilor și- au exercitat votul în mod secret; totuși, în 6% din secțiile de votare observate, amenajarea secțiilor și poziționarea camerelor video nu au asigurat confidențialitatea votului. În 4% dintre BESV-urile observate, secretul votului a fost de asemenea compromis. Observatorii MIOA au raportat cinci cazuri în care alegătorii au făcut sau au încercat să facă fotografii ale buletinelor de vot; într-unul dintre aceste cazuri, BESV-ul a sesizat poliția, iar alegătorii au fost reținuți după ce li s-a oferit posibilitatea de a vota. Alte nereguli identificate au inclus vot în grup (1% din observații), semnături aparent identice pe listele electorale (2%) și urne de vot nesigilate corespunzător (3% din BESV-urile observate). Pentru a asigura respectarea secretului votului, sunt necesare eforturi suplimentare pentru amenajarea adecvată a secțiilor de votare, permițând o poziționare corespunzătoare a cabinelor de vot. În plus,

Republica Moldova Page: 35 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO orice utilizare a camerelor video în secțiile de votare trebuie să fie realizată astfel încât să protejeze în mod efectiv confidențialitatea votului. Majoritatea secțiilor de votare observate nu erau potrivite pentru persoanele cu dizabilități. Accesul independent nu era asigurat în 65% dintre secții, iar amenajarea interioară nu corespundea nevoilor alegătorilor cu dizabilități în 26% dintre cazuri. În plus, s-au înregistrat cozi lungi de alegători în 2% dintre secții și aglomerație în interior în 3% dintre secțiile observate. Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități, este necesar ca autoritățile să depună eforturi suplimentare pentru a facilita accesul independent la secțiile de votare și pentru a adapta amenajarea acestora la nevoile alegătorilor cu mobilitate redusă, conform recomandărilor anterioare. Reprezentanții candidaților au fost prezenți în 99% din secțiile de votare observate, deși în șase cazuri s-a constatat că au intervenit în activitatea BESV-urilor. Observatorii naționali au fost prezenți în 61% dintre secțiile monitorizate, contribuind semnificativ la transparența procesului electoral. Potrivit primului -ministru, cu o zi înainte și în ziua alegerilor, infrastructura electorală a Republicii Moldova a fost vizată de mai multe atacuri cibernetice, care au țintit site-ul CEC și unele secții de votare din străinătate. Atacurile au fost detectate și neutralizate în timp real, fără a perturba procesul electoral. Totuși, un atac la scară largă în ziua alegerilor a determinat STISC să blocheze platforma host.md, ceea ce a lăsat offline aproximativ 4.000 de site-uri. Pe parcursul zilei alegerilor, au fost raportate amenințări cu bombă la mai multe BESV-uri pentru alegătorii din Transnistria (37/6, 37/10, 37/11, 34/14), unele repetate, precum și la podurile peste râul Nistru. În paralel, a circulat o campanie de dezinformare care pretindea că podurile erau închise pentru construcție; observatorii MIOA au constatat că acestea erau deschise, deși s-au format cozi lungi pentru circulația vehiculelor. Votarea la BESV-uri și circulația pe poduri au fost suspendate temporar, contribuind la întârzieri. În plus, amenințări cu bombă au fost raportate la secțiile de votare din Belgia, Italia, SUA, Spania și România. In majoritatea cazurilor, numărarea de voturi observate de MIOA (113 din 122) a fost evaluată pozitiv, iar observatorii au considerat că procesul de numărare a fost, în general, bine organizat și transparent. Cu toate acestea, MOIA a identificat probleme în 9 secții de votare, legate de erori de procedură sau omisiuni. În 14 cazuri observate, BESV -urile nu au stabilit numărul de buletine de vot emise prin numărarea semnăturilor de pe listele electorale. În 24 cazuri observate, nu a fost numărat totalul de buletine de vot găsite în urne. În peste o treime din numărători, validitatea buletinelor contestate nu a fost decisă prin votul membrilor BESV-urilor, așa cum prevede legea. În 19 cazuri, BESV-urile au întâmpinat probleme cu reconcilierea rezultatelor din protocoale. În 15 cazuri, protocoalele au fost presemnate. În 45 de cazuri, BESV-urile nu au afișat copia protocolului la intrarea în secție, afectând transparența. În 8 cazuri de numărători observate, persoane din afara BESV-urilor au intervenit: reprezentanți ai concurenților (5), observatori cetățeni (2) și funcționari locali (1). Centralizarea voturilor a fost observată în 34 din cele 36 de CEdC-uri pentru votul din țară și a fost evaluată pozitiv în toate, cu excepția a două dintre acestea. Observatorii MIOA au identificat șapte CEdC-uri ca fiind nepotrivite în ceea ce primirea materialelor electorale de la BESV-uri și care nu aveau spațiu suficient. În patru dintre ele, nu toți participanții aveau o imagine clară asupra procedurilor. Unele BESV-uri au comis greșeli tehnice în protocoale și în alte rapoarte, parțial din cauza instrucțiunilor tardive privind invalidarea voturilor pentru un partid retras. Corecțiile solicitate de CEdC-uri au condus la cozi lungi în fața camerelor unde se realiza centralizarea voturilor, creând tensiune și confuzie în rândul membrilor BESV-urilor. În pofida acestor probleme, observatorii MIOA au descris procesul de centralizare a rezultatelor ca fiind, în general, ordonat și profesionist.

Republica Moldova Page: 36 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Pentru a asigura eficiența, acuratețea și transparența proceselor de numărarea voturilor și de centralizare a rezultatelor, așa cum s-a recomandat anterior, sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea capacității membrilor BESV-urilor de a respecta procedurile în mod consecvent si alocarea unor spații adecvate pentru CEdC-uri. Pe parcursul zilei alegerilor, observatorii MIOA au raportat 57 de plângeri depuse la BESV-urile vizitate și o plângere la CEdC-urile observate. La CEC, în ziua alegerilor, au fost depuse patru plângeri, vizând încălcarea liniștii electorale și transportul organizat al alegătorilor; toate au fost respinse ca nefondate. De asemenea, pe parcursul zilei alegerilor, IGP a înregistrat 99 de cazuri de fotografiere a buletinelor de vot, iar în 66 dintre acestea s-au aplicat amenzi. CEC a publicat rezultatele preliminare pe baza protocoalelor BESV-urilor transmise prin sistemul SIAS și a sintetizat datele cu promptitudine, respectând termenele legale. Rezultatele au fost puse la dispoziția publicului împreună cu foaia de calcul a rezultatelor la nivel de secție de votare și cu copii scanate ale tuturor protocoalelor BESV-urilor, contribuind astfel la transparență. 122 XV. EVOLUȚII DIN ZILELE DE DUPĂ ALEGERI Pe 28 septembrie, după închiderea secțiilor de votare, unul dintre liderii Blocului Patriotic, Igor Dodon, a acuzat partidul de guvernământ de fraudă și a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor. Ulterior, el s-a alăturat unui mic protest în fața clădirii CEC, unde a revendicat victoria. A doua zi, blocul a organizat un protest în fața parlamentului, anunțându- și intenția de a contesta rezultatele. Ulterior, dl Dodon a informat MIOA BIDDO că va recunoaște rezultatele numai după decizia finală a CC și că va continua activitățile de opoziție în cadrul parlamentului. Niciunul dintre ceilalți concurenți nu a pus la îndoială rezultatele. Într-o declarație post-electorală, președintele parlamentului aflat la sfârșit de mandat, Igor Grosu, a mulțumit alegătorilor și instituțiilor statului, subliniind importanța victoriei în ciuda încercărilor Federației Ruse de a răspândi dezinformare și de a submina integritatea alegerilor. El a mai afirmat că integrarea în UE rămâne obiectivul principal pentru majoritatea PAS din parlament, care o va sprijini pe președinte pe această cale și va promova noi reforme. Pe 5 octombrie, CEC a publicat procesul-verbal cu numărul agregat de participanți și voturile exprimate pentru fiecare concurent; a doua zi, acesta a fost prezentat, împreună cu raportul privind desfășurarea alegerilor, CC pentru validare. În aceeași zi, CEC a alocat mandatele concurenților care au depășit pragul electoral. Toate procesele-verbale ale rezultatelor au fost trimise CC pe 6 octombrie. Nu au fost depuse plângeri oficiale de contestare a rezultatelor alegerilor și nici cereri de renumărare a voturilor. 123 Prin urmare, la 16 octombrie, în termenul de 10 zile prevăzut de lege, Curtea a concluzionat că nu au avut loc încălcări care ar fi putut afecta semnificativ voința alegătorilor în alegerile parlamentare, a confirmat rezultatele alegerilor și a validat mandatele membrilor aleși ai parlamentului, așa cum au fost prezentate de CEC în urma totalizării rezultatelor. 122 Protocoalele scanate și foaia de calcul pot fi accesate aici . 123 În timpul ședinței de judecată la Curtea Constituțională privind validărea rezultatelor alegerilor, Blocul Patriotic a solicitat invalidarea rezultatelor din cauza mai multor presupuse încălcări, fără a prezenta nicio dovadă. Toți ceilalți concurenți electorali cărora li s-au alocat mandate au solicitat validarea rezultatelor.

Republica Moldova Page: 37 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO XVI. RECOMANDĂRI Aceste recomandări, așa cum sunt cuprinse în text, sunt oferite cu scopul de a îmbunătăți desfășurarea alegerilor în Republica Moldova și de a sprijini eforturile de a le alinia pe deplin la angajamentele OSCE și la alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice pe care și le-au asumat. Aceste recomandări ar trebui interpretate împreună cu recomandările anterioare ale BIDDO, care urmează să fie abordate. 124 BIDDO este pregătit să asiste autoritățile Republicii Moldova în vederea îmbunătățirii în continuare a procesului electoral și în abordarea recomandărilor conținute în acest raport și în rapoartele anterioare. A. R ECOMANDĂRI PRIORITARE 1. Așa cum s-a recomandat anterior, cadrul juridic electoral ar trebui revizuit pentru a aborda în mod cuprinzător toate recomandările restante ale BIDDO, în conformitate cu angajamentele OSCE și alte standarde internaționale. Eforturile de reformă ar trebui întreprinse cu mult timp înainte de următoarele alegeri, într-un mod incluziv și transparent. 2. Pentru a proteja dreptul concurenților la o cale de atac eficientă, dispozițiile legale ar trebui revizuite pentru a se asigura că sancțiunile cu efect ireversibil asupra exercitării drepturilor politice, inclusiv dreptul de a fi ales, se aplică numai atunci când timpul permite exercitarea efectiva a căi lor de atac sau că aplicarea lor este suspendată până la epuizarea acestora. Pentru a preveni anularea arbitrară a înregistrării candidaților, astfel de decizii ar trebui să se bazeze pe dovezi solide, relevante și suficiente. 3. Așa cum s-a recomandat anterior, restricțiile privind dreptul de vot din cauza unor dizabilități intelectuale sau psihosociale ar trebui eliminate pentru a asigura un sufragiu egal în conformitate cu standardele internaționale. 4. Pentru a răspunde eficient cazurilor de corupție electorală și activităților ilicite la scară largă care influențează comportamentul alegătorilor, autoritățile ar trebui să sprijine în continuare o coordonare strânsă între Parchetul Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și Inspectoratul General al Poliției și să consolideze capacitatea lor instituțională. 5. Ar trebui luate în considerare și aplicate în mod corespunzător garanții legale suplimentare pentru a împiedica concurenții să utilizeze în mod abuziv resursele administrative, fondurile bugetare, funcțiile oficiale și mesajele informative finanțate de stat în propriul avantaj în perioada electorală. Pentru a preveni cazurile de abuz în funcție, s-ar putea lua în considerare suspendarea atribuțiilor oficiale pentru anumiți funcționari publici la înregistrarea ca și candidați. 124 Conform paragrafului 25 din Legea din 1999 Documentul OSCE de la Istanbul, Statele participante OSCE s-au angajat „să urmărească prompt evaluarea alegerilor și recomandările ODIHR”. Monitorizarea recomandărilor anterioare este evaluată de ODIHR după cum urmează: recomandările 12, 13 și 18 din raportul final privind alegerile parlamentare din 2021, recomandările 8, 10 și 12 din raportul final privind alegerile locale din 2023 și recomandările 10, 12 și 25 din raportul final privind alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 sunt implementate integral. Recomandările 1, 2, 5, 7, 8, 19 și 20 din raportul final din 2021, recomandările 13, 14 și 26 din raportul final din 2023 și recomandările 1 și 15 din raportul final din 2024 sunt în mare parte implementate. Recomandările 3, 9, 11, 14, 15 și 23 din raportul final din 2021, recomandările 2, 6, 16, 17, 19, 24, 27 și 30 din raportul final din 2023 și recomandările 4-6, 14, 16, 18 și 24 din raportul final din 2024 sunt parțial implementate. A se vedea, de asemenea, Baza de date cu recomandări electorale ODIHR.

Republica Moldova Page: 38 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO 6. Agențiile și ministerele de stat competente ar trebui să asigure o mai mare transparență și coordonare în eforturile lor de combatere a dezinformării și a altor forme de conținut manipulator. Aceasta ar putea include raportarea publică a „solicitărilor de eliminare” trimise platformelor și a rezultatului acestora, precum și accesul la informații oficiale și prompte pentru a ajuta alegătorii să evalueze independent potențiale dezinformări. B. A LTE RECOMANDĂRI Administrația electorală 7. S-ar putea lua în considerare revizuirea măsurilor pentru alegătorii care locuiesc în Transnistria, inclusiv criteriile pentru determinarea numărului de secții de votare și distribuirea buletinelor de vot, precum și amplasarea secțiilor de votare, cu scopul de a se garanta că, ținând cont de aspectele de securitate, se permite totodată acestor alegători să își exercite efectiv dreptul de vot. 8. Autoritățile ar putea continua să îmbunătățească rezistența strategiilor de securitate cibernetică prin consolidarea infrastructurii, alocarea de resurse umane și formare adecvate și furnizarea către public a unor informații suficiente privind eforturile și răspunsurile în materie de securitate cibernetică; în acest sens, sunt esențiale răspuns uri transparente și bine puse la punct. Înregistrarea alegătorilor 9. Autoritățile ar trebui să exploreze în continuare eforturile de îmbunătățire a acurateței listelor electorale prin dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente pentru eliminarea înregistrărilor persoanelor decedate din registrul electoral. Acestea ar putea include raportarea obligatorie și la timp sau transmiterea automată a înregistrărilor de deces de la instituțiile relevante către Registrul de Stat al Alegătorilor. Înregistrarea candidaților 10. Pentru a asigura egalitatea de șanse, legea și implementarea acesteia ar trebui să garanteze că candidaților li se oferă întotdeauna posibilitatea de a remedia deficiențele din candidaturile lor, în conformitate cu bunele practici internaționale. Cerințele excesiv de împovărătoare, cum ar fi înregistrarea personală a candidaților, ar trebui reconsiderate. Campania electorală 11. Autoritățile ar trebui să solicite partidelor politice și candidaților să convină asupra unui cod de conduită care să stabilească linii directoare pentru campaniile online înainte de următoarele alegeri. Pe baza bunelor practici internaționale și a standardelor comunitare ale principalelor platforme, codul ar putea clarifica ce metode de campanie și atribute ale rețelei sunt considerate neautentice. Finanțarea campaniei 12. Așa cum s-a recomandat anterior, cadrul juridic pentru finanțarea campaniilor electorale ar trebui consolidat în continuare pentru a reglementa mai detaliat implicarea terților și evaluarea contribuțiilor în natură. 13. Pentru a asigura o supraveghere cuprinzătoare și eficientă a finanțării campaniilor electorale, s- ar putea lua în considerare consolidarea în continuare a capacității de supraveghere a CEC,

Republica Moldova Page: 39 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO inclusiv prin furnizarea resurselor necesare pentru asumarea responsabilității privind sprijinul oferit de partenerii internaționali. Media 14. Pentru a proteja libertatea de exprimare, orice suspendare sau retragere a drepturilor de difuzare ar trebui impusă doar de un organism de supraveghere independent sau de o instanță judecătorească în urma unor încălcări grave și repetate ale restricțiilor legitime privind conținutul și numai după epuizarea unor măsuri corective mai puțin restrictive. Deciziile ar trebui să fie supuse unor proceduri judiciare eficiente de control cu efect suspensiv. 15. Sistemul existent de blocare a site-urilor web informative ar trebui modificat, asigurându- se că restricțiile specifice conținutului sunt impuse exclusiv de autoritatea judiciară, pe baza unor criterii obiective și transparente, clar stabilite prin lege. Pentru a garanta transparența și responsabilitatea în acest proces, toate aceste decizii ar trebui făcute publice cu o justificare clară, păstrate într-un registru accesibil și supuse unor mecanisme eficiente de contestare. 16. Pentru a respecta principiul libertății de exprimare în timpul alegerilor, mass-media nu ar trebui să fie trasă la răspundere pentru difuzarea de declarații sau conținuturi făcute direct de candidați, cu excepția cazului în care acestea au fost declarate în mod specific ca fiind ilegale de către o instanță judecătorească independentă și imparțială sau un organism de reglementare sau constituie incitare la violență, iar organul de presă a avut o oportunitate reală de a împiedica difuzarea lor. Ziua alegerilor 17. Pentru a asigura secretul votului, așa cum s-a recomandat anterior, ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a aloca spații adecvate pentru secțiile de votare, ceea ce ar permite o mai bună amplasare a cabinelor de vot. Orice utilizare a camerelor video în secțiile de votare ar trebui să asigure protejarea secretului votului. 18. Așa cum s-a recomandat anterior, pentru a asigura participarea persoanelor cu dizabilități, sunt necesare eforturi suplimentare din partea autorităților pentru a facilita accesul independent la secțiile de votare și amenajarea adecvată a acestora pentru alegătorii cu mobilitate redusă. 19. Pentru a asigura procese eficiente, precise și transparente de numărare și totalizare a voturilor, așa cum s-a recomandat anterior, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește capacitatea BER-urilor de a urma procedurile și de a aloca spații adecvate CEJ.

Republica Moldova Page: 40 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO ANEXA I: REZULTATELE ALEGERILOR Numărul de pe buletinul de vot Numele partidului/blocului electoral Numărul de voturi primite Numărul de mandate 1 Partidul Acțiunii și Solidarității 792,557 55 1 Democrația acasă 88,679 6 3 Coaliția pentru Unitate și Bunăstare 13,314 - 4 Andrei Năstase, independent 13,420 - 5 Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa 3,576 - 6 Olesea Stamate, independentă 5,257 - 7 Partidul Social Democrat European 15,060 - 8 Partidul Național Moldovenesc 4,813 - 9 Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei 381,984 26 10 Blocul Alternativă 125,706 8 11 Partidul Mișcarea Respect Moldova 10,144 - 12 Blocul Împreună 5,030 - 13 Partidul Ligii Orașelor și Comunelor 6,120 - 14 Alianța pentru Unirea Românilor 1,604 - 15 Victoria Sanduța, independentă 2,862 - 16 Alianța Moldovenilor 3,509 - 17 Moldova Mare retras - 18 Blocul Uniunii Națiunilor 797 - 19 Noua opțiune istorică 1,412 - 20 Partidul Liberal 1,591 - 21 Uniunea Creștin-Socială din Moldova 1,837 - 22 Tatiana Crețu, independentă 1,598 - 23 Partidul nostru 97,852 6 Numărul de alegători din listele electorale principale 2,738,735 Numărul de alegători din lista suplimentară 342,244 Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1,609,715 Numărul de alegători care au participat la vot 1,609,579 Numărul de voturi valabile exprimate 1,578,722 Prezența la vot 52.21% Buletine de vot nevalide 30,857 Alegătorii din străinătate 277,964 Alegătorii care locuiesc în Transnistria 12,274

Republica Moldova Page: 41 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO ANEXA II: LISTA OBSERVATORILOR DIN MISIUNEA INTERNAȚIONALĂ DE OBSERVARE A ALEGERILOR Observatori pe termen scurt ai MIOA BIDDO Sedanna Margaryan Armenia Sasun Hovhannisyan Armenia Iris O'rourke Austria Dusica Dukic Austria Lukas Alexander Austria Gunther Neumann Austria Yolanda Scheller Austria Manfred Aschaber Austria Chiara Kastrun Austria Christoph Rodler Austria Bruno Michael Vandecasteele Belgia Julien Colle Belgia Marie Haeverans Belgia Leen Nijs Belgia Niko Vervoort Belgia Alexandra Khoudokormoff Belgia Daniel Ahmad Canada Edward Tawil Canada Leona Kunayová Republica Cehă Adam Drnovsky Republica Cehă Eva Karlikova Republica Cehă Anna-Marie Peroutková Republica Cehă Jiri Preclik Republica Cehă Marta Vacca Vesela Republica Cehă Václav Malina Republica Cehă Blanka Hruba Republica Cehă Jan Faltys Republica Cehă Lukas Gjuric Republica Cehă Zuzana Kutišová Republica Cehă Petr Přebinda Republica Cehă Tomas Vlach Republica Cehă Karin Lišková Republica Cehă Peter Bohlbro Danemarca Birte Torp Pedersen Danemarca Inge Jensen Danemarca Inge Merete Hansen Danemarca Claus Wintop Danemarca Jan Haagensen Danemarca Heiti Mäemees Estonia Laura Hassinen Finlanda Riitta Känkänen Finlanda Riku Rantanen Finlanda Johannes Jauhiainen Finlanda Bradley Reynolds Finlanda Philippe Dardant Franța Paul Ruotte Franța

Republica Moldova Page: 42 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Olivier Huyghe Franța Thomas Mirman Franța Guillaume Pilet Franța Anne Maufrais Franța Maria Popczyk Franța Alexandra Richter Franța Jules Bigot Franța Marek Bazin Franța Lucile Bardin Franța Zoé De nadai Franța Victoria Dziwniel Franța Benedicte Contamin Franța Marc Jean-Louis Gruber Franța Maylis Huard de verneuil Franța Fischer Frank Germania Daniel Zipfel Germania Salih Paksoy Germania Zoran Vasic Germania Robert Sperfeld Germania Birgit Daiber Germania Adam Teufel Germania Simon Wallisch Germania Lena Wittke Germania Monika Benkler Germania Petra Bornhoeft Germania Izabella Brigitta Bosze Germania Timm Buechner Germania Astrid Ehle Germania Annelie Koschella Germania Karin Marmsoler Germania Alexandra Dobolyi Ungaria Terjék Balázs Ungaria Elza Schönstein Ungaria Katherine Willey Irlanda Alexander Attwood Irlanda Kieran Lenihan Irlanda Maria Theresa Patrice Lucid Irlanda Carolann Minnock Irlanda Patrick Farrelly Irlanda Seán O'connor Irlanda Eithne Macdermott Irlanda Claire Vukcevic Irlanda Paul Brennan Irlanda Charlotte Coyle Irlanda Mark Finegan Irlanda Michael Gannon Irlanda Fidelma Healy eames Irlanda Pierluigi Bolioli Italia Gilberto Pelosi Italia Antonella Simonetti Italia Teresa Morandini Italia

Republica Moldova Page: 43 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO David Capezzuto Italia Serena Bonato Italia Alberto Ribolla Italia Claudia Bettiol Italia Janis Ievins Letonia Dominyka Dautaraite Lituania Lina Grige Lituania Meilė Vitkauskaitė Lituania Tomas Jenkelevic Lituania Taras Ivanec Lituania Jonas Mensonas Lituania Karolis Stanevicius Lituania Henk Graafland Olanda Roxanne Koenis Olanda Ilse Charlotte Helder Olanda Alexander Weissink Olanda Tron Gundersen Norvegia Per Svartefoss Norvegia Lars Georg Fordal Norvegia Hanne Hanson Norvegia Kristin Taraldsrud Hoff Norvegia Anne Christine Kroepelien Norvegia Bergny Ofstad Norvegia Camilla Wedul Norvegia Joanna Bagadzińska Polonia Beata Podgórska Polonia Marek Wojciech Marszałek Polonia Maria Aleksandra Pawłowska-pławińska Polonia Ewa Stasiek Polonia Marta Tomaszkiewicz Polonia Robert Rajczyk Polonia Karolina Świderska Polonia Jarosław (Jarek) Marcin Domański Polonia Agnieszka Hardej-Januszek Polonia Jakub Pilch Polonia Jan Gebert Polonia Iwona Zyman Polonia Jakub Pieńkowski Polonia Natalia Piotrowska Polonia Krzysztof Kolanowski Polonia David Crisóstomo Portugalia Valentina Crivat România Cristina Chivu România Mihaela Besliu România Mihai Stefan Galai România Petra Čadová Slovakia Lukas Prvy Slovakia Michaela Stranska Slovakia Marek Brenčič Slovakia Joel Díaz Rodríguez Spania Carmen Claudin Urondo Spania

Republica Moldova Page: 44 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Mikel Cordoba Gavin Spania Paula Miquel Calvo Spania María De la Fuente Rivas Spania Antoni Canyelles Capellà Spania Maria del Mar Martin Raba Spania Isabel Menchon Lopez Spania Arnau Rovira Muntada Spania Domenec Ruiz Devesa Spania Rubén Ruíz ramas Spania Eduardo Trillo de Martin-Pinillos Spania Syna Ouattara Suedia Inger Maja Marianne Aase Suedia Victor Peter Gupta Suedia Stig Andreas Johansson Suedia David Kollberg Suedia Linda Virginia Matilda Kotschack Suedia Emma Karin Victoria Mihlzén Suedia Stina Ellen Karolin Skansing Bergman Suedia Henrik Josef Mungenast Suedia Erik Asplund Suedia Charlotte Bergendal Berggren Suedia Graham Taylor Suedia Hanna Catarina Högberg Suedia Mikaela Jenny Kristin Christiansson Suedia Anna Ingrid Kristina Envall Suedia Vera Sofia Grass Suedia Johannes Koeppel Elveția Beat Weber Elveția Laura Vogel Elveția Michele Calastri Elveția Thomas Holzer Elveția Daniel Bochsler Elveția Laura Andrea Merz Elveția Mauro Moruzzi Elveția Hanna Pahls Elveția Stefan Ziegler Elveția Katharina Imhof Elveția Halyna Bakhmatova Ucraina Michael Cockle Regatul Unit Raya Corry-Fitton Regatul Unit Anttoni James Numminen Regatul Unit Shaama Malik Regatul Unit Nirmala Gopal Regatul Unit Nadia Zoubir SUA Julie Barker SUA Sarah Pilchick SUA Eric Rice SUA Hannah Lindahl SUA Christopher Shields SUA Andriy Shymonyak SUA Douglas Tremitiere SUA

Republica Moldova Page: 45 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Degee Wilhelm SUA James Berk SUA Mieczyslaw Boduszynski SUA Kyle Bowers SUA Aubrey Hamilton SUA Antonio Lee SUA Sofya Orlosky SUA Constance Phlipot SUA Sohibjon Olimjonov Uzbekistan Observatori pe termen lung ai MIOA BIDDO Josephine Ebner Austria Jiří Němec Republica Cehă Julia Hawlanová Republica Cehă Poul Svane Danemarca Griselda Rosenberg Estonia Tatu Oksanen Finlanda Carita Vastinesluoma Finlanda Eric Mirguet Franţa Pascale Trimbach Franţa Sarah Lohschelder Germania Natalie Krieger Germania Gudni Bragason Islanda Andrew Richardson Irlanda Raffaele Ditadi Italia Lucrezia Aresi Italia Ricardas Ramoska Lituania Børge Nilsen Norvegia Asgeir Rustad Norvegia Zofia Lutkiewicz Polonia Bartłomiej Zdaniuk Polonia Vladimir Mazalov Federația Rusă Mikhail Dimitriev Federația Rusă Mats Ekholm Suedia Ewa Jacobsson Suedia Maja Hürlimann Elveţia Annette Keller Elveţia Mary Brooksbank Regatul Unit Alexander Anderson Regatul Unit Jessica Nash SUA Wilson Von Kessler SUA Echipa centrală a MIOA BIDDO Jillian Stirk Șeful Misiunii Canada Anna Papikyan Armenia Rashad Shirinov Shirinov Azerbaijan Aliaksandr Chaliadzinski Bielorusia

Republica Moldova Page: 46 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Igor Bulić Croaţia Czeslaw Walek Republica Cehă Kerstin Dokter Germania Eleni Ioannou Grecia Zhenis Bereshev Kazahstan Dimash Alzhanov Kazahstan Slaviša Kotlaja Muntenegru Maxim Bader Olanda Beata Martin-Rozumilowicz Polonia Kamila Kolinska Polonia Michał Ostańkowicz Polonia Smaranda Săndulescu România Loredana Bertișan-Pop România Gonzalo Jorro-Martinez Spania Firuza Garibshoeva Tadjikistan Egor Tilpunov Ucraina Dominic Howell Regatul Unit Myagmartogtokh Tumennasan SUA Adunarea Parlamentară a OSCE Paula Cardoso Portugalia Coordonator special Linnea Wickman Suedia Șeful Delegației Carina Reiter Austria deputat Christoph Matznetter Austria deputat Christoph Pramhofer Austria deputat Gaya Mammadov Azerbaidjan deputat Peter De Roover Belgia deputat Franky Demon Belgia deputat Werner Somers Belgia deputat Annick Lambrecht Belgia deputat Aaron Verbrugghe Belgia Personalul Delegației Albin Muslic Bosnia și Herțegovina deputat Teo Rogic Bosnia și Herțegovina Personalul Delegației Deyan Dechev Bulgaria deputat Nikola Mazar Croaţia deputat Sandra Krpan Croaţia deputat Olgica Tolic Croaţia Personalul Delegației Dimitrije Todoric Croaţia Secretariatul Internațional Kyriakos Hadjiyianni Cipru deputat Lucie Potuckova Cehia deputat Zbynek Linhart Cehia deputat Jaroslav Chalupsky Cehia deputat Radek Merkl Cehia Personalul Delegației Silvia Andrisova Cehia Personalul Delegației Jens Meilvang Danemarca deputat Malte Moller-Christensen Danemarca Personalul Delegației Petri Huru Finlandaa deputat Aleksi Jantti Finlandaa deputat Mika Lintila Finlandaa deputat Gisele Jourda Franţa deputat

Republica Moldova Page: 47 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Liliane Tanguy Franţa deputat Jean-Luc Blouet Franţa Personalul Delegației Ștefania Koltchanov Franţa Secretariatul Internațional Loic Poulain Franţa Secretariatul Internațional Ana Margebadze Georgia Secretariatul Internațional Ștefan Keuter Germania deputat Karl Baer Germania deputat Maria-Eleni Apostolaki Grecia deputat Theodora Chachlaki Grecia Personalul Delegației John Lahart Irlanda deputat Barry Ward Irlanda deputat Lynn Ruane Irlanda deputat Eugenio Zoffili Italia deputat Anna Bilotti Italia deputat Fabrizio Comba Italia deputat Giuseppe De Cristofaro Italia deputat Emanuele Loperfido Italia deputat Mauro Del Barba Italia deputat Valeria Galardini Italia Personalul Delegației Tiziana Giannotti Italia Personalul Delegației Roberto Montella Italia Secretariatul Internațional Anastasiya Griadasova Kârgâzstan Secretariatul Internațional Skaidrite Avrama Letonia deputat Lauris Lizbovskis Letonia deputat Carmen Heeb-Kindle Liechtenstein deputat Johannes Kaiser Liechtenstein deputat Ruslanas Baranovas Lituania deputat Simonas Gentvilas Lituania deputat Gilles Baum Luxemburg deputat Claude Häagen Luxemburg deputat Jelena Nedović Muntenegru deputat Amer Smailovic Muntenegru deputat Jevrosima Pejovic Muntenegru deputat Iva Lakičević Muntenegru Personalul Delegației Madeleine Van Toorenburg Olanda deputat Farah Karimi Olanda deputat Monika Zajkova Macedonia de Nord deputat Nicola Micevski Macedonia de Nord deputat Mimoza Musa Macedonia de Nord deputat Biljana Ognenovska Macedonia de Nord Personalul Delegației Bard Hoksrud Norvegia deputat Aleksander Stokkebo Norvegia deputat Radoslaw Fogiel Polonia deputat Kazimierz Kleina Polonia deputat Katarzyna Ueberhan Polonia deputat Marcin Mykietynski Polonia Personalul Delegației Eurico Briliant Dias Portugalia deputat

Republica Moldova Page: 48 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Joan Campos Coelho Portugalia Personalul Delegației Ștefan-Iulian Lorincz România deputat Gabor Hajdu România deputat Cosmin-Ioan Corendea România deputat Răzvan-Iulian Ciortea România deputat Iulian-Alexandru Muraru România deputat Ștefan Palarie România deputat Teodora Mitru România Personalul Delegației Michele Muratori San Marino deputat Artemi Vicent Rallo Spania deputat Carina Odebrink Suedia deputat Angelica Lundberg Suedia deputat John E. Weinerhall Suedia deputat Ionatan Demner Suedia Personalul Delegației Daniel Fässler Elveţia deputat Selami Altinok Turcia deputat Seyit Toruń Turcia deputat Kamil Ucar Turcia Personalul Delegației Pavlo Frolov Ucraina deputat Hanna Lichman Ucraina deputat Vadym Halaichuk Ucraina deputat Iryna Gherașcenko Ucraina deputat Danylo Zharov Ucraina Personalul Delegației Kateryna Shevciuk Ucraina Personalul Delegației Philip Smith Regatul Unit deputat Christine Suflantă Regatul Unit deputat Rosalie Winterton Regatul Unit deputat Rachel Bauman SUA Personalul Delegației Fleur Cowan SUA Personalul Delegației Daniel Gottfried SUA Personalul Delegației Nathaniel Parry SUA Secretariatul Internațional Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei Chris Said Malta Șeful Delegației Albana Vokshi Albania deputat Stefan Schennach Austria deputat Ivi-Triin Odrats Estonia Secretariat Didier Marie Franţa deputat Louise Morel Franţa deputat Adria Rodriguez-Perez Franţa Comisia de la Veneția Carine Roller-Kaufman Franţa Secretariat Malte Kaufmann Germania deputat Roberto Speranza Italia deputat Emanuelis Zingeris Lituania deputat Marija Petrushevska Macedonia de Nord deputat Jone Blirka Norvegia deputat Wanda Nowicka Polonia deputat Edite Estrela Portugalia deputat Richard Carvalho Portugalia deputat Cristian-Augustin Niculescu-Tagarlas România deputat

Republica Moldova Page: 49 Alegeri parlamentare, 28 septembrie 2025 Raportul final al misiunii de observare a alegerilor BIDDO Cristina Gabriela Dumitrescu România deputat Dumitrina Mitrea România deputat Gerardo Giovagnoli San Marino deputat Lucia Plavakova Slovacia deputat Nataša Sukič Slovenia deputat Pierre-Alain Fridez Elveţia deputat Regina Kiener Elveţia Comisia de la Veneția Mehmet Akalin Turcia deputat Parlamentul European Michael Gahler Germania Șeful Delegației Ivana Kiendl Kristo Croaţia Secretariat Ondrej Madr Republica Cehă Consilier politic Villy Søvndal Danemarca deputat Hans Neuhoff Germania deputat Ruth Firmenich Germania deputat Marina Graser Lasic Germania Secretariat Raffaele Luise Italia Secretariat Isabela Wiseler-Lima Luxemburg deputat Tessel Giele Olanda Consilier politic Robert Golanski Polonia Consilier politic Ana Catarina Mendes Portugalia deputat Dan Barna România deputat Itziar Munoa Salavierria Spania Consilier politic

DESPRE BIDDO Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) este principala instituție a OSCE care asistă statele participante „să asigure respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, să respecte statul de drept, să promoveze principiile democrației și (...) să construiască, să consolideze și să protejeze instituțiile democratice, precum și să promoveze toleranța în întreaga societate” (Documentul Summitului de la Helsinki din 1992). Aceasta este denumită dimensiunea umană a OSCE. BIDDO, cu sediul la Varșovia (Polonia), a fost creat ca Oficiul pentru Alegeri Libere la Summitul de la Paris din 1990 și a început să funcționeze în mai 1991. Un an mai târziu, numele Oficiului a fost schimbat pentru a reflecta un mandat extins, care să includă drepturile omului și democratizarea. Astăzi, are peste 150 de angajați. BIDDO este agenția principală din Europa în domeniul observării alegerilor. În fiecare an, coordonează și organizează desfășurarea a mii de observatori pentru a evalua dacă alegerile din regiunea OSCE se desfășoară în conformitate cu angajamentele OSCE, alte obligații internaționale și standarde pentru alegeri democratice și cu legislația națională. Metodologia sa unică oferă o perspectivă aprofundată asupra procesului electoral în ansamblul său. Prin intermediul proiectelor de asistență, BIDDO ajută statele participante să își îmbunătățească cadrul electoral. Activitățile de democratizare ale Oficiului includ: supremația legii, sprijinul legislativ, guvernarea democratică, migrația și libertatea de circulație, precum și egalitatea de gen. BIDDO implementează anual o serie de programe de asistență specifice, care urmăresc dezvoltarea structurilor democratice. BIDDO asistă, de asemenea, statele participante în îndeplinirea obligațiilor lor de a promova și proteja drepturile omului și libertățile fundamentale, în conformitate cu angajamentele OSCE privind dimensiunea umană. Acest lucru se realizează prin colaborarea cu o varietate de parteneri pentru a încuraja colaborarea, a consolida capacitățile și a oferi expertiză în domenii tematice, inclusiv drepturile omului în lupta împotriva terorismului, îmbunătățirea protecției drepturilor omului pentru persoanele traficate, educația și formarea în domeniul drepturilor omului, monitorizarea și raportarea drepturilor omului, precum și drepturile omului și securitatea femeilor. În domeniul toleranței și nediscriminării, BIDDO oferă sprijin statelor participante în consolidarea răspunsului lor la infracțiunile motivate de ură și incidentele de rasism, xenofobie, antisemitism și alte forme de intoleranță. Activitățile BIDDO legate de toleranță și nediscriminare se concentrează pe următoarele domenii: legislație; instruire în aplicarea legii; monitorizare, raportare și urmărire a răspunsurilor la infracțiunile și incidentele motivate de ură; precum și activități educaționale pentru promovarea toleranței, respectului și înțelegerii reciproce. BIDDO oferă consultanță statelor participante cu privire la politicile lor privind romii și sintii. Acesta promovează consolidarea capacităților și crearea de rețele între comunitățile de romi și sintii și încurajează participarea reprezentanților romi și sintii în cadrul organismelor de elaborare a politicilor. Toate activitățile BIDDO se desfășoară în strânsă coordonare și cooperare cu statele participante OSCE, instituțiile și operațiunile de teren OSCE, precum și cu alte organizații internaționale. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul BIDDO (www.osce.org/odihr ).